Scînteia Tineretului, decembrie 1970 (Anul 26, nr. 6698-6724)

1970-12-01 / nr. 6698

Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI. SERIA II. Nr. 6698 6 PAGINI —30 BANI MARȚI 1 DECEMBRIE 1970 EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEA­UŞESCU la şedinţa Comitetului Executiv al CC al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970 Stimaţi tovarăşi, Comitetul Executiv şi gu­vernul au dezbătut principale­le prevederi ale proiectului de plan cincinal privind dezvol­tarea economiei naţionale în perioada 1971—1975 şi au sta­bilit măsurile necesare pentru realizarea acestor prevederi, pentru transpunerea în viaţă a programului partidului nos­tru stabilit de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Totodată a fost analizat proiectul planului şi al bugetului de stat pe anul 1971, indicîndu-se căile pentru înfăptuirea lor in bune con­diţii. Doresc să subliniez că pro­iectul planului cincinal preve­de şi a mai rămas o lună pînă la încheierea actualului cincinal, de pe acum un mare număr de întreprinderi, ra­muri întregi de producţie, o serie de judeţe şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan. Nu voi face un bilanţ cuprinzător al realizărilor din perioada 3­966—1970, deoarece vom a­­vea prilejul de a reveni asu­pra lui la începutul anului viitor. Totuşi, trebuie arătat că, în ansamblul său, actualul cin­cinal se încheie cu succese im­portante, care demonstrează în mod concludent justeţea liniei generale a politicii partidului îndreptate spre dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, perfecţionarea vieţii economi­ce şi sociale, creşterea conti­nuă a nivelului de trai al în­tregului popor, înflorirea mul­tilaterală a României socia­liste. Potrivit datelor preliminare, producţia industrială a cres­cut în aceşti ani într-un ritm mediu anual de 11,7 la sută, superior ritmului de 10,6—11,6 la sută prevăzut în­­ planul cincinal, ceea ce exprimă vi­goarea şi dinamismul econo­miei româneşti. A crescut ro­lul industriei în economie, sporind participarea ei la crearea venitului naţional de la 49 la sută în 1965, la circa 60 la sută în 1970. S-au obţinut importante rea­lizări şi în agricultură. Ca re­zultat al eforturilor făcute de stat pentru modernizarea ba­zei tehnico-materiale a acestei ramuri, al folosirii mai efi­ciente a pămîntului şi al or­ganizării producţiei şi a mun­cii în condiţii mai bune, a­­gricultura — în pofida condi­ţiilor climatice nefavorabi­le din ultimii ani, îndeo­sebi a inundaţiilor din a­­cest an — a înregistrat o creştere de 24 la sută a pro­ducţiei globale, faţă de cinci­nalul precedent, asigurînd ne­voile de consum şi celelalte cerinţe ale economiei. însemnate progrese au fost obţinute în anii acestui cinci­nal şi în alte ramuri ale e­­conomiei naţionale — con­strucţii, transporturi, comerţ interior şi exterior, în do­meniul prestărilor de servicii, precum şi în activitatea de cer­cetare ştiinţifică. Pe baza politicii consecven­te a partidului nostru, de în­tărire a potenţialului economic al ţării, s-a efectuat un volum de investiţii de peste 288 mi­liarde lei, cu peste 8 miliarde lei mai mult decît prevederile iniţiale. In ultimii cinci ani, am fost construite şi date în de o dezvoltare susţinută a e­­conomiei noastre naţionale, cuprinzînd — la indicatorii de bază — sarcini sporite faţă de obiectivele Congresului al X-lea al partidului. Aceasta a fost posibil datorită, în primul rînd, faptului că în țara noas­tră s-a creat o puternică bază a industriei socialiste — factor fundamental al consolidării și progresului continuu al între­gii economii. Prevederile proiectului de plan pe perioada 1971—1975 se bazează pe succesele dobîndite de poporul român în opera de dezvoltare a economiei, ştiin­ţei şi culturii, pe realizările obţinute în actualul plan cin­­­­cinal, exploatare circa 1 500 capaci­tăţi şi obiective industriale, au fost dezvoltate şi modernizate un mare