Scînteia Tineretului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 6725-6748)

1971-01-04 / nr. 6725

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 LUNI 4 IANUARIE 1977 PRIMELE VEŞTI ALE ANULUI LA ORA ZERO — PRIMA ŞARJA Vasile Georgescu, topitor şef la cuptorul 4 al C.S.M. N­, pri­veşte nerăbdător la ceas. Mai sint doar cîteva minute pină cind glasul sirenei se va auzi prelung şi solemn, marcind ho­tarul între doi ani. E emoţio­nat, puţin neliniştit. Cînd alţii vor ridica un pahar în cinstea anului care vine, el va trebui să dea un examen greu : să In­ceapă evacuarea primei şarje a anului. Momentul acesta l-a aş­teptat mult, l-a dorit cu înfri­gurare, iar acum e fericit că intîmplarea l-a ajutat să-l poată trăi. Prin ochelarii de protecţie priveşte pentru ultima oară me­talul clocotind. Au făcut toate pregătirile şi nu aşteaptă decît semnele ceasornicului pentru a intra în acţiune. Lingă ei a apă­rut ca din senin şi maistrul Paul Orelt, care în loc să stea lingă oţelarii care îşi puteau permite un moment de răgaz, a preferat ca noul an să-l găseas­că în văpaia cuptorului. E rîn­­dul maistrului să se uite la ceas. Din 1970 au mai rămas doar cî­teva secunde... Glasul sirenei străpunge brusc liniştea nopţii. In uriaşa hală a 0. A.M. N­ oţelarii îşi string mîi­­nile, se îmbrăţişează, îşi urează la mulţi ani. Numai la cupto­rul 4 nu e timp de aşa ceva. „Dansul “ şarpelui de foc — cum spun oţelarii — a început De abia după ce pintecele cuptorului a fost golit, topitorii observă că lîngă ei se aflau di­rectorul general al combinatului, şeful secţiei şi secretarul comi­tetului de partid — care au ţinut să fie primii care să-i felicite pentru cea dintîi izbîndă a lui 1971. Acest gest i-a mişcat profund. Li se spune că dacă nu respectau riguros graficul de elaborare pierdeau întiietatea, căci la numai 10 minute după ei a început evacuarea cuptorului 8, iar la 15 minute a cuptorului­­. — Am ţinut să păşim în noul an cu dreptul, ne spune maistrul Orell. Şi am reuşit. Prima şar­jă, care poartă numărul 55 922, a avut 400 de tone şi s-a înca­drat in calitatea cerută. Efortu­rile ne-au fost răsplătite. Nici cei care au preluat şta­feta în schimburile următoare nu s-au lăsat mai prejos. La cuptoarele 4, 1 şi 5, pe parcursul au avut li­nk B că prim­e Bi­ale însă nează numai plusuri : 59 tone la cocs, 405 tone la aglomerat feros, 26 tone la fontă, 344 tone la oţel, 320 tone la laminatele grele, mijlocii şi uşoare... — Blumurile şi taglele purtînd marca Hunedoara 1971 — ne spu­ne dispecerul şef — au şi plecat pe arterele ţării cu destinaţia Reşiţa, Brăila, Cîmpia Turzii, Oţelul Roşu în cantităţi de mii de tone pentru a da o nouă vita­litate şi suflu economiei naţio­nale. Pînă la sfîrşitul anului Hu­nedoara va expedia ţării peste 3 milioane tone de oţel. E pentru prima oară cînd şi-a planificat să treacă această graniţă. AL. BALGRADEAN 1 ianuarie —ora 5,30 dimi­neaţa. Înainte de plecarea in cursă, lucrătorii de la tram­vaie primesc ultimele indicaţii In ultima zi a anului trecut bătrînul modelor de la servi­ciul mecanic, Máthé Iosif, a ie­şit la pensie. A semnat ultima fişă de pontaj şi a lucrat o tură întreagă. A plecat însă din combinat cu un simbol în com­­paraţie cu care o adunătură de cuvinte festive nu înseamnă ni­mic. Printre alte cadouri, cole­gii de muncă i-au dăruit bă­­trînului Máthé un ceas. Un ceas care a purces să preia timpul din noaptea Anului nou. In a­­ceeaşi zi, în caietul rapoartelor de tură în care