Scînteia Tineretului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 6725-6748)
1971-01-04 / nr. 6725
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 LUNI 4 IANUARIE 1977 PRIMELE VEŞTI ALE ANULUI LA ORA ZERO — PRIMA ŞARJA Vasile Georgescu, topitor şef la cuptorul 4 al C.S.M. N, priveşte nerăbdător la ceas. Mai sint doar cîteva minute pină cind glasul sirenei se va auzi prelung şi solemn, marcind hotarul între doi ani. E emoţionat, puţin neliniştit. Cînd alţii vor ridica un pahar în cinstea anului care vine, el va trebui să dea un examen greu : să Inceapă evacuarea primei şarje a anului. Momentul acesta l-a aşteptat mult, l-a dorit cu înfrigurare, iar acum e fericit că intîmplarea l-a ajutat să-l poată trăi. Prin ochelarii de protecţie priveşte pentru ultima oară metalul clocotind. Au făcut toate pregătirile şi nu aşteaptă decît semnele ceasornicului pentru a intra în acţiune. Lingă ei a apărut ca din senin şi maistrul Paul Orelt, care în loc să stea lingă oţelarii care îşi puteau permite un moment de răgaz, a preferat ca noul an să-l găsească în văpaia cuptorului. E rîndul maistrului să se uite la ceas. Din 1970 au mai rămas doar cîteva secunde... Glasul sirenei străpunge brusc liniştea nopţii. In uriaşa hală a 0. A.M. N oţelarii îşi string mîinile, se îmbrăţişează, îşi urează la mulţi ani. Numai la cuptorul 4 nu e timp de aşa ceva. „Dansul “ şarpelui de foc — cum spun oţelarii — a început De abia după ce pintecele cuptorului a fost golit, topitorii observă că lîngă ei se aflau directorul general al combinatului, şeful secţiei şi secretarul comitetului de partid — care au ţinut să fie primii care să-i felicite pentru cea dintîi izbîndă a lui 1971. Acest gest i-a mişcat profund. Li se spune că dacă nu respectau riguros graficul de elaborare pierdeau întiietatea, căci la numai 10 minute după ei a început evacuarea cuptorului 8, iar la 15 minute a cuptorului. — Am ţinut să păşim în noul an cu dreptul, ne spune maistrul Orell. Şi am reuşit. Prima şarjă, care poartă numărul 55 922, a avut 400 de tone şi s-a încadrat in calitatea cerută. Eforturile ne-au fost răsplătite. Nici cei care au preluat ştafeta în schimburile următoare nu s-au lăsat mai prejos. La cuptoarele 4, 1 şi 5, pe parcursul au avut link B că prime Biale însă nează numai plusuri : 59 tone la cocs, 405 tone la aglomerat feros, 26 tone la fontă, 344 tone la oţel, 320 tone la laminatele grele, mijlocii şi uşoare... — Blumurile şi taglele purtînd marca Hunedoara 1971 — ne spune dispecerul şef — au şi plecat pe arterele ţării cu destinaţia Reşiţa, Brăila, Cîmpia Turzii, Oţelul Roşu în cantităţi de mii de tone pentru a da o nouă vitalitate şi suflu economiei naţionale. Pînă la sfîrşitul anului Hunedoara va expedia ţării peste 3 milioane tone de oţel. E pentru prima oară cînd şi-a planificat să treacă această graniţă. AL. BALGRADEAN 1 ianuarie —ora 5,30 dimineaţa. Înainte de plecarea in cursă, lucrătorii de la tramvaie primesc ultimele indicaţii In ultima zi a anului trecut bătrînul modelor de la serviciul mecanic, Máthé Iosif, a ieşit la pensie. A semnat ultima fişă de pontaj şi a lucrat o tură întreagă. A plecat însă din combinat cu un simbol în comparaţie cu care o adunătură de cuvinte festive nu înseamnă nimic. Printre alte cadouri, colegii de muncă i-au dăruit bătrînului Máthé un ceas. Un ceas care a purces să preia timpul din noaptea Anului nou. In aceeaşi zi, în caietul rapoartelor de tură în care