număr din cele exis­tente, s-a îmbunătăţit reparti­zarea forţelor de producţie pe teritoriul întregii ţări, prin­­tr-o amplasare mai judicioasă a noilor obiective construite, îndeplinirea şi depăşirea pro­gramului de investiţii au creat premise favorabile pentru dezvoltarea rapidă, în conti­nuare, a economiei noastre naţionale. Potrivit hotărîrilor Congre­sului al IX-lea şi ale Confe­rinţei Naţionale a partidului, s-au iniţiat o serie de măsuri pentru perfecţionarea orga­nizării, conducerii şi planifi­cării economiei, dintre care multe se aplică cu succes. Am în vedere organizarea centralelor şi combinatelor, reducerea aparatului admi­nistrativ, îmbunătăţirea orga­nizării întreprinderilor agri­cole de stat, creşterea rolului pîrghiilor financiare, dezvol­tarea relaţiilor directe dintre întreprinderi pe bază de con­tracte economice, îmbunătă­ţirea reglementărilor privind planificarea şi execuţia in­vestiţiilor. Partidul a situat — în toţi aceşti ani — in centrul preocupărilor sale, în dome­niul economic, problema efi­cienţei activităţii economice, a concentrat atenţia ministe­relor şi întreprinderilor în di­recţia sporirii productivităţii muncii, reducerii consumu­rilor materiale, ridicării cali­tăţii produselor şi creşterii rentabilităţii. Rezultatele obţinute în sfera producţiei materiale se reflectă sintetic în sporirea de aproape o dată şi jumă­tate a venitului naţional, co­­respunzînd unui ritm mediu anual de 7,7 la sută. Aceasta a permis adoptarea de noi măsuri pentru ridicarea nive­lului de trai al celor ce muncesc. S-au majorat sala­riile tuturor categoriilor de salariaţi — cu deosebire sala­riile mici — în cadrul genera­lizării noului sistem de sala­rizare, care asigură o retri­buţie mai stimulativă şi echi­tabilă, în raport cu contri­buţia efectivă a fiecăruia la dezvoltarea societăţii. Numă­rul de salariaţi s-a mărit în actualul cincinal cu circa 800 000 de persoane, ceea ce a avut o înrâurire deosebit de pozitivă asupra bugetului fa­milial. Pe baza acestor mă­suri, veniturile din salarii sînt în 1970 cu circa 31 miliarde lei mai mari decît in anul 1965. Au fost sporite pensiile de asigurări sociale cu circa 39 la sută şi s-au mărit aloca­ţiile pentru copii. O expresie a puterii de cumpărare crescu­te, a standardului de viaţă mai ridicat, atît la oraşe, cit şi la sate, este volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul de stat şi coopera­tist, care a sporit de la 6 ori in anul 1970 faţă de 1905. Realizări însemnate au fost obţinute în construcţia de lo­cuinţe, fiind date în folosin­ţă, în aceşti ani — din fondu­rile statului sau prin credite acordate de stat — 323 000 a­­partamente ; la acestea se a­­daugă şi cele 5 000 locuinţe construite de stat în ca­drul a­­jutorului pentru sinistraţi. An de an au sporit cheltu­ielile bugetare pentru învăţă­­mînt, ştiinţă, cultură şi artă, sănătate şi alte acţiuni socia­le, ajungînd in 1970 la suma de 36 miliarde lei, faţă de 22 miliarde lei cit au reprezen­tat in 1965. Toate aceste rezultate dove­desc că sensul fundamental şi constant al politicii statului nostru, preocuparea primor­dială a partidului şi guvernu­lui este creşterea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc de la oraşe şi sa­te, ridicarea nivelului de civi­lizaţie al întregii societăţi. Paralel cu eforturile pentru creşterea producţiei, pentru dezvoltarea bazei tehnico-ma­teriale a societăţii, partidul a desfăşurat o amplă activitate în direcţia perfecţionării con­tinue a raporturilor sociale, a­­ organizării întregii societăţi. A fost îmbunătăţită organizarea administrativ-teritorială a ţă­rii, care a asigurat condiţii mai bune pentru conducerea vie­ţii social-economice pe terito­riu, pentru apropierea de ma­se a organelor centrale şi lo­cale. S-a perfecţionat întregul sistem de învăţământ. S-a îm­bunătăţit organizarea activită­ţii de cercetare, au fost luate măsuri pentru legarea mai strînsă a