Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)
1971-11-25 / nr. 7006
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 • PRIN DECRET AL CONSILIULUI DE STAT, tovarăşul Tudor Zamfira, a fost numit in calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România in Republica Democrată Vietnam, în locul tovarăşului Constantin Băbeanu, care a fost nechemat in centrala Ministerului Afacerilor Externe. • CU PRILEJUL împlinirii a două secole şi jumătate de existenţă a mişcării teatrale de amatori, miercuri a avut loc la Miercurea Ciuc o sesiune ştiinţifică. Cercetători din localitate, din Bucureşti, Cluj, Tg. Mureş şi Sfintu Gheorghe, au susţinut mai multe comunicări de specialitate. • AMBASADORUL Republicii Zair la Bucureşti, Jules Bokingi, a oferit, miercuri, o recepţie cu prilejul aniversării a şase ani de la instaurarea actualului guvern al ţării sale. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai altor ministere şi instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, ziarişti. Au luat parte, şefi de misiuni diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) La Uzinele „7 Noiembrie“ — din Craiova a început producţia unei noi maşini : „Plugul dezaxat pentru livadă — P.D.L. 4“ • Minerii din Lupeni au realizat suplimentar, în IX luni, 34 000 de tone de cărbune • Planul de producţie al cooperativei meşteşugăreşti „Retezatul“ din Haţeg a fost realizat pe primele 11 luni ale anului cu cîteva săptămini înainte de termen. Indicele producţiei marfă a fost depăşit cu 2,6 la sută . Au fost redate agriculturii judeţului Dolj încă 3 700 ha. teren, în zona de desecare Nedeea — Măceşul — Bistreţ, punctul Stejarul . Anul acesta, în judeţul Buzău s-au asfaltat şi modernizat 65 de km. de drumuri . Tinerii din judeţul Sălaj au plantat prin muncă patriotică 10 ha, cu puieţi şi au întreţinut puieţii de pe alte 45 de ha. • In 25 de centre de comune ale judeţului Teleorman s-a deschis noul ciclu de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a Comitetul municipal Tulcea al U.T.C. a organizat acţiuni educativ-ideologice pentru îndrumarea tinerilor către producţie • In satele judeţului Maramureş s-au deschis peste 200 de cercuri de invăţămînt politico-ideologic . „Caracterul nociv al sectelor şi cultelor religioase11 a fost tema expunerii care a avut loc recent la Grupul şcolar de construcţii din Cluj • La Şimleul Silvania s-a organizat competiţia sportivă „Cupa U.T.C.“ • 70 de tineri absolvenţi ai Institutelor agronomice au discutat, in jurul unei mese rotunde organizată la Zalău, despre perspectivele de dezvoltare ale agriculturii judeţului şi sarcinile ce revin tinerilor • La clubul „Siderurgistul“ din Hunedoara a avut loc un „Dialog pe aceeaşi scenă“ la care au participat artiştii amatori din C.S.R. şi I.C.S.H. • Zilele trecute, în cadrul universităţii populare din Constanţa a început pregătirea celor 150 de ghizi turistici pentru sezonul estival 1972. In mai multe oraşe ale judeţului Arad s-au constituit centre de informare şi documentare politică • Pentru tinerii din judeţul Dolj sunt organizate simpozioane cu tema „Patriotismul socialist — factor esenţial în educarea comunistă a tineretului“, la care sunt invitaţi membri din ilegalitate ai P.C.R., ofiţeri activi şi în rezervă . La Casa agronomului din Craiova au început cursurile de perfecţionare a brigadierilor din C.A.P. • Echipa anul ID , „Săgeata“, a Liceului pedagogic din Piatra Neamţ, a fost declarată campioană de toamnă la handbal şi minifotbal . In colaborare cu „Tehnic-club“, Liceul „Gh.şinea!