Scînteia Tineretului, mai 1971 (Anul 27, nr. 6827-6852)

1971-05-04 / nr. 6829

,SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ÎNTREGUL POPOR OMAGIAZĂ PARTIDUL După „Căldura", acelaşi tînăr cuplu regizor-scenarist, Şerban Creangă — Horia Pătraşcu rea­lizează filmul AŞTEPTAREA. Ce semnifică şi confirmă, a­­cesta pentru doi din reprezen­tanţii celei mai tinere generaţii de cineaşti ? In primul rând, pen­tru Horia Pătraşcu, autorul sce­nariului, abordarea in continuare a unor subiecte contemporane. Şi „Căldura" şi­­,Reconstituirea“ şi „Aşteptarea" sunt toate inspirate dintr-o actualitate imediată : dru­mul unor personaje care trec din adolescenţă direct in confrunta­rea matură cu Viaţa, „învingind" ca in „Căldura“ ori eşuînd trist ca in „Reconstituirea“. In AŞ­TEPTAREA, deşi eroul filmului este un mecanic de locomotivă ieşit la pensie, cel care preia ne­văzuta ştafetă a meseriei de la el este un tînăr. Şi fiii este vorba numai de asta, de înlocuirea u­­nui om la locul de muncă ci — Şi este meritul incontestabil al scenariului — de o Întreagă fi­lozofie asupra demnităţii pe care şi-o însuşeşte tînărul ceferist de la muncitorul comunist care vrea să-şi lase nu numai maşina pe mîini bune dar şi să ştie că ur­maşul lui este un om adevărat. Este aici o temă foarte frumoa­să, originală şi in acelaşi timp de o importanţă deosebită. Trebuie spus­ că, pentru prima dată in cinema­ tografia'româneas-' că, scenariul a' fost ‘scris' special pentru un actor, pentru cel care a fost neuitatul Ştefan Ciubotă■ B­raşu. Rolul său, „nea Fans“ ne oferă astfel, datorită faptului că actorul s-a stins din viaţă „brusc, absurd şi incredibil" în plină pe­rioadă de filmare, o emoţie a­­parte, de un tragism autentic. Mai ales că in acest film, Ştefan Ciubotăraşu ne-a dat întreaga măsură a talentului său, împli­nind tot ceea ce ne arătase în celelalte 22 de roluri cate a inter­pretat in filmele noastre. Pretimpuria dispariţie a acto­rului a făcut necesară restructu­rarea filmului pe baza materia­lului avut la dispoziţie, reuşin­­du-se totuşi, şi in aceste, condiţii speciale, realizarea unei opere cinematografice. Ținînd cont în aprecierea lui de acest lucru nu putem omite observarea unei dedramatizări vizibile a subiec­tului. E vorba de felul în care scenariul încearcă o prezentare a cotidianului intr-un orășel ce devine un obiectiv industrial în perspectivă prin deschiderea unui şantier important. In film apare numai această perioadă liniştită în care abia se presimte schim­barea. Nu ar fi fost lipsit de in­teres nici acest lucru dacă se păstra in întregime o viziune ponderată şi nu se făcea — chiar puţin, aşa cum s-a întîmplat — apel la un umor cu un conţinut cam precar, insistîndu-se obosi­tor, inutil, pe un comic de si­tuaţie. Ca şi în „Căldura", Şerban Creangă abandonează naraţiunea vrînd să ne ofere metafore, o­­prindu-se însă la detalii adesea nesemnificative. In AŞTEPTA­REA două secvenţe sînt pe de­plin edificatoare. Prima, a unei nunţi în prezentarea căreia se renunţă la o observaţie de bună tradiţie cinematografică realistă pentru o singură „poantă“ fără efect, o femeie corpolentă aduce purcei pe tavă în sunetele cu­noscutului marş triumfal din „Aida". A doua, idila de la pes­cuit terminată cu o îmbrăţişare care aduce aminte de ţipătoarele coperţi colorate ale vechilor ma­gazine săptămînale. Ceea ce e bun în acest film, atît un scenariu cit şi in regie, aparţine unui fel de a vedea realitatea ca un „banal“ continuu „senzaţionalizat“, nu de a găsi neobişnuitul ci de a regăsi poe­zia firească a vieţii de zi cu zi. Şi sînt destule secvenţe de acest fel: festivitatea de la depoul de locomotive, cînd „nea Fane" pensionat îşi ia rămas bun de la tovarăşii de muncă, întîlnirea cu elevii cărora le vorbeşte despre activitatea lui de ilegalist etc. Acesta este de fapt „subiectul“ filmului: viaţa întotdeauna plină Aşteptarea a