ştiinţei de nevoile producţiei. în aceşti ani, par­tidul nostru a acţionat cu fer­mitate pentru întărirea lega­lităţii şi dezvoltarea­ democra­ţiei socialiste, asigurînd un ca­dru prielnic in vederea parti­cipării efective a maselor la conducerea treburilor ob­şteşti. Partidul a promovat ne­­abătut principiile echităţii şi eticii socialiste în repartiţie, în raporturile dintre membrii so­cietăţii, în desfăşurarea între­gii vieţi sociale. Marile înfăptuiri dobîndite în opera de făurire a societă­ţii socialiste multilateral dez­voltate sunt rodul activităţii pline de abnegaţie a tuturor oamenilor muncii, a întregu­lui nostru popor, fără deose­bire de naţionalitate — ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care, ma­nifeste o încredere deplină in politica partidului, dau viaţă cu hotărîre programului sta­bilit de partid pentru înflori­rea patriei noastre socialiste. Pentru toate aceste realizări consider că merită să adresăm cele mai calde felicitări clasei muncitoare, ţărănimii, intelec­tualităţii, întregului nostru po­por. Aceste succese demonstrea­ză justeţea politicii marxist­­leniniste promovate de Parti­dul Comunist Român, politică ce corespunde întrutotul inte­reselor vitale ale poporului, porneşte d© la analiza apro­fundată a condiţiilor şi posibi­lităţilor ţării noastre, asigură mersul hotărit înainte al Ro­mâniei pe calea progresului şi prosperităţii. Tovarăşi, " Proietifu­il planului" eb­rem­a’­ de dezvoltare a economiei na­ţionale în perioada 1971—1975 este în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite de Con­gresul al X-lea al partidului. De asemenea, planul pe 1971 asigură un început bun pen­tru realizarea cincinalului. Fa­ţă de nivelele stabilite în va­ră, cînd am examinat proiec­tul planului cincinal, au fost aduse o serie de corecturi şi îmbunătăţiri care, toate, con­verg în direcţia folosirii mai bune a capacităţilor de pro­ducţie şi a forţei de muncă, a îmbunătăţirii structurii şi ca­lităţii producţiei, creşterii e­­ficienţei întregii activităţi e­­conomice. Una din cele mai importan­te caracteristici ale viitorului Producţia globală industrială Producţia globală agricolă (calculată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) Productivitatea muncii pe un sala­riat în industrie Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă in industria de stat în 1975 faţă de 1970 în «/o Volumul comerţului exterior Investiţiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — mld. lei Venitul naţional Creşterea numărului de salariaţi In economia naţională (mii persoane) Fondul de salarii Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul Volumul serviciilor prestate populaţiei Salariul real Veniturile reale ale ţărănimii prove­nite din producţia agricolă, pe o persoană activă în lumina sarcinilor stabili­te de Congresul al X-lea al partidului cu privire la înfăp­tuirea unui amplu program de investiţii, care să asigure creş­terea în ritm susţinut şi per­fecţionarea forţelor de produc­ţie, repartizarea lor judicioa­să pe întregul teritoriu al ţă­rii, proiectul de plan prevede ca în viitorii cinci ani să se a­­loce, pe ansamblu, investiţii însumînd peste 540­­miliarde lei, adică mai mult decît s-a cheltuit în ultimul deceniu. Este demn de remarcat că pe seama fondurilor centralizate ale statului se vor efectua in­vestiţii de 450—470 miliarde lei. Aceasta face posibil să se traducă în viaţă hotărîrea Congresului al X-lea al parti­dului — unanim aprobată de poporul nostru — de a se re­partiza pentru acumulare cir­cincinal este asigurarea în continuare a unui mnait ritm din creştere economică. Aceas­ta exprimă dinamismul puter­nic al economiei noastre so­cialiste, uriaşele sale resurse, asigură accelerarea procesului de ridicare la un nivel supe­rior a întregii economii, în­­scriindu-se în exigenţele im­puse de revoluţia tehnico-şti­­inţifică contemporană. Viitorul cincinal­ orientează economia spre