“ din Capitală a organizat ciclul „Dialog cu tineretul“, prof. univ. Marcel Breazu şi dr. Popescu-Sibiu au vorbit despre „Relaţia etic-estetic in artă“. A fost inaugurat şi ciclul pe teme ateist-ştiinţifice. Prima expunere a tratat despre „Modernismul religiilor“ • 300 de conducători auto din judeţul Tulcea au participat la simpozionul „Respectarea legislaţiei rutiere“. (De la corespondenţii noştri : B. Vasile, J. Ada, Carmen Aldea, Gheorghe Voicu, Ioan Vlad, Vasile Moroşan, Mircea Dorgoşan, Ilie Barză, Eugen Ghiurea, Ioan Iuga, Viorel Furtună, Vasile Neamţu, Ionel Andraşoni). ARGEŞ : DECADA CÂRŢII SOCIAL-POLITICE Timp de 10 zile, in judeţul Argeş se desfăşoară „Decada cărţii social-politice, pentru tineret“, acţiune iniţiată de Comitetul judeţean al U.T.C. în colaborare cu C.L.D.C. pentru sprijinirea propagandiştilor de la învăţămintul politic U.T.C. In cadrul deschiderii decadei, la Librăria „Mihail Eminescu“ din Piteşti, a avut loc expunerea „Rolul cărţii socialpolitice în educarea comunistă a tineretului“, însoţită de prezentarea unor cărţi, făcută de Constantin Rădulescu activist al comitetului judeţean U.T.C. Pe timpul acţiunii se vor organiza, la Uzinele de autoturisme Piteşti, Grupul industrial petrochimic, Liceele nr. 1 şi A APĂRUT „LUPTA DE CLASĂ“ II — noiembrie 1971 nr. SUMAR Rolul activ, dinamizator al conştiinţei socialiste, al muncii ideologice ; TEODOR BRATEŞ : Socialul „în“ şi „dincolo“ de economie ; ŞTEFAN MILCU : Responsabilitatea socială a oamenilor de ştiinţă ; CĂLINA MARE : Corelaţia dintre ştiinţă şi ideologie ; MIHAI BENIUC : Sensul literaturii angajate : activa confruntare cu realitatea ; MIHAI CARANFIL : Reflecţii asupra relaţiilor umane în socialism ; STELIAN DINESCU : Zootehnia — nu „cenuşăreasă“, ci ramură importantă a agriculturii. EDUCAREA COMUNISTĂ A TINEREI GENERAŢII MIHAI IORDANESCU : însemnătatea instructiv-educativă a practicii ; SILVIU CERCEA : Caracterul militant al predării ştiinţelor sociale ; EUGEN POPESCU : Cîteva consideraţii asupra rolului economiei politice în educarea elevilor ; EMILIA CIURARU : O eficienţă mai înaltă a predării. VALORIFICAREA CRITICĂ A OPEREI LUI OCTAVIAN GOGA MIRCEA ZACIU : Evoluţia receptării poeziei lui Octavian Goga . VALERIU RÂPEANU : Permanenţe etice în poezia lui Octavian Goga ; ARON PETRIC : Octavian Goga — gînditor şi om politic. CONSULTAŢII MIRCEA BULGARU : Politica Partidului Comunist Român de dezvoltare intensă, pe baze moderne, a forţelor de producţie. DOCUMENTAR NICOLAE IORDACHE, ROMULUS NEAGU : România şi Organizaţia Naţiunilor Unite . Faptul economic şi semnificaţia sa. ________ DE MANIFESTARE PRILEJUITĂ DE ANIVERSAREA UZINEI AUTOCAMIOANE DIN BRAŞOV In cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 50 de ani de existenţă a Uzinei de autocamioane, la clubul marii întreprinderi braşovene a avut loc, miercuri, o sesiune ştiinţifică, la care au participat specialişti ai uzinei, de la institute din ţară, reprezentanţi ai Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, precum şi ai organelor locale de partid şi de stat. Au fost prezentate comunicări şi referate privind dezvoltarea deosebită pe care această unitate industrială a cunoscut-o in anii socialismului. Participanţii la dezbateri au subliniat importanţa pe care au avut-o în viaţa uzinei extinderea şi perfecţionarea tehnicii de fabricaţie a autocamionului românesc, introducerea informaticii, folosirea de noi tehnologii, mărirea capacităţilor de producţie, realizarea de maşini şi utilaje prin autodotare etc. 175 de ani de la naşterea lui Stephan Ludwig Roth Cu prilejul împlinirii a 175 de ani de la naşterea lui Stephan Ludwig Roth, cărturar de seamă şi pedagog progresist, luptător revoluţionar care a militat neabătut pentru înfrăţirea oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, la liceul din Mediaş, care-i poartă numele, a avut loc festivitatea dezvelirii unui bust, operă a sculptorului Kurt Handel. Despre personalitatea marelui revoluţionar şi om de cultură a vorbit Iosif Eckenreiter, secretar al comitetului municipal de partid. Participanţii la festivitate au vizitat, apoi, Casa memorială „St. L. Roth“ şi au urmărit un recital de poezie patriotică, interpretat de elevi, în limbile română, germană şi maghiară. Tot la liceul din Mediaş a fost dezvelită o placă memorială în semn omagiu adus profeso- rului Stephan Ludwig Roth, care a predat în această școală între anii 1821—1834. I nr. 2, în oraşele Curtea de Argeş, Cimpulung, Topoloveni, vitrine şi expoziţii, întilniri, standuri