Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)
1972-01-03 / nr. 7038
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 3 ÎN CEA MAI TÂNĂRĂ UNIVERSITATE A ŢĂRII Studenţii braşoveni se pot lăuda că au petrecut un revelion original. Un revelion în care, pentru prima oară, trecerea dintr-un an intr-altul, ca studenţi ai unei universităţi proaspăt înfiinţate, sau, vorbind despre cei de la secţiile cu profil silvic, ca studenţi intr-o specialitate care numără peste 75 de revelioane in invăţămintul superior. Să poposim deci, citeva clipe printre eroii acestui revelion memorabil. — Cu ce ginduri plonjezi în ’72 ? — Vai ce plateşti, amice reporter ! îmi spune fără sfială Paula Rădăcină, viitoare profesoară de matematică. Nimic deosebit. Am de dat 6 examene, care de care mai grele. Și pentru că eu le pregătesc — fără să mă laud — încă din primele zile ale lui octombrie, n-aş putea spune că din punctul de vedere al examenelor „plonjez“ în ’72, în schimb... — In schimb, plonjează din alt punct de vedere, intervine zîmbind partenerul ei de dans şi de, serpentina, Viorel Măicânescu. Are 24 de ani şi e student în ultimul an la Institutul politehnic din Iaşi. A cunoscut-o pe Paula în vara trecută într-o excursie în Deltă. Au descoperit că sunt originari amindoi din sate vecine în judeţul Braşov. Au descoperit că au preocupări comune : muzica uşoară, literatura de anticipaţie, filmul şi arta plastică. — E suficient pentru o căsătorie ? Cei doi, intr-un fel încurcaţi de întrebarea reporterului, preferă să răspundă printr-un gest expresiv , pornesc ţinîndu-se de mină spre ringul de dans. Orchestra atacă simbolic „Mulţi ani trăiască“. Este ceea ce le doreşti din toată inima, studenţilor universităţii de la poalele Tîmpei, harnicului colectiv de profesori care îi pregătesc pe aceşti peste 4 500 de tineri pentru a intra în viaţă, pentru a contribui cu forţele şi priceperea lor, la propăşirea României socialiste. TÎRGOVIŞTE - CUPA ÎMPLINIRILOR La Tirgovişte, 300 de tineri din municipiu au inaugurat, cu prilejul revelionului lor, noul şi modernul restaurant MONDIAL. Primele cupe de șampanie au fost ridicate aici, în cinstea brigadierilor de pe platforma industrială care sărbătoresc, in această calitate, îmtîiul lor revelion. Intrarea în anul 1972 nu putea să-i găsească pe brigadieri decit împreună. In jurul cupelor pline sau întîlnit Virgil Aldea, comandantul Şantierului naţional al tineretului de pe platforma industrială a municipiului, inginerul Nicolae Bogoi, comandantul detaşamentului nr. 1 , oţelărie, Tudor Popescu şi Ion Banu, comandanţi de brigadă, Constantin Ghinea, brigadier, şi alţii pentru a sărbători împreună împlinirea angajamentelor luate în iulie 1971. Trăiau la Târgovişte momentul solemn şi emoţionant al deschiderii Şantierului naţional al tineretului de pe platforma industrială a municipiului. Cei 836 de tineri brigadieri, organizaţi în 5 detaşamente, erau gata să-şi înceapă activitatea. De la acea cotă „zero“ au trecut mai bine de 5 luni de muncă entuziastă Se poate deci sorbi, acum, la sfîrşit de an calendaristic, din cupa unei prime etape a împlinirilor. — In primul rînd avem satisfacţia că am contribuit la pregătirea stadiilor fizice de intrare în funcţiune a uzinei de strunguri şi a Uzinei Romlux. Am pus umărul şi la ridicarea oţelăriei, ne spune Virgil Aldea. Dar cea mai puternică emoţie pe care o încerc acum, mi-o prilejuieşte satisfacţia că am reuşit să facem din fiecare brigadă o adevărată şcoală a maturizării noastre politice şi profesionale. La noi, fiecare brigadier se preocupă nu numai de activitatea