Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)

1971-02-26 / nr. 6772

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET VINERI 26 FEBRUARIE 1971 „50 DE ANI DE MUNCA SI LUPTA IN SLUJBA POPORULUI" Agenda manifestărilor orga­nizate de Comitetul judeţean Bihor al U.T.C., în întimpinarea semicentenarului Partidului Co­munist Român, cuprinde mai multe acţiuni care, în aceste zile, se află în plină desfăşu­rare. Concursul „50 de ani de muncă şi luptă în slujba po­porului“ a depăşit deja faza co­munală, zilele trecute consumîn­­du-se la Beiuş, Oradea, Salonta, Aleşd şi Tileag fazele interco­­munale. Pentru tinerii fotografi amatori a fost declanşat un con­curs de fotografii cu tematică largă din viaţa şi activitatea lo­cuitorilor judeţului, în a doua jumătate a lunii aprilie, cele mai bune lucrări ale câştigătorilor fa­­zelor zonale vor fi expuse în ca­drul unei expoziţii. Pentru cin­stirea memoriei luptătorilor co­munişti, tinerii orădeni participă în aceste zile la un ciclu de ma­nifestări reunite sub titlul gene­ric : „Pe urmele eroilor clasei muncitoare“. Au loc vizite în întreprinderi, întîlniri cu vechi membri de partid, vizite la clă­dirile marcate cu plăci comemo­rative care fixează principalele locuri din Oradea legate de lupta revoluţionară a partidului. La Liceul de arte plastice din Oradea a fost deschisă zilele trecute o expoziţie care cuprinde lucrări ale elevilor închinate sărbătoririi a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Ro­mân. E. T. „CÎNTARE TIE, PARTID IUBIT" Timp de mai multe săptă­­mini la „Universal Club“ din sectorul 3 se va desfăşura concursul-festival de poezie „Cîntare ţie, partid iubit“. De­dicat semicentenarului parti­dului, festivalul — după cum preciza directorul clubului, Ni­­colae Lagu — îşi propune să popularizeze bogăţia spiri­tuală pe care o oferă poezia noastră, să evidenţieze talen­tele creatoare şi interpretative din rîndul tineretului. Tuturor participanţilor la festival li se va oferi diplome iar câştigăto­rii vor fi premiaţi. I. V. CICLU DE CONFERINŢE Casa de cultură a sectoru­lui S din Capitală a organizat, cu prilejul sărbătoririi semi­centenarului P.C.R. un ciclu lunar de conferinţe consacrate vizitelor oficiale ale tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu in străinătate. Expunerile sunt susţinute de ziarişti care l-au însoţit pe secretarul general al partidului cu a­­c­este prilejuri. Prima con­ferinţă, din 21 ianuarie, a avut ca obiect vizita în Franţa, fiind urmărită cu interes de peste 300 de tineri. La 23 februarie­ a avut loc a doua manifestare a ciclului : conferinţa „Princi­piile politicii externe ale României“ a fost însoţită de filmul vizitei în Austria. A. GUŢAM ...NU E DOCTORUL (Urmare din pag. I) multe cazuri — Intr-o şcoală nu mai mult de 8—10 ore săptămî­­nal, medicului îi este imposibil să mai consulte preventiv în­tregul efectiv de elevi, să nu su­pravegheze în timpul orelor de curs, să ia parte la unele con­silii pedagogice sau întruniri cu părinţii. Nici rolul său in ceea ce priveşte trasarea unor ele­mentare norme de igienă a muncii nu mai are timp­­să-l e­­xer­cite. întreaga sa activitate se rezumă — in numeroase ca­zuri — la misiunea de coordo­nator, îndrumător al cadrelor sanitare medii care, în absenţa sa, deservesc cabinetele“. „Trebuie să ne împărţim in prea multe locuri, să fim pre­zenţi atit în şcoli, grădiniţe, cit şi la dispensarele de pediatrie, sau la serviciile de urgenţă din spitale“ — ne-au spus toţi medi­cii cu care am stat de vorbă. Pe doctoriţa Alexandra Dodu, de pildă, am întîlnit-o, un interval de numai cîteva zile, la Liceul Sadoveanu, la şcolile generale 19 şi 186. „Deseori, ne mărtu­risea dînsa, trebuie să mai merg şi la alte două grădiniţe din sector. Rămînînd doar 2—3 cea­suri într-o şcoală nu poţi rea­liza mare lucru...