cu vînzare. IAŞI : DECADA CÂRTII PENTRU TINERET In perioada 20—30 noiembrie, in judeţul Iaşi se desfăşoară „Decada cărţii pentru tineret“, organizată de Comitetul judeţean al U.T.C. în colaborare cu Centrul de librării Iaşi. Aula „Mihail Eminescu“ a Universităţii „Al. I. Cuza“ a găzduit prima acţiune , dezba- REINNOITI-VA ABONAMENTUL PENTRU ANUL 1972 LA ZIARUL ABONAMENTELE SE PRIMESC LA TOATE OFICIILE ŞI AGENŢIILE P.T.T.R. DE LA ORAŞE ŞI SATE, FACTORII POŞTALI, DIFUZORII DE PRESA DIN ÎNTREPRINDERI, ŞCOLI ŞI FACULTĂŢI. NU TE ÎNTOARCE : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). SALTUL : rulează la Sala Palatului (orele 17,15; 20,15), Luceafărul (orele 9- 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). MIHAIL STROGOFF : rulează la București (orele 8,30; 11; 13,30; 16- 18,30; 21). Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Feroviar (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). UN AMANET CIUDAT : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), OLIVER : rulează la Patria (orele 13; 16,30; 20), Modern (o rele 9,30, 12,30; 16,30; 19.30), Capitol (orele 10; 13,30; 16,45; 20). PIAŢA ROŞIE : rulează la Buzeşti (orele 16; 19,15). ANIA CELOR O MIE DE ZILE : rulează la Scala (orele 9,30; 13; 16,30; 20) Festival (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). POVESTIRILE PITICULUI BIMBO : rulează la Timpuri Noi (orele 9—17 în continuare ; Program de filme documentare orele 18,45; 20,15 în continuare). CASTANELE SlNT BUNE : rulează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Victoria (orele 9; 11,15 ; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). MIHAI VITEAZUL : rulează la Moșilor (orele 15, 19). MARELE PREMIU : rulează la Lumina (orele 9,30—19,30 în continuare) ; Excelsior (orele 9,30; 13; 16,30; 20), Melodia (orele 9; 12,30; 16; 19,30). VINOVATUL ESTE IN CASA : rulează la Giulesti (orele 15,30; 18). FLOAREA DE CACTUS: rulează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). Volga (orele 9, 11,15- 13,30; 15,45; 18,15; 20,30). ASTEPTAREA : rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). STEAUA DE TINICHEA : rulează la Bucegi (orele 15,45; 18 ; 20,15). BRIGADA DIVERSE IN ALERTĂ : rulează la Unirea (orele 15,30; 18; 20,15). B.D. INTRA IN ACTIUNE ; BRIGADA DIVERSE IN ALERTĂ : rulează la Munca (orele 15,15, 19). AEROPORTUL : rulează la Drumul Sării (orele 16; 19,30), Popular (orele 16, 19). SCOATE-ŢI PĂLĂRIA CINC SĂRUŢI : rulează la Arta (orele 15,30; 18; 20,30). TICK, TICK, TICK : rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15). VIS DE DRAGOSTE : rulează la Miorița (orele 10, 16; 19,30). N-AM CONTAT NICIODATĂ PENTRU TATA • rulează la Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30). SOARELE ALB AL PUSTIULUI : rulează la înfrățirea (orele 15,30; 17,45; 20). HELLO, DOLLY ! : rulează la Viitorul (orele 16, 19). Rahova (orele 15,30; 19). VOI SĂRI DIN NOU PESTE BĂLTOACE : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). RITMURI SPANIOLE : rulează la Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). FACEREA LUMII : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). SUNETUL MUZICII : rulează la Progresul (orele 15,15; 19). TIMPUL BERZELOR : rulează la Vitan (orele 15,30; 17,45; 20). ARTICOLUL 420 rulează la Laromet (orele 15,30; 18,30). O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : rulează la Lira (orele 15,30; 19). CERMEN : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). MARILE SPERANŢE (orele 10- 12; 14,15), SHERLOCK JUNIOR ŞI GENERALUL (orele 16,30; 18,45) rulează la Cinemateca — Union. JOI, 25 NOIEMBRIE 1971 Teatrul de Operetă : MY FAIR LADY — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale (Sala Comedia) : TAKE, IANKE ŞI CADIR — ora 20; (Sala Studio) : TRAVESTI — ora 20; Teatrul „C. I. Nottara" (B-dul Magheru) : SCHIMBUL — ora 19,30; (Sala Studio) : O LUNĂ LA ŢARĂ — ora 20 ; Teatrul de Comedie : NICNIC — ora 20 ; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19,30 (Cal. Victoriei) : VOX BOEMA — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu" : FLOAREA DE CACTUS — ora 19,30; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgureanu) ZIARIŞTII — ora 20; (Sala Studio) : DOMNIŞOARA DE BELLE-ISLE — ora 20; Studioul „Casandra“ al I.A.T.C. : TU TE-AI NĂSCUT DIN SETE DE DREPTATE — ora 20; Teatrul Giuleşti ; OMUL, CARE A VĂZUT MOARTEA — ora 19,30; Ansamblul „Rapsodia Română“ ; CONCERT DE MUZICĂ POPULARĂ ROMÂNEASCĂ — ora 19,30; Circul „Globus“ ; PARADA RUSULUI — ora 19,30. JOI, 25 NOIEMBRIE 1971 PROGRAMUL I 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto; 18,50 Timp şi anotimp în agricultură; 19,10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cît şi cînd mîncăm?“ Invitatul emisiunii: dr. Dan Sdrobici; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Cincinalul în acţiune; 20,10 Eroul de la sfera 79 — reportaj de George Pietraru şi Mihai Crîşmaru■ 20,25 Avanpremieră; 20,30 Pagini de umor. Mari comici ai ecranului. Pelicule celebre cu : Charlie Chaplin, Fatty Arbuckle, Buster Keaton, D. Pollard, S. Howard; 21,30 Interpretul săptămînii : Benone Sinulescu; 21,45 Cadran internaţional; 22,30 Luminile rampei; Arii din opere; 22,50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20,00 Concert simfonic. Interpretează Orchestra simfonică a Radioteleviziunii dirijată de Emanuel Elenescu şi Iosif Conta. In pauză • Viaţa economică a Capitalei; 22,00 Buletin de ştiri; 22,05 Film serial „Patru tanchişti şi un ciine“ (II). O EXPOZIŢIE ORIGINALĂ Acum cîteva zile, în municipiul Suceava a avut loc vernisajul unei interesante şi originale expoziţii intitulată „Mîini de aur“. Ea cuprinde peste 4 000 de exponate realizate de elevi în cadrul atelierelor-şcoală din judeţ. Un exemplu de măiestrie, un omagiu adus muncii. (AUREL STAVAHACHE). teri pe marginea cărţilor româneşti de marxism-leninism. La Casa de cultură din Paş-cani, la căminele culturale din Ruginoasa şi Belceşti au avut loc simpozioane pe tema „Li- teratura social-politică şi tineretul“. Tinerii de la U.M. Nicolina, „Moldova“ — tricotaje, Uzina de fibre sintetice şi Casa I de cultură a tineretului şi studenţilor discută despre cărţile apărute în colecţiile lor prefe- rate : „Evocări“, „Idei contemporane“, „Memoria pămintului românesc“, „Colocviile ado- lescenţei“... In programul decadei se-nscriu şi alte acţiuni : discuţii despre poezia contemporană, cartea ştiinţifică şi de propagandă ateistă, răspunsuri la întrebarea : „E frumos ce-i frumos sau e frumos ce-mi place mie ?“ Casa memorială „Ilie Pintilie“ va fi gazda „Magazinului istoric pentru tine- ret“. Ultima zi este dedicată unui dialog intre poeţii ieşeni şi tineri, (prof. VASILE VACARIŢA, din subredacţia jude- ’ ţeană). NE VIZITEAZĂ GRUPUL FOLCLORIC LJUBLJANA De citeva zile se află în turneu in ţara noastră Grupul folcloric „France Marolt“ din Iugoslavia. Condus de Toncko Marolt şi Mirko Ramovs, Ansamblul îşi propune să prezinte iubitorilor de artă din ţara noastră cîteva dintre comorile artei populare iugoslave. La Bucureşti formaţia din Ljubljana va susţine spectacole în zilele de 29 şi 30 noiembrie în sala Ansamblului „Rapsodia Română“ (I. S.). JOI 25 NOIEMBRIE 1977 ÎNVINGÎND ECHIPA ŢĂRII GALILOR (2-0), • România dintre primele opt echipe ale fotbalului european _ 11 declaraţii după • victoria 11-Sut românesc MORRIS (secretar general al Federaţiei Galeze de Fotbal) . Conducerea federaţiei, jucătorii şi antrenorii noştri felicită echipa României şi publicul spectator pentru performanţa obţinută , calificarea în sorturile de finală ale campionatului european. Consider victoria absolut meritată. Personal mi-a plăcut întreaga echipă română şi în mod special nr. 9 (Dobrin). ALFRED DELCORNT (arbitru — Belgia): Aşa cum m-am aşteptat, formaţia dumneavoastră a cîştigat partida — şi încă 1 într-un stil de mare echipă. Mulţumesc jucătorilor ambelor echipe care, sfidind miza partidei, au dat dovadă de desăvîşit fairplay. Remarc in mod deosebit evoluţia lui Dobrin. Mare plă- I cere mi-ar face un joc Belgia- România, dar să aibă un... caracter amical. ANGELO