maistrul de­scrie de obicei, pentru schim­bul următor, modul în care au funcţionat utilajele, situaţia pa­rametrilor de producţie şi ana­lizele de laborator s-a adăugat la urmă şi urarea „La mulţi ani !". Cu această urare a înce-p­ut noaptea de revelion în com­­inat, prima noapte de revelion pe care şi-a petrecut-o în haine de lucru şi tînărul operator chi­mist Cherteş Ioan, de cîteva luni absolvent al şcolii profesionale Nu a fost pentru el o noapte de regrete, ci de îndreptăţită mîn­­drie că în mijlocul colectivului de muncă e investit cu egală în­credere In seara zilei de 1 ianuarie, la combinat îl întîlnesc pe Pop Dorin, secretarul comitetului U.T.C. Este în ţură liberă dar a venit să mai stea de vorbă cu băieţii, aşa cum îi este obiceiul. Il însoţesc în secţie, în labora­toare. Urcăm cu liftul la cea mai înaltă cotă a combinatului, la 56 metri, în turnul de granulare a azotatului de amoniu, şi „unde se află operatorul chimist Roba Dumitru, membru al comitetu­lui U.T.C.“. Privim puzderia de lumini a Combinatului chimic din Tîrgu Mureş şi, de la această altitudine, simţim parcă organic forţa economică. Numai în pri­mele două zile din ianuarie, va­loarea producţiei globale reali­zate însumează peste 3 milioane lei. S-au produs, printre altele, 1 200 tone amoniac şi peste 2 600 azotat de amoniu. C. POGACEANU acum, în pragul Anului Nou. Or, poate, caporalul Vlăduca îşi poartă gîndurile spre familia Ioanei Pătruţ, din Satu Mare. In scrisoarea primită recent i se urează­­ fericire şi mulţi ani ! —­şi e informat că familia Pă­truţ s-a mutat in casă nouă. Nici acum nu ştie precis Ion Vlăduca de unde o fi aflat femeia aceea — pe care şi-o aminteşte Îm­brăcată cu un pardesiu albastru şi cu un batic galben pe cap —, numele şi adresa unităţii sale. Atunci, în dimineaţa aceea de mai, vînătă şi friguroasă, cînd a smuls-o pe femeie şi pe copi­lul pe care-1 strîngea la piept, de sub furia apelor, n-a avut cînd să-i spună cine e, de unde e. In toate cele patru scrisori primite pină acum, Ioana Pă­truț îl invită să-i viziteze fami­lia. Poate că Ion Vlăduca se va duce Intr-acolo, în februarie, cînd va primi concediu... Anul trecut, caporalul Grigore Frăţilă a făcut revelionul în faţa cuptorului, la combinatul gălă­­ţean, aşteptînd o nouă şarjă. Acum, veghează, cu privirea a­­ţintită pe jăratecul verde de pe vatra de cer a radiolocatorului. In staţie e cald, iar zumzetul aparaturii li cere un plus de concentrare. Aşteptarea aceasta, în care nu apar impulsuri pe ecran, e mai grea decît clipele dense din timpul exerciţiilor şi aplicaţiilor tactice, cînd cerul e brăzdat de avioane 1971 II gă­seşte pe operatorul radiolocato­­rist Frăţilă de veghe la ecran... Undeva, în apropiere, se află instalaţia de rachete. Locote­nentul major inginer Victor Drăgoi priveşte spre tabloul de comandă. Ţîrîitul telefonului îl face să tresară. In receptor, vo­cea cunoscută a sergentului pa­­vrilaş: „Permiteţi, tovarăşe lo­­cotenent-major să vă urez mulţi ani şi noi succese în noul an !“. Mulţumindu-i sergentului pen­tru urare, ofiţerul îşi aminteşte de dimensiunile umane ale sub­ordonatului. Gavrilaş a avut in vară o problemă grea, familiară. L-a ajutat să şi-o rezolve. De atunci între ei s-a statornicit o puternică prietenie. Rezultatele sergentului s-au dublat. Acum, în noaptea Anului nou, amîndoi sunt de veghe la posturile lor de luptă... Romain Rolland spunea cind­­va că : „Cel mai mare lucru în viaţă e să-ţi faci datoria“. Osta­şii, pe care i-am înfăţişat, ală­turi de toţi ceilalţi, prezenţi în acest timp ca străjuitori ai Ce­tăţii, îşi fac datoria în noaptea dintre cele două cincinale, cu aceeaşi dragoste fierbinte dintot­­deauna faţă de patrie, popor, partid, cu aceeaşi abnegaţie şi dăruire umană şi ostăşească, însemnare de It.