Scînteia Tineretului, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7115-7139)
1972-04-08 / nr. 7121
„SCвNTEIA TINERETULUI« pag. 2 SIMBÂTĂ 8 APRILIE 7972 Convorbiri pe teme economice româno-franceze Vineri dimineaţa, au început convorbirile dintre preşedintele Consiliului Economic al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, şi ministrul delegat pe lingă primul ministru al Franţei, însărcinat cu probleme de planificare şi amenajarea teritoriului Franţei, Andre Bettencourt, în cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, a avut loc un schimb de vederi cu privire la relaţiile economice dintre România şi Franţa, precum şi asupra posibilităţilor concrete de intensificare a colaborării şi cooperării in diferite domenii de activitate economică, schimburi comerciale, cooperare industrială şi tehnico-ştiinţifică. Au participat Ion St. Ion, vicepreşedinte al Consiliului Economic, Virgil Pirvu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, Iulian Văcărel, prim-adjunct al ministrului finanţelor, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. Au luat parte Roger Ginocchio, Jean-Marie Le Breton, însărcinat cu afaceri ad-interim al Franţei la Bucureşti şi Raymond Lagier. • VINERI LA AMIAZA, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Rădulescu, a primit pe preşedintele Comitetului de Stat pentru problemele de muncă şi salarii al Consiliului de Miniştri ai U.R.S.S., A. P. Volkov, care, împreună cu un grup de specialişti, se află în ţara noastră la invitaţia ministrului muncii. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă caldă, prietenească, a luat parte ministrul muncii, Petre Lupu. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. • VICEPREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, Emi Drăgănescu, a primit, vineri dimineaţa, delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Chineze, condusă de Ma Jen-huei, adjunct al şefului Administraţiei Generale a Aviaţiei Civile, care a făcut o vizită în ţara noastră. La primire au participat Florian Dănălache, ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor, Laurian Medvedovici, adjunct al ministrului transporturilor şi telecomunicaţiilor, preşedintele Consiliului Aviaţiei Civile. A fost prezent Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Delegaţia guvernamentală a R. P. Chineze, condusă de Ma Jen-huei, adjunct al şefului Administraţiei generale a aviaţiei civile care a semnat Acordul între Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză privind transporturile aeriene civile, a părăsit vineri la amiază Capitala. La plecare, delegaţia a fost condusă de Laurian Medvedovici, adjunct al ministrului transporturilor şi telecomunicaţiilor, preşedintele Consiliului Aviaţiei Civile, de membri ai conducerii Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi întreprinderii de transporturi aeriene române „TAROM“. Erau prezenţi Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. • PE BAZA PLANULUI pus de acord, în a doua decadă a lunii aprilie a.c., urmează să aibă loc la Bucureşti şedinţa ordinară a Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia. • IERI — 7 APRILIE A.C. — s-au deschis în Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara cursuri de partid pentru perfecţionarea pregătirii politico-ideologice a cadrelor didactice din întreaga ţară, care predau ştiinţele sociale in învăţămîntul de cultură generală, profesional şi liceal de specialitate. Cursurile