NICULESCU : Meci dîrz. Adversarul şi-a confirmat valoarea. Consider că scorul nu reflectă situaţia de pe teren. După acest joc îmi va fi mai greu să fiu consecvent ideii de a mă retrage (contractul meu cu echipa naţională a expirat), dar o voi face, totuşi. MILLINGTON : Victorie meritată. Din echipa dumneavoastră remarc în mod deosebit pe Dobrin şi Iordănescu. Succes sincer în viitoarele meciuri din Campionatul european. DOBRIN : Consider că 2-0 este insuficient faţă de fazele create. Mulţumesc încă o dată publicului care a fost tot timpul alături de noi. DUMITRU : Meci foarte greu — şi cînd mă gîndesc la ce va urma... Totuşi am ratat prea multe ocazii clare de gol. Mulţumesc publicului care ne-a încurajat permanent cu o deosebită căldură. RON DAVIES : Joc peste aşteptări de bun al echipei României. Nu ştiu ce echipă din Europa ar fi putut ciştiga azi la Bucureşti. Din echipa dv. remarc în mod special nr. 6, 3 şi 9 (Dinu, Lupescu şi Dobrin). LUCESCU : Scor suficient pentru calificare, dar insuficient faţă de ocaziile create. Echipa a confirmat forma din meciul cu Cehoslovacia şi consider că a avut momente cînd chiar a depăşit-o, avînd în vedere jocul mult peste aşteptări al galezilor. DOVE BROWN (managerul echipei Ţării Galilor) : Victorie absolut meritată. Vă doresc în continuare succes în jocurile pe care le veţi susţine în cadrul Campionatului European. RADUCANU : De fapt, astăzi nu putea ciştiga decit o singură echipă : a noastră. Mulţumesc conducerii formaţiei care mi-a acordat in continuare încredere — şi mulţumesc acestui excepţional public, care, de două meciuri încoace, ne face să simţim în sfîrşit că jucăm la noi acasă. DELEANU : Dăruirea cu care am înţeles să răspundem cerinţelor perioadei de pregătire şi a spus, cred, cuvîntul. Consider că acest 2-0 fixează echipa României, pentru o bună perioadă de timp, în prim-planul fotbalului european. Declaraţii consemnate de CORNEL IONESCU FILMUL UNEI CALIFICĂRI : Vă amintiţi? Aşa a început. Bucureşti : ROMÂNIA—FINLANDA : 3—0 ! Un rezultat rotund, dar echipa nu a mers grozav. Cardiff : ŢARA GALILOR—ROMÂNIA 0—0. Echipa a făcut o partidă extraordinară, Răducanu a apărat de nota 10. Acest drag a fost, se pare, cheia succesului nostru. Băieţii s-au bătut ca leii, îmi amintesc, că la ieşirea de pe teren tricourile păreau scoase din cazan. Publicul a aplaudat şi a rămas profund impresionat de calităţile fizice, tehnice şi tactice ale fotbaliştilor români, aplaudîndu-i la scenă deschisă. Bratislava , CEHOSLOVACIA—ROMÂNIA 1—0. După un joc de o factură tehnică mediocră şi foarte puţin spectaculos, gazdele obţin victoria într-un mod norocos, lăsînd în continuare, lupta deschisă pentru calificare, echilibrînd şansele celor două echipe. Apoi, din nou Helsinki : FINLANDA—ROMÂNIA 0—4. Tricolorii evoluează de o manieră ireproşabilă şi înving la un scor mult mai puţin sever decît ar fi indicat dominarea teritorială, superioritatea tehnică şi tactică avute în acest meci. Speranţele încep să renască. In acest meci debutează strălucit — Iordănescu. Bucureşti: ROMÂNIA—CEHOSLOVACIA: 2—1. Ascensiunea noastră valorică continuă. Băieţii fac un meci de zile mari şi obţin o victorie mult mai clară decît o arată scorul. Partidă dramatică : Răducanu oferă adversarului un gol pe tavă, iar Lucescu ratează un penalty. Dar Dembrovski şi Dobrin, mai ales Dobrin se opun neşansei. După acest meci, în clasamentul grupei I a Cupei Europei conduce, totuşi, Cehoslovacia, la două puncte diferenţă. Cu victoria de la Bucureşti am refăcut din handicap, dar, ciudat, pentru ultima partidă — cea cu Ţara Galilor — ne rămîne numai o şansă — victorie cu orice preţ — în vreme ce cehoslovacii, deşi şi-au încheiat jocurile în grupă, păstrează două şanse : victorie sau un meci nul realizate de gelozi. Bucureşti, 24 noiembrie 1971: ROMANIA—ŢARA GALILOR : 2—0 — şi reprezentativa noastră se califică în sferturile de finală ale Cupei Europei. O desfăşurare dramatică, un film demn de faima Fotbalului... Şi cînd te gîndeşti că toate acestea nu reprezintă decît