Scînteia Tineretului, mai 1971 (Anul 27, nr. 6827-6852)
1971-05-04 / nr. 6829
,SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ÎNTREGUL POPOR OMAGIAZĂ PARTIDUL După „Căldura", acelaşi tînăr cuplu regizor-scenarist, Şerban Creangă — Horia Pătraşcu realizează filmul AŞTEPTAREA. Ce semnifică şi confirmă, acesta pentru doi din reprezentanţii celei mai tinere generaţii de cineaşti ? In primul rând, pentru Horia Pătraşcu, autorul scenariului, abordarea in continuare a unor subiecte contemporane. Şi „Căldura" şi,Reconstituirea“ şi „Aşteptarea" sunt toate inspirate dintr-o actualitate imediată : drumul unor personaje care trec din adolescenţă direct in confruntarea matură cu Viaţa, „învingind" ca in „Căldura“ ori eşuînd trist ca in „Reconstituirea“. In AŞTEPTAREA, deşi eroul filmului este un mecanic de locomotivă ieşit la pensie, cel care preia nevăzuta ştafetă a meseriei de la el este un tînăr. Şi fiii este vorba numai de asta, de înlocuirea unui om la locul de muncă ci — Şi este meritul incontestabil al scenariului — de o Întreagă filozofie asupra demnităţii pe care şi-o însuşeşte tînărul ceferist de la muncitorul comunist care vrea să-şi lase nu numai maşina pe mîini bune dar şi să ştie că urmaşul lui este un om adevărat. Este aici o temă foarte frumoasă, originală şi in acelaşi timp de o importanţă deosebită. Trebuie spus că, pentru prima dată in cinema tografia'româneas-' că, scenariul a' fost ‘scris' special pentru un actor, pentru cel care a fost neuitatul Ştefan Ciubotă■ Braşu. Rolul său, „nea Fans“ ne oferă astfel, datorită faptului că actorul s-a stins din viaţă „brusc, absurd şi incredibil" în plină perioadă de filmare, o emoţie aparte, de un tragism autentic. Mai ales că in acest film, Ştefan Ciubotăraşu ne-a dat întreaga măsură a talentului său, împlinind tot ceea ce ne arătase în celelalte 22 de roluri cate a interpretat in filmele noastre. Pretimpuria dispariţie a actorului a făcut necesară restructurarea filmului pe baza materialului avut la dispoziţie, reuşindu-se totuşi, şi in aceste, condiţii speciale, realizarea unei opere cinematografice. Ținînd cont în aprecierea lui de acest lucru nu putem omite observarea unei dedramatizări vizibile a subiectului. E vorba de felul în care scenariul încearcă o prezentare a cotidianului intr-un orășel ce devine un obiectiv industrial în perspectivă prin deschiderea unui şantier important. In film apare numai această perioadă liniştită în care abia se presimte schimbarea. Nu ar fi fost lipsit de interes nici acest lucru dacă se păstra in întregime o viziune ponderată şi nu se făcea — chiar puţin, aşa cum s-a întîmplat — apel la un umor cu un conţinut cam precar, insistîndu-se obositor, inutil, pe un comic de situaţie. Ca şi în „Căldura", Şerban Creangă abandonează naraţiunea vrînd să ne ofere metafore, oprindu-se însă la detalii adesea nesemnificative. In AŞTEPTAREA două secvenţe sînt pe deplin edificatoare. Prima, a unei nunţi în prezentarea căreia se renunţă la o observaţie de bună tradiţie cinematografică realistă pentru o singură „poantă“ fără efect, o femeie corpolentă aduce purcei pe tavă în sunetele cunoscutului marş triumfal din „Aida". A doua, idila de la pescuit terminată cu o îmbrăţişare care aduce aminte de ţipătoarele coperţi colorate ale vechilor magazine săptămînale. Ceea ce e bun în acest film, atît un scenariu cit şi in regie, aparţine unui fel de a vedea realitatea ca un „banal“ continuu „senzaţionalizat“, nu de a găsi neobişnuitul ci de a regăsi poezia firească a vieţii de zi cu zi. Şi sînt destule secvenţe de acest fel: festivitatea de la depoul de locomotive, cînd „nea Fane" pensionat îşi ia rămas bun de la tovarăşii de muncă, întîlnirea cu elevii cărora le vorbeşte despre activitatea lui de ilegalist etc. Acesta este de fapt „subiectul“ filmului: viaţa întotdeauna