“ Pe uş­a cabi­netului de la şcoala generală numărul 51 era­­ indicat progra­mul general al medicului E. Va­­silescu , numai 4 ore pe săptă­­mină la şcoala respectivă (care posedă şi internat), în rest con­sultaţii la şcolile generale 38 şi 49, la 71 şi la Liceul nr. 8. ...Ne aflăm în biroul unui ca­dru medical cu experienţă — tovarăşa Paraschiva Ghiulea, medic coordonator pediatru al sectorului 4. — Datorită numărului insufi­cient de cadre, calitatea asis­tenţei medicale în şcoli suferă. — Cîţi medici deservesc în prezent şcolile din sectorul 4 ? — Pentru 4 licee şi 27 de şcoli, adică circa 29 000 de elevi, exis­tă 4 medici. Profilaxia, urmări­rea copiilor-problemă, consul­tarea periodică erau efectuate pină acum cîţiva ani direct de către medic. Astăzi acesta se pronunţă, deseori, pe baza ob­servaţiilor furnizate de asisten­ta sau sora de cabinet, a inves­tigării buletinelor­­de analiză. Mai amintim, că o asemenea si­tuaţie duce nu numai la ignora­rea sau­ insuficienta cunoaştere a sănătăţii elevilor, ci şi la im­posibilitatea de a-i cunoaşte din punct de vedere psihic. • CONDIŢIILE DE ÎMBUNĂTĂ­ŢIRE EXISTA CHIAR ÎN CA­DRUL REŢELEI SANITARE­ ­ Situaţia constatată de noi se datorează unor factori asupra cărora se poate acţiona, puţind fi deci mult îmbunătăţită. — Pe de o parte, ne declara doctorul Mircea Georgescu, di­rector adjunct al direcţiei sani­tare a Capitalei, un număr de 23 la sută din posturile de me­dici pediatri din Capitală sunt vacante. Pe de altă parte, în urma unei hotărîri apărute în noiembrie 1969 specialitatea „medicină şcolară“ dispare. Me­dicii şcolari sunt asimilaţi cu medici pediatri de dispensar. Ca atare reţeaua respectivă,­ care ‘funcţiona independent (şi ex­clusiv in cabinetele din şcoli şi licee, posedînd un număr a­­proape suficient de cadre) este desfiinţată. Dacă un medic şco­lar specializat deservea maxi­mum 2 şcoli, astăzi acelaşi ofi­ciu (pentru 4—5 şcoli însă) este efectuat de către medicii pedia­tri de dispensar. Aceştia sunt di­rijaţi către cabinetele medicale din şcoli in funcţie de necesi­tăţile şi posibilităţile dispensa­relor, fiindcă acolo işi desfăşoa­ră activitatea de bază. Aflăm în continuare că, dacă în 1968 existau în Capitală 90 de medici şcolari, astăzi cabinetele şcolare sunt deservite de numai 30 de medici de dispensar. Ne explicăm de ce, in cursul anchetei noastre, am găsit mai toate cabinetele medicale închi­se (ce e drept, conform progra­mului !), de ce in licee mari ca „Dumitru Petrescu“ s­au „Aurel Vlaicu“ — pentru a nu mai vorbi de o serie de școli gene­rale — medicul constituie, chiar pentru direcţiunile respective, un personaj cvasi-invizibil. ...Dar să revenim la cîteva a­­mănunte reliefate de dialogul avut cu doctorul Mircea Geor­gescu. Mai întîi faptul că 23 la sută din posturi sunt vacante. Desigur, ocuparea lor ar contri­bui la completarea efectivului de medici şi prin aceasta la îm­bunătăţirea asistenţei. Să nu e­­xiste oare candidaţi pentru a­­ceste posturi ? Dimpotrivă. Nu­mai că ele nu pot fi ocupate de­cit în urmă unor concursuri pe care Ministerul Sănătăţii le-a sistat de cîţiva ani. Poate că, în scopul amintit, redeschiderea lor ar fi oportună. Din discuţiile avute în cursul anchetei am mai reţinut, ca un element probabil şi de­­perspec­tivă, faptul că situaţia s-ar pu­tea îmbunătăţi şi prin înfiinţa­rea unor centre de sănătate ale elevilor, organizate în afara şco­lilor. Aici ar urma să se con­centreze un număr important de medici pediatri, numeroase ser­vicii de specialitate. Poate că ridicarea — pe baza posibilelor îmbunătăţiri prezen­tate — cabinetelor medicale din şcoli de nivel de centre de sănătate ale elevilor ar repre­zenta o idee şi mai potrivită. In orice caz posibilităţi există, însă nu numai cu condiţia revi­zuirii unor unghiuri de vedere, poate chiar a unei mentalităţi. (Urmare din pag. I) şi cit am împlinit, fără a cu­noaşte bine de unde am pornit, fără a şti ce însemnau pe atunci, în detaliile lor crude, umilitoare, sărăcia, subdezvolta­rea economică, prin cite obsta­cole a trecut activitatea de 20 de ani de ilegalitate a partidu­lui. Însăşi crearea partidului a reprezentat încununarea unui proces dificil, început cu mult timp înainte. După desăvîrşirea idealului naţional de unitate a românilor, in decembrie 1918, s-a realizat o unificare a parti­delor socialiste din vechea ţară şi din Transilvania. Acest partid a luat numele de Partidul So­cialist. In urma Declaraţiei din decembrie 1918 — care a ex­primat clar şi hotărît, pentru prima oară în concepţia unui partid socialist de la noi, că transformarea fundamentală a ţârii nu s­e poate realiza decit prin dictatura proletariatului. A urmat Conferinţa