sunt organizate, pe baza Hotăririi Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., de către Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Ministerul Educaţiei şi învăţământului. La deschiderea cursului organizat în centrul Bucureşti au participat tovarăşii Virgil Cazacu, prim-adjunct al ministrului educaţiei şi învăţămîntului şi Alexandru Kopandi, prorector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“. LA COMBINATUL pentru exploatarea şi industrializarea lemnului din Rm. Vîlcea a avut loc vineri după-amiază o adunare festivă, prilejuită de sărbătoarea naţională a R. P. Ungare, la care au luat parte aproape 300 de muncitori, ingineri şi tehnicieni, reprezentanţi ai Consiliului judeţean Vîlcea al Frontului Unităţii Socialiste, conducători de întreprinderi industriale, instituţii şi organizaţii obşteşti din Rm. Vîlcea. Au fost prezenţi membri ai Ambasadei R. P. Ungare la Bucureşti. ■ 20,30). DECOLAREA : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45, 20). ÎNCEPUTURI (Urmare din pag. I) maistrul şi chipurile oamenilor se luminează, cu două maşini vor avea beton. Maistrul Aurel Vida e un bărbat masiv, în puterea vîrstei, cu un chip care inspiră încredere. Are vreo 50 de ani, e din Reşiţa şi lucrează pe şantiere din 1948. De la Văliug, prima centrală electrică ridicată după Eliberare, a plecat la Bicaz, de aici la Argeş, apoi la Porţile de Fier, la Tirgu Mureş. Pe Someş se află de la începutul anului trecut. Mă interesează începuturile dinai şantier. — Aici n-am apucat începutul. Cite ceva ar putea să vă povestească băieţii ăştia, că-s de pe aici. Mergeau cu oile şi cu vacile la păscut. Cei doi flăcăi din Someşul Cald nu sunt prea vorbăreţi. Sunt noi pe şantier şi lucrează la vibratoare, muncă grea, aproape necalificată. — Ce-a fost pe-aici? Nimic. Pășune, pădure, ce să fie ? ★ — Începutul e greu, ca orice început, continuă maistrul Vida. Uite, de pildă, în '60, cînd s-au atacat lucrările la Argeș, la Baraj. Nu exista drum, căram totul în spate, ne cățăram pe stînci. Nu aveam acolo nici baracă, nici cantină. De la Corbeni urca un trenuleţ al I.F.-ului, pe linie îngustă. Cu el ni se aducea mîncarea. Şi ploua al dracului, dar tot timpul. Luam strachina cu ciorbă, o mai adăposteam noi de ploaie, mîncam jumătate şi ploaia o umplea la loc. Goleam strachina de apă şi mai ceream una. Aşa era acolo la început. Locomotiva aia, veche din 1905, am poreclit-o Ciorbaru. Dacă o fi ajuns astăzi la muzeu, eu cred că tot Ciorbaru îi zice şi acolo. Aţi văzut pe aici pe cineva muncind cu roaba ? Sigur că n-aţi văzut. Apoi acolo, la Argeş, am muncit la început şi cu tîrnăcopul şi lopata, ca acum douăzeci de ani. Cînd s-au adus acolo sus, pe munte, primele şapte roabe, a fost un eveniment. Apoi s-a făcut drumul şi a urcat prima Tatra. Făceam naveta de la 14 km. Pe şantiere oamenii sînt de tot felul , şi buni şi răi. Primii oameni acolo la Baraj erau oameni vechi, oameni de bază de la Bicaz. Cel mai greu a fost în iarna lui 62—63. Zăpadă mare, viscol. Mașinile nu mai circulau. Făceau naveta din colonie pe jos. Ne orientam după vîrful stîlpilor de telegraf, atît se mai vedea din zăpadă. Era ger și trebuia să dinamităm gheața de la gura galeriei ca să iasă apa, să nu ne inunde. Ne-am obişnuit cu începuturile, cu greul. Puteam să rămîn la Tirgu-Mureş, în oraş. Mi-au făcut oferta asta. N-am vrut. Poate la bătrîneţe... De ce vin oamenii pe şantier cu familiile. Să ştiţi că nu se poate rezista