Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)
1971-02-26 / nr. 6772
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET VINERI 26 FEBRUARIE 1971 „50 DE ANI DE MUNCA SI LUPTA IN SLUJBA POPORULUI" Agenda manifestărilor organizate de Comitetul judeţean Bihor al U.T.C., în întimpinarea semicentenarului Partidului Comunist Român, cuprinde mai multe acţiuni care, în aceste zile, se află în plină desfăşurare. Concursul „50 de ani de muncă şi luptă în slujba poporului“ a depăşit deja faza comunală, zilele trecute consumîndu-se la Beiuş, Oradea, Salonta, Aleşd şi Tileag fazele intercomunale. Pentru tinerii fotografi amatori a fost declanşat un concurs de fotografii cu tematică largă din viaţa şi activitatea locuitorilor judeţului, în a doua jumătate a lunii aprilie, cele mai bune lucrări ale câştigătorilor fazelor zonale vor fi expuse în cadrul unei expoziţii. Pentru cinstirea memoriei luptătorilor comunişti, tinerii orădeni participă în aceste zile la un ciclu de manifestări reunite sub titlul generic : „Pe urmele eroilor clasei muncitoare“. Au loc vizite în întreprinderi, întîlniri cu vechi membri de partid, vizite la clădirile marcate cu plăci comemorative care fixează principalele locuri din Oradea legate de lupta revoluţionară a partidului. La Liceul de arte plastice din Oradea a fost deschisă zilele trecute o expoziţie care cuprinde lucrări ale elevilor închinate sărbătoririi a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. E. T. „CÎNTARE TIE, PARTID IUBIT" Timp de mai multe săptămini la „Universal Club“ din sectorul 3 se va desfăşura concursul-festival de poezie „Cîntare ţie, partid iubit“. Dedicat semicentenarului partidului, festivalul — după cum preciza directorul clubului, Nicolae Lagu — îşi propune să popularizeze bogăţia spirituală pe care o oferă poezia noastră, să evidenţieze talentele creatoare şi interpretative din rîndul tineretului. Tuturor participanţilor la festival li se va oferi diplome iar câştigătorii vor fi premiaţi. I. V. CICLU DE CONFERINŢE Casa de cultură a sectorului S din Capitală a organizat, cu prilejul sărbătoririi semicentenarului P.C.R. un ciclu lunar de conferinţe consacrate vizitelor oficiale ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu in străinătate. Expunerile sunt susţinute de ziarişti care l-au însoţit pe secretarul general al partidului cu aceste prilejuri. Prima conferinţă, din 21 ianuarie, a avut ca obiect vizita în Franţa, fiind urmărită cu interes de peste 300 de tineri. La 23 februarie a avut loc a doua manifestare a ciclului : conferinţa „Principiile politicii externe ale României“ a fost însoţită de filmul vizitei în Austria. A. GUŢAM ...NU E DOCTORUL (Urmare din pag. I) multe cazuri — Intr-o şcoală nu mai mult de 8—10 ore săptămînal, medicului îi este imposibil să mai consulte preventiv întregul efectiv de elevi, să nu supravegheze în timpul orelor de curs, să ia parte la unele consilii pedagogice sau întruniri cu părinţii. Nici rolul său in ceea ce priveşte trasarea unor elementare norme de igienă a muncii nu mai are timpsă-l exercite. întreaga sa activitate se rezumă — in numeroase cazuri — la misiunea de coordonator, îndrumător al cadrelor sanitare medii care, în absenţa sa, deservesc cabinetele“. „Trebuie să ne împărţim in prea multe locuri, să fim prezenţi atit în şcoli, grădiniţe, cit şi la dispensarele de pediatrie, sau la serviciile de urgenţă din spitale“ — ne-au spus toţi medicii cu care am stat de vorbă. Pe doctoriţa Alexandra Dodu, de pildă, am întîlnit-o, un interval de numai cîteva zile, la Liceul Sadoveanu, la şcolile generale 19 şi 186. „Deseori, ne mărturisea dînsa, trebuie să mai merg şi la alte două grădiniţe din sector. Rămînînd doar 2—3 ceasuri într-o şcoală nu poţi realiza mare lucru...