de unifica­re din mai 1919, la care am participat ca delegat al organi­zaţiilor­­ socialiste din Huşi unde mă aflam ca tinăr profe­sor, în acei ani, decembrie 1918 — mai 1921. Partidul Socialist a fost puternic frămîntat de exis­tenţa a trei curente ideologice reprezentate de : social-demo­craţii păstrători ai vechii ideo­logii reformiste a Internaţio­nalei a II-a , comuniştii care a­­jungînd la înţelegerea situaţiei din ţara noastră, s-au consti­tuit într-o stingă în sinul aces­tui partid, iar nu separat şi centriştii care doreau şi ei, dar cu anumite rezerve, afilierea la Internaţionala comunistă. După cum se ştie, procesul de crista­lizare care a avut loc in timpul şi după Greva generală din 1920, a condus spre o singură rezolvare posibilă : crearea Par­tidului Comunist Român. După eliberarea celor arestaţi la con­gresul de constituire, cărora li se înscenase Procesul din Dealul Spirii, a avut loc la Ploieşti, în octombrie 1922, Congresul al II-lea al Partidu­lui, unde s-a votat Statutul şi s-a desăvîrşit organizarea nou­lui partid, cu secţii în toate judeţele ţării, cu un organ de presă — „Socialismul“ şi o edi­tură proprie. Dar mai înainte, in martie 1922, Partidul Comu­nist a apărut la alegerile parla­mentare, punind in mai multe judeţe liste în care au fost desemnaţi — cu semnul elec­toral „secera şi ciocanul“ — im cea mai mare parte, cei arestaţi cu prilejul Congresului I şi cî­­ţiva comunişti în libertate, prin­tre care mă aflam, candid­înd în judeţele Ilfov şi Iaşi. — Ce însemnătate a avut această participare electo­rală ? — Deşi prin măsluire alege­rile nu s-au încheiat în favoa­rea candidaţilor comunişti, cam­pania electorală, întrunirile or­ganizate, manifestările, progra­mul prezentat au marcat apa­riţia Partidului Comunist pe a­­rena politică, au fost un pri­lej de mobilizare a maselor în jurul partidului şi de populari­zare a obiectivelor sale în rîn­­durile lor, marcînd încă de pe atunci marea forţă a partidului de atragere a maselor. Astfel, ziarul „Socialismul“ din 2 martie 1922 insera o amplă relatare sub titlul­­ „Grandioasa întrunire de la Dacia. M­ii de muncitori au ce­rut libertatea intrunirilor şi a presei, intrarea în legalitate. (Este­ vorba de eliberarea celor arestaţi, n.n.). Expunerea pro­gramului de acţiune a Partidu­lui Comunist“. In anii 1921—1924, activitatea Partidului Comunist a fost atît de puternică, a avut o aseme­nea rezonanţă socială şi politi­că, incit, în aprilie 1924, guver­nul liberal a hotărît samavolnic interzicerea existenţei sale le­gale. In această situaţie parti­dul nu numai că nu s-a desfiin­ţat, dar adaptîndu-se noilor îm­prejurări, a trecut la activitatea ilegală în cele mai grele con­diţii. — După 1918 a căpătat amploare mişcarea tineretu­lui socialist şi apoi comu­nist. In ce împrejurări aţi cunoscut-o ? — Încă de la început tineretul muncitor a înţeles ţelurile parti­dului comunist. In perioada 1921—1924 am publicat în ziarul „Tineretul Socialist“ un ciclu de 200 de articole sub marginalul „Istoria muncii“, cu referiri spe­ciale la problemele relaţiilor de clasă şi ale luptei de clasă. Era o ipostază nouă, dorită, a mea ca profesor Mai tîrziu, in anii de detenţiune­, la Doftana (1936—19­18) m-am regăsit în a­­ceastă calitate cînd, agăţat de zăbrelele celulei, ţineam zilnic conferinţe deţinuţilor din secţia în care mă aflam Prin anii­­ ’20 am reîntîlnit în fruntea mişcării socialiste a ti­neretului pe unul dintre cei mai distinşi dintre foştii mei elevi de la Liceul internat din Iaşi — Lucreţiu Pătrăşcanu, pe care a­­poi l-am revăzut de atîtea ori în activitatea legală, semi-legală şi ilegală a Partidului Comunist Român. De asemenea, îmi amin­tesc cu admiraţie de o tinără comunistă — foarte vioaie, foar­te frumoasă şi deosebit de ac­tivă, Lenuţa Filipovici, care mai tîrziu, după 1930 a devenit membră a secretariatului parti­dului.