dacă nu există o familie. Aici pe şantier e viaţa noastră, munca noastră. ★ Afară, în soare, lucrul nu s-a întrerupt nici o clipă. Autobasculantele îşi descarcă povara de beton în bena de 18 tone a macaralei. Bena se ridică uşor, face un semicerc larg şi se goleşte deasupra barajului care se înalţă centimetru cu centimetru în sunetul pătrunzător şi familiar al vibratoarelor. Peste forfota muncii se ridică o ceaţă uşoară, albastră, care stăruie în înalt ca un nimb. FELIX şi OTILIA : rulează la Patria (orele 9,30; 13; 16,30; 20).I Floreasca (orele 15,30; 19). PENTRU CA SE IUBESC : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Melodia (o-rele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). HEI, PUSTIULE 1 : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30; la orele 10 Program pentru copii). EVADARE DIN PLANETA MAIMUȚELOR : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 1 20,45), București (orele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21). PRERIA : rulează la Festival (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 1 20,43). FACEREA LUMII : rulează la Lumina (orele 9; 12; 15; 18; 20,30), MARY POPPINS : rulează la I Scala (orele 13; 16,30; 20), Favorit (orele 9,30; 12,30; 16,30; 19,30), Capitol (orele 9,15; 13,30; 16,15; 19,45), Sala Palatului (orele 17,15; 20,30).I MICUL SCALDATOR : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Mioriţa (orele 10; 12,30; 15; 17 30; 20).I PĂDUREA PIERDUTA rulează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15).I INCIDENTUL : rulează la Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Volga (orele 10; 12,30; 15; 17.30; 20), Gloria (orele 9; 11,15; 18,30; 16; 18,15; 20,30). INTRAREA LIBERA LA OFICIUL STĂRII CIVILE : rulează la Viitorul (orele 16; 18. 20). TARZAN OMUL JUNGLEI : rulează la Timpuri Noi (orele 9. — 18.30 în continuare); Program de documentare (ora 20.15).I AVENTURI IN ONTARIO : rulează la Progresul (orele 15 30; 18; 20.15). PUTEREA ȘI ADEVĂRUL : ru-I lează la Rahova (orele 15.30; 19), Scala (ora 8,30). ADIO, DOMNULE CHIPS : rulează la Excelsior (orele 9.30; 13.00; 16.15; 19.30). Modern (orele 9; 12.30; 16; 19.30).I FACEREA LUMII : rulează la Unirea (orele 15.30; 18. 20,15) FERICIT CEL CARE CA ULISE... : rulează la Tomis (orele 9; 11.15 13.30. 16; 18.15; 20.30). Flamu- 1 ra (orele 9; 11.15; 13.30; 16; 18,15; STEAUA SUDULUI ! rulează la Bucegi (orele 15,30; 18; 20,30). VIAŢA DE FAMILIE : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). SACCO ŞI VANZETTI . rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18; 20,30). TORENTUL DE FIER. rulează la Munca (orele 16, 18, 20). LOVE STORY : rulează la Pacea (orele 11; 15,45; 18, 20). TATA CU DE-A SILA : rulează la Arta (orele 15,30; 18; 20,15). ULTIMUL RĂZBOINIC : rulează la Lira (orele 15,30; 18, 20,15). GREȘEALA FATALĂ : rulează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30) . LOCOTENENTUL BULLITT : rulează la Drumul Sării (orele 15.30; 17.45; 20), Giuleşti (orele 15.30; 18; 20.30) . DREPTUL DE A TE NAŞTE ! rulează la Moşilor (orele 15.30; 18. 20;15). OSCEOLA: rulează la Crîngaşi (orele 15.30; 18. 