Scînteia Tineretului, mai 1971 (Anul 27, nr. 6827-6852)
1971-05-05 / nr. 6830
,SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 CU INIMA, CU GINDUL, CU FAPTELE NOASTRE. UN FIERBINTE OMAGIU PARTIDULUI „DESTINELE PATRIEI, MORELEI SE AFLĂ O MIINI SIGURE, MUNI DE COMUNIŞTI* Cu fiecare zi care ne apropie de gloriosul jubileu de la Mai, cresc in amploare şi diversitate manifestările omagiale dedicate Partidului Comunist Român, conducătorul ncercat al poporului român, care de la începutul existenţi sale şi-a asumat sarcina storică de a organiza şi în- truma clasa muncitoare, pe toţi oamenii muncii din patria noastră, spre înfăptuirea celor mai nobile idealuri şi aspiraţii sociale. Eveniment de o uriaşă nsemnătate în întreaga istoie din ultimele cinci decenii patriei noastre, crearea paridului comunist constituie aşazi, la marea sa aniversare, un puternic şi luminos monent către care se îndreaptă imţămintele nobile ale celor 0 de milioane de cetăţeni ai patrnei socialiste, români, mahiari, germani, ale tuturor elor ce trăiesc şi muncesc pe cest pămînt străbun — România. In cadrul vibrantelor maniestări omagiale prin care aporul român cinsteşte partiul cu dragoste fierbinte, marţi au avut loc în toate reedinţele de judeţ adunări festve organizate de comiteteleudeţene ale P.C.R. Au partiipat reprezentanţi ai organerr locale de partid şi de stat, eterani ai mişcării comuniste muncitoreşti, conducători de streprinderi şi instituţii, peronalităţi ale vieţii ştiinţifice culturale, generali şi ofiţeri reprezentanţi ai consiliilor jueţene ale naţionalităţilor conncuitoare, rraşe largi de mumitori, ţărani cooperatori şi alţi ameni ai muncii. La adunări au luat cuvîntul tvarăşii Constantin Drăgan, membru al Comitetului Exectiv al C.C. al P.C.R., primscretar al Comitetului judetan-Brașov al P.C.R., Vasilescu, membru al Comitetului xecutiv al C.C. al P.C.R., rim-secretar al Comitetului adeţean-Constanța al P.C.R., Instantin Băbălău, membru ipleant al Comitetului Exeutiv al C.C. al P.C.R., primscretar al Comitetului judeşan-Dolj al P.C.R., Miu Dorescu, membru supleant, alomitetului Executiv al C.C. a P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Iaşi alC.R., Aurel Duca, membrupleant al Comitetului Exeutiv al C.C. al P.C.R., primecretar al Comitetului Judenan-Cluj al P.C.R., Carol Király, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., Mihai Telesen, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Iosif Uglar, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Satu Mare al P.C.R., Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Sibiu al P.C.R., Gheorghe Blaj, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean-Maramureş al P.C.R., Ştefan Boboş, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Neamţ al P.C.R., Emil Bobu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Suceava al P.C.R., Victor Bolojan, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Bihor al P.C.R., Andrei Cervencovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Arad al P.C.R., Iiie Cîşu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Prahova al P.C.R., Teodor Coman, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Tulcea al P.C.R., Adalbert Crişan, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Bistriţa Năsăud al P.C.R., Petre Dănică, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Vîlcea al P.C.R., Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Galaţi al P.C.R., Simion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Vrancea al P.C.R., Marin Drăgan, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Teleorman al P.C.R., Ludovic Fazekas, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Harghita al P.C.R., Gheorghe Ghinea, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Botoşani al P.C.R., George Homoştean, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean- Alba al P.C.R.,Nicolae Mihai, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Brăila al P.C.R., Ioachim Moga, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Hunedoara al P.C.R., Gheorghe Năstase, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Argeş al P.C.R., Gheorghe Necula, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Ilfov