o creştere mai rapidă a eficienţei în vederea realiză­rii unui spor mai mare de ve­nit naţional, ceea ce se va re­flecta pozitiv în ridicarea ni­velului de trai al populaţiei. Iată cum se prezintă unii din indicatorii principali ai planu­lui cincinal, in comparaţie cu cei cuprinşi in Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. cu 30 la sută din venitul na­ţional. Fără îndoială, tovarăşi, că este un efort considerabil pentru stat, pentru întregul popor, dar aceasta este sin­gura cale pentru a asigura ri­dicarea României la nivelul statelor dezvoltate, creşterea forţei sale economice şi ridi­carea bunăstării maselor. Fără aceasta — în condiţiile com­petiţiei actuale pe plan inter­naţional — ţara noastră ar fi sortită rămînerii în urmă, n-ar putea beneficia de avan­tajele civilizaţiei moderne. Efortul de acumulare se materializează în primul rînd în faptul că în perioada 1971—1975 industria se va dez­volta cu un ritm mediu anual de 10—11 la sută, față de 8,5-9,5 la sută, cit se stabilise în (Continuare in pag. a 11-a) Actualul cincinal se încheie cu succes Noul plan cincinal —o etapă importantă pe drumul progresului și prosperității României socialiste .­ (în procente) Prevederi Prevederi Directive plan cincinal Ritm mediu anual Ritm mediu anual 8.5— 9,5 10—11 5.0— 5,5 6— 7 6.5— 7,0 6,7—7,5 6—7 11—13 7.0— 7,7 9,2—10,5 420—435 450—470 7,7—8,5 10—11 . 400—500 700 5.4— 6,2­6,5—7,5 5,4— 6,2­5,5—6,5 7.0—­­7,7 8,5—9,5 3.0— 3,7 3,5—3,7­2,9—3,7­4,0 Două decenii de la alegerea organelor locale ale puterii populare CADRU FERTIL DE MANIFESTARE A ÎNŢELEPCIUNII ȘI ENERGIEI MASELOR Poezia muncii... UNI PRIN MUNCĂ ŞI IDEALURI — Evoluţia pară precedent în toate domeniile deţii economice, culturale şi social-politice este rezultatul vitalizării şi valorifică­rii potenţialului întregii noastre naţiuni, în acest cadru tînăra ge­neraţie afirmîndu-şi plenitudinea energiilor sale creatoare. In ce măsură îşi înscriu participarea la această evoluţie tinerii români şi maghiari din judeţul Harghita ? — Construcţia socialistă mul­tilaterală pe pămîntul patriei noastre se exprimă obiectiv în fiecare zonă, realizările economi­­co-ştiinţifice, tehnice şi cultu­tov. FABIAN ANDRAS prim secretar al Comitetului judeţean Harghita al U.T.C. rale sporind pretutindeni încărcă­tura de bogăţie şi frumos a a­­cestui pămînt. Industrializarea susţinută a zonei secuieşti, apa­riţia noilor obiective pe harta ei economica tuttransiizii calitative în munca şi viaţa lo­cuitorilor de pe aceste meleaguri. Pătrunderea tînărului în colecti­vele de muncă din fabrici şi în­treprindere este în continuă creş­tere, vîrsta generaţiei noastre fiind astfel exemplul acestor deve­niri. La Fabrica de tricotaje din Miercurea Ciuc, Fabrica de aţă din Odorheiul Secuiesc, la între­prinderea minieră Bălan, pe şan­tierele de construcţii ale tuină-CORNEL POGACEANU (Continuare în pag. a V-a) Activitatea culturală aşteaptă contribuţia substanţială a tinerilor intelectuali Comitetul de cultură şi­­ artă al­ judeţului Alba a pus, înce­­pînd de anul trecut, bazele unei Şcoli populare de artă, cu inten­ţia de a valorifica vechile tradi­ţii, nesecatele rezerve ale talen­tului şi imaginaţiei populare din cîteva ţinuturi a căror simplă numire este grăitoare : Valea A­­rieşului, ţinutul Blajului, Valea Sebeşului şi Alba Iulia. Anul trecut s-au deschis primele sec­ţii, cele cu sediul la Alba Iulia, artă plastică, pian, acordeon, co­regrafie şi actorie iar la Blaj o secţie de artă plastică şi dirijat­­or (aceasta din urmă în cadrul liceului pedagogic). Din realiză­rile primului an am înţeles că a­­cestea n-au depăşit stadiul unui experiment (cu excepţia secţiei de artă plastică, condusă de tî­­nărul şi talentatul pictor Nicolae Munteanu), printre cauze fiind, în primul rînd, lipsa de expe­rienţă a organizatorilor şi lipsa cadrelor calificate (explicabilă fi­nanciar) fapt ce a adus la o par­ticipare adeseori