“ Pe uşa cabinetului de la şcoala generală numărul 51 era indicat programul general al medicului E. Vasilescu , numai 4 ore pe săptămină la şcoala respectivă (care posedă şi internat), în rest consultaţii la şcolile generale 38 şi 49, la 71 şi la Liceul nr. 8. ...Ne aflăm în biroul unui cadru medical cu experienţă — tovarăşa Paraschiva Ghiulea, medic coordonator pediatru al sectorului 4. — Datorită numărului insuficient de cadre, calitatea asistenţei medicale în şcoli suferă. — Cîţi medici deservesc în prezent şcolile din sectorul 4 ? — Pentru 4 licee şi 27 de şcoli, adică circa 29 000 de elevi, există 4 medici. Profilaxia, urmărirea copiilor-problemă, consultarea periodică erau efectuate pină acum cîţiva ani direct de către medic. Astăzi acesta se pronunţă, deseori, pe baza observaţiilor furnizate de asistenta sau sora de cabinet, a investigării buletinelorde analiză. Mai amintim, că o asemenea situaţie duce nu numai la ignorarea sau insuficienta cunoaştere a sănătăţii elevilor, ci şi la imposibilitatea de a-i cunoaşte din punct de vedere psihic. • CONDIŢIILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE EXISTA CHIAR ÎN CADRUL REŢELEI SANITARE Situaţia constatată de noi se datorează unor factori asupra cărora se poate acţiona, puţind fi deci mult îmbunătăţită. — Pe de o parte, ne declara doctorul Mircea Georgescu, director adjunct al direcţiei sanitare a Capitalei, un număr de 23 la sută din posturile de medici pediatri din Capitală sunt vacante. Pe de altă parte, în urma unei hotărîri apărute în noiembrie 1969 specialitatea „medicină şcolară“ dispare. Medicii şcolari sunt asimilaţi cu medici pediatri de dispensar. Ca atare reţeaua respectivă, care ‘funcţiona independent (şi exclusiv in cabinetele din şcoli şi licee, posedînd un număr aproape suficient de cadre) este desfiinţată. Dacă un medic şcolar specializat deservea maximum 2 şcoli, astăzi acelaşi oficiu (pentru 4—5 şcoli însă) este efectuat de către medicii pediatri de dispensar. Aceştia sunt dirijaţi către cabinetele medicale din şcoli in funcţie de necesităţile şi posibilităţile dispensarelor, fiindcă acolo işi desfăşoară activitatea de bază. Aflăm în continuare că, dacă în 1968 existau în Capitală 90 de medici şcolari, astăzi cabinetele şcolare sunt deservite de numai 30 de medici de dispensar. Ne explicăm de ce, in cursul anchetei noastre, am găsit mai toate cabinetele medicale închise (ce e drept, conform programului !), de ce in licee mari ca „Dumitru Petrescu“ sau „Aurel Vlaicu“ — pentru a nu mai vorbi de o serie de școli generale — medicul constituie, chiar pentru direcţiunile respective, un personaj cvasi-invizibil. ...Dar să revenim la cîteva amănunte reliefate de dialogul avut cu doctorul Mircea Georgescu. Mai întîi faptul că 23 la sută din posturi sunt vacante. Desigur, ocuparea lor ar contribui la completarea efectivului de medici şi prin aceasta la îmbunătăţirea asistenţei. Să nu existe oare candidaţi pentru aceste posturi ? Dimpotrivă. Numai că ele nu pot fi ocupate decit în urmă unor concursuri pe care Ministerul Sănătăţii le-a sistat de cîţiva ani. Poate că, în scopul amintit, redeschiderea lor ar fi oportună. Din discuţiile avute în cursul anchetei am mai reţinut, ca un element probabil şi deperspectivă, faptul că situaţia s-ar putea îmbunătăţi şi prin înfiinţarea unor centre de sănătate ale elevilor, organizate în afara şcolilor. Aici ar urma să se concentreze un număr important de medici pediatri, numeroase servicii de specialitate. Poate că ridicarea — pe baza posibilelor îmbunătăţiri prezentate — cabinetelor medicale din şcoli de nivel de centre de sănătate ale elevilor ar reprezenta o idee şi mai potrivită. In orice caz posibilităţi există, însă nu numai cu condiţia revizuirii unor unghiuri de vedere, poate chiar a unei mentalităţi. (Urmare din pag. I) şi cit am împlinit, fără a cunoaşte bine de unde am pornit, fără a şti ce însemnau pe atunci, în detaliile lor crude, umilitoare, sărăcia, subdezvoltarea economică, prin cite obstacole a trecut activitatea de 20 de ani de ilegalitate a partidului. Însăşi crearea partidului a reprezentat încununarea unui proces dificil, început cu mult timp înainte. După desăvîrşirea idealului naţional de unitate a românilor, in decembrie 1918, s-a realizat o unificare a partidelor socialiste din vechea ţară şi din Transilvania. Acest partid a luat numele de Partidul Socialist. In urma Declaraţiei din decembrie 1918 — care a exprimat clar şi hotărît, pentru prima oară în concepţia unui partid socialist de la noi, că transformarea fundamentală a ţârii nu se poate realiza decit prin dictatura proletariatului. A urmat Conferinţa de unificare