al P.C.R., Gheorghe Paloş, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Gorj al P.C.R., Gheorghe Roşu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Bacău al P.C.R., Constantin Sandu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Olt al P.C.R., Ion Sîrbu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean- Buzău al P.C.R., Nicolae Tăbîrcă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al comitetului judeţean-Dîmboviţa al P.C.R., Gheorghe Tănase, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Vaslui al P.C.R., Laurean Tulai, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Sălaj al P.C.R., Marin Vasile, membru al C.C. al P C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean- Ialomiţa al P.C.R., Nicolae Vereş, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Mureş al P.C.R., Traian Dudaş, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., Codirlă Trandafir, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R. Vorbitorii au subliniat că Partidul Comunist Român s-a afirmat ca un continuator glorios al secularelor lupte de eliberare ale poporului român, al eforturilor şi al jertfelor sale pentru neatîrnarea ţării, pentru formarea naţiunii române şi a statului naţional unitar, pentru accelerarea progresului social şi înaintarea României pe calea civilizaţiei. Preluînd cele mai bune tradiţii ale mişcării muncitoreşti şi socialiste din ţara noastră, Partidul Comunist Român s-a făurit şi s-a dezvoltat ca o forţă social-politică înaintată, cu rădăcinile adine înfipte in solul realităţilor româneşti, ca exponent fidel al intereselor clasei muncitoare şi ale întregului popor. Ei au evocat tradiţiile de luptă, acţiunile revoluţionare ale clasei muncitoare din deceniile premergătoare actului istoric de la 8 mai 1921, condiţiile istorice şi social-politice în care, în urmă cu o jumătate de veac, a luat fiinţă partidul comuniştilor români, inima întregii noastre naţiuni. Expunerile au relevat activitatea consecvent revoluţionară a comuniştilor, spiritul lir de sacrificiu, uriaşa muncă politică şi organizatorică desfăşurată în anii grei ai ilegalităţii de către organizaţiile judeţene ale P.C.R., lupta împotriva asupririi şi exploatării burghezo-moşiereşti, pentru eliberarea naţională şi socială. S-a subliniat, totodată, rolul de avangardă al partidului în marile bătălii de clasă din anii 1929—1933 duse împotriva fascismului şi atragerii ţării în războiul antisovietic. Un loc important în cadrul expunerilor l-au ocupat pregătirea şi înfăptuirea de către partid a insurecţiei armate de la 23 August 1944, mobilizarea tuturor forţelor umane şi materiale pentru eliberarea ţării de sub jugul fascist, pentru zdrobirea hitlerismului. Au fost înfăţişate pe larg marile succese obţinute sub conducerea partidului, în anii construcţiei socialiste, profundele transformări petrecute în viaţa poporului nostru, avîntul nemaiîntâlnit pe care l-au cu- noscut în această luminoasă perioadă industria, agricultu- ra, întrega viaţă economică şi social-culturală a ţării. A fost relevată politica consecventă a partidului, de industrializare multilaterală a ţării, de dezvoltare economică a fiecărui judeţ, de valorificare intensivă a resurselor de care acestea dispun. Cu justificată mîndrie , au fost înfăţişate succesele dobîndite în cincinalul recent încheiat, perspectivele gran- 9 dioase pe care noul plan de cinci ani le deschide în proce- ^ sul de făurire a societăţii so- w cialiste multilateral dezvoltate. In acest context, au fost a relevate însufleţirea şi puter- nicul entuziasm creator pe care apropiatul jubileu de la a 8 Mai le-au generat în rîndu- TM rile maselor de oameni ai muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionali- tăţi — care, însufleţiţi de aceleaşi idealuri, în condiţiile de- £ plinei egalităţi în drepturi, asigurate prin legile ţării, muncesc umăr la umăr, pentru ^ înflorirea şi prosperitatea patriei comune, România socialistă. Mm In încheierea adunărilor, intr-o atmosferă de puternic en-tuziasm, au fost adresate tele- grame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ” în care participanţii transmit felicitări şi urări la