Scînteia Tineretului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 6933-6958)
1971-09-15 / nr. 6945
Şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. În ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secfii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială ; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat; proiectul decretului privind înfinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotârît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învâţâmîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. PAG. 5 • Din nou despre ucenicia la locul de munca „CONDIŢIILE OBIECTIVE" NU SUNT DECIT SCUZE COMODE • FETELE DIN SCHIMBUL DOI (într-o după amiază pe itinerariile producţiei la Uzinele textile „Moldova" — Botoşani). # Colegii noştri de generaţie CEI 25 DE ANI AI LUI GHEORGHE SEU I AURICA LUPU-ADOCHIŢEI început de săptămină. In trenul care pleacă din Bucureşti spre Galaţi aproape toate locurile sint ocupate. Izbutesc în cele din urmă să observ în unul din compartimentele de nefumători un loc liber. — Ocupat ? — Dacă nu fumați e liber, îmi răspunse bătrînica de lingă uşă, întrerupîndu-şi binevoitoare lectura „Contemporanului“. O liniştesc spunindu-i că nu sînt fumător, îi mulţumesc şi mă aşez. îmi privesc tovarăşii de călătorie. In dreapta — bătrînica. In stingă — doi bărbaţi care comentează nişte rezultate din „Sportul". Pe banca din faţă, un tînăr cu obrajii maronii de soare se străduie să adoarmă căutînd o poziţie prin care să nu-şi deranjeze vecinul. Acesta, un om —trecut—de m 21 de ani, proaspăt ras şi cu părul ca neaua, priveşte prin fereastră forfota peronului. Iîngă el, lingă fereastră, o fată de vreo 18—20 de ani, cu o rochie bleu dintr-o ţesătură fină, ronţăie ciocolată dintr-un baton. Alături, un ceferist răsfoieşte un ziar şi apoi îl pune pe măsuţă, lingă alte două batoane de ciocolată, aparţinind fetei... De ce toate aceste amănunte ! Pentru că banalul compartiment de tren avea să se dovedească — după cum veţi vedea — „scena" IOAN VOICE (Continuare in pag. a IV-a Există oameni care STAU ALĂTURI de noi şi alţii care MUNCESC ÎMPREUNĂ cu noi Călătorind cu un om care ... VOM ÎNFĂPTUI POLITICA MARXIST-LENINISTĂ A PARTIDULUI NOSTRU Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ziaristul francez Emile Guikovaty Ieri, după amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro-Proletarî din toate ţările, uniţi-vă!mân, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe ziaristul Emile Guikovaty, responsabilul sectorului Ţării socialiste al revistei „L’Express“, căruia i-a acordat un interviu. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului Central al partidului. A fost, de asemenea, de față Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, nr. 6945 6 PAGINI —30 BANI MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1971 PAG. A 2-A CU GINDUL LA INVATATURA, CU INIMA DĂRUIŢI PATRIEI 4500000 DE ELEVI ŞI 200000 DĂSCĂLI ROSTESC ASTĂZI: „ BINE TE-AM GĂSIT, ŞCOALĂ !" Demult adie a toamnă, a început de an şcolar. Şi iată că, azi, la ora 8, copiii ţării au luat loc în bănci. La catedră, dascălii. Să le urăm succes şi să-i încredinţăm de gindurile noastre cele mai optimiste pentru modul în care — în bancă ori la catedră — îşi vor face datoria. Copiii ţării de vîrsta învăţăturii au mai crescut cu un an, sunt mai maturi şi mai conştienţi că şcoala e un lucru serios, hotărîtor pentru formaţia lor. Va fi un an de învăţămînt greu, cu multe obligaţii şi multe exigenţe. E anul şcolar care a primit din partea partidului învestitura de a face o cotitură, aceasta însemnînd perfecţionare, înnoire, inovaţie, modernizare. E anul de învăţămînt căruia i s-a încredinţat profunda responsabilitate de a forma mai bine generaţia tânără pentru muncă şi viaţă. E anul şcolar care situează instrucţia şi educaţia elevilor pe platforma dezvoltării vieţii economice şi sociale a ţării. E un an şcolar care trebuie onorat la modul exemplar. Aşadar, şcoala, cu atmosfera ei specifică de tinereţe, de muncă, de ordine şi disciplină a reintrat în cotidian, in circuitul muncii efervescente ce domină viaţa întregii societăţi. Un sfert din populaţia ţării — elevii — redevine activă prin muncă şi învăţătură. Sîntem prezenţi, la acest început de şcoală prin pagina consacrată lui 15 septembrie. Fotografii: GH. CUCU UN INSTRUMENT AL INTERVENŢIILOR EFICIENTE La Uzina „Progresul“ din Brăila, în organizaţiile U.T.C. care au făcut obiectul investigaţiei noastre, adunările generale de dezbatere a activităţii de educaţie politico-ideologică sunt un fapt împlinit. Este ştiut că, mai mult decât un serios examen critic al rezultatelor obţinute, adunările aveau ca un scop principal elaborarea de către fiecare colectiv a unui program de acţiune în direcţia soluţionării problemelor educative cu care este confruntat. In contextul amintit ne-a interesat să cunoaştem dacă planurile de măsuri adoptate oferă organizaţiilor garanţia unor instrumente de intervenţie eficientă în sfera formării