de producţie ci şi de integrarea noastră în viaţa socială. Ne bucurăm de asemenea că a crescut interesul tinerilor din judeţ pentru munca pe şantier. In iulie eram doar 836. Acum sîntem peste 1 400. Spre sfirşitul anului viitor vom fi aproximativ 4 000 de brigadieri. Vă daţi seama ce pot înfăptui 4 000 de tineri brigadieri ?... Bucureşti, locţiitorul secretarului U.T.C. pe întreprindere ni se confesează : — Vă rog să mă credeţi că şi acum cînd se zice, tot omul trebuie să uite gindurile şi obsesiile cotidiene, eu mă gindesc tot la treburile organizaţiei noastre: cursuri de calificare, eficienţa acţiunilor, atragerea tinerilor la viaţa organizaţiei, integrarea fiecăruia într-un colectiv, el însuşi insuficient consolidat. Vom avea multe de făcut în 1972. Credinţa mea e că întotdeauna greutăţile îi călesc şi ii unesc pe oameni. Şi noi vom şti cum să le învingem şi cum să ne îndeplinim prestigios sarcinile. — In ultimele săptămîni ale lui 1971, am fost cu toţii prinşi intr-un adevărat maraton al eforturilor prelungite pînă la orele tirzii din noapte. Anului semicentenarului U.T.C. îi imprimăm încă din primele zile același neobosit ritm al entuziasmului nostru tineresc. Ce-mi doresc concret, in 1972 ? Fiind controlor tehnic de calitate, mă preocupă în mod deosebit să realizez cit mai bine seria zero a produselor fabricii noastre, îmi spunea puţin mai tîrziu Ilie Bălan, de la secţia „confecţii metalice“. Să-i reţinem angajamentul — şi să-l întrebăm, la viitorul revelion, cum şi l-a îndeplinit. TREI MĂRTURII 1. Ni se confesează Ohsam Hermine, muncitoare la Fabrica de confecţii „Tîrnava“ din Sighişoara . — Pentru mine revelionul e sărbătoarea unui început deoarece, absolvind in iunie şcoala profesională, m-am angajat pe drumul pe care mi l-am rostuit în orele de curs şi practică dobîndind calificarea. Mă pregătesc pentru a deveni ceea ce va trebui să fiu în anii cind obiectivul stabilit de cel de al X-lea Congres al partidului — făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate — va deveni realitate. Mă simt părtaşă la înfăptuirea lui şi voi fi martore vremurilor pe care români, maghiari, germani şi celelalte naţionalităţi le schiţăm azi în linii şi fapte. Sărbătorind primele 6 luni de producţie mă gindesc la realizarea şi depăşirea înainte de termen de către colectivul în care lucrez a angajamentelor anului care s-a scurs. E un merit al meu, al părinţilor, profesorilor şi maiştrilor care m-au instruit şi educat. La ei mă gindesc în această seară de revelion să le transmit o dată cu tradiţionala urare „La mulţi ani“, un călduros „mulţumesc“! 2. Czimbalmos Francisc, muncitor la secţia construcţii de maşini din cadrul I.J.I.L. Partizanul Gheorghiev, ne-a spus : „Sărbătoresc primul an de muncă. Sunt bucuros pentru că am reuşit să mă regăsesc pe mine însumi. Am avut unele rătăciri pe care viaţa le poate rezerva unui copil necontrolat. La 15 ani am comis unele fapte de care nu-mi place să-mi amintesc. Astăzi le declar uitate şi mă privesc cu optica celui ce sunt, ce trebuie să fiu în viitor. M-am calificat strungar, am fost încadrat într-o unitate de mare importanţă pentru economie. Am toate condiţiile materiale şi morale să mă dezvolt ca un om de care are nevoie societatea socialistă. Prima mare satisfacţie a mea a fost aceea că am reuşit să mă clasific pe locul I la faza orăşenească a concursului profesional al strungarilor, a doua, că am fost recomandat de către comitetul judeţean U.T.C. Harghita să vorbesc foştilor colegi de la Păltiniş, in cadrul unei intenţii organizate cu tinerii fruntaşi în producţie, despre ceea ce înseamnă adevăr in viaţă, despre înnobilarea, muncii cinstite“.] . 