20). WATERLOO : rulează la Cosmos (orele 15.30; 19). UNIRII ANULUI II , rulează la Vitan (orele 15,30; 17,45; 20). TOM ŞI JERRY (orele 10, 12; 14.30) . FRATII MARS AGENTI SECREŢI (orele 16,30; 18,45). S-AU INTILNIT LA MOSCOVA (ora 21), rulează la Cinemateca „Union“. SIMBATA, 8 APRILIE 1972 Opera Română : LUCIA DI LAMMERMOOR — ora 19,30; Teatrul de Operetă : LĂSAŢI.MA SA CINT — ora 10,30; PRINŢESA CIRCULUI — ora 19,30; Teatrul National „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : O SCRISOARE PIERDUTA — ora 20; (Sala Studio) : JOCUL DE-A VACANTA — ora 15; MOARTEA ULTIMULUI GOLAN — ora 20; Teatrul de Comedie : INTERESUL GENERAL — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) ; O SCRISOARE PIERDUTĂ — ora 15; PLAY STRINDBERG — ora 20; (Sala Studio) ; SPECTACOL DE POEZIE ŞI MUZICA - orele 15 şi 20; Teatrul Giuleşti . ..ESCU — ora 19,30; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Magheru) ; SI EU AM FOST IN ARCADIA — ora 19,30; Teatrul Mic : VICLENIILE LUI SCAPIN — ora 19,30; Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) ; BIMBIRICA — ora 19,30; (Sala Victoria); SI FEMEILE JOACA FOTBAL — ora 19,30; Teatrul Evreiesc : CONSTRUCTORUL SOLNESS — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ ; CINTECELE FANTOSEI — ora 19.30; Teatrul „Ţăndărică" (Sala Victoria) : BU ALI — ora 10; (Sala Academiei) : RAI ŞI NATARAI — ora 10; Circul Globus : PLANETELE RID SUB CUPOLA — orele 16 şi 19.30; Teatrul „Ion Creangă“ : SNOAVE CU MĂŞTI — ora 10; Studioul „Casandra“ al I.A.T.C. : NEÎNŢELEGEREA (premieră) — ora 20. DUMINICA, 9 APRILIE 1972 Opera Română : MOTANUL ÎNCĂLȚAT — ora 11; SEARA VIENEZA — ora 19,30; Teatrul de Operetă : CONTELE DE LUXEMBURG — ora 19,30; SOARELE LONDREI — ora 10,30; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“ , (Sala Comedia) :FANNY — ora 10,30; SAPTAMINA PATIMILOR — ora 15,30; CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF ? — ora 20; (Sala Studio) ; PĂRINŢII TERIBILI — ora 10,30; SA NU-ŢI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA — ora 15; DULCEA PASARE A TINEREŢII — ora 20; Teatrul de Comedie : DISPARIŢIA LUI GALY GAY — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu): O SCRISOARE PIERDUTA — ora 10,30; PLAY STRINDBERG — ora 20; (Sala Studio) ; VICARUL — ora 10,30; SPECTACOL DE POEZIE ȘI MUZICA — ora 20; Teatrul Giulesti : MĂSURA PENTRU MĂSURĂ — ora 10; COMEDIE CU OLTENI — ora 15; ...ESCU — ora 19,30; Teatrul ,C. I. Nottara" (Sala Magheru) ; BUNA SEARA DOMNULE WILDE — ora 10; ADIO CHARLIE — ora 15,30; OMUL CARE... — ora 19,30; (Sala Studio); SORA CEA MARE — ora 16; GAIȚELE — ora 20; Teatrul Mic ; ZADARNICE JOCURI DE IUBIRE — ora 10,30; VICLENIILE LUI SCAPIN — ora 19,30; Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) ; BIMBIRICA — ora 19,30; (Sala Victoria) : ŞI FEMEILE JOACA FOTBAL — ora 19,30; Studioul „Casandra“ al I.A.T.C. : NEÎNŢELEGEREA — ora 20; Teatrul Evreiesc : ADAM ŞI EVA — ora 11; BARASEUM ’72 — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ : FETELE DIDINEI — ora 10; SICILIANA - ora 19,30; Teatrul „Ţăndărică” (Sala Victoria) : ELEFANŢELUL CURIOS — ora 11; (Sala Academiei) : RAI ŞI NĂTĂRĂI — ora 11; Circul Globus : PLANETELE RID SUB CUPOLĂ — orele 10, 16 şi 19,30; Teatrul,Ion Creangă” : PINOCCHIO — ora 10; ELECTRA — ora 16. SIMBATA, 8 APRILIE 1972 PROGRAMUL I 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9,05 Biblioteca pentru toţi : Vasile Alecsandri (III). Teatru. 9,40 De vorbă cu gospodinele. 9,55 Tele-enciclopedia. 10,40 Bucureştiul necunoscut : „Palatele oraşului”. 11,05 Desen animat : „Lupul şi mielul”. 11,15 „Mindrele“. Program de cîntece şi dansuri populare. 11,35 Emisiune de educaţie sanitară. 12,10 Telejurnal. 15,20 Matineu de vacanţă. Aventurile echipajului Val-Virtej : „Dinosaurul singuratic. 