­­— In decembrie 1918, în ziarul „Social-democraţia“ — foaie săptăminală a or­ganizaţiilor socialiste şi sin­dicale din Iaşi, aţi semnat articolul „Către tinerele ge­neraţii“. După ce articolul marea împlinirea idealurilor unirii politice a tuturor ro­mânilor, dumneavoastră pre­cizaţi că, cei pe care s-a ba­zat realizarea acestui dezi­derat naţional, au în miinile lor viitorul României. Ur­mează o întrerupere. Cenzu­ra a frînt textul şi a lăsat in locul lui o pată albă. Erau simptomele constringe­nte ale viitoarei ilegalizări. Era istoria care atunci nu putea fi scrisă. Ajutaţi-ne să umplem acum aceste go­luri. — Ar fi trebuit să apară aşa cum şi culesese zeţarul — un îndemn de unire a forţelor pentru transformarea societă­ţii existente într-o societa-­­te nouă. Către sfîrşitul artico­lului scriam : ..Să înţelegem rostul vremii şi să luptăm pen­tru înfăptuirea noului curent cu linişte şi judecată, pentru a reda neamului acestuia toată li­bertatea dezvoltării forţelor sale“. In continuare, scrisesem o frază care sublinia această idee şi reprezenta un hotărît în­demn la acţiune. Cenzura a ex­clus-o însă. „ Partidul Comunist Ro­mân şi-a legat existenţa de viaţa maselor , aşa cum au dovedit evenimentele, a reu­şit să păstreze o permanen­tă legătură cu toate acele categorii de oameni la care literatura sa ilegală nu pu­tea pătrunde, unde nu se puteau organiza celule de partid. — In aceste condiţii, Partidul­­ Comunist Român a organizat şi condus formaţiuni legale de masă in fruntea cărora s-au aflat comunişti, simpatizanţi sin­ceri ai partidului, intelectuali democraţi. Cuvîntul partidului, lozincile sale de luptă pentru revendicările muncitorilor şi ale altor categorii, împotriva fascismului şi războiului, pă­trundeau in special prin presa legală care apărea, trecînd peste mari oprelişti, de la un an la altul, de la o lună la alta. E suficient să amintim că în pe­rioada 1932—1938 au fost editate — din iniţiativa şi sub condu­cerea partidului — în diferite centre, nu mai puţin de 120 de ziare şi reviste în limbile ro­mâna, maghiară şi germană. Evi­dent, aceasta reprezenta o largă posibilitate de penetrare a ideilor de luptă ale partidului, în cele mai largi pături sociale. — Aţi reprezentat peste hotare unele dintre organi­zaţiile legale, conduse, de partid. Care a fost cel mai emoţionant moment la care aţi participat ? — Trecind graniţa cu dificul­tate, am fost prezent la Congresul mondial împotriva răsboiului din august 1932 de la Amsterdam, la Congresul mon­dial antifascist din iunie 1933 şi la al III-lea Congres mondial antifascist, în iulie 1934, la Pa­ris, îmi amintesc că in iunie 1933, in marea sală Pleyl din Paris, unde a avut loc Con­gresul mondial antifascist, erau prezenţi 3 000 de delegaţi din toată lumea. Principalul scop al acestui Congres era lupta împotriva fascismului întronat de venirea la putere a lui Hitler, numai cu cîteva luni în urmă. Henri Barbusse anunţă deschiderea Congresului. In după amiaza aceleiaşi zile, am vorbit în numele Comitetu­lui naţional antifascist român, de curînd înfiinţat. Nu toţi cei prezenţi cunoşteau limba franceză, în care mă adre­sam, dar cînd m-am referit la eroicele lupte ale cefe­riştilor şi petroliştilor români, numai rostirea cuvintului „Gri­viţa“ a ridicat întreaga sală în picioare şi cu o căldură greu de exprimat, cei 3 000 de parti­cipanţi au salutat lupta bravi­lor noştri muncitori. Mi-am stă­pânit cu greu emoţia faţă de simpatia ce o arătau clasei muncitoare din România. Era un impresionant ecou al luptei neînfricate a Partidului Comu­nist Român in acele vremuri grele, o dovadă apreciată a ma­rii stime internaţionale de care începuse să se bucure partidul nostru. VIITORUL ÎNCEPEA „SAPTAMÎNA FOLCLO­RULUI GORJENESC" Pe scenele căminelor culturale din Dănciuleşti, Hurezani, Cru­­şeţu, Mătăsari, Vladimir, ale clu­bului U.J.C.M. etc. va avea loc sesiunea de comunicări „Bogăţia şi frumuseţea folclorului gorje­­nesc", spectacolul „Izvoare fer­mecate“, un „Festival al lăuta­rilor" la care se vor întîlni tara­furile din Tismana, Godineşti, Runcu, Motru, Novaci, Sadu. Penultima zi a lunii vor găzdui seara de teatru la care vor parti­cipa formaţiile caselor de cultură Tg. Jiu, Novaci, Tg. Cărbuneşti, E. M. Motru, iar închiderea a­­cestei acţiuni va fi marcată de faza judeţeană a celui de al­­I-lea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“ şi de un spec­tacol folcloric susţinut de forma­ţiile artistice reprezentative din judeţ. L. P. SĂRBĂTORIREA TINERELOR FAMILII In comunele judeţului Olt se desfăşoară în aceste zile săptă­­mînile culturale pentru tineret. L-am rugat pe Dorel Radu — membru al comitetului judeţean U.T.C. — să prezinte pentru ci­titori, conţinutul acestor mani­festări care zi de zi atrag un mare număr de participanţi.