Scînteia Tineretului, decembrie 1970 (Anul 26, nr. 6698-6724)
1970-12-01 / nr. 6698
Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI. SERIA II. Nr. 6698 6 PAGINI —30 BANI MARȚI 1 DECEMBRIE 1970 EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa Comitetului Executiv al CC al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970 Stimaţi tovarăşi, Comitetul Executiv şi guvernul au dezbătut principalele prevederi ale proiectului de plan cincinal privind dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1971—1975 şi au stabilit măsurile necesare pentru realizarea acestor prevederi, pentru transpunerea în viaţă a programului partidului nostru stabilit de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Totodată a fost analizat proiectul planului şi al bugetului de stat pe anul 1971, indicîndu-se căile pentru înfăptuirea lor in bune condiţii. Doresc să subliniez că proiectul planului cincinal prevede şi a mai rămas o lună pînă la încheierea actualului cincinal, de pe acum un mare număr de întreprinderi, ramuri întregi de producţie, o serie de judeţe şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan. Nu voi face un bilanţ cuprinzător al realizărilor din perioada 3966—1970, deoarece vom avea prilejul de a reveni asupra lui la începutul anului viitor. Totuşi, trebuie arătat că, în ansamblul său, actualul cincinal se încheie cu succese importante, care demonstrează în mod concludent justeţea liniei generale a politicii partidului îndreptate spre dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, perfecţionarea vieţii economice şi sociale, creşterea continuă a nivelului de trai al întregului popor, înflorirea multilaterală a României socialiste. Potrivit datelor preliminare, producţia industrială a crescut în aceşti ani într-un ritm mediu anual de 11,7 la sută, superior ritmului de 10,6—11,6 la sută prevăzut în planul cincinal, ceea ce exprimă vigoarea şi dinamismul economiei româneşti. A crescut rolul industriei în economie, sporind participarea ei la crearea venitului naţional de la 49 la sută în 1965, la circa 60 la sută în 1970. S-au obţinut importante realizări şi în agricultură. Ca rezultat al eforturilor făcute de stat pentru modernizarea bazei tehnico-materiale a acestei ramuri, al folosirii mai eficiente a pămîntului şi al organizării producţiei şi a muncii în condiţii mai bune, agricultura — în pofida condiţiilor climatice nefavorabile din ultimii ani, îndeosebi a inundaţiilor din acest an — a înregistrat o creştere de 24 la sută a producţiei globale, faţă de cincinalul precedent, asigurînd nevoile de consum şi celelalte cerinţe ale economiei. însemnate progrese au fost obţinute în anii acestui cincinal şi în alte ramuri ale economiei naţionale — construcţii, transporturi, comerţ interior şi exterior, în domeniul prestărilor de servicii, precum şi în activitatea de cercetare ştiinţifică. Pe baza politicii consecvente a partidului nostru, de întărire a potenţialului economic al ţării, s-a efectuat un volum de investiţii de peste 288 miliarde lei, cu peste 8 miliarde lei mai mult decît prevederile iniţiale. In ultimii cinci ani, am fost construite şi date în de o dezvoltare susţinută a economiei noastre naţionale, cuprinzînd — la indicatorii de bază — sarcini sporite faţă de obiectivele Congresului al X-lea al partidului. Aceasta a fost posibil datorită, în primul rînd, faptului că în țara noastră s-a creat o puternică bază a industriei socialiste — factor fundamental al consolidării și progresului continuu al întregii economii. Prevederile proiectului de plan pe perioada 1971—1975 se bazează pe succesele dobîndite de poporul român în opera de dezvoltare a economiei, ştiinţei şi culturii, pe realizările obţinute în actualul plan cincinal, exploatare circa 1 500 capacităţi şi obiective industriale, au fost dezvoltate şi modernizate un mare număr