voluntară a unor profesori. Incepînd cu această toamnă, s-a trecut la o mai atentă orga­nizare a secţiilor vechi, prin an­gajarea unor cadre de specialitate tinere şi înfiinţarea unor secţii noi, majoritatea în alte localităţi. S-au deschis secţiile instrumente de suflat şi coregrafie la Sebeş, iniţiere fanfară la Bucium, pre­cum şi o secţie de sculptură şi în­crustat în lemn pe Valea Sebe­şului, la Şugag, condusă de cu­noscutul meşter şi artist popu­lar Nicolae Cernat. În curs de înfiinţare sunt secţiile de dans IN JUDEŢUL ALBA popular la Blaj (tot în cadrul Liceului pedagogic) pentru care nu s-a găsit încă un profesor, cea de iniţiere fanfară în satul Cîlnic (ţinutul Sebeşului) şi de la Şcoa­la profesională a uzinelor din Cugir, de asemenea cea de artă -păpuşi ce urmează să fie trans­ferată la Liceul pedagogic de limbă maghiară din Aiud. Raportând strădaniile şi inten­ţiile organizatorilor la situaţia re­ală, la posibilităţile judeţului de a valorifica cunoştinţele şi expe­rienţa unor cadre profesorale cali­ficate se poate observa că nu toa­te secţiile sunt conduse de cei mai potriviţi oameni, că există încă un mare decalaj calitativ. Grafi­cul acestora indică o curbă sinu­oasă, el încadrează experienţa unor instructori de mult pen­sionaţi, cea a unor autodidacţi IOV RLSS­(Continuare în pag. a V-a) . Combinatul chimic. Rîmnicul Vîlcea CARTOFII de GEORGE MACOVESCU Toamna aceasta a fost ca­pricioasă ca o fată bătrînă. La începutul ei vremea s-a zbîrlit prea curînd, vîntul rece a dat o raită prin pomi şi prin straturile de flori pregătite să-şi prelungească viaţa şi în mijlocul lui octombrie a nins la Bucureşti. Întîmplare rară ! Sunt sigur că în multe jurnale s-a însemnat aşa: „Azi a nins“. Sau : „Azi a fulguit în Capitală". l-am privit în zilele acelea pe bucureşteni şi i-am văzut cum nepregătiţi pentru rigorile unei ierni timpurii, îndepli­neau obiceiuri, aşa cum o fac din tată în fiu, din generaţie în­­generaţie , se aprovizionau, adică organi­zau depozite pentru lunile cele friguroase. Oamenii vor să aibă în casă de toate, obicei rămas din vremea temerilor, a lipsurilor, a unui comerţ primitiv, a unor pieţe ine­xistente. Orice învăţătură, are, însă, şi dezvăţul ei, pentru că de ce să fac într-o pivniţă minusculă depozit de cartofi, de varză, de murături, de morcovi, ţelină, cînd pot să le cumpăr în fiecare dimneaţă de la magazinul din colţ, unde sînt păstrate mai bine decît la mine ? Aşa mă gîndeam într-o zi ploioasă, străbătînd o stradă centrală din Bucureşti, mai precis Calea Victoriei. Cu­noşteam un mic magazin unde cu cîtîva ani în urmă zărisem ceva care îmi provocase plăcere atunci, în rafturi solide, stă­teau aranjate săculeţe de plasă pline cu cartofi curaţi, fru­moşi. Mă bucurasem pentru calitatea cartofilor, dar mai abitir pentru acest act de civilizaţie, de igienă, de estetică. Zic act de civilizaţie pentru că se dezvăluia o întreagă con­cepţie despre respectul faţă de om, despre respectul omu­lui faţă de el însuşi. Cartoful scos din pămînt, tăvălit în pă­mînt, plin de pămînt de obicei, de data aceasta apărea ca un fruct de preţ, curat şi vîndut în săculeţe de plasă. Se arăta că igiena nu mai era un simplu deziderat, ci o realitate. Cît priveşte estetica, să înţelegem că educaţia pentru fru­mos se face nu numai prin expoziţii plastice, dansuri subtile, romane psihologice sau muzică... uşoară. Esteticul rezidă în totul. Estetica ambalajului nu este o invenţie inu­tilă, sau o simplă atracţie pentru desfacera mărfii. Studii ştiinţifice arată altceva. Aşadar, vederea unor asemenea săculeţe cu cartofi mi-a produs plăcere şi satisfacţie. Mare mi-a fost, însă, surpriza şi adînc necazul cînd în ziua ploioasă de octombrie, aflîn­­du-mă printre bucureştenii ieşiţi la aprovizionare, am văzut la acelaşi magazin de pe Calea Victoriei un spectacol de­gradant. Pe trotuarul ud şi murdar, plin de mîzgă, pe tro­(Continuare în pag. a V-a)

Next