plină Aşteptarea a unui bătrîn muncitor, a unui om simplu dintre cei mulţi, de lingă noi. AŞTEPTAREA este o reuşită în acest sens şi, mai ales, o cale de urmat. HUNEDOARA, OAMENI ŞI OJEL Filmul documentar realizat de Alexandra Boiangiu, dintr-un ciclu închinat cetăţilor siderurgiei româneşti („Triunghiul de foc"), este un excelent interviu cinematografic. Fină nu de mult se credea că un asemenea gen de discuţii filmate ar fi un monopol al televiziunii. Cum totdeauna interesul spectatorului rămine pentru conţinut, pentru ceea ce comunică un film, interviul cinematografic cunoaşte în ultimul timp şi o largă audienţa de public. Unul din argumentele care justifică o asemenea popularitate o poate constitui şi filmul HUNEDOARA, OAMENI ŞI OŢEL, interviu cu doi activişti de partid de la marele combinat, doi comunişti care lucrează la Hunedoara din anul 1946. Confesiunea lor este de fapt istoria acestui oraş, o istorie vie, clocotitoare, povestită omeneşte, neocolindu-se nici luminile, niciumbrele. TUDOR STANESCU (Urmare din pag. I) permanentă a partidului şi statului nostru pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de viaţă a ţăranilor cooperatori. In cooperativa noastră, de exemplu, beneficiază de pensie lunară peste 400 de ţărani cooperatori. Răspunzind grijii deosebite pe care partidul şi statul nostru, dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o purtaţi ţărănimii cooperatiste, ne angajăm ca în anul 1971 să realizăm la cultura porumbului pe cele 1 100 ha 5 000 kg boabe la ha, la griu 3 000 kg boabe la ha, la sfecla de zahăr 35 000 kg la ha, la floarea-soarelui 2 300 kg la ha. In zootehnie vom obţine peste plan 200 litri lapte de la fiecare vacă furajată, precum şi 300 porci graşi. Prin realizarea acestor producţii şi valorificarea lor la fondul de stat vom realiza venituri peste plan. Exprimîndu-şi bucuria pentru atenţia pe care conducerea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, o manifestă faţă de dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, şi faţă de viaţa celor ce muncesc pe p ogoare, ţăranii cooperatori din comuna Domneşti, judeţul Ilfov, se angajează ca în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român şi în întregul an 1971, să muncească cu toată abnegaţia pentru îndeplinirea planului de producţie şi depăşirea acestuia la griu cu 11 tone, la porumb boabe cu 70 tone, la floarea-soarelui cu 6 tone, la legume cu 100 tone, la lapte de vacă cu 350 hectolitri, la carne de bovine cu 10 tone. Vă urăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să trăiţi mulţi ani, pentru binele şi fericirea poporului nostru, se spune în încheierea telegramei. Membrii cooperativei agricole de producţie din oraşul Jibou, judeţul Sălaj, exprimă o adîncă recunoştinţă faţă de recenta hotărîre cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor deviaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie. Ne angajăm ca pe lingă îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor din planul de producţie pe 1971 să depăşim cu 200 000, lei veniturile din activităţile industriale şi din prestările de servicii. Asigurăm conducerea superioară de partid, pe dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune în telegrama adresată de către membrii cooperativei agricole de producţie, din comuna Codăieşti, judeţul Vaslui, că vom depune toate eforturile întreaga noastră capacitate de muncă pentru a îndeplini şi depăşi prevederile planului de producţie, aducindu-ne in felul acesta prinosul recunoştinţei noastre faţă de grija părintească cu care partidul ne călăuzeşte spre fericire şi prosperitate, într-o altă telegramă se spune : In numele tuturor membrilor de partid şi al membrilor cooperatori, comitetul de partid din cooperativa agricolă de producţie Puieşti şi consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie Puieşti, comuna Valea Mare, judeţul Vâlcea, aducem vii mulţumiri Comitetului Central al Partidului Comunist Român, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru recentele măsuri adoptate în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale ţăranilor cooperatori din patria noastră. Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mindrie patriotică, veneraţie şi adine respect pentru activitatea laborioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei, a propăşirii României socialiste, se spune în telegrama ţăranilor cooperatori din comuna Tutova, judeţul Vaslui. Ne angajăm să nu precupeţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile partidului nostru, să acţionăm fără preget pentru a obţine recolte tot mai mari, pe ogoarele noastre, dînd peste plan la hectar, cite 200 kg floarea-soarelui, 300 kg porumb, 100 tone struguri, 1 000 kg legume. De asemenea, vom realiza în plus 500 kg lină, 50 hl lapte oaie şi 4 tone carne de porc. Ţăranii cooperatori din cele trei cooperative agricole de producţie din comuna Murgeni, judeţul Vaslui, au primit cu o deosebită satisfacţie măsurile stabilite de conducerea partidului cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă a membrilor cooperativelor agricole de producţie. Hotărirea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ne dă un nou imbold în activitatea pe care o desfăşurăm pe ogoare. Asigurăm Comitetul Central, pe dumneavoastră personal,, scumpe ,tovarăşeNicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi,nici unefort pentru realizarea şi depăşirea producţiei agricoe ..vegetale . . şi animale planificate. Asistenţa socială şi tratament gratuit, ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, acordarea de concedii de maternitate plătite femeilor care muncesc in cooperativele agricole şi ajutorul lunar acordat pentru fiecare copil al membrilor cooperatori atestă grija deosebită a conducerii partidului nostru, a dumneavoastră personal, iubite, tovarăşe. Nicolae Ceauşescu, pentru ridicarea necontenită a nivelului nostru, de trai . Se spune în telegrama ţăranilor cooperatori din Huşi, judeţul Vaslui. Membrii cooperativei agricole de producţie „Scînteia“ din comuna Luna, judeţul Cluj, au primit cu deosebită satisfacţie recenta hotărîre care exprimă grija permanentă pe care partidul nostru o acordă harnicei ţărănimi cooperatiste. In dezbaterile care au avut loc în cadrul formaţiunilor de lucru, membrii cooperatori s-au angajat să muncească cu şi mai multă abnegaţie pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, pentru dezvoltarea economico-organizatorică a cooperativei lor, pentru înfăptuirea măreţului program stabilit de cel de-al X-lea Congres al P.C.R., de ridicare continuă a României pe treptele tot mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. Adoptarea noilor măsuri, se spune în telegrama ţăranilor cooperatori şi a celor cu gospodării individuale din comuna Tulnici, judeţul Vrancea, vine să confirme încă o dată grija deosebită pe care o acordă partidul şi statul nostru, personal dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ţărănimii din patria noastră, ridicării nivelului de viaţă material şi cultural al întregului nostru popor. Ne angajăm să muncim neobosit pentru dezvoltarea şeptelului, creşterea producţiei anima-,. Here. Astfel, numărul taurinelor va creşte cu 30 la sută faţă de 1970, iar al ovinelor cu... 40 la sută, fapt care va contribui la o mai bună aprovizionare a populaţiei. Ţăranii cooperatori din comuna Viile Dejului, judeţul Cluj, exprimă recunoştinţa lor profundă Comitatului ‘ Central al partidului, " tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru grija deosebită acordată membrilor cooperativelor agricole de producţie prin recentele măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Ne angajăm tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune în telegramă, să muncim cu elan pentru realizarea sarcinilor de plan şi să ne achităm cu cinste de sarcinile care ne stau in faţă. Numeroase colective de muncă au trimis, în aceste zile, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, telegrame în care anunţă îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în cinstea semicentenarului partidului, hotărirea de a munci, în continuare, cu eforturi sporite pentru înfăptuirea obiectivelor pe care le au de realizat. Muncitorii, ţăranii cooperatori şi intelectualii din judeţul nostru, se spune în telegrama Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R. şi a Consiliului popular judeţean, alături de întregul nostru popoat, au dobîndit succese de seamă în toate sectoarele de activitate. Oamenii muncii din industria judeţului au îndeplinit planul pe primele patru luni la toţi indicatorii cu două zile înainte de termen. La export, s-au realizat peste plan aproape 6 milioane lei valută, obţinîndu-se beneficii suplimentare în valoare de peste 5 milioane lei. La rîndul lor, lucrătorii din agricultura judeţului au reuşit să încheie însămînţările la toate culturile în perioada optimă şi la un bun nivel calitativ. In sectorul producţiei animaliere planul livrărilor la fondul de stat a fost depăşit. îri aceste ’Zile de efervescenţă ’ creatoare a întregii noastre naţiuni, se spune în telegramă, oamenii muncii de pe meleagurile sătmărene, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, se angajează să muncească cu şi mai mult elan, consacrîndu-şi întreaga lor capacitate realizării obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului. . Raportăm cu satisfacţie că muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile industriale ale judeţului, mobilizaţi şi îndrumaţi de organele şi organizaţiile de partid, au realizat înainte de termen principalii indicatori de plan şi angajamentele luate în cinstea aniversării partidului, industria judeţului şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe primele 4 luni ale anului în proporţie de 105,1 la sută, dînd peste prevederi produse în valoare de 75 milioane lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 25 milioane lei a angajamentelor luate în cinstea zilei de 8 Mai. Oamenii muncii din Maramureş, fără deosebire de naţionalitate, în frunte cu comuniştii, îşi vor consacra toate forţele pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin din măreţul program adoptat de Congresul al X-lea al partidului nostru pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Profund recunoscători PARTIDULUI Succese de prestigiu în îndeplinirea planului şi a angajamentelor artă plastică dedicată semicentenarului Expoziţia de artă plastică închinată semicentenarului, care va reuni peste 800 de lucrări şi participarea a peste 500 de artişti se conturează ca unul dintre evenimentele remarcabile ale manifestărilor noastre culturale din ultima perioadă. Această expoziţie-fluviu a făcut neîncăpător tradiţional spaţiu al sălii Dalles. Ea va fi cuprinsă, deci, in sala Dalles (pictură şi sculptură), în sălile Ateneului Român (artă decorativă şi afiş), ca şi în sălile Muzeului de artă al R.S. România (artă decorativă şi grafică). Participarea unor nume consacrate, din Întreaga ţară — maeştri şi artişti din generaţia mijlocie — ca şi a unor tineri cu personalitate artistică cert conturată dau acestei expoziţii caracterul unui eveniment cultural, de o excepţională însemnătate. Prin lucrările expuse, creatorii aduc în veşmîntul artei un omagiu luptei şi sacrificiilor făcute pentru emancipare socială şi naţională, a eforturilor pentru dezvoltarea multilaterală a societăţii socialiste, în fruntea cărora s-au aflat întotdeauna comuniştii şi pe care