sărbătoa- A rea marelui jubileu. „ In acest moment de bilanţ, se arată în fiecare din tele- A gramele adoptate de participanţii la adunările festive, oamenii muncii din ţara noa- stră, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, strîns uniţi în jurul partidu- u lui, dînd glas voinţei lor unanime de a munci fără a-şi precupeţi eforturile şi dărui- A rea, raportează cu legitimă ” mîndrie îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor asumate în cinstea sărbătoririi ce- a lor 50 de ani de existenţă “ a partidului. Totodată, ei şi-au exprimat hotărîrea ne a strămutată de a îndeplini ” exemplar sarcinile stabilite de Congresul al X-lea şi „ şi-au reafirmat ataşamen- tul profund faţă de politica marxist-leninistă a partidului A şi statului nostru, manifestin -du-şi voinţa de a lupta cu toate forţele pentru triumful de- plin al socialismului şi comunismului pe pămîntul României. A Adunări festive organizate de comitetele judeţene ale P. C. R. niflga pupitrul de comandă al unui generator de neutroni. „MULŢUMIM DIN INIMĂ PARTIDULUI" Această ultimă săptămînă dinaintea marelui eveniment, aniversarea a 50 de ani de existenţă a P.C.R., tineretul ieşean o dedică unui ciclu de acţiuni cultural-educative reunite sub denumirea atit de frecvent întîlnită şi atit de elocventă în acelaşi timp „Mulţumim din inimă partidului“. Startul a fost dat în seara zilei de 1 mai, cînd din istorica Piaţă a Unirii a plecat alaiul carnavalului tineretului spre locul tradiţional de desfăşurare — ştrandul oraşului. Din alai nu au lipsit carele alegorice cu parada măştilor şi a costumelor de epocă, călăreţi, fanfare, tarafuri, urmînd ca surprizele să facă din această seară, o seară de neuitat pentru cei peste 3 000 de tineri participanţi. Ziua de 2 mai a fost destinată excursiilor in locurile de agrement sau manifestărilor sportive închinate marelui eveniment, cărora li s-au adăugat întîlnirile devenite de acum tradiţionale la Iaşi, între studenţi şi muncitori, la locurile de muncă sau prin intermediul formaţiilor de teatru, muzică sau expoziţii de pictură pe care studenţii le-au prezentat în uzine şi fabrici. Asemenea întîlniri s-au desfăşurat la Uzina de fibre sintetice, Uzina de prelucrare a maselor plastice, Fabrica de tricotaje Moldova. In seara zilei de 3 mai, activele U.T.C. şi A.S. din municipiul Iaşi, s-au întîlnit cu tovarăşul Miu Dobrescu, primsecretar al Comitetului judeţean de partid, după care au urmat un recital de poezie patriotică la clubul artelor şi un spectacol prezentat de formaţiile casei de cultură a tineretului şi studenţilor. In agenda acestei săptămîni organizată de comitetul municipal U.T.C. fiecare zi cuprinde cite trei acţiuni una mai interesantă ca alta. Spicuim numai cîteva. Ştafeta cincinalelor, o întîlnire a tinerilor de la Uzina mecanică Nicolina, Fabrica de mobilă cu specialişti şi cadre universitare ; „Partidul pavăza mea“, recital susţinut de câştigători ai concursurilor de creaţie pentru elevi ; „Semicentenarul partidului“, pagini în care se evocă momente din istorie prezentate de activişti de partid şi vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti din România ; „Odă patriei socialiste“, o întîlnire în cadrul căreia poeţi ieşeni vor fi oaspeţii tinerilor de la Ţesătura de mătase „Victoria“, Ţesătura, sectorul sanitar , „Sensul patriotismului“, evocări de figuri ale clasei muncitoare, la Fabrica de antibiotice, Uzina metalurgică, un program susţinut de formaţii artistice ale elevilor, spectacole de estradă, simpozioane, piese de teatru montate şi jucate de studenţi pe scenele cluburilor uzinelor şi fabricilor. Cele peste 30 de acţiuni ale săptămînii constituie tot atîtea prilejuri pentru tineretul municipiului Iaşi de a-şi manifesta recunoştinţa şi dragostea faţă de partid, după cum însuşi titlul simbolic al săptămînii o sugerează. v. văcariţa ACTIVITAJI DIVERSE SUB O DEDICAŢIE UNICĂ Agenda de manifestări a judeţului Arad înregistrează şi ca in aceste zile o bogată suită de acţiuni dedicate semicentenarului. Amintim doar pe scurt citeva din eie: • La Uzinele de vagoane Arad au fost prezentate o serie de expuneri cu temele: „Crearea P.C.R. — moment de cotitură în viaţa poporului