maistrul descrie de obicei, pentru schimbul următor, modul în care au funcţionat utilajele, situaţia parametrilor de producţie şi analizele de laborator s-a adăugat la urmă şi urarea „La mulţi ani !". Cu această urare a înce-put noaptea de revelion în cominat, prima noapte de revelion pe care şi-a petrecut-o în haine de lucru şi tînărul operator chimist Cherteş Ioan, de cîteva luni absolvent al şcolii profesionale Nu a fost pentru el o noapte de regrete, ci de îndreptăţită mîndrie că în mijlocul colectivului de muncă e investit cu egală încredere In seara zilei de 1 ianuarie, la combinat îl întîlnesc pe Pop Dorin, secretarul comitetului U.T.C. Este în ţură liberă dar a venit să mai stea de vorbă cu băieţii, aşa cum îi este obiceiul. Il însoţesc în secţie, în laboratoare. Urcăm cu liftul la cea mai înaltă cotă a combinatului, la 56 metri, în turnul de granulare a azotatului de amoniu, şi „unde se află operatorul chimist Roba Dumitru, membru al comitetului U.T.C.“. Privim puzderia de lumini a Combinatului chimic din Tîrgu Mureş şi, de la această altitudine, simţim parcă organic forţa economică. Numai în primele două zile din ianuarie, valoarea producţiei globale realizate însumează peste 3 milioane lei. S-au produs, printre altele, 1 200 tone amoniac şi peste 2 600 azotat de amoniu. C. POGACEANU acum, în pragul Anului Nou. Or, poate, caporalul Vlăduca îşi poartă gîndurile spre familia Ioanei Pătruţ, din Satu Mare. In scrisoarea primită recent i se urează fericire şi mulţi ani ! —şi e informat că familia Pătruţ s-a mutat in casă nouă. Nici acum nu ştie precis Ion Vlăduca de unde o fi aflat femeia aceea — pe care şi-o aminteşte Îmbrăcată cu un pardesiu albastru şi cu un batic galben pe cap —, numele şi adresa unităţii sale. Atunci, în dimineaţa aceea de mai, vînătă şi friguroasă, cînd a smuls-o pe femeie şi pe copilul pe care-1 strîngea la piept, de sub furia apelor, n-a avut cînd să-i spună cine e, de unde e. In toate cele patru scrisori primite pină acum, Ioana Pătruț îl invită să-i viziteze familia. Poate că Ion Vlăduca se va duce Intr-acolo, în februarie, cînd va primi concediu... Anul trecut, caporalul Grigore Frăţilă a făcut revelionul în faţa cuptorului, la combinatul gălăţean, aşteptînd o nouă şarjă. Acum, veghează, cu privirea aţintită pe jăratecul verde de pe vatra de cer a radiolocatorului. In staţie e cald, iar zumzetul aparaturii li cere un plus de concentrare. Aşteptarea aceasta, în care nu apar impulsuri pe ecran, e mai grea decît clipele dense din timpul exerciţiilor şi aplicaţiilor tactice, cînd cerul e brăzdat de avioane 1971 II găseşte pe operatorul radiolocatorist Frăţilă de veghe la ecran... Undeva, în apropiere, se află instalaţia de rachete. Locotenentul major inginer Victor Drăgoi priveşte spre tabloul de comandă. Ţîrîitul telefonului îl face să tresară. In receptor, vocea cunoscută a sergentului pavrilaş: „Permiteţi, tovarăşe locotenent-major să vă urez mulţi ani şi noi succese în noul an !“. Mulţumindu-i sergentului pentru urare, ofiţerul îşi aminteşte de dimensiunile umane ale subordonatului. Gavrilaş a avut in vară o problemă grea, familiară. L-a ajutat să şi-o rezolve. De atunci între ei s-a statornicit o puternică prietenie. Rezultatele sergentului s-au dublat. Acum, în noaptea Anului nou, amîndoi sunt de veghe la posturile lor de luptă... Romain Rolland spunea cindva că : „Cel mai mare lucru în viaţă e să-ţi faci datoria“. Ostaşii, pe care i-am înfăţişat, alături de toţi ceilalţi, prezenţi în acest timp ca străjuitori ai Cetăţii, îşi fac datoria în noaptea dintre cele două cincinale, cu aceeaşi dragoste fierbinte dintotdeauna faţă de patrie, popor, partid, cu aceeaşi abnegaţie şi dăruire umană şi ostăşească, însemnare de It.