din mai 1919, la care am participat ca delegat al organizaţiilor socialiste din Huşi unde mă aflam ca tinăr profesor, în acei ani, decembrie 1918 — mai 1921. Partidul Socialist a fost puternic frămîntat de existenţa a trei curente ideologice reprezentate de : social-democraţii păstrători ai vechii ideologii reformiste a Internaţionalei a II-a , comuniştii care ajungînd la înţelegerea situaţiei din ţara noastră, s-au constituit într-o stingă în sinul acestui partid, iar nu separat şi centriştii care doreau şi ei, dar cu anumite rezerve, afilierea la Internaţionala comunistă. După cum se ştie, procesul de cristalizare care a avut loc in timpul şi după Greva generală din 1920, a condus spre o singură rezolvare posibilă : crearea Partidului Comunist Român. După eliberarea celor arestaţi la congresul de constituire, cărora li se înscenase Procesul din Dealul Spirii, a avut loc la Ploieşti, în octombrie 1922, Congresul al II-lea al Partidului, unde s-a votat Statutul şi s-a desăvîrşit organizarea noului partid, cu secţii în toate judeţele ţării, cu un organ de presă — „Socialismul“ şi o editură proprie. Dar mai înainte, in martie 1922, Partidul Comunist a apărut la alegerile parlamentare, punind in mai multe judeţe liste în care au fost desemnaţi — cu semnul electoral „secera şi ciocanul“ — im cea mai mare parte, cei arestaţi cu prilejul Congresului I şi cîţiva comunişti în libertate, printre care mă aflam, candidînd în judeţele Ilfov şi Iaşi. — Ce însemnătate a avut această participare electorală ? — Deşi prin măsluire alegerile nu s-au încheiat în favoarea candidaţilor comunişti, campania electorală, întrunirile organizate, manifestările, programul prezentat au marcat apariţia Partidului Comunist pe arena politică, au fost un prilej de mobilizare a maselor în jurul partidului şi de popularizare a obiectivelor sale în rîndurile lor, marcînd încă de pe atunci marea forţă a partidului de atragere a maselor. Astfel, ziarul „Socialismul“ din 2 martie 1922 insera o amplă relatare sub titlul „Grandioasa întrunire de la Dacia. Mii de muncitori au cerut libertatea intrunirilor şi a presei, intrarea în legalitate. (Este vorba de eliberarea celor arestaţi, n.n.). Expunerea programului de acţiune a Partidului Comunist“. In anii 1921—1924, activitatea Partidului Comunist a fost atît de puternică, a avut o asemenea rezonanţă socială şi politică, incit, în aprilie 1924, guvernul liberal a hotărît samavolnic interzicerea existenţei sale legale. In această situaţie partidul nu numai că nu s-a desfiinţat, dar adaptîndu-se noilor împrejurări, a trecut la activitatea ilegală în cele mai grele condiţii. — După 1918 a căpătat amploare mişcarea tineretului socialist şi apoi comunist. In ce împrejurări aţi cunoscut-o ? — Încă de la început tineretul muncitor a înţeles ţelurile partidului comunist. In perioada 1921—1924 am publicat în ziarul „Tineretul Socialist“ un ciclu de 200 de articole sub marginalul „Istoria muncii“, cu referiri speciale la problemele relaţiilor de clasă şi ale luptei de clasă. Era o ipostază nouă, dorită, a mea ca profesor Mai tîrziu, in anii de detenţiune, la Doftana (1936—1918) m-am regăsit în această calitate cînd, agăţat de zăbrelele celulei, ţineam zilnic conferinţe deţinuţilor din secţia în care mă aflam Prin anii ’20 am reîntîlnit în fruntea mişcării socialiste a tineretului pe unul dintre cei mai distinşi dintre foştii mei elevi de la Liceul internat din Iaşi — Lucreţiu Pătrăşcanu, pe care apoi l-am revăzut de atîtea ori în activitatea legală, semi-legală şi ilegală a Partidului Comunist Român. De asemenea, îmi amintesc cu admiraţie de o tinără comunistă — foarte vioaie, foarte frumoasă şi deosebit de activă, Lenuţa Filipovici, care mai tîrziu, după 1930 a devenit membră a secretariatului partidului.