român“, „Aspecte din lupta muncitorimii arădene", „Tineri eroi utecişti“ etc. A fost, de asemenea, organizat un concurs de recitări de poezie patriotică, manifestare ce s-a bucurat de o largă popularitate in rîndul tinerilor muncitori. • La şcolile generale nr. 2 şi nr. 5 din Arad a fost organizat un concurs gen „Cine ştie ciştigă" pe tema „România în cifre şi fapte". • Un grup de tineri muncitori au făcut, prin sectorul de turism, o excursie de trei zile la Bucureşti şi Doftana unde au vizitat muzeele ce evocă lupta partidului şi a clasei muncitoare, amenajate în localităţile amintite. • A fost preluată de la reprezentanţii judeţului Bihor, motoştafeta semicentenarului creării P.C.R. şi transmisă mai departe tineretului din judeţul Timiş. O emoţionantă manifestare a prieteniei şi solidarităţii tineretului patriei noastre. • Cu participarea a peste 3 500 concurenţi, pe scenele Teatrului de stat şi a Palatului culturii din localitate, a fost organizat festivalul cultural-artistic al elevilor din liceele de cultură generală şi de specialitate, din şcolile generale şi profesionale de pe raza judeţului. Succesul de care această manifestare s-a bucurat atestă largile posibilităţi ce stau la indemîna tineretului pentru a-şi valorifica din plin talentul şi elanul specific vîrstei, atestă audienţa de care se bucură arta in rîndul elevilor, dă certitudinea unei şcoli artistice care în viitor va asigura artei interpretative culmi tot mai înalte. • Au fost organizate acţiuni voluntar-patriotice pentru înfrumuseţarea comunelor şi oraşelor, amenajarea spaţiilor verzi, văruitul pomilor, curăţirea şanţurilor la Vinga, Sebiş, Şiria, Cernei, Şagu, Lipova etc. In comunele Sebuş şi Covăsîni tinerii au curăţat prin muncă patriotică 220 ha păşune, iar cei din Ineu, Cernei, Zimand, Pecica, Sebiş au colectat şi predat la I.C.M. peste 42.000 kg fier vechi. • La Lipova a avut loc festivitatea inminării drapelului de centru fruntaş pe judeţ in pregătirea pentru apărarea patriei a tineretului. AL. DOBRE UN BUCHET DE ACŢIUNI - OMAGIU Aflăm de la Virgil Popa, primul secretar al comitetului U.T.C. al sectorului Sănătate din Capitală, că şi aici, ca in atîtea alte locuri din ţară, această săptămînă a fost în întregime dedicată tineretului, grupind un ciclu complex de acţiuni care cinstesc semicentenarul partidului. „Zilele tineretului“, aflate in plină desfăşurare, au debutat cu un concurs pe teme profesionale, cu un altul intitulat „Realizări ale medicinei româneşti în anii socialismului“, după care sunt prevăzute o întîlnire cu primul secretar al comitetului de partid al sectorului şi două sesiuni ştiinţifice de comunicări, una pentru cadrele medicale medii şi cealaltă pentru cadrele cu pregătire superioară. După ecoul de care s-au bucurat activităţile de pînă acum în rîndul tinerilor, poate fi anticipat succesul întregii acţiuni. In mţtocui cetor nem mortem? instalaţii, prezenţa omului este întotdeauna necesară. SERATA Filmul de autor, termen aplicat pînă acum pentru prozatorii şi regizorii Francisc Munteanu şi Nicolae Breban, denumeşte cu exactitate doar pe Malvina Urşianu, scenaristă şi regizoare care a debutat cu „Gioconda fără surîs“. SERATA este un autentic eveniment în cinematografia noastră. Dacă eveniment este un cuvînt ce poate fi egalat în mod obișnuit cu orice premieră, autentic eveniment vrea să însemne o altfel de întîlnire cu publicul. Adică, SERATA este primul, singurul nostru film care abordează cu deplin succes două înalte „cote". Una tematică, lupta intelectualilor comunişti în ilegalitate, şi una stilistică , povestirea unei întîmplări care se petrece după regulile clasice de fier, în rigidul triptic al unităţii de loc, de timp şi de acţiune. Ca temă, după ce am avut şi filme in care eroul comunist apărea, in anii luptelor revoluţionare, deschis confruntării directe cu reprezentanţii regimului burghezo-moşieresc ori fascisto-antonescian, avem acum şi un aspect care întregeşte privirea de ansamblu a ceea ce a însemnat lupta partidului in ilegalitate, a ceea ce a însemnat folosirea tuturor posibilităţilor prin care, acţionînd în toate straturile sociale, comuniştii şi-au îndeplinit sarcina istorică a luptei pentru