-colonel ADRIAN MIERLUŞCA PERMANENTA PRAGURI PESTE .aa- asâMBi iah s ' HL 3 .... as sk Hce­.­ H gs SUCCESE CONTURATE ÎN PRIMELE ORE „Astăzi, prima zi a anului, li­vrăm la export peste 160 tone negru de fum, 18 tone de acri­­lonitril şi-au început călătoria spre Franţa şi tot atîta polieti­lenă va pleca mîine spre Brazi­lia“. Sunt cuvintele cu care ne întîmpină directorul comercial, ing. Gheorghe Manea şi şeful serviciului export — ing. Adrian Răducanu, aflaţi şi în această primă zi a lui 1971 la Combina­tul petrochimic din Piteşti. In momentele cînd ceasul îşi împingea arătătoarele spre noul an, vocile dispecerilor de ser­viciu Maria Tomescu şi Liviu Sireteanu au răsunat cu solem­nitate în receptoarele telefoane­lor din secţiile unde oamenii se aflau la posturile lor : „La mulţi ani ! Avem satisfacţia să vă a­­nunţăm că primele cantităţi de produse pe 1971 au fost elabo­rate în condiţii optime şi de ca­litate ireproşabilă“. Lui Dumitru Iacob de la ser­viciul A.T.M., urările i-au fost adresate abia la o oră după mie­zul nopţii, atunci cînd a redat in funcţiune regulatorul de ni­vel. Tot în timpul intervenţiei i-a găsit 1971 pe mulţi tineri ce au lucrat zeci de ore la repune­rea în funcţiune a motorului e­­lectronic de 6 Kw ce antrenează unul din compresoarele pirolizei. Printre ei, maistrul Florea Năs­­tase şi ing. Ion Fărcăşescu, pe care şi primele 2 zile din an i-au găsit tot la datorie, ca şi pe dis­pecerul C.T.C. Romică Moraru sau ing. Cristian Klöss. Tineri ce au putut să raporteze în zilele de 1 şi 2 ianuarie inginerului dispecer Mihai Corbu că sarci­nile sporite de producţie ce re­vin în acest an tinărului combi­nat au putut fi depăşite cu 6 la sută la propilene, cu 10 la sută, la produse aromate, cu însem­nate procente la negru de fum, polietilenă şi etilenă. I. VOICU LA FRONTIERA DINTRE ANI In aceste momente cînd orele nopţii­ se despart, la confluenţa dintre ani şi cincinale, cînd cu­pele pline se apropie de buze şi inimile trăiesc intens căldura urării de bine, sănătate şi pros­peritate, printre cei care întîm­pină noul an la posturile de muncă şi de veghe se află şi ei, ostaşii patriei. Păzind meleagu­rile străbune, cu sentimentul puternic, inegalabil al dragostei de ţară, ei sunt prezenţi, prin miile de fire nevăzute care-i leagă de poporul părinte, la săr­bătoarea tradiţională. Caporalul Ion Vlăduca e san­tinelă la drapel. La ce s-o fi gîndind oare, în aceste clipe, Vlăduca ? Poate, la ai săi, în Rovinari. Ai săi — gîndindu-ne la minerii din mijlocul cărora a venit în armată. Părinţii nu şi-l cunoaşte. Sau poate că gîn­­durile sale se învirt în preajma grupei pe care o comandă ? Ca­lificativul „foarte bine“ la toate categoriile de instrucţie, situa­rea subunităţii printre cele mai bune din batalion, primirea sa recentă în rîndul comuniştilor — sînt motive de mîndrie ostă­şească, retrospectivă demnă. O­CUPA PENTRU FĂURITORII DE CONSTELAŢII In noaptea acestui revelion, la ferestrele constructorilor de pe Lotru, încadrate în chenarul alb al zăpezilor abundente şi liniş­tite, licuricii artificiilor, ai be­­culeţelor şi luminărilor din po­mul de iarnă au strălucit ca o imensă bucurie — constelaţie în miniatură a ceea ce va deveni nu