un episod ! Căci, să nu uităm, urmează sferturile — şi abia apoi turneul final... Cum s-ar spune : serialul continuă ! C. V. Doi din eroii meciului, Iordănescu şi Nuntieiller spulberînd speranţele disperate ale fundaşului galez S-A SFIRŞIT UN DRUM, dar Începe altul şi mai greu Mai greu, ori mai uşor, iată-ne ajunşi victorioşi la capătul unei curse cu obstacole, spectaculoasă şi deopotrivă de dramatică. La această oră, se cunosc, practic, toate cîştigătoarele seriilor Cupei Europei — Anglia, Italia, R.F. a Germaniei, U.R.S.S., Ungaria, Belgia, Iugoslavia, cărora li se alătură România. Acest succes de prestigiu internaţional vine să ateste un lucru de necontestat: ascensiunea valorică a soccerului românesc, rezultat al condiţiilor din ce în ce mai bune conferite dezvoltării acestui sport, talentului şi aptitudinilor înnăscute ale tineretului nostru pentru sportul rege, existenţei unui rezervor bogat de talente şi a unui detaşament de tehnicieni valoroşi. Oricum am vrea s-o luăm, România, în acest moment, se află între primele 8 echipe din Europa şi nu în jurul cifrelor 15 şi 20, cum nu cu mulţi ani în urmă se situa potrivit unor clasamente făcute, să zicem, de publicaţia „France-Football“. Ieri fotbalul românesc a înregistrat cea de a doua mare izbîndă din istoria sa (prima fiind, se ştie, calificarea pentru turneul final al C.M. din Mexic). Ieri, în ultimul lor meci din grupă, în ultima lor „încercare de foc“, tricolorii, dînd dovadă de admirabile calităţi fizice şi umane — o mare capacitate de efort, mobilizare şi concentrare în momentele decisive, o voinţă şi dăruire nestrămutate în lupta pentru victorie — ne-au oferit una din acele mari şi rare bucurii. Intrucît era şi ultima, şi se cunoştea rezultatul final, am gustat-o din plin şi pe-ndelete. Le mulţumim din inimă, băieţilor şi antrenorilor, pentru această zi fericită a calificării, în faţa succesului, acum cînd nu ne mai rămîn nici un fel de calcule de făcut — pînă la tragerea la sorţi stăm cu inima ferită de tensiune, de încordare — cuvintele parcă-s mai lipsite de nuanţă, se refuză. Se ştie totul, filmul meciului, minut cu minut, secundă cu secundă, l-a înregistrat fiecare dintre noi. Lupescu ni s-a părut magnific atunci, în min. 9, cînd, cu o lovitură de maestru, a marcat un gol antologic anunțînd victoria finală . Li*COS CU aVA «onvind tări pentru cele două mari greșeli din meciul cu Cehoslovacia — de care ar fi putut atîrna calificarea sau excluderea din cursă — atunci, cînd, în min. 74 a urcat scorul la 2—0, dîndu-ne siguranţa victoriei finale ; ne-au uns la inimă cursele şi driblingurile lui Iordănescu ; ne-au fascinat fentele drăceşti şi pasele trimise ca pe sfoară de Dobrin ; am admirat luciditatea şi efortul uriaş depus de cei doi mijlocaşi, Radu Nunweiller şi Dumitru — două pistoane care au pus într-o funcţiune perfectă întregul angrenaj al echipei , ne-a încîntat siguranţa apărării şi spiritul ei ofensiv ; în ultimă instanţă, poate că în această clipă nici nu mai regretăm atîta că cele două bare au fost... bare şi nu goluri (Dembrovschi, min. 26, şi Dobrin min. 70) şi că Iordănescu, de la 2 m trimite, încet, în braţele portarului Millington — derutat desigur, de culoarea galbenă a tricoului acestuia ; în fond, nici n-au fost numai acestea ocaziile de a majora scorul ivite de-a lungul celor 90 de minute de joc. După cum, cel puţin 2—3 ocazii bune au ratat şi oaspeţii — cea mai mare, evident, aceea din min. 78, cînd mingea expediată fulgerător de Cyril Davies, a întîlnit bara. Cea mai mare satisfacţia ne-o provoacă însă faptul că echipa noastră a demonstrat, prin jocul făcut ieri, în compania fotbaliştilor galezi — toţi sau aproape toţi virtuoşi ai balonului, amintind de şcoala englezească de fotbal — că este o echipă matură, extrem de bine sudată între compartimente, cu o concepţie flexibilă de joc şi cu un joc elastic — de la acţiuni dinamice, prin alternanţă, la momente de temporizare şi de construcţie lucidă la mijlocul terenului — care nu pot să exprime altceva decît reale virtuţi