— In decembrie 1918, în ziarul „Social-democraţia“ — foaie săptăminală a organizaţiilor socialiste şi sindicale din Iaşi, aţi semnat articolul „Către tinerele generaţii“. După ce articolul marea împlinirea idealurilor unirii politice a tuturor românilor, dumneavoastră precizaţi că, cei pe care s-a bazat realizarea acestui deziderat naţional, au în miinile lor viitorul României. Urmează o întrerupere. Cenzura a frînt textul şi a lăsat in locul lui o pată albă. Erau simptomele constringente ale viitoarei ilegalizări. Era istoria care atunci nu putea fi scrisă. Ajutaţi-ne să umplem acum aceste goluri. — Ar fi trebuit să apară aşa cum şi culesese zeţarul — un îndemn de unire a forţelor pentru transformarea societăţii existente într-o societa-te nouă. Către sfîrşitul articolului scriam : ..Să înţelegem rostul vremii şi să luptăm pentru înfăptuirea noului curent cu linişte şi judecată, pentru a reda neamului acestuia toată libertatea dezvoltării forţelor sale“. In continuare, scrisesem o frază care sublinia această idee şi reprezenta un hotărît îndemn la acţiune. Cenzura a exclus-o însă. „ Partidul Comunist Român şi-a legat existenţa de viaţa maselor , aşa cum au dovedit evenimentele, a reuşit să păstreze o permanentă legătură cu toate acele categorii de oameni la care literatura sa ilegală nu putea pătrunde, unde nu se puteau organiza celule de partid. — In aceste condiţii, Partidul Comunist Român a organizat şi condus formaţiuni legale de masă in fruntea cărora s-au aflat comunişti, simpatizanţi sinceri ai partidului, intelectuali democraţi. Cuvîntul partidului, lozincile sale de luptă pentru revendicările muncitorilor şi ale altor categorii, împotriva fascismului şi războiului, pătrundeau in special prin presa legală care apărea, trecînd peste mari oprelişti, de la un an la altul, de la o lună la alta. E suficient să amintim că în perioada 1932—1938 au fost editate — din iniţiativa şi sub conducerea partidului — în diferite centre, nu mai puţin de 120 de ziare şi reviste în limbile româna, maghiară şi germană. Evident, aceasta reprezenta o largă posibilitate de penetrare a ideilor de luptă ale partidului, în cele mai largi pături sociale. — Aţi reprezentat peste hotare unele dintre organizaţiile legale, conduse, de partid. Care a fost cel mai emoţionant moment la care aţi participat ? — Trecind graniţa cu dificultate, am fost prezent la Congresul mondial împotriva răsboiului din august 1932 de la Amsterdam, la Congresul mondial antifascist din iunie 1933 şi la al III-lea Congres mondial antifascist, în iulie 1934, la Paris, îmi amintesc că in iunie 1933, in marea sală Pleyl din Paris, unde a avut loc Congresul mondial antifascist, erau prezenţi 3 000 de delegaţi din toată lumea. Principalul scop al acestui Congres era lupta împotriva fascismului întronat de venirea la putere a lui Hitler, numai cu cîteva luni în urmă. Henri Barbusse anunţă deschiderea Congresului. In după amiaza aceleiaşi zile, am vorbit în numele Comitetului naţional antifascist român, de curînd înfiinţat. Nu toţi cei prezenţi cunoşteau limba franceză, în care mă adresam, dar cînd m-am referit la eroicele lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor români, numai rostirea cuvintului „Griviţa“ a ridicat întreaga sală în picioare şi cu o căldură greu de exprimat, cei 3 000 de participanţi au salutat lupta bravilor noştri muncitori. Mi-am stăpânit cu greu emoţia faţă de simpatia ce o arătau clasei muncitoare din România. Era un impresionant ecou al luptei neînfricate a Partidului Comunist Român in acele vremuri grele, o dovadă apreciată a marii stime internaţionale de care începuse să se bucure partidul nostru. VIITORUL ÎNCEPEA „SAPTAMÎNA FOLCLORULUI GORJENESC" Pe scenele căminelor culturale din Dănciuleşti, Hurezani, Cruşeţu, Mătăsari, Vladimir, ale clubului U.J.C.M. etc. va avea loc sesiunea de comunicări „Bogăţia şi frumuseţea folclorului gorjenesc", spectacolul „Izvoare fermecate“, un „Festival al lăutarilor" la care se vor întîlni tarafurile din Tismana, Godineşti, Runcu, Motru, Novaci, Sadu. Penultima zi a lunii vor găzdui seara de teatru la care vor participa formaţiile caselor de cultură Tg. Jiu, Novaci, Tg. Cărbuneşti, E. M. Motru, iar închiderea acestei acţiuni va fi marcată de faza judeţeană a celui de alI-lea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“ şi de un spectacol folcloric susţinut de formaţiile artistice reprezentative din judeţ. L. P. SĂRBĂTORIREA TINERELOR FAMILII In comunele judeţului Olt se desfăşoară în aceste zile săptămînile culturale pentru tineret. L-am rugat pe Dorel Radu — membru al comitetului judeţean U.T.C. — să prezinte pentru cititori, conţinutul acestor manifestări care zi de zi atrag un mare număr de participanţi.