unui bătrîn muncitor, a unui om simplu dintre cei mulţi, de lingă noi. AŞTEPTAREA este o reuşită în acest sens şi, mai ales, o cale de urmat. HUNEDOARA, OAMENI ŞI OJEL Filmul documentar realizat de Alexandra Boiangiu, dintr-un ciclu închinat cetăţilor siderur­giei româneşti („Triunghiul de foc"), este un excelent interviu cinematografic. Fină nu de mult se credea că un asemenea gen de discuţii filmate ar fi un mo­nopol al televiziunii. Cum tot­deauna interesul spectatorului ră­­mine pentru conţinut, pentru ceea ce comunică un film, inter­viul cinematografic cunoaşte în ultimul timp şi o largă audienţa de public. Unul din ar­gumen­­tele care justifică o asemenea popularitate o poate constitui şi filmul HUNEDOARA, OAMENI ŞI OŢEL, interviu cu doi acti­vişti de partid de la marele com­binat, doi comunişti care lucrea­ză la Hunedoara din anul 1946. Confesiunea lor este de fapt is­toria acestui oraş, o istorie vie, clocotitoare, povestită omeneşte, neocolindu-se nici luminile, nici­­umbrele. TUDOR STANESCU (Urmare din pag. I) permanentă a partidului şi sta­tului nostru pentru îmbunătăţi­rea continuă a nivelului de viaţă a ţăranilor cooperatori. In coope­rativa noastră, de exemplu, be­neficiază de pensie lunară peste 400 de ţărani cooperatori. Răspunzind grijii deosebite pe care partidul şi statul nostru, dumneavoastră personal, tovară­şe Nicolae Ceauşescu, o purtaţi ţărănimii cooperatiste, ne anga­jăm ca în anul 1971 să realizăm la cultura porumbului pe cele 1 100 ha 5 000 kg boabe la ha, la griu 3 000 kg boabe la ha, la sfecla de zahăr 35 000 kg la ha, la floarea-soarelui 2 300 kg la ha. In zootehnie vom obţine peste plan 200 litri lapte de la fiecare vacă furajată, precum şi 300 porci graşi. Prin realizarea acestor producţii şi valorificarea lor la fondul de stat vom realiza venituri peste plan. Exprimîndu-şi bucuria pentru atenţia pe care conducerea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, o manifes­tă faţă de dezvoltarea agricul­turii noastre socialiste, şi faţă de viaţa celor ce muncesc pe p ogoare, ţăranii cooperatori din comuna Domneşti, judeţul Ilfov, se angajează ca în cinstea ani­versării semicentenarului Parti­dului Comunist Român şi în în­tregul an 1971, să muncească cu toată abnegaţia pentru îndepli­nirea planului de producţie şi depăşirea acestuia la griu cu 11 tone, la porumb boabe cu 70 tone,­ la floarea-soarelui cu 6 tone, la legume cu 100 tone, la lapte de vacă cu 350 hectolitri, la carne de bovine cu 10 tone. Vă urăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să trăiţi mulţi ani, pentru binele şi fe­ricirea poporului nostru, se spu­ne în încheierea telegramei. Membrii cooperativei agrico­le de producţie din oraşul Jibou, judeţul Sălaj, exprimă o adîncă­ recunoştinţă faţă de recenta hotărîre cu privire la unele mă­suri de îmbunătăţire a condiţii­lor de­­viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de pro­ducţie. Ne angajăm ca pe lingă în­deplinirea exemplară a tuturor sarcinilor din planul de produc­ţie pe 1971 să depăşim cu 200 000, lei veniturile din activităţile in­dustriale şi din prestările de servicii. Asigurăm conducerea superi­oară de partid, pe dumneavoas­tră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune în tele­grama adresată de către mem­brii cooperativei agricole de producţie, din comuna Codăieşti, judeţul Vaslui, că vom­ depune toate eforturile­ întreaga noas­tră capacitate de muncă pentru a îndeplini şi depăşi prevederi­le planului de producţie, adu­­cindu-ne in felul acesta prinosul recunoştinţei noastre faţă de grija părintească cu care parti­dul ne călăuzeşte spre fericire şi prosperitate, într-o altă telegramă se spu­ne : In numele tuturor membri­lor de partid şi al membrilor cooperatori, comitetul de partid din cooperativa agricolă de­ producţie Puieşti şi consiliul de conducere al cooperativei agri­cole de producţie Puieşti, comu­na