peste multă vreme acest iz­vor de lumină. In clipa de solemn şi simbolic hotar, zîmbetul de satisfacţie al constructorilor şi montorilor a înflorit pe cupa închinată izbîn­­zilor împlinite Intr-un an de grele încercări. A fost o peri­oadă în care eforturile au prins să se materializeze în obiective bine conturate taloanele acestui an, căruia constructorii au reu­şit să-i „fure" o lună de zile bătută pe muchie, sunt cîteva realizări substanţiale, consem­nate la timpul lor, care vor rămîne în cartea Lotrului ca mărturii de neclintit ale unui eroism consecvent. In această noapte de revelion oamenii nu văd decît bucuriile. Au uitat parcă pentru totdeauna necazu­rile unui an întreg, care i-au împiedicat spre Împliniri și mai mari. Gîndul lor scrutează vii­torul. Căci anul 1971, pregătit aici cu cea mai mare atenţie se anunţă un an al marilor în­făptuiri de dinaintea punerii în funcţiune a primului grup hidro­energetic. Nu întîmplător toas­tul constructorilor a fost adre­sat mai mult aşteptatelor rea­lizări. Lui Ioan Moga, şeful lo­tului aducţiune-priză, doar în­trebările reporterului li răsco­lesc unele amintiri mai puţin plăcute. „Se excava ultimul inel în sistemul de armare austriac. Roca a intrat în presiune­ şi prăbuşirea părea iminentă. In­tervenţia promptă şi sigură a celor două formaţiuni care ur­mau să se schimbe a salvat si­tuaţia care putea deveni drama­tică mai ales pentru cei din ga­lerie şi pentru întreaga lucrare de aici“... — Acum la ce vă gîndiţi ? — La străpungere. — Dar tu, Aurel Ciripan ? — Tot la străpungere ! Şi şeful brigăzii de tineret a lotului Malaia ne asigură că acest eveniment se va petrece cu cel puţin o lună de zile înainte de­ termenul stabilit. O coincidenţă de gînduri care anticipează evenimentele anului de-abia început — „anul stră­pungerilor“, cum îl definea cu cîteva zile în urmă tovarăşul Ion Bolnavu, secretarul comite­tului de partid pe grup. In ultima zi scursă din anul 1970, tînărul șofer Alexandru Moraru, aplecat peste geamul deschis al Tatrei care pendula intre cam­era de anrocamente și baraj, îmi spunea din mers, în­cetinind viteza : „Abia de acum încolo o să vă arătăm barajul. Anul 1971 va fi anul marilor de­puneri de anrocamente“. Această scurtă declaraţie era de fapt ex­presia unui angajament al bara­­jiştilor pentru perioada urmă­toare. Gîndurile brigadierilor de la atelierele centrale s-au concen­trat şi ele, în aceste momente, într-unul singur, mărturisit suc­cint dar ferm de către Ion Ban­­gală, „închin pentru cele două drapele de brigadă fruntaşă pe care le-am obţinut în întrecere şi pentru cele care se vor adău­ga“. Cucerind consecutiv drape­lul de brigadă fruntaşă în com­petiţia hărniciei pe şantierul na­ţional al tineretului, brigada de la atelierele centrale a făcut do­vada unei constanţe care a sti­mulat întreaga muncă pe şan­ tier. Căci de modul in care aceşti tineri întreţin şi repară maşinile şi utilajele depinde mersul lucrărilor din subteran, şi al multor altor operaţii. Toastînd pentru ceea ce au realizat într-un an de zile şi mai ales pentru ceea ce se aş­teaptă în acest an, tinerii ma­relui şantier au un singur gînd­­ al înfăptuirii cu orice preţ a sarcinilor stabilite, închinăm şi noi o cupă de stele pentru marea constelaţie ce va răsări la Lotru. V. RAVESCU • ÎNFIINŢAREA ÎNTREPRINDERILOR Şl STAŢIUNILOR PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII Şl ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ACESTORA Corespunzător primei hotăriri, se