— Activitatea începe joia cu deschiderea la căminul cultural a unei expoziţii cu obiecte de artizanat specifice localităţii respective. In zilele următoare tinerii se întîlnesc cu medici, ca dre didactice, scriitori în cadrul unor acţiuni pe teme ca : „Duminică aveţi musafiri. V-aţi pregătit să-i primiţi ?“, „Politeţea la ea acasă“, „Cum ne apărăm sănătatea“ etc. De mult succes se bucură „Ora modei“ în care tinerilor li se prezintă ultimele noutăţi în materie de modă. Un loc aparte îl ocupă sărbătorirea tinerelor familii întemeiate cu un an în urmă. Fste o întîlnire la care toţi participanţii trebuie să vină îmbrăcaţi în costume naţionale excepţie făcînd tinerii care se căsătoresc în acea zi. Intre noii căsătoriţi, cei căsătoriţi în urmă cu un an, şi două familii în vîrstă au loc discuţii despre relaţiile familiale, educarea copiilor etc. Urmează un program artistic cu cîntece de nuntă, de petrecere. Săptămîna culturală pentru tineret mai cuprinde şi şezători literare, simpozioane, proiecţii de diafilme concursuri etc. I.V. PRIN MUNCA ELEVILOR Ieri, la Liceul „Dr. Petru Groza“ din municipiul Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita, s-a inaugurat sala de festivităţi construită prin munca patriotică a elevilor. Cu acest prilej, comitetul municipal U.T.C. a organizat o întîlnire între elevi şi primul-secretar al comitetului municipal P.C.R., Szavoj Ludovic, care a vorbit despre realizările acestui cincinal în judeţ şi perspectivele de dezvoltare în anii care urmează. In încheiere a avut loc un program artistic. VICTOR RAREŞ MODERNIZAREA REŢELEI STRADALE A CAPITALEI Aflăm de la Direcţie generală de drumuri şi spaţii verzi din cadrul Consiliului popular al municipiului Bucureşti că in 1971 se vor realiza modernizări de drumuri în valoare de 100 000 000 lei. Principalele puncte unde se va acţiona pentru consolidarea fundaţiilor şi aşternerea unor covoare asfaltate vor fi Şoseaua Olteniţei, Calea Rabatei, strada Ştefan Furtună, linia centrală Otopeni-Tuttari, autostrada Bucureşti-Piteşti, Şoseaua Alexandria, şoseaua Bucureştii .Voi, cartierul Ciuleşti... Tot aici aflăm că vor începe lucrările de lărgire a podului mărăşeşti cu încă două benzi de circulaţie, iar podul de la Strău leşti va fi complet refăcut (va avea patru benzi de circulaţie, iar pe porţiunea Băneasa-Străuleşti va fi construită o promenadă pe... două nivele — pe pod şi pe sub pod). A APĂRUT: „LUPTA DE CLASĂ" tir. 2 DIN CUPRINS: GHEORGHE PANA : Noua structură socială a României şi creşterea rolului conducător al partidului comunist ; ILIE RADULESCU : Dezvoltarea societăţii socialiste şi cerinţele perfecţionării pregătirii cadrelor în problemele conducerii ; MIHAIL FLORESCU : Revoluţia în ştiinţa şi tehnica contemporană ; ION DODU BALAN : Patriotismul în artă ;CAROL NIRI : Lupta pentru unitatea politică şi organizatorică a clasei muncitoare din România (1944—1948). PROBLEME ALE DEMOCRAŢIEI SOCIALISTE IN ETAPA ACTUALA DEZBATERE organizată de ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE, Secţia de ştiinţe politice. ION CHIRCULESCU : Posibilităţi reale de dezvoltare a producţiei agricole ; DAN BERINDEI : Mişcarea revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu — moment de seamă în istoria României ; PAVEL APOSTOL , Antonio Gramsci, „Aere perenicius". SOCIOLOGIE SI INVESTIGAŢIE SOCIALA P. MALCOMETE, AL. FLOAREŞ : Implicaţii economice ale fluctuaţiei forţei de muncă. DOCUMENTAR SORIN STRUJAN : Înfruntările din arena socială a anului 1970 spulberă mitul ..armoniei sociale în lumea capitalistă . VALERIU TUDOR : Despre forţa de muncă in ţările afro-asiatice In curs de dezvoltare. NOTE PETRU BERAR : Opinii în jurul filozofiei leniniste. VINERI, 28 FEBRUARIE 1971 MIHAI VITEAZUL rulează la Patria (orele 10, 15; 19,30) ORA SCORPIONULUI : rulează la Lumina (orele 9,30; 12; 14,30; 17,30; 20,15), ÎNGERII NEGRI : rulează la Festival (orele 8 30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). STRADA LĂTURALNICA rulează la Central (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). INCINERATORUL : rulează la Central (ora 9,15). ROMEO