Valea Mare, judeţul Vâlcea, aducem vii mulţumiri Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru recentele mă­suri adoptate în scopul îmbu­nătăţirii condiţiilor de viaţă ale ţăranilor cooperatori din patria noastră. Nutrim, tovarăşe secretar ge­neral, un sentiment de profun­dă mindrie patriotică, veneraţie şi adine respect pentru activita­tea laborioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pen­tru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoas­tră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei, a pro­păşirii României socialiste, se spune în telegrama ţăranilor cooperatori din comuna Tutova, judeţul Vaslui. Ne angajăm să nu precupe­ţim­ nici un efort pentru a apli­ca şi promova neabătut norme­le şi principiile partidului nos­tru, să acţionăm fără preget pentru a obţine recolte tot mai mari, pe ogoarele noastre, dînd peste plan la hectar, cite 200 kg floarea-soarelui, 300 kg porumb, 100 tone struguri, 1 000 kg legu­me. De asemenea, vom realiza în plus 500 kg lină,­ 50 hl lapte oaie şi 4 tone carne de porc. Ţăranii cooperatori din cele trei cooperative agricole de pro­ducţie din comuna Murgeni, judeţul Vaslui, au primit cu o deosebită satisfacţie măsurile stabilite de conducerea partidu­lui cu privire la un­ele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă a membrilor coopera­tivelor agricole de producţie. Hotărirea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ne dă un nou imbold în activitatea pe care o desfăşurăm pe ogoare. Asigu­răm Comitetul Central, pe dum­neavoastră personal,, scumpe ,to­varăşe­­Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi,­­nici un­­efort pentru realizarea şi depăşirea producţiei agr­icoe ..vegetale . . şi animale planificate. Asistenţa socială şi tratament gratuit, ajutoarele pentru inca­pacitate temporară de muncă, acordarea de concedii de ma­ternitate plătite femeilor care muncesc in cooperativele agri­cole şi ajutorul lunar acordat pentru fiecare copil al membri­lor cooperatori atestă grija deosebită a conducerii partidu­lui nostru, a dumneavoastră personal, iubite, tovarăşe. Nicolae Ceauşescu, pentru ridicarea ne­contenită a nivelului nostru, de trai . Se spune în telegrama ţăranilor cooperatori din Huşi, judeţul Vaslui. Membrii cooperativei agricole de producţie „Scînteia“ din co­muna Luna, judeţul Cluj, au primit cu deosebită satisfacţie recenta hotărîre care exprimă grija permanentă pe care parti­dul nostru o acordă harnicei ţărănimi cooperatiste. In dez­baterile care au avut loc în ca­drul formaţiunilor de lucru, membrii cooperatori s-au an­gajat să muncească cu şi mai multă abnegaţie pentru înde­plinirea şi depăşirea planului de producţie, pentru dezvolta­rea economico-organizatorică a cooperativei lor, pentru înfăp­tuirea măreţului program sta­bilit de cel de-al X-lea Congres al P.C.R., de ridicare continuă a României pe treptele tot mai înalte ale progresului şi civili­zaţiei. Adoptarea noilor măsuri, se spune în telegrama ţăranilor cooperatori şi a celor cu gos­podării individuale din comuna Tulnici, judeţul Vrancea, vine să confirme încă o dată grija deosebită pe care o acordă par­tidul şi statul nostru, personal dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ţărănimii din patria noastră, ridicării nivelu­lui de viaţă material şi cultu­ral al întregului nostru popor. Ne angajăm să muncim neobo­sit pentru dezvoltarea şeptelu­­lui, creşterea producţiei anima-,. Here. Astfel, numărul taurine­lor va creşte cu 30 la sută faţă de 1970, iar al ovinelor cu... 40­ la sută, fapt care va­­ contribui la o mai bună aprovizionare a populaţiei. Ţăranii cooperatori din co­muna Viile Dejului, judeţul Cluj,­ exprimă recunoştinţa lor profundă Comitatului ‘ Central al partidului, " tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru grija deosebită acordată membrilor cooperativelor agricole de pro­ducţie prin