3. Valeria Popsor, secretara comitetului U.T.C. de la Cooperativa agricolă de producţie din Sînpetru de Cimpie, ne-a declarat : „E primul revelion al anului cînd am devenit majoră. II petrec în mijlocul consătenilor in rindul cărora m-am reintegrat după calificarea mea în profesia de contabilă, profesie spre care m-au îndrumat şi ajutat material, timp de 4 ani, ei. Prin activitatea mea, vreau să le arăt acum, recunoştinţă. In această sală sîntem aproape toţi tinerii din comună. împreună sărbătorim succesele bogate din acest an ale cooperativei noastre de producţie, ale comunei în direcţia modernizării ei. Introducerea apei în satul Tuşin, pietruirea drumului ce leagă amintitul sat de centrul comunei, darea integrală în folosinţă a noului local de şcoală, construirea de trotuare pe străzile lăturalnice, sunt citeva din obiectivele la a căror realizare contribuţia tinerilor se concretizează în mii de ore de muncă patriotică. Sărbătorim spiritul de unitate şi prietenie ce s-a statornicit în rîndul tinerilor din organizaţia comunală, hotărirea şi dorinţa lor de a se integra toţi ca şi vinul, în viaţa economică şi spirituală a comunei. LA C.F. R.: TOTUL DUPĂ TURNUS Gara de Nord. Ne îndreptăm spre Biroul de informaţii. Citeva tinere aşteaptă în spatele ghişeelor eventualele întrebări. — Cum vă numiţi ? — Ileana Maxut. — Cum aţi ajuns de serviciu în noaptea de Anul Nou ? — Logodnicul meu, de asemenea lucrător în C.F.R., este şi el de serviciu. — Deci, un revelion în doi, dar fiecare la locul său de muncă... — Cam aşa... — Şi cind veţi sărbători revelionul ? — Mai avem multe revelioane înaintea noastră. Eu am 23 de ani, el 25. Blondă, subţirică şi amabilă, ne petrece cu privirea după ce, mai intîi, ne-a comunicat prima plecare. Acceleratul 201 Bucureşti-Nord—Arad—Curtici. Trecem pe lingă vagoanele aproape goale. La capătul trenului intrăm în vorbă cu unul dintre conductori. — Al cîtelea revelion pe drum ? — Primul. Anul trecut am ieșit din tura exact cu două ore înainte de Anul Nou. Așa e la noi. Totul după turnus. Adică după o planificare fermă. Tinărul din fața mea, pe nume Agri Buta, este conductor de aproximativ doi ani şi jumătate. Este braşovean. Dimineaţa a sosit in Bucureşti. In noaptea de revelion pleacă la Curtici. Seara următoare va pleca înapoi spre Bucureşti. Se va opri la Braşov. Un om, unul dintre cei care în această noapte ne feresc pe noi, călătorii, de dureri de cap. — Pină acum în această noapte au plecat din Gara de Nord 36 de trenuri, intervine in discuţie impiegatul de mişcare Grigore Urdăreanu. Orarul este respectat cu stricteţe, mai cu seamă in noaptea asta, deşi sunt puţini călători. — Pentru dumneavoastră, revelionul de față al citelea este petrecut in post ? — Al doisprezecelea ! ALEXANDRIA: REŢINEŢI ACEST ANGAJAMENT ! Pentru cei 347 utecişti de la Fabrica de panouri şi tablouri electrice din Alexandria, unitate care a început să producă în ultimele zile ale lunii decembrie 1971, noaptea revelionului a însemnat păşirea intr-un an în care priceperea, abnegaţia, entuziasmul şi perseverenţa vor fi verificate la o înaltă cotă a exigenţei şi responsabilităţii profesionale şi sociale. Inginerul Marin Niculcea, absolvent de numai un an al Facultăţii de electrotehnică din C. - t «S-z ^ '______ După revelion Desen de NICOLAE MIRODONE Şi ce daruri mi-ai mai adus ? !... Desen de V. TIMOC Desen de ȘT. COCIOABĂ GLASUL CONŞTIINŢEI NOASTRE Sosise miezul nopţii. Oraşul, străzile sale, bulevardele sale, totul devenise o imensă cutie