16,25 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Fotbal : România — Franţa. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August”. 18,15 Emisiune in limba germană. 19,00 Ritm, tinereţe, dans. 19,20 1001 de seri : Aventurile celor doi căţei. 19,30 Telejurnal. 21,00 Muzică populară cu : Flonca Ungur, Aneta Stan, Elena Macarie şi Tiberiu Ceia. 21,15 Film serial „Invadatorii”. 22,05 Emisiune de divertisment : „Mai ceva ca-n filme". Interpretează : Coca Andronescu, Dem. Rădulescu, Ştefan Bănică, Mihai Fotino, Jean Constantin, ştefan Tapalagă, Puiu Călinescu, Ovid Teodorescu şi Atena Demetriad. Cintă : Corina Chiriac, Acvilina Severin, Marina Voica, Aurelian Andreescu şi Cornel Constantiniu. Scenariul şi realizarea : Dan Mihăescu. 22,40 Telejurnal. 22,50 Săptămîna sportivă. 23,10 Gala vedetelor. Melodii celebre. Interpreţi preferaţi : Dalida, Duke Ellington, Sergio Endrigo, Lili Ivanova, Udo Jürgens, Theresa Kesovija, Enrico Macias, Mina, Mireille Mathieu, Edith Pieha, Margareta Pislaru, Raphael, Cliff Richard, Angela Similea, Dan Spataru. 23:50 | Romanţe cu Mia Barbu, Marian Vladescu, Mariana Bălănescu, Nicolae Secăreanu, Octavian Huianu şi Viorel Diaconescu. Emisiunea de Mihai Miron şi Virgil Sacerdo-ãţeanu. PROGRAMUL II 16,30 Cîntece şi dansuri popu- | lare prezentate de Ansamblul folcloric al judeţului Ilfov. 17,00 Re- _ portaj bucureştean. 17,20 Pagini I muzicale de mare popularitate. 1.Mica serenadă“ de Mozart. 17,40 Agenda. 17,50 Amintiri bucu- _ reştene.■ DUMINICA, 9 APRILIE 1972 PROGRAMUL I 8,15 Gimnastică pentru toţi. 8,30 Cravatele roşii. 10,00 Viaţa satului. 11,10 Să înţelegem muzica — un Ciclu de emisiuni de educaţie I muzicală. 12,00 De strajă Patriei. 12,30 Emisiune în limba maghiară. 14,00 Telesport. Handbal feminin — Universitatea Bucureşti—Sport- I Club Leipzig ; Marele Premiu al Angliei la călărie ; Fotbal : Dinamo-Berlin — Dinamo-Moscova (repriza a II-a) în semifinalele I „Cupei Cupelor“, înregistrare de la Berlin. 16,00 Postmeridian. 18,10 Film serial pentru tineret ; Planeta giganţilor. 19,00 Farmecul a I peretei. Selecţiuni din „Soarele I Londrei” de Florin Comişel. 19,20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. ■ 20.00 Vizita tovarăşului Nicolae I Ceauşescu în unele ţări din Afri- ■ ca. 21.00 Rapsodie de primăvară. Cîntece şi dansuri populare. M 21.20 Film artistic : Iubire, ură, 5 iubire. Premieră pe țară. 22.30 ■ Telejurnal. 22.45 Campionatul mondial de hochei. Grupa A : Suedia — Cehoslovacia (repriza a IlI-a), înregistrare de la Fraga. ■ PROGRAMUL II | 12.30 Promenada duminicală. E 15.00 închiderea emisiunii de prînz. 20.00 Deschiderea emisiunii de seară. Prezenţe ieşene în viaga de concert a Capitalei. 20.40 A- Igenda. 20.50 Săptămîna culturală ■ bucureşteană. 21.05 Seară de romanţe. Laureaţi ai concursului R ..Crizantema de aur“. 51.50 Din lumea ştiinţei. 22.10 Film serial : ■ Invadatorii (reluare). fciVACăiNfTJlSSI UN POSIBIL CONCURS DE VACANŢĂ: „CEA MAI FRUMOASĂ ACŢIUNE PIONIEREASCA" Deci, a inceput vacanţa. Nu este foarte mare. Dar e foarte densă. Cel puţin din punct de vedere... pionieresc. Aşa că nu putem decide unde să-i invităm mai întîi pe purtătorii cravatelor roşii. Dar, de fapt, ei nu aşteaptă invitaţiile noastre, mai degrabă ni le adresează. Aşa cum a început şi cum se anunţă printr-o succintă agendă, vacanţa de primăvară pare a fi vacanţa fanteziei reunind în filele ei tabere locale, concursuri, demonstraţii sportive, tehnice, de pregătire pentru