recentele măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Ne angajăm tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune în tele­gramă, să muncim cu elan pentru realizarea sarcinilor de plan şi să ne achităm cu cinste de sarcinile care ne stau in faţă. Numeroase colective de muncă au trimis, în aceste zile, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, telegrame în care anunţă în­deplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în cinstea semicentenarului partidului, hotărirea de a munci, în continuare, cu efor­turi sporite pentru înfăptuirea obiectivelor pe care le au de realizat. Muncitorii, ţăranii coopera­tori şi intelectualii din jude­ţul nostru, se spune în tele­grama Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R. şi a Con­siliului popular judeţean, ală­turi de întregul nostru popoat, au dobîndit succese de seamă în toate sectoarele de activi­tate. Oamenii muncii din in­dustria judeţului au îndeplinit planul pe primele patru luni la toţi indicatorii cu două zile înainte de termen. La export, s-au realizat peste plan aproape 6 milioane lei valută, obţinîndu-se beneficii suplimentare în valoare de peste 5 milioane lei. La rîn­­dul lor, lucrătorii din agricul­tura judeţului au reuşit să încheie însămînţările la toate culturile în perioada optimă şi la un bun nivel calitativ. In sectorul producţiei animaliere planul livrărilor la fondul de stat a fost depăşit. îri aceste ’Zile de eferves­cenţă ’ creatoare a întregii noastre naţiuni, se spune în telegramă, oamenii muncii de pe meleagurile sătmărene, ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, se anga­jează să muncească cu şi mai mult elan, consacrîndu-şi în­treaga lor capacitate realiză­rii obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al parti­dului. . Raportăm cu satisfacţie că muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii din întreprinderile in­dustriale ale judeţului, mobi­lizaţi şi îndrumaţi de organe­le şi organizaţiile de partid, au realizat înainte de termen principalii indicatori de plan şi angajamentele luate în cin­stea aniversării partidului, industria judeţului şi-a înde­plinit sarcinile de plan pe primele 4 luni ale anului în proporţie de 105,1 la sută, dînd peste prevederi produse în valoare de 75 milioane lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 25 milioane lei a angaja­mentelor luate în cinstea zilei de 8 Mai. Oamenii muncii din Ma­ramureş, fără deosebire de naţionalitate, în frunte cu co­muniştii, îşi vor consacra toa­te forţele pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin din măreţul program adoptat de Congresul al X-lea al partidului­ nostru pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră. Profund recunoscători PARTIDULUI Succese de prestigiu în îndeplinirea planului şi a angajamentelor artă plastică dedicată semicentenarului Expoziţia de artă plastică închinată semicentenarului, care va reuni peste 800 de lucrări şi participarea a peste 500 de artişti se conturează ca unul dintre evenimentele remarcabile ale manifestări­lor noastre culturale din ul­tima perioadă. Această expo­­ziţie-fluviu a făcut neîn­căpător tradiţional spaţiu al sălii Dalles. Ea va fi cuprin­să, deci, in sala Dalles (pic­tură şi sculptură), în sălile Ateneului Român (artă de­corativă şi afiş), ca şi în să­lile Muzeului de artă al R.S. România (artă decorati­vă şi grafică). Participarea unor nume consacrate, din Întreaga ţară — maeştri şi artişti din generaţia mijlo­cie — ca şi a unor tineri cu personalitate artistică cert conturată dau acestei expo­ziţii caracterul unui eveni­ment cultural, de o excep­ţională însemnătate. Prin lu­crările expuse, creatorii aduc în veşmîntul artei un oma­giu luptei şi sacrificiilor fă­cute pentru emancipare so­cială şi naţională, a efortu­rilor pentru dezvoltarea mul­tilaterală a societăţii socia­liste, în fruntea cărora s-au aflat