libertatea patriei. în SERATA, după cum arată şi titlul, subiectul este o petrecere. O obişnuită întîlnire a „lumii bune“, întîlnire la care se bea, se şuetează, se birfeşte, se cîntă, se dansează. Dar este o serată ce se ,,oficiază“ în noaptea dintre 23—24 august 1944, undeva intr-o vilă din Cîmpia Bărăganului, departe de Bucureştiul febril care aştepta declanşarea insurecţiei armate şi departe de frontul de unde armatele germane se retrăgeau învinse. O serată în vila unui universitar dezabuzat unde protipendada se îngrijeşte ca totul să fie tradiţional inconştient. Deghizat intr-un invitat îmbrăcat Intr-un smoching alb, de vigoare, un comunist — Matei — foloseşte prilejul pentru a putea pleca o dată cu un ofiţer german, maiorul Merck, comandantul unui punct de transmisiuni de o importanţă deosebită. A putea pleca însemnînd o riscantă misiune de luptă ce are ca obiectiv distrugerea unui nod informaţional, cablul interbalcanic, şi ca modalitate o periculoasă ascundere sub maşina hitleristului, în spaţiul Incomod al roatei de rezervă. Aceasta este prima pistă pe care filmul Malvinei Urşianu îşi îndreaptă publicul. Una spectaculoasă, tipic cinematografică, cu suspens vizual. Putem regreta că autoarea filmului n-a insistat mai mult pe plastica imaginii in secvenţa — şi aşa impresionantă — în care Matei, după aruncarea în aer a obiectivului militar german, este urmărit, hăituit pe întinderea verde a cîmpiei , de lumina albă a reflectoarelor. Oricum secvenţa trebuie menţionată în mod deosebit, fiind de o originalitate pentru care merită „invidia“ multor cineaşti! A doua pistă, cea mai importantă, în economia filmului, este prezentarea comunistului Cristea, deghizat în postura unui cinic diplomat care provoacă şi întreţine conversaţii mondene. Riscul misiunii sale, mai puţin spectaculos decit al lui Matei, nu este frică mai puţin important. El trebuie să fie şi este omul care „Protejează“ acţiunea din noaptea eliberării. In rolurile celor doi comunişti Cornel Coman şi Gheorghe Motoi realizează o performanţă interpretativă. Dar, crispat, primul, salonard şi inteligent, al doilea, el ne oferă două posturi posibile ale omului care îndeplineşte conştient, lucid, cu abnegaţie întâlnirea cu istoria. Malvina Urşianu, regizoare rar întîlnită pe genericul filmului românesc, posedă o rafinată artă a tipologiilor umane, ştiinţa de a compune din nuanţe subtile un personaj. In fond, filmul nici n-are o „poveste“, ci o schemă în sensul vechii viziuni a „lumii ca teatru“ in care actorii sunt marionete supuse destinului, aici cel istoric. Salonul vilei din Bărăgan, unde are loc serata, este o adevărată scenă pe care evoluează un cerc, intr-un soi de prohod grotesc, actorii inconştienţi ai unei lumi ce piere. Accentul artistic cel mai frapant al întregului film este dat de manierismul stilistic In care dispare această lume al cărei protocol nu exprimă nimic altceva decit numai neantul şi pustiul sufletesc. în ceea ce priveşte distribuţia trebuie să spunem că în SERATA ea este exemplară şi putem aminti în continuare numele actorilor : György Kovács, Silvia Ghelan, Silvia Popovici, Mihaela Juvara, Gilda Marinescu, Ion Finteşteanu. Am avea o singură reţinere la acest film excelent, costumele moderne în „tăietura“ modei. 1970 pentru o acţiune care se petrece în 1944. DUPĂ ZECE ANI După un scenariu de Virgil Calotescu, regizoarea Eugenia Guţu realizează un documentar dedicat prefacerilor urbanistice ale Bucureştiului. Folosindu-se de materialele cinematografice din Arhivă — este vorba despre fostele locuinţe, mici, insalubre, păcătoase din groapa Floreasca şi despre oamenii care pînă în urmă cu 10—15 ani au locuit acolo — regizoarea oferă o reîntîlnire cu ei, care comentează azi cu o spontaneitate fascinantă imaginele surprinse de peliculă imagini despre fosta „groapă“ DUPĂ ZECE ANI se înscrie printre căutările şi împlinirile cu care ne-a obişnuit în ultimul timp Studioul „Alexandru Sahia“ în investigarea societăţii noastre DUPĂ ZECE ANI se recomandă în acest sens, fiind un exemplu edificator de folosire emoţionantă a posibilităţilor generoase ale filmului de montaj. TUDOR STĂNESCU Scenă din filmul „Serata“ MIERCURI 5 MAI 1971