ŞI JULIETA : rulează la Capitol (orele 45; 11,45; 14,45; 18, 21). BĂTĂLIA PENTRU ALGER: rulează la Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30). AMBASADOR AL UNIUNII SOVIETICE : rulează la înfrăţirea (ora 20,15). Z : rulează la Înfrăţirea (orele 15,30; 18). CLANUL SICILIENILOR : rulează la Luceafărul (orele 8,45; 11,15; 13 45; 18,15; 18 45; 21,15),București (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (orele 10; 12,30; 15,30; 18; 20 30), Modern (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18;30; 21). CIRC FARA FRONTIERE : rulează la Timpuri Noi (orele 9,15— 17,15 în continuare) . Program de filme documentare (orele 19; 20.45) . TRIPLA VERIFICARE : rulează la Unirea (orele 15.30; 18, 20 15). BĂIEŢI BUNI, BĂIEŢI RAI : rulează la Griviţa (orele 0.30; 11.30; 13.30; 16; 18,15; 20.30) Melodia (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18.30; 20.45) , Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20.30). UN ITALIAN IN AMERICA : rulează la Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18.15, 20.30) Victoria (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18.30; 20.45), Excelsior (orele 9;15; 11,30; 13.45; 16: 18;15: 20.30). ULTIMUL SAMURAI: rulează la Aurora (orele 9 30: 12; 15,15; 17.45; 20.15). PE LUCIUL GHETII : rulează la Dacia (orele 8,45—20.30 in continuare), Mosilor (orele 15: 17: 19- 21). B.D. INTRA IN ACTIUNE : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18: 20,15). CINCI PENTRU INFERN : rulează la Volga (orele 9 15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20 30), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). VARA DE ALTADATA : rulează la Laromet (orele 15 30; 17,30; 19,30). SEMNALE PE DRUM : rulează la Progresul (orele 15,30; 18, 20). CINTECELE MARII : rulează la Bucegi (orele 16; 18;15; 20,30). STAPIN PE SITUAȚIE : rulează la Buzesti (orele 15.30; 18; 20.30). VAGABONDUL : rulează la Pacea (orele 9: 12,30; 16; 19.30), Rahova (orele 9: 12.30; 16: 19,30). CĂLĂTORIE IN JURUL CRANIULUI MEU : rulează la Viitorul (ora 21) SARADA : rulează la Viitorul (orele 15. 17; 19). STRĂINII : rulează la Lira (orele 15.30; 18; 20 15). URSUL $1 PĂPUȘĂ : rulează la Drumul Sării (orele 15.30; 17.45; 20) Giulești (orele 15.30; 18; 20.30). RĂZBUNAREA SFINTULUI : rulează la Cringasi (orele 15,30; 18; 20.15).GENOVEVA DE BRABANT : rulează la Mioriţa (orele 9—14.30 în continuare : 16.30; 18.30; 20,30). Arta (orele 15 30; 18; 20,15). AI GRIJA DE SUZI : rulează la Munca (orele 16; 18. 20). SOARELE VAGABONZILOR : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20.15). COMISARUL X şi „PANTERELE ALBASTRE" • rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20,15). OMUL DIN SIERRA : rulează la Cosmos (orele 15 30; 18; 20,15) VINERI, 26 FEBRUARIE 1971 Opera Română : TOSCA — ora 1E,30 ; Teatrul de Operetă : SUZANA — ora 19,30 ; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : ENIGMA OTILIEI — ora 20 ; (Sala Studio) : MOARTEA ULTIMULUI GOLAN — ora 20 ; Teatrul de Comedie : OPINIA PUBLICĂ — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgureanu) : LEONCE ȘI LENA — ora 20 ; Teatrul Mic : FATA CARE A FĂCUT O MINUNE — ora 20 ; Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) : LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ — ora 19,30 ; (Cal Victoriei) : LOGODNICELE ATERIZEAZĂ LA PARIS — ora 19.30 ; (La Sala Palatului) : SE CAUTĂ O VEDETĂ — ora 19,30 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) • ADIO CHARLIE — ora 19.30 ; (Sala Studio) : SUS PE ACOPERIŞ... IN SAC — ora 20 ; Teatrul Giulești : FREDDY — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă“ : ROATA MORII — ora 16 ; (La Casa de cultură a studenţilor) : PRESTIGIOASA LOREDA NOUTATI ÎNTÎRZIATE PENTRU SCHIORI... Cu toate că, (sau tocmai de aceea !) sezonul sporturilor de iarnă se apropie de sfîrşit, la secţia sport din Direcţia generală de textile-încălţăminte a Ministerului Comerţului Interior sînt cîteva noutăţi. — Este vorba, ne-a spus Nicolae Henegaru, şeful serviciului sport, de bocancii de schi cu clape, produşi de Fabrica de încălţăminte din Reghin. — Prin ce se deosebesc aceştia de cei clasici ? — Şireturile sunt înlocuite cu clape. Astfel, schiorul îşi poate „încheia“ dintr-o singură mişcare bocancii apăsînd pe cele trei clape care asigură perfecta etanşare a bocancului la picior. — Despre cele trei sau patru noi modele de sacuri de spate confecţionate din panama caşerată (pinză impermeabilizată cu curele din pîslă şi piele, produse de „Flacăra Roşie“ — Bucureşti şi despre blazoanele sport, mai scurte decit cele care se găsesc la ora actuală pe piaţă care sunt confecţionate din bumbac, tercot şi relon lucios, în contexturi de o gamă coloristică foarte variată, des pre noul model de pantaloni de schi, confecţionat din stofă supraelastică. — Cînd vor intra aceste noutăţi în magazine ? — Probabil pe la sfîrşitul lunii aprilie, începutul lunii mai. — Nu vi se pare că apariţia lor este tardivă, cel puţin pentru acest sezon ? — Nu, pentru că noi le-am planificat pentru sezonul din 1972. Deci apărem mai devreme ca de obicei. (!) CUM AU APĂRUT CARPAŢII în cadrul Institutului de geologie din Bucureşti au fost efectuate studii complexe privind evoluţia şi formarea părţii centrale a Carpaţilor Orientali. Astfel, se consideră că cele mai vechi roci cristaline s-au format în decursul unui ciclu care şi-a încheiat evoluția cu 700—750 milioane ani în urmă. Alte roci, avînd o vîrstă de circa 500—550 milioane ani, se apreciază că s-ar încadra într-un al doilea ciclu situat pe scara geocronologică la începutul paleozoicului. Un ultim ciclu care a generat roci cristaline este cel hercinic, încheiat cu aproximativ 300 milioane ani în urmă. I ŞTIINŢĂ I ŞI ELAN ► (Urmare din pag. 1) <i ► impune astfel de corecţii cu o „forţă de şoc" uneori ului- <* * toare. Dacă vrem nu numai să-i percepem paşii, ci să nu-i - i asociem pe ai noştri — sincronic — ritmurilor ei, atunci S ► trebuie să învăţăm fără încetare, să ne încadrăm în circuitele „reciclărilor", să supunem mereu unui examen critic fondul de cunoştinţe pe care îl posedăm şi să ne canalizăm l ► eforturile spre noi achiziţii, indiferent de vîrstă, de profesie AI sau de funcţie. Este un imperativ al epocii, căruia nu ne putem sustrage decît cu riscul iminent de a râmîne în urmă % ► şi a ne crampona de farmecul unor realizări ce nu mai sînt I de mult în stare de competitivitate. 41 ► Instituirea unui sistem naţional de pregătire şi repregătire ► unitară a cadrelor, supunerea acestui domeniu la o evidentă λ► I şi tonică infuzie de concepţie prospectivă este — fără în- 4* ► doială — o treabă grea, de mare anvergură. Ea începe însă % ► să se materializeze şi avem toate posibilităţile de a o Ţ susţine neîncetat, mai ales că ceea ce predomină în reali► zarea ei nu este investiţia materială, ci aceea de inteligenţă. ► Vom putea, astfel, să ne debarasăm de unele mentalităţi ‚›i învechite, să facem din elan un autentic şi vrednic aliat 4^ ‘ › al ştiinţei, potenţîhdu-l în acest mod şi relevîndu-i noi faţete ‘ › şi resurse. In fond, adaptîndu-l la exigenţele contempora- t « ; neităţii, remodelîndu-l, prelungindu-l spre practica nemijlocită şi înserîndu-l creator în cadrele active ale vieţii. Căci— de fapt — nu există elan de dragul elanului, după cum nu există revoluţie de dragul revoluţiei. Elanul revoluţionar a * a fost întotdeauna un răspuns rapid şi angajant la cerinţe obiective ale vieţii. Reciproc, vom putea face din ştiinţă un cenzor raţional, neîngăduitor cu prelungirile de comportament ale afectivi- tăţii, un veritabil suport al tehnicii şi lucrului intens de laborator, o pîrghie omnipotentă a progresului, creată din ea- 4 ke 4 meni pentru ei înşişi. Pentru că, în fond, nici ştiinţa nu se ţ ► ›› face de dragul ştiinţei. 4! 4* Sudate frontal şi metodic, ştiinţa şi elanul pot constitui nesatura trainică a acţiunii de naştere a viitorului, de grăbire 1 ► 4^ a zilei de mîine. : 4* SERGIO ENDRIGO Născut la Pola, la 15 iunie 1933, Sergio Endrigo a debutat în 1954, intr-im spectacol de amatori, la Teatrul „Malibran“, după care i s-a oferit un contract la barul „Lido“ din Veneția. După cîteva înregistrări la casa Ricordi („La brava gente“, „Bolla di sapone“), trece la R.C.A. Italiana, unde vinde, în decurs de 3 ani, un milion de discuri (La guerra, Annamaria, Ora che sai). In 1966, debut la San Remo (cu „Adesso si“), iar în iunie participă la a II-a „Mostra