întotdeauna comuniştii şi pe care recenta aniversare le însumează şi rememorea­ză simbolic. Deşi extrem de diferenţiate stilistic şi ca vi­ziune, lucrările expuse se reunesc unitar în structura tematică a întregii manifes­tări. E vădit că tem­a a ferti­lizat un anumit spirit, un a­­numit mod de cuprindere şi oglindire a realităţii. Ea dă rigoare şi coeziune atît ima­ginilor simbolice generaliza­toare, cit şi, faptului, viu, co­tidian surprins uneori în ima­ginea artistică cu pasiunea documentară a reporterului. Astfel, expoziţia constituie, dincolo de aspectul său fes­tiv, omagial, şi o experienţă deosebită, capabilă să ofere opere autentice, de o elevată ţinută artistică. Se vădeşte astfel, încă o dată, şi intr-un chip concret că programul u­­nei expoziţii, atunci cînd e înţeles generos şi pus în slu­jba unui ideal social şi estetic bine definit, a unei aspiraţii umaniste, stimulea­ză fantezia creatoare. In aş­teptarea vernisajului repro­ducem pentru cititorii ziaru­lui trei din lucrările pe care le vom întrlni în curind în Expoziţia de artă plastică dedicată semicentenarului Partidului. Avanpremieră la Expoziţia de F. CALAFATEANU „Lectură" LIA SZÁSZ — „Demonstrație muncitorească — 1936" RADU STOICA — „Ocmreni“ MARTI 4 MAI 1977 P. C. R. — CENTRUL VITAL al Întregii noastre societăţi (Urmare din pag. I) ei. creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii, întărirea rolului conducător al partidu­lui ş.a. Rolul Partidului Comunist Român nu s-a redus însă şi nu se reduce la simpla transpu­nere a legilor generale ale re­voluţiei şi construcţiei socialiste in practica socială, iar expe­rienţa procesului de transfor­mare revoluţionară a societăţii noastre nu constă doar în fap­tul că ea confirmă, verifică adevărul acestor legi. Trebuie ţinut seama că cerinţele gene­rale ale revoluţiei socialiste se realizează în mod concret, prin şi în cadrul fiecărui popor, îm­­brăcind o diversitate de forme în funcţie de particularităţile fiecărei ţări. Legile generale determină deci numai esenţa hotărîrilor şi deciziilor poli­ticii partidului, dar nu şi forma lor, numărul şi modul concret de acţiune. Acesta trebuie să fie rolul politicii creatoare, al analizei ştiinţifice a condi­ţiilor social-economice şi isto­rice concrete, al aprecierii lor cu gîndirea proprie­­ a fie­cărui partid comunist. De­ aici, însemnătatea unităţii dialectice dintre general şi particular, a luării în consideraţie a condiţii­lor specifice sociale, politice, na­ţionale, istorice din fiecare ţară, a căror ignorare duce la soluţii şi decizii rupte de viaţă cu con­secinţe negative pentru cauza construcţiei socialiste. „Succesul activităţii oricărui partid şi mai ales a unui partid de guvernă­mânt — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este deter­minat de existenţa unei linii po­litice generale care să aplice principiile marxism-leninismului în conformitate cu condiţiile is­torice ale ţării respective, cores­punzător fiecărei etape de dez­voltare a societăţii“. O asemenea politică este de­finitorie pentru Partidul Comu­nist Român. Iar aceasta este ilustrată nu numai prin uriaşa activitate teoretică şi practică desfăşurată în anii revoluţiei şi construcţiei socialiste, care a fost strălucit confirmată prin victo­ria definitivă a socialismului în ţara noastră, ci şi prin continua activitate intensă, multilaterală depusă zi de zi de către partid pentru a-şi îndeplini cu succes, mai departe, misiunea istorică de a făuri socialismul şi comu­nismul. Socialismul nu poate fi privit ca o stare fixă, imuabilă. Ca orice organism viu, societatea so­cialistă se află în continuă miş­care, devenire, fiecare etapă nouă a construcţiei socialiste, şi cu atît mai mult etapele su­perioare, aducînd cu sine o di­versificare şi o complexitate progresivă a vieţii economice, politice, ştiinţifice, culturale. Or, acest fapt presupune, atît teore­tic, pe