înfiinţează in fiecare judeţ, cu începere de la 1 ianuarie 1971, cîte o întreprindere pentru me­canizarea agriculturii, organiza­ţii economice republicane care vor funcţiona pe principiul ges­tiunii economice proprii. Ele vor fi subordonate Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi Comitetelor executive ale con­siliilor populare judeţene. Hotărîrea prevede, de aseme­nea, că începînd tot de la 1 ia­nuarie vor funcţiona 772 staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ca unităţi ale întreprinderilor susmenţionate, întreprinderile şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor organiza pentru fiecare coo­perativă agricolă cîte o secţie de mecanizare care va reuni, pentru exploatare şi întreţinere, atît mijloacele proprii cit şi cele care aparţin cooperativelor a­­gricole, îndeplinind în acest fel funcţia de sector mecanic al cooperativei respective. Pentru executarea lucrărilor în fermele şi brigăzile cooperative­lor, se vor constitui formaţiuni permanente alcătuite din meca­nici agricoli şi cooperatori, care vor prelua anumite suprafeţe şi vor răspunde de întreaga ac­tivitate de la începutul lucrări­lor şi pină la strîngerea şi de­pozitarea recoltei. In perioadele in care volumul lucrărilor agricole este mai res­­trîns şi se creează disponibilităţi de capacitate, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor e­­xecuta orice altă prestaţie pen­tru care au posibilităţi, în afara cooperativelor deservite. • ÎMBUNĂTĂȚIREA COINTERESĂRII MATERIALE A LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII In hotărîrea privind sporirea cointeresării materiale a lucră­torilor din întreprinderile pen­tru mecanizarea agriculturii, se prevede ca mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere din a­­ceste unităţi să fie încadraţi cu salarii tarifare pentru munca în regie, sporite cu 5 la sută faţă de salariile actuale. Totodată se prevede o creştere cu 20 la sută a tarifelor zilnice pentru plata în acord, a lucrărilor executate in cîmp. Mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere vor primi in cursul anului 80 la sută din sa­lariul cuvenit pentru executarea lucrărilor în acord. Sumele re­ţinute lunar vor fi acordate in­tegral sau vor fi diminuate in raport cu gradul de realizare a producţiilor planificate în coo­perativele agricole la culturile pentru care au executat lucră­rile. Pentru lucrările nelegate direct de activitatea agricolă, ei vor fi plătiţi in timpul anului cu salariul tarifar de încadrare, in­tegral, în condiţiile în care îşi realizează sarcinile stabilite. Pentru depăşirea producţiei planificate la cooperativele a­­gricole deservite, se va acorda o plată suplimentară mecanicilor agricoli, mecanicilor de întreţi­nere, muncitorilor din atelierele de reparaţii şi celorlalţi lucrători din staţiunile de mecanizare, care prin activitatea desfăşurată au contribuit la depăşirea pro­ducţiei. Din totalul cantităţilor de ce­reale ce vor fi primite de sta­ţiunile de mecanizare a agricul­turii, pentru depăşirea planului de producţie în cooperativă me­canicii agricoli care au lucrat la culturile respective vor putea cumpăra pînă la 40 la sută din aceste cantităţi de cereale (griu, porumb). La celelalte culturi, retribuţia suplimentară se va acorda numai in bani. PREMIILE ACORDATE DE COMISIA CENTRALĂ PENTRU URMĂRIREA ÎNTRECERII PATRIOTICE Pe baza unei analize temeinice făcute în tot cursul anului 1970, Comisia Centrală pentru urmă­rirea şi îndrumarea întrecerii