de rezonanţă a bucuriilor, a împlinirilor, a certitudinilor pentru viitor. Prin fiecare fereastră a oraşului trecea zvonul glasurilor vesele, străzile răsunau sub ecoul optimist al vocilor de urători : „Semne bune anulare, semne bune de belşug, pentru uzinele şi ogoarele noastre, pentru căminele noastre, pentru cincinalul nostru...". Solemn, în zidurile cetăţii răsunau ultimele bătăi de gong ale anului 1971. Prin sute, prin mii de ferestre, radioul şi televiziunea aduceau în stradă acorduri de imn. Apoi, în imensa cutie de rezonanţă care devenise oraşul, cu străzile sale, cu casele sale, cu oamenii săi, am auzit ca şi cum ar fi fost glasul nostru, glasul conştiinţei şi bucuriilor noastre, mesajul de Anul Nou transmis de către conducătorul statului şi partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Trecînd în revistă munca pe care a desfăşurat-o întregul popor, roadele şi bucuriile ei, mesajul rostit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu amintea marile succese obţinute în realizarea grandiosului program elaborat de Congresul al X-lea, confirmare a justeţei politicii creatoare, marxist-leniniste a Partidului Comunist Român. „Aceste realizări — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — sunt rodul muncii pline de eroism şi abnegaţie a clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate care traduc în viaţă cu fermitate politica partidului nostru corespunzătoare intereselor vitale ale întregii naţiuni... Peste cîteva clipe va răsuna prima bătaie de orologiu a noului an. începem Anul Nou cu deplină încredere în forţele creatoare ale poporului nostru, în capacitatea lui de a ridica, sub conducerea partidului, patria socialistă pe noi culmi de civilizaţie şi progres...". Solemn, auzeam din zidurile cetăţii — devenită o imensă cutie de rezonanţă — glasul conştiinţei noastre, al bucuriilor noastre, al hotărîrii noastre. Era ca şi cum toate gîndurile noastre s-ar fi materializat într-o unică voce, într-o unică voinţă, într-o unică certitudine. La mulţi ani, patrie! La mulţi ani, glas al conştiinţei noastre ! Reportaj realizat de : AL. BALGRADEAN, TRAIAN BUCURENCIU, M. BORDA, GH. GHIDRIGAN, DRAGOMIR HOROMNEA, EMANUEL ISOPESCU, ION LAZAR, IUSTIN MORARU, OVIDIU PĂUN, VASILE RAVESCU, ATANASIE TOMA. Fotografiile : GH. CUCU LUNI 3 IANUARIE 1972 COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN a adresat COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN CHILE, următoarea telegramă : Dragi tovarăși, Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Comunist din Chile, Comitetul Central al Partidului Comunist Roman vă adresează dumneavoastră, tuturor comuniştilor chilieni, clasei muncitoare şi întregului popor chilian, un cald satut frăţesc şi cordiale felicitări. Crearea P.C. din Chile la 2 ianuarie 1922 a reprezentat un moment istoric în viaţa mişcării muncitoreşti chiliene, a poporului chilian. In cele cinci decenii de existenţă, Partidul Comunist din Chile a slujit cu devotament interesele fundamentale ale clasei muncitoare, ale oamenilor muncii, a desfăşurat o amplă activitate revoluţionară pentru împlinirea celor mai înalte aspiraţii ale poporului chilian, pentru apărarea independenţei ţării, pentru triumful cauzei democraţiei, socialismului şi păcii. Toate acestea au făcut ca partidul dumneavoastră să devină o remarcabilă forţă politică naţională, care se bucură de un puternic prestigiu, de ataşamentul şi încrederea celor ce muncesc. Partidul nostru, oamenii muncii din România socialistă urmăresc cu adîncă satisfacţie succesele şi înfăptuirile pe care le-au obţinut