din cele existente, s-a îmbunătăţit repartizarea forţelor de producţie pe teritoriul întregii ţări, printr-o amplasare mai judicioasă a noilor obiective construite, îndeplinirea şi depăşirea programului de investiţii au creat premise favorabile pentru dezvoltarea rapidă, în continuare, a economiei noastre naţionale. Potrivit hotărîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, s-au iniţiat o serie de măsuri pentru perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei, dintre care multe se aplică cu succes. Am în vedere organizarea centralelor şi combinatelor, reducerea aparatului administrativ, îmbunătăţirea organizării întreprinderilor agricole de stat, creşterea rolului pîrghiilor financiare, dezvoltarea relaţiilor directe dintre întreprinderi pe bază de contracte economice, îmbunătăţirea reglementărilor privind planificarea şi execuţia investiţiilor. Partidul a situat — în toţi aceşti ani — in centrul preocupărilor sale, în domeniul economic, problema eficienţei activităţii economice, a concentrat atenţia ministerelor şi întreprinderilor în direcţia sporirii productivităţii muncii, reducerii consumurilor materiale, ridicării calităţii produselor şi creşterii rentabilităţii. Rezultatele obţinute în sfera producţiei materiale se reflectă sintetic în sporirea de aproape o dată şi jumătate a venitului naţional, corespunzînd unui ritm mediu anual de 7,7 la sută. Aceasta a permis adoptarea de noi măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. S-au majorat salariile tuturor categoriilor de salariaţi — cu deosebire salariile mici — în cadrul generalizării noului sistem de salarizare, care asigură o retribuţie mai stimulativă şi echitabilă, în raport cu contribuţia efectivă a fiecăruia la dezvoltarea societăţii. Numărul de salariaţi s-a mărit în actualul cincinal cu circa 800 000 de persoane, ceea ce a avut o înrâurire deosebit de pozitivă asupra bugetului familial. Pe baza acestor măsuri, veniturile din salarii sînt în 1970 cu circa 31 miliarde lei mai mari decît in anul 1965. Au fost sporite pensiile de asigurări sociale cu circa 39 la sută şi s-au mărit alocaţiile pentru copii. O expresie a puterii de cumpărare crescute, a standardului de viaţă mai ridicat, atît la oraşe, cit şi la sate, este volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul de stat şi cooperatist, care a sporit de la 6 ori in anul 1970 faţă de 1905. Realizări însemnate au fost obţinute în construcţia de locuinţe, fiind date în folosinţă, în aceşti ani — din fondurile statului sau prin credite acordate de stat — 323 000 apartamente ; la acestea se adaugă şi cele 5 000 locuinţe construite de stat în cadrul ajutorului pentru sinistraţi. An de an au sporit cheltuielile bugetare pentru învăţămînt, ştiinţă, cultură şi artă, sănătate şi alte acţiuni sociale, ajungînd in 1970 la suma de 36 miliarde lei, faţă de 22 miliarde lei cit au reprezentat in 1965. Toate aceste rezultate dovedesc că sensul fundamental şi constant al politicii statului nostru, preocuparea primordială a partidului şi guvernului este creşterea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc de la oraşe şi sate, ridicarea nivelului de civilizaţie al întregii societăţi. Paralel cu eforturile pentru creşterea producţiei, pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii, partidul a desfăşurat o amplă activitate în direcţia perfecţionării continue a raporturilor sociale, a organizării întregii societăţi. A fost îmbunătăţită organizarea administrativ-teritorială a ţării, care a asigurat condiţii mai bune pentru conducerea vieţii social-economice pe teritoriu, pentru apropierea de mase a organelor centrale şi locale. S-a perfecţionat întregul sistem de învăţământ. S-a îmbunătăţit organizarea activităţii de cercetare, au fost luate măsuri pentru legarea mai strînsă a ştiinţei de nevoile producţiei. în