­­— Activitatea începe joia cu deschiderea la căminul cultural a unei expoziţii cu obiecte de artizanat specifice localităţii res­pective. In zilele următoare ti­nerii se întîlnesc cu medici, ca­ dre didactice, scriitori în cadrul unor acţiuni pe teme ca : „Du­minică aveţi musafiri. V-aţi pre­gătit să-i primiţi ?“, „Politeţea la ea acasă“, „Cum ne apărăm sănătatea“ etc. De mult succes se bucură „Ora modei“ în care tinerilor li se prezintă ultimele noutăţi în materie de modă. Un loc aparte îl ocupă sărbătorirea tinerelor familii întemeiate cu un an în urmă. F­ste o întîlnire la care toţi participanţii trebuie să vină îmbrăcaţi în costume naţionale excepţie făcînd tinerii care se căsătoresc în acea zi. In­tre noii căsătoriţi, cei căsătoriţi în urmă cu un an, şi două fami­lii în vîrstă au loc discuţii des­pre relaţiile familiale, educarea copiilor etc. Urmează un pro­gram artistic cu cîntece de nun­tă, de petrecere. Săptămîna culturală pentru ti­neret mai cuprinde şi şezători li­terare, simpozioane, proiecţii de diafilme concursuri etc. I.­V. PRIN MUNCA ELEVILOR Ieri, la Liceul „Dr. Petru Groza“ din municipiul Odor­­heiul Secuiesc, judeţul Harghita, s-a inaugurat sala de festivităţi construită prin munca patriotică a elevilor. Cu acest prilej, comi­tetul municipal U.T.C. a organi­zat o întîlnire între elevi şi pri­­mul-secretar al comitetului mu­nicipal P.C.R., Szavoj Ludovic, care a vorbit despre realizările acestui cincinal în judeţ şi pers­pectivele de dezvoltare în anii care urmează. In încheiere a avut loc un program artistic. VICTOR RAREŞ MODERNIZAREA REŢELEI STRADALE A CAPITALEI Aflăm de la Direcţie generală de drumuri şi spaţii verzi din cadrul Consiliului popular al municipiului Bucureşti că in 1971 se vor realiza modernizări de drumuri în valoare de 100 000 000 lei. Principalele puncte unde se va acţiona pen­tru consolidarea fundaţiilor şi aşternerea unor covoare asfaltate vor fi Şoseaua Olteniţei, Calea Rab­atei, strada Ştefan Furtună, linia centrală Otopeni-T­uttari, autostrada Bucureşti-Piteşti, Şo­seaua Alexandria, şoseaua Bucu­reştii .Voi, cartierul Ciuleşti... Tot aici aflăm că vor începe lucrările de lărgire a podului mă­­răşeşti cu încă două benzi de circulaţie, iar podul de la St­rău­ leşti va fi complet refăcut (va av­ea patru benzi de circulaţie, iar pe porţiunea Băneasa-Strău­­le­şti va fi construită o prome­nadă pe... două nivele — pe pod şi pe sub pod). A APĂRUT: „LUPTA DE CLASĂ" tir. 2 DIN CUPRINS: GHEORGHE PANA : Noua structură socială a României şi creşterea rolului conducător al partidului comunist ; ILIE RA­DULESCU : Dezvoltarea societăţii socialiste şi cerinţele perfecţio­­nării pregătirii cadrelor în pro­blemele conducerii ; MIHAIL FLORESCU : Revoluţia în ştiinţa şi tehnica contemporană ; ION DODU BALAN : Patriotismul în artă ;CAROL NIRI : Lupta pen­tru unitatea politică şi organiza­torică a clasei muncitoare din România (1944—1948). PROBLEME ALE DEMOCRAŢIEI SOCIALISTE IN ETAPA ACTUALA DEZBATERE organizată de A­­CADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIA­LE ŞI POLITICE, Secţia de şti­inţe politice. ION CHIRCULESCU : Posibili­tăţi reale de dezvoltare a pro­ducţiei agricole ; DAN BERIN­­DEI : Mişcarea revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu — moment de seamă în istoria României ; PAVEL APOSTOL , Antonio Gramsci, „Aere peren­­icius". SOCIOLOGIE SI INVESTIGAŢIE SOCIALA P. MALCOMETE, AL. FLOA­REŞ : Implicaţii economice ale fluctuaţiei forţei de muncă. DOCUMENTAR SORIN STRUJAN : Înfruntările din­ arena socială a anului 1970 spulberă mitul ..armoniei socia­le­ în lumea capitalistă . VALE­RIU TUDOR : Despre forţa de muncă in ţările afro-asiatice In curs de dezvoltare. NOTE PETRU BERAR : Opinii în ju­rul filozofiei leniniste. VINERI, 28 FEBRUARIE 1971 MIHAI VITEAZUL­­ rulează la Patria (orele 10, 15; 19,30) ORA SCORPIONULUI : rulează la Lumina (orele 9,30; 12; 14,30; 17,30; 20,15), ÎNGERII NEGRI : rulează la Festival (orele 8 30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). STRADA LĂTURALNICA ru­lează la Central (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). INCINERATORUL : rulează la Central (ora 9,15). ROMEO ŞI JULIETA : rulează la Capitol (orele­­ 45; 11,45; 14,45; 18, 21). BĂTĂLIA PENTRU ALGER: rulează la Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30). AMBASADOR AL UNIUNII SO­VIETICE : rulează la înfrăţirea (ora 20,15). Z : rulează la Înfrăţirea (orele 15,30; 18). CLANUL SICILIENILOR : ru­lează la Luceafărul (orele 8,45; 11,15; 13 45; 18,15; 18 45; 21,15),­Bucu­rești (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (orele 10; 12,30; 15,30; 18; 20 30), Modern (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18;30; 21). CIRC FARA FRONTIERE : ru­lează la Timpuri Noi (orele 9,15— 17,15 în continuare) . Program de filme documentare (orele 19; 20.45) . TRIPLA VERIFICARE : rulează la Unirea (orele 15.30; 18, 20 15). BĂIEŢI BUNI, BĂIEŢI RAI : rulează la Griviţa (orele 0.30; 11.30; 13.30; 16; 18,15; 20.30) Melo­dia (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18.30; 20.45) , Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20.30). UN ITALIAN IN AMERICA : rulează la Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18.15­, 20.30) Victoria (ore­le 9; 11;15; 13,30; 16; 18.30; 20.45), Excelsior (orele 9;15; 11,30; 13.45; 16: 18;15: 20.30). ULTIMUL SAMURAI­: rulează la Aurora (orele 9 30: 12; 15,15; 17.45; 20.15). PE LUCIUL GHETII : rulează la Dacia (orele 8,45—20.30 in conti­nuare), Mosilor (orele 15: 17: 19- 21). B.D. INTRA IN ACTIUNE : ru­lează la Ferentari (orele 15,30; 18: 20,15). CINCI PENTRU INFERN : ru­lează la Volga (orele 9 15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20 30), Fla­mura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). VARA DE ALTADATA : rulea­ză la Laromet (orele 15 30; 17,30; 19,30). SEMNALE PE DRUM : rulează la Progresul (orele 15,30; 18, 20). CINTECELE MARII : rulează la Bucegi (orele 16; 18;15; 20,30). STAPIN PE SITUAȚIE : rulează la Buzesti (orele 15.30; 18; 20.30). VAGABONDUL : rulează la Pa­cea (orele 9: 12,30; 16; 19.30), Ra­­­hova (orele 9: 12.30; 16: 19,30). CĂLĂTORIE IN JURUL CRA­NIULUI MEU : rulează la Viitorul (ora 21) SARADA : rulează la Viitorul (orele 15. 17; 19). STRĂINII : rulează la Lira (o­­rele 15.30; 18; 20 15). URSUL $1 PĂPUȘĂ : rulează la Drumul Sării (orele 15.30; 17.45; 20) Giulești (orele 15.30; 18; 20.30). RĂZBUNAREA SFINTULUI : rulează la Cringasi (orele 15,30; 18; 20.15).­GENOVEVA DE BRABANT : rulează la Mioriţa (orele 9—14.30 în continuare : 16.30; 18.30; 20,30). Arta (orele 15 30; 18; 20,15). AI GRIJA DE SUZI : rulează la Munca (orele 16; 18. 20). SOARELE VAGABONZILOR : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20.15). COMISARUL X şi „PANTERE­LE ALBASTRE" • rulează la Vi­tan (orele 15,30; 18; 20,15). OMUL DIN SIERRA : rulează la Cosmos (orele 15 30; 18; 20,15) VINERI, 26 FEBRUARIE 1971 Opera Română : TOSCA — ora 1E­,30 ; Teatrul de Operetă : SU­­ZANA — ora 19,30 ; Teatrul Naţio­nal ,,I. L. Caragiale" (Sala Come­dia) : ENIGMA OTILIEI — ora 20 ; (Sala Studio) : MOARTEA ULTI­MULUI GOLAN — ora 20 ; Teatrul de Comedie : OPINIA PUBLICĂ — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgureanu) : LEONCE ȘI LENA — ora 20 ; Tea­trul Mic : FATA CARE A FĂCUT O MINUNE — ora 20 ; Teatrul ,,­C. Tănase“ (Sala Savoy) : LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ — ora 19,30 ; (Cal Victoriei) : LOGODNICELE ATERIZEAZĂ LA PARIS — ora 19.30 ; (La Sala Palatului) : SE CAUTĂ O VEDETĂ — ora 19,30 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) • ADIO CHARLIE — ora 19.30 ; (Sala Studio) : SUS PE ACOPERIŞ... IN SAC — ora 20 ; Teatrul Giulești : FREDDY — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă“ : ROATA MORII — ora 16 ; (La Casa de cultură a studen­ţilor) : PRESTIGIOASA LOREDA­ NOUTATI ÎNTÎRZIATE PENTRU SCHIORI... Cu toate că, (sau tocmai de aceea !) sezonul sporturilor de iarnă se apropie de sfîrşit, la secţia sport din Direcţia ge­nerală de textile-încălţăminte a Ministerului Comerţului In­terior sînt cîteva noutăţi. — Este vorba, ne-a spus Ni­colae Henegaru, şeful servi­ciului sport, de bocancii de schi cu clape, produşi de Fa­brica de încălţăminte din Re­ghin. — Prin ce se deosebesc a­­ceştia de cei clasici ? — Şireturile sunt înlocuite cu clape. Astfel, schiorul îşi poate „încheia“ dintr-o