comuniştii, socialiştii, celelalte forţe patriotice şi democratice ale Unităţii Populare, reunite în guvernul condus de dr. Salvador Allende, în lupta pentru punerea tuturor bogăţiilor naţionale în slujba poporului, pentru transformări sociale şi politice progresiste, pentru apărarea şi consolidarea independenţei naţionale a ţării. Ne exprimăm profunda convingere că raporturile de prietenie, colaborare şi solidaritate, de stimă şi respect reciproc, statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Chile se vor dezvolta şi în viitor, pe baza marxismleninismului şi internaţionalismului proletar, în interesul celor două partide şi popoare, al întăririi unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste. Alăturîndu-ne din toată inima marii dumneavoastră sărbători, vă reînnoim, dragi tovarăşi urările noastre de noi victorii în lupta pe care o desfăşuraţi — împreună cu celelalte forţe ale Unităţii Populare — pentru triumful idealurilor democraţiei, socialismului, păcii şi colaborării internaţionale. Trăiască prietenia dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Chile, dintre poporul român şi poporul chilian ! Trăiască lupta unită a poporului chilian pentru progres economic şi social, pentru consolidarea independenţei naţionale, pentru pace ! Trăiască unitatea partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste ! Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit din partea lui GIOVANNI LEONE, următoarea telegramă : Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj de felicitare şi vă adresez călduroase urări pentru prosperitatea poporului român şi pentru binele personal al Excelenței Voastre. Vineri dimineaţa a părăsit Capitala Sam Nujoma, preşedintele Organizaţiei Populare din Africa de Sud - Vest (SWAPO), care, la invitaţia C.C. al P.C.R. a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost condus de tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Cu prilejul celei de-a XIII-a aniversări a Zilei Eliberării — Ziua naţională a Republicii Cuba, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Nicolas Rodriguez Astiazarain, a rostit, în seara zilei de 1 ianuarie, o cuvintare la posturile noastre de radio şi televiziune. CRONICA U.T.C. înapoierea din R. D. Vietnam, a delegaţiei U. T. C. condusă de tovarăşul Marţian Dan Vineri s-a înapoiat în Capitală delegaţia Uniunii Tineretului Comunist condusă de tovarăşul Marţian Dan, prim secretar al Comitetului Central al U.T.C. ministru pentru problemele tineretului, care la invitaţia Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor „Ho Şi Min“ a efectuat o vizită în R.D. Vietnam. Din delegaţie au făcut parte tovarăşul Iosif Rîndaşu, membru al C.C. al U.T.C., prim secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al U.T.C., Dan Bîrliba, secretar al Consiliului U.A.S.R., Nicolae Calciu, secretar al Comitetului U.T.C. al C.A.P. „Ho Şi Min“ din comuna Dor Mărunt, judeţul Ialomiţa, şi Constantin Stănescu, redactor şef adjunct al ziarului „Scînteia tineretului“. La sosire, pe aeroportul Bucureşti Otopeni, delegaţia a fost întîmpinată de secretari ai C.C. al U.T.C., membri ai Biroului şi activişti ai C.C. al U.T.C. Au fost de faţă tovarăşul Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam la Bucureşti şi membri ai ambasadei. • TURNEUL internaţional de tenis de la Valencia s-a încheiat cu succesul campionului spaniol Manuel Orantes, care în finală l-a învins cu 8—6, 3—6, 6—3, 10—8 pe brazilianul Jose Mandarino. In finala probei de simplu femei, tenismana spaniolă Ana Maria Estabella a obţinut o surprinzătoare victorie cu 4—6, 6—3, 7—5 in faţa jucătoarei australiene Susan Alexander. • DU'”Acum anunţă ziarul „L'Equipe. 