aceşti ani, partidul nostru a acţionat cu fermitate pentru întărirea legalităţii şi dezvoltarea democraţiei socialiste, asigurînd un cadru prielnic in vederea participării efective a maselor la conducerea treburilor obşteşti. Partidul a promovat neabătut principiile echităţii şi eticii socialiste în repartiţie, în raporturile dintre membrii societăţii, în desfăşurarea întregii vieţi sociale. Marile înfăptuiri dobîndite în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate sunt rodul activităţii pline de abnegaţie a tuturor oamenilor muncii, a întregului nostru popor, fără deosebire de naţionalitate — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care, manifeste o încredere deplină in politica partidului, dau viaţă cu hotărîre programului stabilit de partid pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Pentru toate aceste realizări consider că merită să adresăm cele mai calde felicitări clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, întregului nostru popor. Aceste succese demonstrează justeţea politicii marxistleniniste promovate de Partidul Comunist Român, politică ce corespunde întrutotul intereselor vitale ale poporului, porneşte d© la analiza aprofundată a condiţiilor şi posibilităţilor ţării noastre, asigură mersul hotărit înainte al României pe calea progresului şi prosperităţii. Tovarăşi, " Proietifuil planului" ebrema’ de dezvoltare a economiei naţionale în perioada 1971—1975 este în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al partidului. De asemenea, planul pe 1971 asigură un început bun pentru realizarea cincinalului. Faţă de nivelele stabilite în vară, cînd am examinat proiectul planului cincinal, au fost aduse o serie de corecturi şi îmbunătăţiri care, toate, converg în direcţia folosirii mai bune a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, a îmbunătăţirii structurii şi calităţii producţiei, creşterii eficienţei întregii activităţi economice. Una din cele mai importante caracteristici ale viitorului Producţia globală industrială Producţia globală agricolă (calculată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) Productivitatea muncii pe un salariat în industrie Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă in industria de stat în 1975 faţă de 1970 în «/o Volumul comerţului exterior Investiţiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — mld. lei Venitul naţional Creşterea numărului de salariaţi In economia naţională (mii persoane) Fondul de salarii Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul Volumul serviciilor prestate populaţiei Salariul real Veniturile reale ale ţărănimii provenite din producţia agricolă, pe o persoană activă în lumina sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului cu privire la înfăptuirea unui amplu program de investiţii, care să asigure creşterea în ritm susţinut şi perfecţionarea forţelor de producţie, repartizarea lor judicioasă pe întregul teritoriu al ţării, proiectul de plan prevede ca în viitorii cinci ani să se aloce, pe ansamblu, investiţii însumînd peste 540miliarde lei, adică mai mult decît s-a cheltuit în ultimul deceniu. Este demn de remarcat că pe seama fondurilor centralizate ale statului se vor efectua investiţii de 450—470 miliarde lei. Aceasta face posibil să se traducă în viaţă hotărîrea Congresului al X-lea al partidului — unanim aprobată de poporul nostru — de a se repartiza pentru acumulare circincinal este asigurarea în continuare a unui mnait ritm din creştere economică. Aceasta exprimă dinamismul puternic al economiei noastre socialiste, uriaşele sale resurse, asigură accelerarea procesului de ridicare la un nivel superior a întregii economii, înscriindu-se în exigenţele impuse de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. Viitorul cincinal orientează economia spre o creştere mai rapidă a eficienţei în vederea