-colonel ADRIAN MIERLUŞCA PERMANENTA PRAGURI PESTE .aa- asâMBi iah s ' HL 3 .... as sk Hce. H gs SUCCESE CONTURATE ÎN PRIMELE ORE „Astăzi, prima zi a anului, livrăm la export peste 160 tone negru de fum, 18 tone de acrilonitril şi-au început călătoria spre Franţa şi tot atîta polietilenă va pleca mîine spre Brazilia“. Sunt cuvintele cu care ne întîmpină directorul comercial, ing. Gheorghe Manea şi şeful serviciului export — ing. Adrian Răducanu, aflaţi şi în această primă zi a lui 1971 la Combinatul petrochimic din Piteşti. In momentele cînd ceasul îşi împingea arătătoarele spre noul an, vocile dispecerilor de serviciu Maria Tomescu şi Liviu Sireteanu au răsunat cu solemnitate în receptoarele telefoanelor din secţiile unde oamenii se aflau la posturile lor : „La mulţi ani ! Avem satisfacţia să vă anunţăm că primele cantităţi de produse pe 1971 au fost elaborate în condiţii optime şi de calitate ireproşabilă“. Lui Dumitru Iacob de la serviciul A.T.M., urările i-au fost adresate abia la o oră după miezul nopţii, atunci cînd a redat in funcţiune regulatorul de nivel. Tot în timpul intervenţiei i-a găsit 1971 pe mulţi tineri ce au lucrat zeci de ore la repunerea în funcţiune a motorului electronic de 6 Kw ce antrenează unul din compresoarele pirolizei. Printre ei, maistrul Florea Năstase şi ing. Ion Fărcăşescu, pe care şi primele 2 zile din an i-au găsit tot la datorie, ca şi pe dispecerul C.T.C. Romică Moraru sau ing. Cristian Klöss. Tineri ce au putut să raporteze în zilele de 1 şi 2 ianuarie inginerului dispecer Mihai Corbu că sarcinile sporite de producţie ce revin în acest an tinărului combinat au putut fi depăşite cu 6 la sută la propilene, cu 10 la sută, la produse aromate, cu însemnate procente la negru de fum, polietilenă şi etilenă. I. VOICU LA FRONTIERA DINTRE ANI In aceste momente cînd orele nopţii se despart, la confluenţa dintre ani şi cincinale, cînd cupele pline se apropie de buze şi inimile trăiesc intens căldura urării de bine, sănătate şi prosperitate, printre cei care întîmpină noul an la posturile de muncă şi de veghe se află şi ei, ostaşii patriei. Păzind meleagurile străbune, cu sentimentul puternic, inegalabil al dragostei de ţară, ei sunt prezenţi, prin miile de fire nevăzute care-i leagă de poporul părinte, la sărbătoarea tradiţională. Caporalul Ion Vlăduca e santinelă la drapel. La ce s-o fi gîndind oare, în aceste clipe, Vlăduca ? Poate, la ai săi, în Rovinari. Ai săi — gîndindu-ne la minerii din mijlocul cărora a venit în armată. Părinţii nu şi-l cunoaşte. Sau poate că gîndurile sale se învirt în preajma grupei pe care o comandă ? Calificativul „foarte bine“ la toate categoriile de instrucţie, situarea subunităţii printre cele mai bune din batalion, primirea sa recentă în rîndul comuniştilor — sînt motive de mîndrie ostăşească, retrospectivă demnă. OCUPA PENTRU FĂURITORII DE CONSTELAŢII In noaptea acestui revelion, la ferestrele constructorilor de pe Lotru, încadrate în chenarul alb al zăpezilor abundente şi liniştite, licuricii artificiilor, ai beculeţelor şi luminărilor din pomul de iarnă au strălucit ca o imensă bucurie — constelaţie în miniatură a ceea ce va deveni nu