14 atleţi francezi, specialişti în aruncări, se vor antrena între 9 şi 30 ianuarie la Moscova alături de cei mai buni atleţi sovietici. Printre selecţionabilii francezi figurează Chala (greutate), Grosso (disc), Sintoni (ciocan) şi Tuita (suliţă). • COMPETIŢIA de tenis pe echipe (juniori) a continuat la Miami Beach cu disputarea meciurilor din optimile de finală. Formaţia Spaniei a învins cu 2—1 selecţionata Chile, iar Italia a dispus cu 2—0 de Bolivia. Alte rezultate • Suedia-Australia 2—1 ; Brazilia-Peru 2—0 ; Republica Sud-Africană — Austria 2—0 ; S.U.A.-Israel 2—1 ; Cehoslovacia- India 2—1. • FEDERAŢIA franceză de specialitate a anunţat că la viitoarea ediţie a campionatelor europene de atletism pe teren acoperit, programată în zilele de 11 şi 12 martie la „Palatul Sporturilor” din Grenoble, şi-au anunţat participarea 416 sportivi (276 atleţi şi 140 atlete). Ţara gazdă va fi prezentă la această importantă confruntare atletică cu o delegaţie de 50 de sportivi. Acelaşi număr de concurenţi va deplasa la Grenoble şi U.R.S.S. Lotul R. F. a Germaniei va număra 40 de sportivi, cel al Poloniei — 30, iar cele ale R. D. Germane şi Cehoslovaciei cite 20. • IN URMA unei anchete organizate de ziarul „Sport“ din Belgrad, în rîndul a 50 de ziarişti sportivi din Iugoslavia şi alte ţări europene, selecţionata Italiei, cu 56 puncte a fost desemnată drept cea mai bună echipă de fotbal din Europa în anul 1971. Pe locurile următoare au fost clasate formaţiile Angliei — 55 puncte, R. F. a Germaniei — 47 puncte, U.R.S.S. — 34 puncte şi Iugoslaviei — 14 puncte. In ceea ce privește „echipa ideală” a Europei, pe anul 1971, ea ar avea următoarea alcătuire : Banks (Anglia), Vogts (R. F. a Germaniei), Fachetti (Italia), Beckenbauer (R. F. a Germaniei), Sesterner (U.R.S.S.), Moore (Anglia), Best (Irlanda), Mazolla (Italia), Müller (R. F. a Germaniei), Cruyff (Olanda) şi Djabi (Iugoslavia). • CEA de-a 47-a ediţie a tradiţionalului oros internaţional de la Sao Paulo disputată în seara zilei, de 31 decembrie pe străzile oraşului brazilian a revenit atletului mexican Raphael Tadeo Palomares. El a parcurs 8,700 km în 23’ 47” 8/10. Pe locul doi Mora (Columbia) 23’ 51” 6/10 ; 3. Lopes (Portugalia) . 23’ 56” 2/10 ; 4. Puttemans (Belgia) 24’ 15 ’ 4/10 ; 5. Warnke (Chile) 24’ 20” ; 6. Usami (Japonia) 24’ 29” etc. • DUPĂ desfăşurarea a două runde, in turneul internaţional masculin de şah de la Hastinglis pe primul loc se află la egalitate Victor Korcunoi (U.R.S.S.), Ull Anderson (Suedia) și Wolfgang Unzicker (R. F. a Germaniei), cu cite 2 puncte. Urmează în clasament Mecking (Brazilia) și Karpov (U.R.S.S.) cu 1,5 puncte și o partidă întreruptă. • CUNOSCUTUL ciclist vestgerman Hennes Junkermann, de 17 ori campion naţional, s-a accidentat în timpul desfăşurării cursei de 6 zile, care are loc pe velodromul din Köln. El a suferit mai multe fracturi, medicii declarînd că Junkermann nu va mai putea practica ciclismul in viitor. • IN TURNEUL internaţional masculin de handbal-fulger care are loc la Berlin echipa oraşului Leipzig a învins cu scorul de 11—7 o selecţionată a oraşului Bucureşti. In cel de-al doilea meci handbaliştii români au terminat la egalitate : 10—10 cu echipa oraşului Göteborg. • SELECŢIONATA de hochei pe gheaţă a României a susţinut două întîlniri amicale la Zug şi Davos în compania reprezentativei Elveţiei. In ambele partide victoria a revenit hocheiştilor elveţieni cu scorurile de 6—0 (1—0, 3—0, 2—0) şi respectiv 5—0 (1—0, 1—0, 3—0).