recenta aniversare le însumează şi rememorează simbolic. Deşi extrem de diferenţiate stilistic şi ca viziune, lucrările expuse se reunesc unitar în structura tematică a întregii manifestări. E vădit că tema a fertilizat un anumit spirit, un anumit mod de cuprindere şi oglindire a realităţii. Ea dă rigoare şi coeziune atît imaginilor simbolice generalizatoare, cit şi, faptului, viu, cotidian surprins uneori în imaginea artistică cu pasiunea documentară a reporterului. Astfel, expoziţia constituie, dincolo de aspectul său festiv, omagial, şi o experienţă deosebită, capabilă să ofere opere autentice, de o elevată ţinută artistică. Se vădeşte astfel, încă o dată, şi intr-un chip concret că programul unei expoziţii, atunci cînd e înţeles generos şi pus în slujba unui ideal social şi estetic bine definit, a unei aspiraţii umaniste, stimulează fantezia creatoare. In aşteptarea vernisajului reproducem pentru cititorii ziarului trei din lucrările pe care le vom întrlni în curind în Expoziţia de artă plastică dedicată semicentenarului Partidului. Avanpremieră la Expoziţia de F. CALAFATEANU „Lectură" LIA SZÁSZ — „Demonstrație muncitorească — 1936" RADU STOICA — „Ocmreni“ MARTI 4 MAI 1977 P. C. R. — CENTRUL VITAL al Întregii noastre societăţi (Urmare din pag. I) ei. creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii, întărirea rolului conducător al partidului ş.a. Rolul Partidului Comunist Român nu s-a redus însă şi nu se reduce la simpla transpunere a legilor generale ale revoluţiei şi construcţiei socialiste in practica socială, iar experienţa procesului de transformare revoluţionară a societăţii noastre nu constă doar în faptul că ea confirmă, verifică adevărul acestor legi. Trebuie ţinut seama că cerinţele generale ale revoluţiei socialiste se realizează în mod concret, prin şi în cadrul fiecărui popor, îmbrăcind o diversitate de forme în funcţie de particularităţile fiecărei ţări. Legile generale determină deci numai esenţa hotărîrilor şi deciziilor politicii partidului, dar nu şi forma lor, numărul şi modul concret de acţiune. Acesta trebuie să fie rolul politicii creatoare, al analizei ştiinţifice a condiţiilor social-economice şi istorice concrete, al aprecierii lor cu gîndirea proprie a fiecărui partid comunist. De aici, însemnătatea unităţii dialectice dintre general şi particular, a luării în consideraţie a condiţiilor specifice sociale, politice, naţionale, istorice din fiecare ţară, a căror ignorare duce la soluţii şi decizii rupte de viaţă cu consecinţe negative pentru cauza construcţiei socialiste. „Succesul activităţii oricărui partid şi mai ales a unui partid de guvernământ — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este determinat de existenţa unei linii politice generale care să aplice principiile marxism-leninismului în conformitate cu condiţiile istorice ale ţării respective, corespunzător fiecărei etape de dezvoltare a societăţii“. O asemenea politică este definitorie pentru Partidul Comunist Român. Iar aceasta este ilustrată nu numai prin uriaşa activitate teoretică şi practică desfăşurată în anii revoluţiei şi construcţiei socialiste, care a fost strălucit confirmată prin victoria definitivă a socialismului în ţara noastră, ci şi prin continua activitate intensă, multilaterală depusă zi de zi de către partid pentru a-şi îndeplini cu succes, mai departe, misiunea istorică de a făuri socialismul şi comunismul. Socialismul nu poate fi privit ca o stare fixă, imuabilă. Ca orice organism viu, societatea socialistă se află în continuă mişcare, devenire, fiecare etapă nouă a construcţiei socialiste, şi cu atît mai mult etapele superioare, aducînd cu sine o diversificare şi o complexitate progresivă a vieţii economice, politice, ştiinţifice, culturale. Or, acest fapt presupune, atît teoretic, pe planul conceptelor, cit