peste multă vreme acest izvor de lumină. In clipa de solemn şi simbolic hotar, zîmbetul de satisfacţie al constructorilor şi montorilor a înflorit pe cupa închinată izbînzilor împlinite Intr-un an de grele încercări. A fost o perioadă în care eforturile au prins să se materializeze în obiective bine conturate taloanele acestui an, căruia constructorii au reuşit să-i „fure" o lună de zile bătută pe muchie, sunt cîteva realizări substanţiale, consemnate la timpul lor, care vor rămîne în cartea Lotrului ca mărturii de neclintit ale unui eroism consecvent. In această noapte de revelion oamenii nu văd decît bucuriile. Au uitat parcă pentru totdeauna necazurile unui an întreg, care i-au împiedicat spre Împliniri și mai mari. Gîndul lor scrutează viitorul. Căci anul 1971, pregătit aici cu cea mai mare atenţie se anunţă un an al marilor înfăptuiri de dinaintea punerii în funcţiune a primului grup hidroenergetic. Nu întîmplător toastul constructorilor a fost adresat mai mult aşteptatelor realizări. Lui Ioan Moga, şeful lotului aducţiune-priză, doar întrebările reporterului li răscolesc unele amintiri mai puţin plăcute. „Se excava ultimul inel în sistemul de armare austriac. Roca a intrat în presiune şi prăbuşirea părea iminentă. Intervenţia promptă şi sigură a celor două formaţiuni care urmau să se schimbe a salvat situaţia care putea deveni dramatică mai ales pentru cei din galerie şi pentru întreaga lucrare de aici“... — Acum la ce vă gîndiţi ? — La străpungere. — Dar tu, Aurel Ciripan ? — Tot la străpungere ! Şi şeful brigăzii de tineret a lotului Malaia ne asigură că acest eveniment se va petrece cu cel puţin o lună de zile înainte de termenul stabilit. O coincidenţă de gînduri care anticipează evenimentele anului de-abia început — „anul străpungerilor“, cum îl definea cu cîteva zile în urmă tovarăşul Ion Bolnavu, secretarul comitetului de partid pe grup. In ultima zi scursă din anul 1970, tînărul șofer Alexandru Moraru, aplecat peste geamul deschis al Tatrei care pendula intre camera de anrocamente și baraj, îmi spunea din mers, încetinind viteza : „Abia de acum încolo o să vă arătăm barajul. Anul 1971 va fi anul marilor depuneri de anrocamente“. Această scurtă declaraţie era de fapt expresia unui angajament al barajiştilor pentru perioada următoare. Gîndurile brigadierilor de la atelierele centrale s-au concentrat şi ele, în aceste momente, într-unul singur, mărturisit succint dar ferm de către Ion Bangală, „închin pentru cele două drapele de brigadă fruntaşă pe care le-am obţinut în întrecere şi pentru cele care se vor adăuga“. Cucerind consecutiv drapelul de brigadă fruntaşă în competiţia hărniciei pe şantierul naţional al tineretului, brigada de la atelierele centrale a făcut dovada unei constanţe care a stimulat întreaga muncă pe şan tier. Căci de modul in care aceşti tineri întreţin şi repară maşinile şi utilajele depinde mersul lucrărilor din subteran, şi al multor altor operaţii. Toastînd pentru ceea ce au realizat într-un an de zile şi mai ales pentru ceea ce se aşteaptă în acest an, tinerii marelui şantier au un singur gînd al înfăptuirii cu orice preţ a sarcinilor stabilite, închinăm şi noi o cupă de stele pentru marea constelaţie ce va răsări la Lotru. V. RAVESCU • ÎNFIINŢAREA ÎNTREPRINDERILOR Şl STAŢIUNILOR PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII Şl ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ACESTORA Corespunzător primei hotăriri, se