realizării unui spor mai mare de venit naţional, ceea ce se va reflecta pozitiv în ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Iată cum se prezintă unii din indicatorii principali ai planului cincinal, in comparaţie cu cei cuprinşi in Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. cu 30 la sută din venitul naţional. Fără îndoială, tovarăşi, că este un efort considerabil pentru stat, pentru întregul popor, dar aceasta este singura cale pentru a asigura ridicarea României la nivelul statelor dezvoltate, creşterea forţei sale economice şi ridicarea bunăstării maselor. Fără aceasta — în condiţiile competiţiei actuale pe plan internaţional — ţara noastră ar fi sortită rămînerii în urmă, n-ar putea beneficia de avantajele civilizaţiei moderne. Efortul de acumulare se materializează în primul rînd în faptul că în perioada 1971—1975 industria se va dezvolta cu un ritm mediu anual de 10—11 la sută, față de 8,5-9,5 la sută, cit se stabilise în (Continuare in pag. a 11-a) Actualul cincinal se încheie cu succes Noul plan cincinal —o etapă importantă pe drumul progresului și prosperității României socialiste . (în procente) Prevederi Prevederi Directive plan cincinal Ritm mediu anual Ritm mediu anual 8.5— 9,5 10—11 5.0— 5,5 6— 7 6.5— 7,0 6,7—7,5 6—7 11—13 7.0— 7,7 9,2—10,5 420—435 450—470 7,7—8,5 10—11 . 400—500 700 5.4— 6,26,5—7,5 5,4— 6,25,5—6,5 7.0—7,7 8,5—9,5 3.0— 3,7 3,5—3,72,9—3,74,0 Două decenii de la alegerea organelor locale ale puterii populare CADRU FERTIL DE MANIFESTARE A ÎNŢELEPCIUNII ȘI ENERGIEI MASELOR Poezia muncii... UNI PRIN MUNCĂ ŞI IDEALURI — Evoluţia pară precedent în toate domeniile deţii economice, culturale şi social-politice este rezultatul vitalizării şi valorificării potenţialului întregii noastre naţiuni, în acest cadru tînăra generaţie afirmîndu-şi plenitudinea energiilor sale creatoare. In ce măsură îşi înscriu participarea la această evoluţie tinerii români şi maghiari din judeţul Harghita ? — Construcţia socialistă multilaterală pe pămîntul patriei noastre se exprimă obiectiv în fiecare zonă, realizările economico-ştiinţifice, tehnice şi cultutov. FABIAN ANDRAS prim secretar al Comitetului judeţean Harghita al U.T.C. rale sporind pretutindeni încărcătura de bogăţie şi frumos a acestui pămînt. Industrializarea susţinută a zonei secuieşti, apariţia noilor obiective pe harta ei economica tuttransiizii calitative în munca şi viaţa locuitorilor de pe aceste meleaguri. Pătrunderea tînărului în colectivele de muncă din fabrici şi întreprindere este în continuă creştere, vîrsta generaţiei noastre fiind astfel exemplul acestor deveniri. La Fabrica de tricotaje din Miercurea Ciuc, Fabrica de aţă din Odorheiul Secuiesc, la întreprinderea minieră Bălan, pe şantierele de construcţii ale tuină-CORNEL POGACEANU (Continuare în pag. a V-a) Activitatea culturală aşteaptă contribuţia substanţială a tinerilor intelectuali Comitetul de cultură şi artă al judeţului Alba a pus, începînd de anul trecut, bazele unei Şcoli populare de artă, cu intenţia de a valorifica vechile tradiţii, nesecatele rezerve ale talentului şi imaginaţiei populare din cîteva ţinuturi a căror simplă numire este grăitoare : Valea Arieşului, ţinutul Blajului, Valea Sebeşului şi Alba Iulia. Anul trecut s-au deschis primele secţii, cele cu sediul la Alba Iulia, artă plastică, pian, acordeon, coregrafie şi actorie iar la Blaj o secţie de artă plastică şi dirijator (aceasta din urmă în cadrul liceului pedagogic). Din realizările primului an am înţeles că acestea n-au depăşit stadiul unui experiment (cu excepţia secţiei de artă plastică, condusă de tînărul şi talentatul pictor Nicolae Munteanu), printre cauze fiind, în primul rînd, lipsa de experienţă a organizatorilor şi lipsa cadrelor calificate (explicabilă financiar) fapt ce a adus la o participare adeseori voluntară a unor profesori. Incepînd