patriotice a hotărît acordarea următoarelor premii şi menţiuni municipiilor şi oraşelor fruntaşe pe ţară în acţiunea de înfrumu­seţare şi bună gospodărire : A. MUNICIPII CU O POPU­LAŢIE PESTE 50 000 LOCUI­TORI. Premiu­ I municipiului Timi­şoara, judeţul Timiş. Premiul II municipiului Satu Mare, judeţul Satu Mare. Premiul III municipiului Galaţi, judeţul Galaţi. B. MUNICIPII CU O POPU­LAŢIE SUB 50 000 LOCUITORI. Premiul I municipiului Si­ghişoara, judeţul Mureş. Premiul II municipiului Tul­­cea, judeţul Tulcea. Premiul III municipiului Foc­şani, judeţul Vrancea. C. ORAŞE CU O POPU­LAŢIE PESTE 10 000 LO­CUITORI. Premiul I oraşului Moineşti, Judeţul Bacău. Premiul II oraşului Dorohoi, judeţul Botoşani. Premiul III oraşului Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin. Premiul IV oraşului Brad, ju­deţul Hunedoara. Premiul V oraşului Alexan­dria, judeţul Teleorman. Menţiunea I oraşului Curtea de Argeş, judeţul Argeş. Menţiunea II oraşului Olteni­ţa, judeţul Ilfov. Menţiunea III oraşului Buş­teni, judeţul Prahova. D. ORAŞE CU O POPU­LAŢIE SUB 10 000 LOCUITORI. Premiul I oraşului Bereşti, ju­deţul Galaţi. Premiul II oraşului Slănic Moldova, judeţul Bacău. Premiul III oraşului Sebiş, ju­deţul Arad. Premiul IV oraşului Tîrgu- Frumos, judeţul Iaşi. Premiul V oraşului Sulina, judeţul Tulcea. Menţiunea I oraşului Buziaş, judeţul Timiş. Menţiunea II oraşului Victo­ria, judeţul Braşov. Menţiunea III oraşului Fieni, judeţul Dîmboviţa. Menţiunea IV oraşului Panciu, judeţul Vrancea. Menţiunea V oraşului No­vaci, judeţul Gorj. Menţiunea VI oraşului Bor­­sec, judeţul Harghita. Teatrul „Nottara“ cunoaşte, in aceste zile de sărbătoare, o activitate febrilă RADIOGRAME În ajunul Anului nou, de pe nava „Braşov“ a sosit pe a­­dresa preşedintelui Consiliu­lui popular judeţean Braşov următoarea radiogramă : „în drum spre patrie, echipajul navei „Braşov“ a aflat cu deo­sebită satisfacţie că oamenii muncii de pe cuprinsul jude­ţului dv. au îndeplinit sarci­nile de plan pe 1970. Spre a cinsti aceste realizări, şi echi­pajul navei ce poartă numele frumosului Braşov încheie a­­cest an cu realizări deosebite, situîndu-se printre navele fruntaşe ale flotei noastre ma­ritime. In numele ofiţerilor şi marinarilor de pe nava „Bra­şov“, vă dorim dv. şi prin dv tuturor cetăţenilor judeţului Braşov, ca noul an ce vine să vă aducă noi succese în dez­voltarea continuă a economiei socialiste, realizarea tuturor dorinţelor, multă fericire şi noroc, dv. şi familiilor. La mulţi ani“. Răspunzînd acestui mesaj, tov. Constantin Cîrţînă, prim- secretar al comitetului jude­ţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, a expediat în ultimele ore ale anului care s-a încheiat urmă­toarea radiogramă : „Am primit cu multă bucu­rie radiograma dv., pentru care vă mulţumim. Prin interme­diul presei o vom aduce la cu­noştinţa cetăţenilor braşoveni. La rîndul nostru, vă felicităm călduros pentru succesele deo­sebite pe care le-aţi obţinut şi vă dorim în noul an tuturor ofiţerilor şi marinarilor navei, familiilor voastre, realizarea tuturor dorinţelor. Multă feri­cire şi sănătate. La Mulţi ani“. ¥ PREMIERE CINEMATOGRAFICE producfie a studiourilor franceze Cu : BRIGITTE BARDOT şi JEAN-PIERRE CASSEL Regia : MICHEL DEVILLE coproducţie hispano-italiana Regia : JOSÉ LUIS MONTER Cu : Maria José Alfonso, Alberto Lupo, Angela Rhu, Stephen Forsayt, Rosita Jarza producţie a studioului Mosfilm Regia : ROLAN BIKOV Aleksei Batalov, Irina Azer, Lila Malkina, Galia Budanova

Next