internazionale della musica Leggera“ de la Veneția (cu „Girotonda intorno al mondo“ și „Questo amore per sempre“) 1° 1967, obţine la San Remo Premiul I naţional al textierilor, pentru „Dove eredi di andare“, şi în acelaşi an, în iulie, lansează la Veneţia „Per che non dormi fratello“ şi „La tua assenza“. După ce participă la al II-lea Festival MIDEM, la Cannes, Endrigo obţine primul marcant succes : Marele Premiu la San Remo în februarie ’68 (pentru „Canzone per te“). Trecuseră 14 ani de la debut... Pe 6 aprilie reprezintă Italia la Concursul Eurovision de la Londra, cîntînd „Marianne“ (piesă preluată ulterior de Cliff Richard şi Ivo Robio). Lansează VEDETELE „CERBULUI DE AUR la scurte intervale „La colombo (pe o poezie ele Rafael Alberti), „Anch’io ti ricordero“ (dedicata lui Che Guevara), „Camminando e cantando“ (adaptare a melodiei brazilianului Gerardo Vandre). La San Remo 69, locul II cu „Lontano dagli ochi“, iar la sfîrşitul aceluiaşi an — un L.P. de poezie şi muzică realizat în colaborare cu Giuseppe Ungaretti şi poetul brazilian Vinicius De Moraes, şi intitulat „La vita, amico, e l’arte dell incontro“. In 1979 Premiul San Remo pentru Cel mai bun text literar („L’arca di Noe“), la al XX-lea Festival şi lansează „Oriente“ la Veneţia. Endrigo este foarte popular, în urma turneelor întreprinse, în Brazilia, Spania, Grecia, U.R.S.S. şi Cuba. ANGELA SIMILEA Născută in Bucureşti la 9 iulie 1946, Angela Similea a păşit în muzica uşoară încă din clasa a X-a de liceu, exercitîndu-şi în paralel talentele corale. Se semiprofesionalizează in cadrul ansamblului de estradă al I.I.S. Tehnometal, în cadrul căruia efectuează diferite turnee şi obţine, la sfîrşitul anului 1967, două distincţii (la cel de al IX-lea Concurs al artiştilor amatori) premiul I pe Bucureşti şi III pe ţară (cu melodia „Aşa eşti tu“). Debutează apoi în Ansamblul U.T.C. şi în emisiunea TV. ..Emoţii în premieră“ (alături de Dorin Anastasiu) — cu „Guantanamera“ şi „Spune, Iubite". In noiembrie 1967 Intră la Şcoala populară de artă, iar în toamna lui ’68 la cursurile de perfecţionare ale soliştilor de muzică uşoară (în ambele, la clasa prof. Florica Orascu). După o serie de noi emisiuni TV, din nou lauri : Premiul Festivalului tinerilor interpreţi de muzică uşoară din Bucureşti, cu „Aşa eşti tu“ şi „nu cine să mai cred“. In iulie 1969, participare notabilă la Concursul naţional de creaţie şi interpretare de muzică uşoară românească de la Con-,stanţa, pe scena căruia Interpretează „Astă-seară fără lacrimi“, „Glasul tău“ şi „Cu fericirea mea nu te juca“. Pe 28 ianuarie 1970 în cadrul „Concertului speranţelor“, primeşte Premiul 1 din partea juriului criticii „ex aequo“ (cu Dorin Anastasiu, ciştigătorul concursului) pentru „Nel sole“ şi „Ai plecat rîzînd". In sfîrşit, inclusă în lotul nostru la „Cerbul de aur ’70“ (alături de Doina ■Spătaru şi Dorin Anastasiu), Angela Similea a obţinut un frumos succes : un „Cerb de argint“, pentru „Marea cîntă“ şi „După noapte vine zi".. Alte melodii din repertoriul Angelei Similea : ,,Amurgul“, „Cintecul nimănui“, „Timpul florilor“, „Va veni o clipă“, „Primii pași pe lună”. NA —• ora 20,30 ; Teatrul „Ţăndărică“ (Cal. Victoriei) : MIUL GOBIUL — ora 17 ; (Str. Academiei) : BANDIŢII DIN KARDEMOMME — ora 17 ; Teatrul „Ion VasilesCU ; FLOARE DE CACTUS — ora 19,30 ; Circul Globus : INTERNAŢIONAL ’71 — ora 19,30. VINERI, 26 FEBRUARIE 1971 • 10,00—11.30 Emisiuni-lecţie pentru lucrătorii din agricultură, ingrăşarea taurinelor. ' Prezintă Ing. Pătru Dean • 17,00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în co■’aborare ,cu Ministerul învăU- mîntului. Matematica, clasa a XII-a . Algoritmul lui Euclid. Mijloace moderne în procesul de învăţămînt. Transmisie de la Expoziţia ..Tehnologia instruirii“ & 18.00 Căminul e 18.45 Campionatele mondiale de patinaj artistic de la Lyon. Proba individuală masculină • 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ‹» .19.30 Telejurnalul de seară• 20,00 România ’71. Azi — judeţul Sibiu • 20,20 Film artistic : „Domnul Pipelet“ • 21,45 Handbal masculin : Steaua — Partizan Bjelovar • 22,15 Dinamica societăţii româneşti. Exigenţe ale perfecţionării democraţiei * 22,45 Telejurnalul de noapte.