înfiinţează in fiecare judeţ, cu începere de la 1 ianuarie 1971, cîte o întreprindere pentru mecanizarea agriculturii, organizaţii economice republicane care vor funcţiona pe principiul gestiunii economice proprii. Ele vor fi subordonate Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi Comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene. Hotărîrea prevede, de asemenea, că începînd tot de la 1 ianuarie vor funcţiona 772 staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ca unităţi ale întreprinderilor susmenţionate, întreprinderile şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor organiza pentru fiecare cooperativă agricolă cîte o secţie de mecanizare care va reuni, pentru exploatare şi întreţinere, atît mijloacele proprii cit şi cele care aparţin cooperativelor agricole, îndeplinind în acest fel funcţia de sector mecanic al cooperativei respective. Pentru executarea lucrărilor în fermele şi brigăzile cooperativelor, se vor constitui formaţiuni permanente alcătuite din mecanici agricoli şi cooperatori, care vor prelua anumite suprafeţe şi vor răspunde de întreaga activitate de la începutul lucrărilor şi pină la strîngerea şi depozitarea recoltei. In perioadele in care volumul lucrărilor agricole este mai restrîns şi se creează disponibilităţi de capacitate, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor executa orice altă prestaţie pentru care au posibilităţi, în afara cooperativelor deservite. • ÎMBUNĂTĂȚIREA COINTERESĂRII MATERIALE A LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII In hotărîrea privind sporirea cointeresării materiale a lucrătorilor din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, se prevede ca mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere din aceste unităţi să fie încadraţi cu salarii tarifare pentru munca în regie, sporite cu 5 la sută faţă de salariile actuale. Totodată se prevede o creştere cu 20 la sută a tarifelor zilnice pentru plata în acord, a lucrărilor executate in cîmp. Mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere vor primi in cursul anului 80 la sută din salariul cuvenit pentru executarea lucrărilor în acord. Sumele reţinute lunar vor fi acordate integral sau vor fi diminuate in raport cu gradul de realizare a producţiilor planificate în cooperativele agricole la culturile pentru care au executat lucrările. Pentru lucrările nelegate direct de activitatea agricolă, ei vor fi plătiţi in timpul anului cu salariul tarifar de încadrare, integral, în condiţiile în care îşi realizează sarcinile stabilite. Pentru depăşirea producţiei planificate la cooperativele agricole deservite, se va acorda o plată suplimentară mecanicilor agricoli, mecanicilor de întreţinere, muncitorilor din atelierele de reparaţii şi celorlalţi lucrători din staţiunile de mecanizare, care prin activitatea desfăşurată au contribuit la depăşirea producţiei. Din totalul cantităţilor de cereale ce vor fi primite de staţiunile de mecanizare a agriculturii, pentru depăşirea planului de producţie în cooperativă mecanicii agricoli care au lucrat la culturile respective vor putea cumpăra pînă la 40 la sută din aceste cantităţi de cereale (griu, porumb). La celelalte culturi, retribuţia suplimentară se va acorda numai in bani. PREMIILE ACORDATE DE COMISIA CENTRALĂ PENTRU URMĂRIREA ÎNTRECERII PATRIOTICE Pe baza unei analize temeinice făcute în tot cursul anului 1970, Comisia Centrală pentru urmărirea şi îndrumarea