tehnice, talent şi o pregătire fizică adecvată, calităţi care le permit să joace ecomiiulLUO) vacii ximono, avuraj exact ceea ce vor şi e’ce le convine cel mai bine. Da, echipa noastră întruneşte într-un înalt grad atributele unui team redutabil, cu un stil propriu de joc. Şi, pentru a încheia, bucuria noastră mai vine şi de-acolo că în meciurile calificării, din motive forţate sau nu, au fost încercaţi sau au fost cooptaţi în tot cîţiva tineri care au dat satisfacţie deplină, oameni de mare perspectivă : Iordănescu, Anca, Năstase, Vlad, Vigu... Procesul infuziei de tinereţe n-a dereglat maşinăria ci i-au dat şi mai multă viaţă, prospeţime şi suflu. Am început cu Dumitrache şi am încheiat cu Iordănescu. Pe banca rezervelor stau valori autentice. Putem, astfel, privi viitorul — al competiţiei şi al fotbalului nostru — cu încredere şi speranţe legitime. Şi aceasta nu-i lucru puţin ! Pentru că s-a isprăvit un drum, dar începe altul şi mai greu. VASILE CÂBULEA CEI UNSPREZECE MAGNIFICI (Urmare din pag. I) de o supremă dăruire, de cheltuire a propriei fiinţe pină la limită. Să ne sfiim să-i numim pe aceşti băieţi — în stare de orice sacrificiu, în numele bucuriei noastre — eroii acestei zile cusută pe margini cu fir de aur ? Niciodată nu am văzut echipa noastră cu mintea mai curată şi cu voinţa mai neclintită decît în această zi in care unsprezece oameni şi unsprezece nume s-au adunat ca într-un singur om şi ca într-un singur nume. Copleşit de gravitatea evenimentului, Dobrin, personalitatea cea mai rotundă şi mai invază a echipei, a înţeles că e mai important să se confunde cu trupa, să-şi împartă talentul in unsprezece bucăţi egale, să ia pentru el cit mai puţin şi să dea pentru ceilalţi cit mai mult. Dobrin — un superb şi nobil anonim sună la fel de frumos ca „Dobrin — eroul de la 14 noiembrie“. După el sunt obligat să vi-l aşez în faţa cinstitelor dumneavoastră priviri pe Nicolae Lupescu, figură aşezată deja în galeria marilor fotbalişti români, căreia Grantul trebuie să-i aşeze o statuie pe teritoriul său, cu contribuţia tuturor celor care se bucură şi suferă pentru soarta întregului fotbal românesc. Numele cui să-l scriu după asta ? Poate numele lui Iordănescu, copilul precoce şi teribil al naţionalei, jucătorul balerin, in stare să danseze cinci minute în şir în jurul mingiei, obligînd adversarul să-şi încrucişeze mîinile şi să privească. Apoi, în această clipă de bucurie, să îndreptăm o frintură de gind frumos către Deleanu, glorie renăscută din spuza indiferenţei care l-a acoperit vreme de cîţiva ani, către Cornel Dinu, omul care n-a iertat şi care n-a greşit nimic ieri, jucînd ca un desăvirşit robot în care se afla un suflet uriaş, către Răducanu, mucalitul balcanic care s-a purtat ca un lord, către Dumitru, numit şi omul-zid sau „pe aici nu se trece“, către Radu Nunweiller, albina echipei, către Lajos Sătmăreanu, care a jucat tot timpul atît de fotogenic incit să lase în stare de leşin tot circlul de admiratoare care-l înconjoară. Să-i sărutăm cîrlionţii căpitanului Lucescu, fiinţa cea mai delicată şi modestă pe care am întîlnit-o în fotbalul nostru, cel ce ne-a adus golul al doilea şi ne-a pus pe limbă mireasma dulce a victoriei indiscutabile. Nu voi spune nimic despre Dembrovschi, jucătorul pe care nu l-am văzut în timpul meciului — luaţi asta ca o laudă şi ca o completare la ideea că echipa noastră a fost un singur om — dîrz, lucid şi sublim prin patima sa devorantă pentru victorie. Iertaţi-mă, spectatori, dacă am să vă reproşez mîhnirea mea din minutul 90. Doboriţi de frig, de oboseală şi de bătaia infernală a inimilor, aţi uitat să năvăliţi pe teren şi să-i purtaţi pe braţe pe cei ce v-au făcut, fericiţi. O fac eu pentru voi. Iată-i în această clipă adunaţi pe palmele mele, mîngiiaţi-i şi sărutaţi-i. Un ultim cuvînt, Angelo, rămîi printre noi ! P. S. : Am văzut o bucată din victoria de la Arad. Toreadorii portughezi credeau că pot face corrida cu Domide și bătrinul Lereter. Iluzie ! Aradul s-a dovedit, din nou, o cetate bine zidită a fotbalului nostru, peste meterezele căreia nu mai trece oricine la ora actuală. Bravo, arădani ! Frumoasă adendă ne-aţi făcut in această miraculoasă miercure. U.TA a surclasat clar pe Vittoria Setubal m fost m vis... (Prin telefon). — Alaltăieri, sincer vorbind, puţini dintre noi speram ca meciul de la Arad să aibă un asemenea deznodămînt. Speram ce-i drept, într-o comportare demnă a U.T.A.