cu această toamnă, s-a trecut la o mai atentă organizare a secţiilor vechi, prin angajarea unor cadre de specialitate tinere şi înfiinţarea unor secţii noi, majoritatea în alte localităţi. S-au deschis secţiile instrumente de suflat şi coregrafie la Sebeş, iniţiere fanfară la Bucium, precum şi o secţie de sculptură şi încrustat în lemn pe Valea Sebeşului, la Şugag, condusă de cunoscutul meşter şi artist popular Nicolae Cernat. În curs de înfiinţare sunt secţiile de dans IN JUDEŢUL ALBA popular la Blaj (tot în cadrul Liceului pedagogic) pentru care nu s-a găsit încă un profesor, cea de iniţiere fanfară în satul Cîlnic (ţinutul Sebeşului) şi de la Şcoala profesională a uzinelor din Cugir, de asemenea cea de artă -păpuşi ce urmează să fie transferată la Liceul pedagogic de limbă maghiară din Aiud. Raportând strădaniile şi intenţiile organizatorilor la situaţia reală, la posibilităţile judeţului de a valorifica cunoştinţele şi experienţa unor cadre profesorale calificate se poate observa că nu toate secţiile sunt conduse de cei mai potriviţi oameni, că există încă un mare decalaj calitativ. Graficul acestora indică o curbă sinuoasă, el încadrează experienţa unor instructori de mult pensionaţi, cea a unor autodidacţi IOV RLSS(Continuare în pag. a V-a) . Combinatul chimic. Rîmnicul Vîlcea CARTOFII de GEORGE MACOVESCU Toamna aceasta a fost capricioasă ca o fată bătrînă. La începutul ei vremea s-a zbîrlit prea curînd, vîntul rece a dat o raită prin pomi şi prin straturile de flori pregătite să-şi prelungească viaţa şi în mijlocul lui octombrie a nins la Bucureşti. Întîmplare rară ! Sunt sigur că în multe jurnale s-a însemnat aşa: „Azi a nins“. Sau : „Azi a fulguit în Capitală". l-am privit în zilele acelea pe bucureşteni şi i-am văzut cum nepregătiţi pentru rigorile unei ierni timpurii, îndeplineau obiceiuri, aşa cum o fac din tată în fiu, din generaţie îngeneraţie , se aprovizionau, adică organizau depozite pentru lunile cele friguroase. Oamenii vor să aibă în casă de toate, obicei rămas din vremea temerilor, a lipsurilor, a unui comerţ primitiv, a unor pieţe inexistente. Orice învăţătură, are, însă, şi dezvăţul ei, pentru că de ce să fac într-o pivniţă minusculă depozit de cartofi, de varză, de murături, de morcovi, ţelină, cînd pot să le cumpăr în fiecare dimneaţă de la magazinul din colţ, unde sînt păstrate mai bine decît la mine ? Aşa mă gîndeam într-o zi ploioasă, străbătînd o stradă centrală din Bucureşti, mai precis Calea Victoriei. Cunoşteam un mic magazin unde cu cîtîva ani în urmă zărisem ceva care îmi provocase plăcere atunci, în rafturi solide, stăteau aranjate săculeţe de plasă pline cu cartofi curaţi, frumoşi. Mă bucurasem pentru calitatea cartofilor, dar mai abitir pentru acest act de civilizaţie, de igienă, de estetică. Zic act de civilizaţie pentru că se dezvăluia o întreagă concepţie despre respectul faţă de om, despre respectul omului faţă de el însuşi. Cartoful scos din pămînt, tăvălit în pămînt, plin de pămînt de obicei, de data aceasta apărea ca un fruct de preţ, curat şi vîndut în săculeţe de plasă. Se arăta că igiena nu mai era un simplu deziderat, ci o realitate. Cît priveşte estetica, să înţelegem că educaţia pentru frumos se face nu numai prin expoziţii plastice, dansuri subtile, romane psihologice sau muzică... uşoară. Esteticul rezidă în totul. Estetica ambalajului nu este o invenţie inutilă, sau o simplă atracţie pentru desfacera mărfii. Studii ştiinţifice arată altceva. Aşadar, vederea unor asemenea săculeţe cu cartofi mi-a produs plăcere şi satisfacţie. Mare mi-a fost, însă, surpriza şi adînc necazul cînd în ziua ploioasă de octombrie, aflîndu-mă printre bucureştenii ieşiţi la aprovizionare, am văzut la acelaşi magazin de pe Calea Victoriei un spectacol degradant. Pe trotuarul ud şi murdar, plin de mîzgă, pe tro(Continuare în pag. a V-a)