singură mişcare bocancii apăsînd pe cele trei clape care asigură perfecta etanşare a bocancului la picior. — Despre cele trei sau pa­tru noi modele de sacuri de spate confecţionate din pa­nama caşerată (pinză imper­­meabilizată cu curele din pîslă şi piele, produse de „Fla­căra Roşie“ — Bucureşti şi despre blazoanele sport, mai scurte decit cele care se gă­sesc la ora actuală pe piaţă care sunt confecţionate din bumbac, tercot şi relon lu­cios, în contexturi de o gamă coloristică foarte variată, des­ pre noul model de pantaloni de schi, confecţionat din stofă supraelastică. — Cînd vor intra aceste nou­tăţi în magazine ? — Probabil pe la sfîrşitul lunii aprilie, începutul lunii mai. — Nu vi se pare că apariţia lor este tardivă, cel puţin pen­tru acest sezon ? — Nu, pentru că noi le-am planificat pentru sezonul din 1972. Deci apărem mai de­vreme ca de obicei. (!) CUM AU APĂRUT CARPAŢII în cadrul Institutului de geo­logie din Bucureşti au fost efec­tuate studii complexe privind evo­luţia şi formarea părţii centrale a Carpaţilor Orientali. Astfel, se consideră că cele mai ve­chi roci cristaline s-au format în decursul unui ciclu care şi-a încheiat e­­voluția cu 700—750 milioane ani în urmă. Alte roci, avînd o vîrs­tă de circa 500—550 milioane ani, se apreciază că s-ar încadra într-un al doilea ciclu situat pe scara geocronologică la începu­tul paleozoicului. Un ultim ci­clu care a generat roci­ cristaline este cel hercinic, încheiat cu a­­proximativ 300 milioane ani în urmă. I ŞTIINŢĂ I ŞI ELAN ► (Urmare din pag. 1) <­i ► impune astfel de corecţii cu o „forţă de şoc" uneori ului- <* * toare. Dacă vrem nu numai să-i percepem paşii, ci să nu-i -­­ i asociem pe ai noştri — sincronic — ritmurilor ei, atunci S ► trebuie să învăţăm fără încetare, să ne încadrăm în circui­­­­tele „reciclărilor", să supunem mereu unui examen critic­­ fondul de cunoştinţe pe care îl posedăm şi să ne canalizăm l ► eforturile spre noi achiziţii, indiferent de vîrstă, de profesie A­I sau de funcţie. Este un imperativ al epocii, căruia nu ne­­ putem sustrage decît cu riscul iminent de a râm­îne în urmă % ► şi a ne crampona de farmecul unor realizări ce nu mai sînt I de mult în stare de competitivitate. 41 ► Instituirea unui sistem naţional de pregătire şi repregătire­­ ► unitară a cadrelor, supunerea acestui domeniu la o evidentă λ► I şi tonică infuzie de concepţie prospectivă este — fără în- 4* ► doială — o treabă grea, de mare anvergură. Ea începe însă % ► să se materializeze şi avem toate posibilităţile de a o Ţ­­ susţine neîncetat, mai ales că ceea ce predomină în reali­► zarea ei nu este investiţia materială, ci aceea de inteligenţă. ► Vom putea, astfel, să ne debarasăm de unele mentalităţi ‚›­i învechite, să facem din elan un autentic şi vrednic aliat 4^ ‘ › al ştiinţei, potenţîhdu-l în acest mod şi relevîndu-i noi faţete ‘ › şi resurse. In fond, adaptîndu-l la exigenţele contempora- t « ; neităţii, remodelîndu-l, prelungindu-l spre practica nemijlo­­­­­­cită şi înserîndu-l creator în cadrele active ale vieţii. Căci—­­ de fapt — nu există elan de dragul elanului, după cum nu există revoluţie de dragul revoluţiei. Elanul revoluţionar a­­ * a fost întotdeauna un răspuns rapid şi angajant la cerinţe­­ obiective ale vieţii. Reciproc, vom putea face din ştiinţă un cenzor raţional,­­ neîngăduitor cu prelungirile de comportament ale afectivi-­­ tăţii, un veritabil suport al tehnicii şi lucrului intens de labo­­­­­­rator, o pîrghie omnipotentă a progresului, creată din ea- 4 k­e 4 meni pentru ei înşişi. Pentru că, în fond, nici ştiinţa nu se ţ ► ›› face de dragul ştiinţei. 4! 4* Sudate frontal şi metodic, ştiinţa şi elanul pot constitui n­esatura trainică a acţiunii de naştere a viitorului, de grăbire 1 ► 4^ a zilei de mîine. : 4* SERGIO ENDRIGO Născut la Pola, la 15 iunie 1933, Sergio Endrigo a debutat în 1954, intr-im spectacol de amatori, la Teatrul „Malibran“, după care i s-a oferit un contract la barul „Lido“ din Veneția. După cîteva înregistrări la casa Ricord­i („La brava gente“, „Bolla di sapone“), trece la R.C.A. Italiana, unde vinde, în decurs de 3 ani, un m­ilion de discuri (La guerra, Annamaria, Ora che sai). In 1966, debut la San Remo (cu „Adesso si“), iar în iunie participă la a II-a „Mostra