planul conceptelor, cit mai ales pe planul practicii, căutarea şi determinarea ştiinţi­fică a soluţiilor şi măsurilor care răspund cel mai bine noilor cerinţe ale dezvoltării societăţii. Sarcina conducerii societăţii noastre socialiste spre piscurile sale cele mai înalte potrivit le­gilor ei obiective de dezvoltare revine P.C.R., fapt care sporeşte tot mai mult responsabilităţile sale, rolul său social. O expresie vie a adîncirii ro­lului partidului în toate dome­niile esenţiale ale construcţiei socialiste o constituie elaborarea şi aplicarea, îndeosebi după cel de-al IX-lea Congres al său, a unei game largi de măsuri pri­vind perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţio­nale, metodele de organizare şi conducere a vieţii sociale, îmbu­nătăţirea ''••■»animării adminîstra­tiv-teritoriale a ţării,„dezvoltarea bazei tehnice-materiale a socie­tăţii, înflorirea învăţămîntului, a culturii şi ştiinţei, a­dîncirea de­mocraţiei socialiste, întărirea le­galităţii socialiste, ridicarea ni­velului de bunăstare a poporului. Este important de subliniat că aceste măsuri nu sunt luate sub presiunea unor insuccese, ci în condiţiile dezvoltării ascendente, un ritm rapid a economiei şi cul­turii. Ele sunt un exemplu al mo­dului în care partidul nostru sintetizează necontenit experi­enţa socială, studiază continuu şi aprofundat noile fenomene ale vieţii, confruntă în chip crea­tor principiile sale strategice şi tactice cu dialectica dezvoltării sociale, stabilind în fiecare etapă calea de acţiune pentru lichida­rea vechiului, pentru triumful noului. Aceste trăsături definito­rii ale politicii P.C.R., vitalita­tea şi eficienţa lor sunt puternic ilustrate şi de hotăririle Con­gresului al X-lea, care, prin am­ploarea, diversitatea şi însem­nătatea măsurilor de perfecţio­nare iniţiate în toate domeniile au imprimat tuturor sectoarelor de activitate un suflu dinamic, au creat un larg teren de ma­nifestare neîngrădită a forţelor creatoare ale naţiunii. Dar misiunea partidului nu se reduce, fireşte, numai la elabo­rarea liniei sale politice, la cristalizarea soluţiei politice , un partid revoluţionar militează ca programele şi lozincile sale să-şi găsească corespondenţă în realitate, să fie transpuse în fapt. Altfel, conducerea politică poate căpăta un caracter declarativ, intenţiile rămînînd doar pro­clamate, în viziunea partidului nostru, rolul său în societate are un ca­racter militant, activ. Documen­tele de partid subliniază cu con­secvenţă ideea că rolul conducă­tor al partidului în societate se realizează nu în mod declarativ, nu prin metode administrative, ci pe calea unei lărgi şi susţi­nute munci politice, organizato­rice şi educative, pentru a an­trena şi mobiliza mesele la o participare susţinută şi conştien­tă în vedere înfăptuirii ,întocmai a programului şi obiectivelor stabilite. Acest fapt are nu nu­mai o importanţă principială, teoretică, ci şi una practică deo­sebită. O hotărîre, o directivă a partidului transpusă în viaţă deschide cîmp de afirmare unor noi factori obiectivi, relevă noi şi noi posibilităţi în dezvolta­rea vieţii sale, ridică noi pro­bleme de rezolvat. Aşa de pildă, măsurile de perfecţionare a metodelor de or­ganizare şi conducere a vieţii sociale,, de îmbunătăţire a orga­nizării administrativ-teritoriale au dus la o mai mare mobili­tate funcţională a verigilor de bază în conducerea economică, administrativă, social-culturală, la creşterea sarcinilor şi rolului organelor locale de partid şi de stat. Creşterea continuă a rolului conducător al partidului este pusă în lumină de necesitatea perfecţionării continue e vieţii sociale, a asigurării convergenţei formelor de organizare şi meto­delor de conducere cu viaţa, cu mersul înainte al noii orînduiri. Concordanţa măsurilor adoptate cu cerinţele reale, consecvenţa cu care partidul activează pentru transpunerea lor în fapte, am­plele