conştiinţei comuniste a tinerilor, pentru afirmarea militantă a personalităţii lor. Unul din criteriile pe care ne-am bazat investigaţia a fost acela al măsurii în care aceste documente reflectă problematica de fond a educaţiei politico-ideologice, asigură soluţiilor pe care le propun un inzit coeficient de realism. Era indispensabilă pentru clarificarea acestui subiect confruntarea planurilor de măsuri cu conţinutul materialelor de analiză prezentate în adunări, cu aspectele activităţii organizaţiilor, aşa cum au fost ele abordate în luările la cuvînt ale uteciştilor. Efectuarea acestei operaţii ne-a pus în situaţia de a face cîteva observaţii edificatoare, credem, pentru calitatea planurilor de măsuri elaborate. Dar să ne explicăm. In adunarea generală a uteciştilor din secţia energetic şef problema centrală asupra căreia s-a oprit atenţia tuturor a fost tendinţa multor tineri de a se distanţa de viaţa colectivului, de a nu-şi respecta calitatea politică pe care o au. Printre efectele fenomenului fuseseră menţionate cu insistenţă vagabondajul şi refuzul de a munci. Asemenea manifestări, prin natura lor incompatibile cu calitatea de utecist, dovedesc concepţii care trebuie combătute cu hotărîre. Se constată insă că, în pofida acestor realităţi negative, a apelului pe care biroul însuşi îl lansase în materialul pe care îl prezentase adunării, pentru intensificarea acţiunilor educative, planul de măsuri nu pomeneşte nimic despre aceasta. Pur şi simplu problemele sunt trecute cu vederea, de parcă nici n-ar fi existat. La fel se poate vorbi și despre planul de TRAIAN GINJU (Continuare în pag. a ll-a) ENERGII I 3 de A. I. ZĂINESCU 3. 3 Oameni care nu obosesc. Conştiinţe limpezi ale efortului 3* 1» regenerator, oameni care deţin unul din adevărurile cele[ mai simple poate, şi anume acela că, obosind, ei ar obosi ‚3 şi pe alţii. Ei lucrează de aceea continuu, şi în primul rînd , asupra lor înşile, cu o profesiune a sincerităţii de care pot fi contaminate, adeseori, chiar şi cele mai înaripate spirite la3 creatoare. Izbînda lor neîncetată este o mare bucurie a «i» muncii şi preţul acestei bucurii este iarăşi munca, şi aceasta e3 fără a acuza şi afişa cu ostentaţie propriul exemplu, ci \ ·3 mai degrabă arătînd spre ceilalţi dacă nu spre lucrul însuşi, . 3» ca o sublimă dovadă. Să fie acesta oare secretul, unul « 13 din multele secrete ale tinereţii, ale ştiinţei lor de a fi şi \ ›► rămîne permanent tineri ? Să fie acesta însemnul puterii « şi rezistenţei lor sufleteşti la imperceptibila, sinuoasa scurgere a timpului, poate? Oameni care nu obosesc, pe {3 şantiere, în fabrici, pe ogoare, energii în continuu echilibru « 3» ca şi cum o sursă permanent Înnoitoare le-ar primeni forţa 33 şi declanşarea perpetuă, trecerea-n lucruri ca într-un uriaş , cîmp de gravitaţie, fără a pierde şi estompa nimic. Şi a- aceasta nu fiindcă, profesia lor e uşoară sau grea, sau nu ! ›3 fiindcă obiectul profesiei lor nu se modifică adeseori, nu , se transformă pe măsura experienţei înseşi pe care o acu-3umulează, după cum nici fiindcă voinţa şi tenacitatea lor ' 3 3 s-ar conjuga apriori şi doar intr-un spaţiu lin, ca de oglin- › ›► dă, tulburată cînd şi cînd doar de priviri. Copilăria noastră, a multora din noi, nu e aşa de departe şi de imemorială 33 îneît să nu ne procure adeseori imagini răsturnate despre i I lucrurile pe care noi înşine azi le privim ca fiind de cînd lumea, ca şi cum ne-ar precede, totale, dintr-un alt univers. Imaginea plugarului, bunăoară, care avea o constantă a J vitezei lui, melc uriaş pe lingă vite cu răsuflarea greoaie şi caldă, tras cu plug şi cu brazde cu tot înainte, pe urma propriilor sale priviri, într-un fel de visare care-i împreuna , cerul cu cîmpul şi pe deasupra sufletul parcă, săminţă de basm. Dar noi cunoaştem azi cîmpul legat de o altă ima- gine, a tractoristului — de bună seamă plugarul sau fiul plugarului de ieri — deţinem deci o altă constantă a vitezei , a cărei diferenţă faţă de prima se concretizează în primul rînd într-o nouă calitate a muncii şi, neîndoielnic, într-o nouă calitate a efortului depus, ca să nu mai vorbim de produsul însuşi care se distinge printr-o nouă calitate. Şi cu această nouă calitate şi nouă constantă a vitezei ne-am obişnuit , într-atît incit, cu ele, parcă, ne-am fi născut de cînd timpul. Am dobîndit, altfel spus, un nou mod de a ne materializa energia şi de a-i da o cit mai lungă durată, chiar dacă , dir» punct de vedere biologic duratele sunt încă şi limite. S-a mai dobîndit însă şi o stare nouă de rezistenţă, un cli- 3 mat propice regenerării, logica echilibrului simplu în fond, —după care oricărei reuşite trebuie să-i urmeze alta şi încă , nu oricum, ci într-o deplină reacţie de valori. Muncind, oa- 3 menii au învăţat să nu obosească şi acest adevăr poate fi trăit, la întreaga lui dimensiune, de asemenea muncind. " Spiritul umanist de cea mai întinsă arie tot de aici se re- 1 33 vendică şi tot de aici îşi şi dobândeşte puterea de a se ± v reînnoi.