apărarea patriei, în timp ce la Bucureşti, cortina Teatrului Giuleşti s-a ridicat pentru întrecerea din cadrul concursului artistic pionieresc — a formaţiilor de estradă, brigăzi artistice, montaje literar muzicale, recitatori şi povestitori — pionierii realizatori de micromodele îşi pregătesc creaţiile pentru concursul ce le este destinat şi care va fi găzduit, începînd de astăzi, în pavilionul central al grupului expoziţional din Piaţa Scînteii. La o distanţă de cîteva zile trenul spre Piatra Neamţ va transporta pe cei mai mici actori de teatru — mici ca virstă şi „mari“ ca pasiune. Teatrul Tineretului din localitate va îndeplini timp de trei zile oficiul de gazdă a concursului de teatru pionieresc, aşa după cum Braşovul, ceva mai tîrziu — 15—16 aprilie — îi primeşte pe păpuşarii aflaţi şi ei în concurs pionieresc. Dar concurenţa... concursurilor este extrem de strinsă şi, mai cu seamă, extrem de ingenioasă, aşa cum se potriveşte virstei. Din Moldova, ieşenii anunţă două zile de concurs de carturi dotat cu „Cupa Moldovei“. Din Bistriţa se comunică pregătiri intense pentru concursul „Vinătoare de vulpi“, în timp ce Doljul va decerna trofeul „Păunaşul codrilor“, — concurs de tir cu arcul şi „Cupa Doljului“ in concursul de scrimă, judo, gimnastică modernă şi orientare turistică. Piteştenii se impun cu o iniţiativă deosebită un dialog intre micii şi marii inventatori, cu sediul la Uzinele de autoturisme din Piteşti, prilej de a inaugura şi expoziţia judeţeană „Minitehnicus“. „Floarea prieteniei“ îi reuneşte într-o competiţie cicloturistică pe pionierii din judeţele Mehedinţi şi Covasna. Avem veşti cum că „Racheta Oltului“ şi „Racheta Moldovei“ înseamnă, vor însemna pasionante concursuri de rachetemodele. Se pare, după numărul concursurilor, că pionierii dovedesc mare interes pentru carturi. „Cupa Someş“, ştafeta de carturi Mediaş-Sibiu şi retur, pe un traseu de 112 km, concursul de carturi la Făgăraş vor desemna pe cei mai buni cartişti, după cum „Cupa speranţelor“, la Hunedoara, va încerca să depisteze speranţe ale sportului. Şi în timp ce mii de pionieri — concurenţi şi suporteri — consumă zilele vacanţei de primăvară în acest mod, colegi de-ai lor, membri ai activelor pioniereşti, îşi dau întîlnire în cadrul unor acţiuni judeţene de instruire ; în vacanţă vor învăţa la modul practic cum să organizeze mai frumos, mai divers, mai educativ viaţa pionierească in fiecare detaşament şi unitate. Aplauze, deci, pentru iniţiativă. Beneficiarii vor aplauda, fără îndoială, materializarea inițiativelor. L. L. EXPOZIŢIE ŞCOLARĂ Intr-una din, sălile de clasă ale Liceului „Eftimie Murgu“ din Timişoara, elevii din clasele V—VIII şi-au expus produsele realizate în cadrul orelor de practică tehnică productivă. Un fapt care în ultimul timp a devenit frecvent în şcolile noastre. Ceea ce atrage în mod deosebit atenţia e, în primul rînd, varietatea exponatelor, ca şi calitatea lor , de la masă de telefon, veioze, cuiere metalice, lampadare, şi pînă la delicatele broderii şi cusături de mînă, totul evidenţiază depăşirea unei faze de simplii diletanţi. De altfel, ca urmare a indiscutabilelor calităţi ale exponatelor, estetice şi funcţionale, după primele două zile, o bună parte dintre ele au şi fost vîndute. Valoarea „producţiei marfă“ din acest an realizată în atelierele şcolii se va ridica pînă în vară, la aproape 13 000 lei faţă de numai... 