perspective pe care le des­chid vădesc forţa conducerii de către partid a întregii societăţi, evidenţiază sensurile concrete ale creşterii rolului său social. Conducerea de către partid a întregului proces al construcţiei socialiste se află într-o legătură organică de intercondiţionare cu procesul logic al adîncirii necon­tenite a democraţiei socialiste. Partidul împleteşte armonios ro­lul său conducător cu ridicarea poporului la conducerea întregii activităţi sociale, asigurînd ca toţi cei ce muncesc să devină constructori conştienţi ai socie­tăţii, coautori ai politicii parti­dului. Partidul nostru s-a preocupat şi se preocupă necontenit de a­­sigurarea celor mai largi drep­turi şi libertăţi democratice pentru oamenii muncii, de par­ticiparea lor activă la guverna­rea ţării, la elaborarea şi apli­carea tuturor măsurilor care privesc mersul înainte al socie­tăţii. A fost dezvoltată activita­tea legislativă a Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Stat în direcţia aplicării neabă­tute în viaţă a legislaţiei ţării, a principiilor democratice. O a­­tenţie deosebită a fost acordată creşterii rolului în viaţa socială al organizaţiilor de masă şi ob­şteşti, sindicale, de tineret, de femei, al organizaţiilor coope­ratiste, uniunilor de creaţie şi asociaţiilor oamenilor de ştiinţă, însemnătatea activităţii acestor organizaţii rezidă în aceea că, prin caracterul lor larg, de masă, permit reflectarea nemijlocită a cerinţelor diverselor categorii de oameni ai muncii în măsurile ce se adoptă, asigură o mai bună folosire a capacităţilor mobili­zatoare ale maselor largi popu­lare ale întregului organism so­cial. Acestor scopuri le cores­pund măsurile recente privind creşterea rolului sindicatelor în viaţa socială. Pe această linie se înscriu şi hotăririle Congresului al IX-lea al U.T.C. în legătură cu intensificarea şi lărgirea acti­vităţii organizaţiilor de tineret, cu creşterea rolului acestora în activitatea de edificare a noii societăţi. Creşterea rolului partidului presupune întărirea lui­ însuşi. Dialectica dezvoltării partidului este de aşa natură incit mani­­festîndu-se ca iniţiator al înnoi­rilor în societate, o dată cu a­­ceste înnoiri, el însuşi este supus unui proces de perfecţionare, sporindu-şi omogenitatea, coezi­unea, forţa de acţiune, capacita­tea de mobilizare a maselor. Ţi­nînd cont de acest fapt, parti­dul nostru desfăşoară o intensă şi permanentă activitate în ve­derea ridicării muncii de partid la un nivel corespunzător cerin­ţelor etapei actuale, întăririi rîn­­durilor sale, dezvoltării calităţi­lor membrilor săi. în etapa ac­tuală capătă o importantă tot mai mare temeinica pregătire politică, ideologică, culturală şi de specialitate a membrilor de partid, dezvoltarea spiritului partinic şi a simţului lor de răs­pundere, adîncirea continuă a democraţiei interne de partid... Dar măsura in care partidul îşi îndeplineşte misiunea sa socială este dată, în ultimă in­stanţă, de progresul realizat şi de dezvoltarea vieţii materiale şi spirituale a societăţii. Or, noua înfăţişare a ţării noastre aflată în nestăvilit , urcuş pe scara ci­vilizaţiei socialiste, înnoirea din temelii a întregii sale vieţi re­prezintă cea mai convingătoare dovadă a ceea ce înseamnă forţa transformatoare a politicii mar­­xist-leniniste a Partidului Co­munist Român. Prestigiul şi au­toritatea partidului în rindurile maselor sunt astăzi mai puter­nice ca oricînd, de-a lungul celor cinci decenii de existenţă a sa, poporul român convingindu-se că P.C.I­. este purtătorul cel mai fidel al intereselor şi năzuinţe­lor sale fundamentale, călăuza sa încercată. Sub conducerea partidului, poporul nostru îşi a­­firmă tot mai puternic potenţe­­le creatoare, demnitatea sa na­ţională, îşi ridică patria pe noi trepte de progres şi civilizaţie spre înfăptuirea pe pămîntul României a visului de aur al omenirii — comunismul.

Next