-ei, îi dădeam prima șansă, credeam în steaua lui Domide, în pătrunderile lui Broşovski sau în săgeţile lansate de Kun II. Credeam, dar un scor atît de categoric cum a fost cel de ieri, părea aşa cum am încercat să sugerez în corespondenţa transmisă ieri „Scînteii tineretului“, de domeniul unui vis dintr-o frumoasă noapte de iarnă... Dar iată că n-am aţipit la gura sobei, n-am auzit pisica torcînd, ci am văzut o echipă — U.T.A. — jucînd într-adevăr la nivel continental, am auzit un public generos, care a înfruntat iarna venind pe stadion pentru a da aripi formaţiei favorite... Dar iată formaţiile : U.T.A. : Vidac, Mirău Lereter, Pojoni, Popovici, Fetescu, Domide, Sima (Axente), Kann II, Brosovschi, Roth. VITTORIA SETUBAL : Torres, Rebelo, Correia, Mendes, Carriga, Octavio (Praia), Matiné, Jose Maria Cuerreiro, Jose Torres, Jacinto Joao. Conducătorul meciului : Antoine Quedeville din Luxemburg, care a ştiut să ţină bine în mină frîul jocului. Mi-e greu acum, cînd entuziasmul din jurul meu este încă incandescent, să judec evenimentul la rece... A avut U.T.A. şansă ? A jucat Setubal mai slab (poate din cauza trecerii de la vara portugheză prelungită, la neaşteptata noastră iarnă ? A fost mai palid Torres, „uriaşul de la careu“ ? Nu . Pot spune chiar că U.T.A. n-a avut şansă. Pentru că, dacă avea, atunci publicul portughez care a urmărit la radio tot meciul, ar fi rămas paralizat de cele 6 sau 7 goluri pe care băieţii noştri puteau să le înscrie. Dacă nu erau pierdute mingile în prima repriză (n-a finalizat de cîteva ori bunni şi colegii săi de linie), atunci rucsacul cu golul al Vittoriei Setubal ar fi fost acum mai greu. Cît priveşte evoluţia portughezilor, nu se poate spune că ei nu au jucat, ci că nu au fost lăsaţi să joace. Apărarea arădană, în frunte cu Pojoni şi Lereter, linia de mijloc, toţi de altfel, s-au bătut serios pentru a fi primii la minge. Asta, în vreme ce atacul a hărţuit continuu coloana defensivă a oaspeţilor. Dacă regret ceva, este că telespectatorii n-au putut vedea în întregime jocul de la Arad. Minute în şir U.T.A. a combinat, a creat, a şutat cu o dezinvoltură şi un aplomb cum nu-mi amintesc să o fi văzut vreodată ! Rezultatul de azi este rodul unui efort general, pentru care băieţii lui Coco Dumitrescu merită sincere felicitări. Antrenorul U.T.A.-ei vădit emoţional, amintindu-mi mina pe care o avea după neuitatul joc cu Feijenoord, mi-a spus la cîteva minute după final : „Meciul a fost al nostru. Puteam marca mult mai mult. Vă rog să nu mă întrebaţi pe cine aş remarca de la noi, căci răspunsul meu poate fi numai unul , pe toţi băieţii. Setubal — echipa cu multe personalităţi — rămîne un adversar redutabil pentru retur. Dar noi avem datoria să sperăm“. In ceea ce îl priveşte pe antrenorul oaspeţilor, Jose Maria Pedroto, el a recunoscut : „U.T.A. a jucat excelent. Pot spune că nu am pierdut noi, ei că au cîştigat. Am rămas încîntat de felul în care publicul din acest oraş ştie să-şi încurajeze echipa. A fost un joc al fair-play-ului. Despre arbitraj am cuvinte bune, cu toate că, cred, ni s-a refuzat o lovitură de la 11 metri“. După ce aţi urmărit o parte a partidei la televizor, ce s-ar mai putea spune ? în primul rînd că azi am văzut un Domide de zile mari, un jucător de mare talent, care aşteptăm să confirme. Ieri s-a prezentat la nivelul unui mare tehnician. Golul Jiu Domide (min. 9), cel al lui Sima (min. 17) cît și punctul marcat dintr-o lovitură liberă de Kann II dau serioase speranţe pentru o posibiă prezenţă a U.T.A-ei în sferturile de finală ale Cupei U.E.F.A. Acum putem vorbi altfel despre... visul unei nopţi de iarnă ?... ARISTIDE BIJHOIU • ••