mai ales pe planul practicii, căutarea şi determinarea ştiinţifică a soluţiilor şi măsurilor care răspund cel mai bine noilor cerinţe ale dezvoltării societăţii. Sarcina conducerii societăţii noastre socialiste spre piscurile sale cele mai înalte potrivit legilor ei obiective de dezvoltare revine P.C.R., fapt care sporeşte tot mai mult responsabilităţile sale, rolul său social. O expresie vie a adîncirii rolului partidului în toate domeniile esenţiale ale construcţiei socialiste o constituie elaborarea şi aplicarea, îndeosebi după cel de-al IX-lea Congres al său, a unei game largi de măsuri privind perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, metodele de organizare şi conducere a vieţii sociale, îmbunătăţirea ''••■»animării adminîstrativ-teritoriale a ţării,„dezvoltarea bazei tehnice-materiale a societăţii, înflorirea învăţămîntului, a culturii şi ştiinţei, adîncirea democraţiei socialiste, întărirea legalităţii socialiste, ridicarea nivelului de bunăstare a poporului. Este important de subliniat că aceste măsuri nu sunt luate sub presiunea unor insuccese, ci în condiţiile dezvoltării ascendente, un ritm rapid a economiei şi culturii. Ele sunt un exemplu al modului în care partidul nostru sintetizează necontenit experienţa socială, studiază continuu şi aprofundat noile fenomene ale vieţii, confruntă în chip creator principiile sale strategice şi tactice cu dialectica dezvoltării sociale, stabilind în fiecare etapă calea de acţiune pentru lichidarea vechiului, pentru triumful noului. Aceste trăsături definitorii ale politicii P.C.R., vitalitatea şi eficienţa lor sunt puternic ilustrate şi de hotăririle Congresului al X-lea, care, prin amploarea, diversitatea şi însemnătatea măsurilor de perfecţionare iniţiate în toate domeniile au imprimat tuturor sectoarelor de activitate un suflu dinamic, au creat un larg teren de manifestare neîngrădită a forţelor creatoare ale naţiunii. Dar misiunea partidului nu se reduce, fireşte, numai la elaborarea liniei sale politice, la cristalizarea soluţiei politice , un partid revoluţionar militează ca programele şi lozincile sale să-şi găsească corespondenţă în realitate, să fie transpuse în fapt. Altfel, conducerea politică poate căpăta un caracter declarativ, intenţiile rămînînd doar proclamate, în viziunea partidului nostru, rolul său în societate are un caracter militant, activ. Documentele de partid subliniază cu consecvenţă ideea că rolul conducător al partidului în societate se realizează nu în mod declarativ, nu prin metode administrative, ci pe calea unei lărgi şi susţinute munci politice, organizatorice şi educative, pentru a antrena şi mobiliza mesele la o participare susţinută şi conştientă în vedere înfăptuirii ,întocmai a programului şi obiectivelor stabilite. Acest fapt are nu numai o importanţă principială, teoretică, ci şi una practică deosebită. O hotărîre, o directivă a partidului transpusă în viaţă deschide cîmp de afirmare unor noi factori obiectivi, relevă noi şi noi posibilităţi în dezvoltarea vieţii sale, ridică noi probleme de rezolvat. Aşa de pildă, măsurile de perfecţionare a metodelor de organizare şi conducere a vieţii sociale,, de îmbunătăţire a organizării administrativ-teritoriale au dus la o mai mare mobilitate funcţională a verigilor de bază în conducerea economică, administrativă, social-culturală, la creşterea sarcinilor şi rolului organelor locale de partid şi de stat. Creşterea continuă a rolului conducător al partidului este pusă în lumină de necesitatea perfecţionării continue e vieţii sociale, a asigurării convergenţei formelor de organizare şi metodelor de conducere cu viaţa, cu mersul înainte al noii orînduiri. Concordanţa măsurilor adoptate cu cerinţele reale, consecvenţa cu care partidul activează pentru transpunerea lor în fapte, amplele