întrecerii patriotice a hotărît acordarea următoarelor premii şi menţiuni municipiilor şi oraşelor fruntaşe pe ţară în acţiunea de înfrumuseţare şi bună gospodărire : A. MUNICIPII CU O POPULAŢIE PESTE 50 000 LOCUITORI. Premiu I municipiului Timişoara, judeţul Timiş. Premiul II municipiului Satu Mare, judeţul Satu Mare. Premiul III municipiului Galaţi, judeţul Galaţi. B. MUNICIPII CU O POPULAŢIE SUB 50 000 LOCUITORI. Premiul I municipiului Sighişoara, judeţul Mureş. Premiul II municipiului Tulcea, judeţul Tulcea. Premiul III municipiului Focşani, judeţul Vrancea. C. ORAŞE CU O POPULAŢIE PESTE 10 000 LOCUITORI. Premiul I oraşului Moineşti, Judeţul Bacău. Premiul II oraşului Dorohoi, judeţul Botoşani. Premiul III oraşului Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin. Premiul IV oraşului Brad, judeţul Hunedoara. Premiul V oraşului Alexandria, judeţul Teleorman. Menţiunea I oraşului Curtea de Argeş, judeţul Argeş. Menţiunea II oraşului Olteniţa, judeţul Ilfov. Menţiunea III oraşului Buşteni, judeţul Prahova. D. ORAŞE CU O POPULAŢIE SUB 10 000 LOCUITORI. Premiul I oraşului Bereşti, judeţul Galaţi. Premiul II oraşului Slănic Moldova, judeţul Bacău. Premiul III oraşului Sebiş, judeţul Arad. Premiul IV oraşului Tîrgu- Frumos, judeţul Iaşi. Premiul V oraşului Sulina, judeţul Tulcea. Menţiunea I oraşului Buziaş, judeţul Timiş. Menţiunea II oraşului Victoria, judeţul Braşov. Menţiunea III oraşului Fieni, judeţul Dîmboviţa. Menţiunea IV oraşului Panciu, judeţul Vrancea. Menţiunea V oraşului Novaci, judeţul Gorj. Menţiunea VI oraşului Borsec, judeţul Harghita. Teatrul „Nottara“ cunoaşte, in aceste zile de sărbătoare, o activitate febrilă RADIOGRAME În ajunul Anului nou, de pe nava „Braşov“ a sosit pe adresa preşedintelui Consiliului popular judeţean Braşov următoarea radiogramă : „în drum spre patrie, echipajul navei „Braşov“ a aflat cu deosebită satisfacţie că oamenii muncii de pe cuprinsul judeţului dv. au îndeplinit sarcinile de plan pe 1970. Spre a cinsti aceste realizări, şi echipajul navei ce poartă numele frumosului Braşov încheie acest an cu realizări deosebite, situîndu-se printre navele fruntaşe ale flotei noastre maritime. In numele ofiţerilor şi marinarilor de pe nava „Braşov“, vă dorim dv. şi prin dv tuturor cetăţenilor judeţului Braşov, ca noul an ce vine să vă aducă noi succese în dezvoltarea continuă a economiei socialiste, realizarea tuturor dorinţelor, multă fericire şi noroc, dv. şi familiilor. La mulţi ani“. Răspunzînd acestui mesaj, tov. Constantin Cîrţînă, prim- secretar al comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, a expediat în ultimele ore ale anului care s-a încheiat următoarea radiogramă : „Am primit cu multă bucurie radiograma dv., pentru care vă mulţumim. Prin intermediul presei o vom aduce la cunoştinţa cetăţenilor braşoveni. La rîndul nostru, vă felicităm călduros pentru succesele deosebite pe care le-aţi obţinut şi vă dorim în noul an tuturor ofiţerilor şi marinarilor navei, familiilor voastre, realizarea tuturor dorinţelor. Multă fericire şi sănătate. La Mulţi ani“. ¥ PREMIERE CINEMATOGRAFICE producfie a studiourilor franceze Cu : BRIGITTE BARDOT şi JEAN-PIERRE CASSEL Regia : MICHEL DEVILLE coproducţie hispano-italiana Regia : JOSÉ LUIS MONTER Cu : Maria José Alfonso, Alberto Lupo, Angela Rhu, Stephen Forsayt, Rosita Jarza producţie a studioului Mosfilm Regia : ROLAN BIKOV Aleksei Batalov, Irina Azer, Lila Malkina, Galia Budanova