internazionale della musica Leggera“ de la Veneția (cu „Girotonda intorno al mondo“ și „Questo amore per sempre“)­ 1° 1967, obţine la San Remo Pre­miul I naţional al textierilor, pentru „Dove eredi di andare“, şi în acelaşi an, în iulie, lansează la Veneţia „Per che non dormi fratello“ şi „La tua assenza“. După ce participă la al II-lea Festival MIDEM, la Cannes, En­drigo obţine primul marcant suc­ces : Marele Premiu la San Remo în februarie ’68 (pentru „Canzone per te“). Trecuseră 14 ani de la debut... Pe 6 aprilie reprezintă Italia la Concursul Eurovision de la Londra, cîntînd „Marianne“ (piesă preluată ulterior de Cliff Richard ş­i Ivo Robio). Lansează VEDETELE „CERBULUI DE AUR la scurte intervale „La colombo (pe o poezie ele Rafael Alberti), „Anch’io ti ricordero“ (dedicata lui Che Guevara), „Camminando e cantando“ (adaptare a melodiei brazilianului Gerardo Vandre). La San Remo 69, locul II cu „Lon­­tano dagli ochi“, iar la sfîrşitul aceluiaşi an — un L.P. de poe­zie şi muzică realizat în colabo­rare cu Giuseppe Ungaretti şi poetul brazilian Vinicius De Mo­­raes, şi intitulat „La vita, amico, e l’arte dell incontro“. In 1979 Premiul San Remo pentru Cel mai bun text literar („L’arca di Noe“), la al XX-lea Festival şi lansează „Oriente“ la Veneţia. Endrigo este foarte popular, în urma turneelor întreprinse, în Brazilia, Spania, Grecia, U.R.S.S. şi Cuba. ANGELA SIMILEA Născută in Bucureşti la 9 iulie 1946, Angela Similea a păşit în muzica uşoară încă din clasa a X-a de liceu, exercitîndu-şi în paralel talentele corale. Se semi­­profesionalizează in cadrul ansam­blului de estradă al I.I.S. Tehno­­metal, în cadrul căruia efectu­ează diferite turnee şi obţine, la sfîrşitul anului 1967, două dis­tincţii (la cel de al IX-lea Con­curs al artiştilor amatori) pre­miul I pe Bucureşti şi III pe ţară (cu melodia „Aşa eşti tu“). Debu­tează apoi în Ansamblul U.T.C. şi în emisiunea TV. ..Emoţii în premieră“ (alături de Dorin Anas­­tasiu) — cu „Guantanamera“ şi „Spune, Iubite". In noiembrie 1967 Intră la Şcoala populară de artă, iar în toamna lui ’68 la cursurile de perfecţionare ale so­liştilor de muzică uşoară (în am­bele, la clasa prof. Florica Oras­­cu). După o serie de noi emisiuni TV­, din nou lauri : Premiul Fes­tivalului tinerilor interpreţi de muzică uşoară din Bucureşti, cu „Aşa eşti tu“ şi „nu cine să­ mai cred“. In iulie 1969, participare notabilă la Concursul naţional de creaţie şi interpretare de muzi­că uşoară românească de la Con-,­stanţa, pe scena căruia Interpre­tează „Astă-seară fără lacrimi“, „Glasul tău“ şi „Cu fericirea mea nu te juca“. Pe 28 ianuarie 1970 în cadrul „Concertului speranţe­lor“, primeşte Premiul 1 din par­tea juriului criticii „ex aequo“ (cu Dorin Anastasiu, ciştigătorul con­cursului) pentru „Nel sole“ şi „Ai plecat rîzînd". In sfîrşit, in­clusă în lotul nostru la „Cerbul de aur ’70“ (alături de Doina ■Spătaru şi Dorin Anastasiu), An­gela Similea a obţinut un fru­mos succes : un „­Cerb de ar­gint“, pentru „Marea cîntă“ şi „După noapte vine­ zi".. Alte me­lodii din repertoriul Angelei Si­milea : ,,Amurgul“, „Cintecul ni­mănui“, „Timpul florilor“, „Va veni o clipă“, „Primii pași pe lună”. NA —• ora 20,30 ; Teatrul „Ţăndă­rică“ (Cal. Victoriei) : MIUL GO­BIUL — ora 17 ; (Str. Academiei) : BANDIŢII DIN KARDEMOMME — ora 17 ; Teatrul „Ion Vasiles­­CU ; FLOARE DE CACTUS — ora 19,30 ; Circul Globus : INTER­NAŢIONAL ’71 — ora 19,30. VINERI, 26 FEBRUARIE 1971 • 10,00—11.30 Emisiuni-lecţie pentru lucrătorii din agricultură, ingrăşarea taurinelor. '­­ Prezintă Ing. Pătru Dean • 17,00 Deschi­derea emisiunii. Emisiune în co­­■’aborare ,cu Ministerul învăU- mîntului. Matematica, clasa a XII-a . Algoritmul lui Euclid. Mijloace moderne în procesul de învăţămînt. Transmisie de la Ex­poziţia ..Tehnologia instruirii“ & 18.00 Căminul e 18.45 Campiona­tele mondiale de patinaj artistic de la Lyon. Proba individuală masculină • 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ‹» .19.30 Telejurnalul de seară­­• 20,00 România ’71. Azi — judeţul Si­biu • 20,20 Film artistic : „Dom­nul Pipelet“ • 21,45 Handbal masculin : Steaua — Partizan Bjelovar • 22,15 Dinamica socie­tăţii româneşti. Exigenţe ale per­fecţionării democraţiei * 22,45 Telejurnalul de noapte.

Next