perspective pe care le deschid vădesc forţa conducerii de către partid a întregii societăţi, evidenţiază sensurile concrete ale creşterii rolului său social. Conducerea de către partid a întregului proces al construcţiei socialiste se află într-o legătură organică de intercondiţionare cu procesul logic al adîncirii necontenite a democraţiei socialiste. Partidul împleteşte armonios rolul său conducător cu ridicarea poporului la conducerea întregii activităţi sociale, asigurînd ca toţi cei ce muncesc să devină constructori conştienţi ai societăţii, coautori ai politicii partidului. Partidul nostru s-a preocupat şi se preocupă necontenit de asigurarea celor mai largi drepturi şi libertăţi democratice pentru oamenii muncii, de participarea lor activă la guvernarea ţării, la elaborarea şi aplicarea tuturor măsurilor care privesc mersul înainte al societăţii. A fost dezvoltată activitatea legislativă a Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Stat în direcţia aplicării neabătute în viaţă a legislaţiei ţării, a principiilor democratice. O atenţie deosebită a fost acordată creşterii rolului în viaţa socială al organizaţiilor de masă şi obşteşti, sindicale, de tineret, de femei, al organizaţiilor cooperatiste, uniunilor de creaţie şi asociaţiilor oamenilor de ştiinţă, însemnătatea activităţii acestor organizaţii rezidă în aceea că, prin caracterul lor larg, de masă, permit reflectarea nemijlocită a cerinţelor diverselor categorii de oameni ai muncii în măsurile ce se adoptă, asigură o mai bună folosire a capacităţilor mobilizatoare ale maselor largi populare ale întregului organism social. Acestor scopuri le corespund măsurile recente privind creşterea rolului sindicatelor în viaţa socială. Pe această linie se înscriu şi hotăririle Congresului al IX-lea al U.T.C. în legătură cu intensificarea şi lărgirea activităţii organizaţiilor de tineret, cu creşterea rolului acestora în activitatea de edificare a noii societăţi. Creşterea rolului partidului presupune întărirea lui însuşi. Dialectica dezvoltării partidului este de aşa natură incit manifestîndu-se ca iniţiator al înnoirilor în societate, o dată cu aceste înnoiri, el însuşi este supus unui proces de perfecţionare, sporindu-şi omogenitatea, coeziunea, forţa de acţiune, capacitatea de mobilizare a maselor. Ţinînd cont de acest fapt, partidul nostru desfăşoară o intensă şi permanentă activitate în vederea ridicării muncii de partid la un nivel corespunzător cerinţelor etapei actuale, întăririi rîndurilor sale, dezvoltării calităţilor membrilor săi. în etapa actuală capătă o importantă tot mai mare temeinica pregătire politică, ideologică, culturală şi de specialitate a membrilor de partid, dezvoltarea spiritului partinic şi a simţului lor de răspundere, adîncirea continuă a democraţiei interne de partid... Dar măsura in care partidul îşi îndeplineşte misiunea sa socială este dată, în ultimă instanţă, de progresul realizat şi de dezvoltarea vieţii materiale şi spirituale a societăţii. Or, noua înfăţişare a ţării noastre aflată în nestăvilit , urcuş pe scara civilizaţiei socialiste, înnoirea din temelii a întregii sale vieţi reprezintă cea mai convingătoare dovadă a ceea ce înseamnă forţa transformatoare a politicii marxist-leniniste a Partidului Comunist Român. Prestigiul şi autoritatea partidului în rindurile maselor sunt astăzi mai puternice ca oricînd, de-a lungul celor cinci decenii de existenţă a sa, poporul român convingindu-se că P.C.I. este purtătorul cel mai fidel al intereselor şi năzuinţelor sale fundamentale, călăuza sa încercată. Sub conducerea partidului, poporul nostru îşi afirmă tot mai puternic potenţele creatoare, demnitatea sa naţională, îşi ridică patria pe noi trepte de progres şi civilizaţie spre înfăptuirea pe pămîntul României a visului de aur al omenirii — comunismul.