600 în anul şcolar precedent. Un salt care vorbeşte de la sine. I. DANCEA ACŢIUNI CU CARTEA SOCIAL-POLITICA Recent, la Turnu Măgurele s-a organizat, în cadrul manifestărilor prilejuite de Semicentenarul U.T.C., o acţiune de difuzare a cărţii social-politice la şcoala de conducători auto. In legătură cu aceasta, Creţu Cornei, secretar al organizaţiei U.T.C. din şcoală ne-a relatat următoarele : Această manifestare întreprinsă de organizaţia U.T.C. a demonstrat interesul deosebit al elevilor pentru literatura social-politică, întocmirea de către Librăria noastră „Mihail Eminescu“ din localitate, împreună cu noi, a unor liste tematice legate de procesul de învăţămînt politic şi prezentarea unui stand de carte cu ultimele noutăţi apărute din acest domeniu a dus la realizarea unei difuzări în valoare de peste 5000 lei. SCHIMBĂRI IN BUNE (Urmare din pag. I) doar pe hîrtie, a devenit un fapt real. S-a dovedit mai multă iniţiativă, mai multă perseverenţă, mai multă grijă in formarea tînărului constructor“. Iată-ne, deci, pe noi coordonate in considerarea activităţii organizaţiei U.T.C. de la şantierul Uzinei de alumină din Tulcea. Şi în acest caz e firesc să ne întrebăm : cum s-a realizat acest salt ? cum a procedat comitetul U.T.C. pentru a se obţine o trecere rapidă de la o muncă formală la una vie, concretă, de rual sprijin pentru activitatea productivă de pe şantier ? — Mai întîi, ne spune Vasile Burlacu, secretarul comitetului U.T.C., am iniţiat în organizaţii dezbateri pe tema contribuţiei tineretului la îndeplinirea sarcinilor de plan. Cum la aceste dezbateri au participat şi şefii de unităţi, secretarii organizaţiilor de partid, şi întregul activ U.T.C. am putut întreprinde o analiză temeinică a neajunsurilor şi a cauzelor care le-au generat, ceea ce a dus, în final, la măsuri eficiente, la sarcini concrete pentru fiecare tinăr. Aşa, de pildă, tinerii care deservesc utilajelele de transport, pentru a favoriza condiţiile neacesare recuperării rămînerilor în urmă, au practicat, după orele de program sau duminica, ore de muncă voluntară transported diferite materiale de construcţie în apropierea punctelor de lucru. La fel tinerii de la loturile deontaj care, folosind aceeaşi modalitate, au continuat unele lucrări întrerupte sîmbăta după-amiază, aşa incit luni dimineaţa, colegii lor mai în virstă le găseau intr-un cu totul alt stadiu fizic. O dată conturată linia ascendentă au apărut noi iniţiative. Aşa este acţiunea intitulată „Nici un tinăr sub normă“ care cuprinde pe toţi membrii organizaţiei şi la a cărei bună desfăşurare au fost solicitaţi să-şi aducă aportul toţi maiştrii şi şefii de echipă. Eficienţa acţiunii este cu totul Îmbucurătoare, pe luna februarie şi martie nu a mai rămas din vină proprie, nici un tinăr sub normă. Mai merită a fi menţionate, desigur pentru rezultatele lor, şi alte acţiuni, precum cele care urmăresc înlăturarea absenţelor nemotivate, a întîrzierilor, ridicarea nivelului profesional, sporirea responsabilităţii vnerilor faţă de calitatea lucrărilor. Un lucru e limpede : pe şantierul uzinei de alumină în activitatea organizaţiei U.T.C. de aici s-a petrecut o schimbare în bine. Nu întîmplâtor şi realizările obţinute în cadrul procesului de producţie sunt cu totul altele. Am spune că organizaţia U.T.C. de aici se află în plin proces de maturizare. Aceasta înseamnă că ea trebuie sprijinită în continuare, cu aceeaşi insistenţă dacă nu mai mult, de comitetul municipal U.T.C. Ne gîndim în primul rînd la noi eforturi pentru sporirea coeziunii colectivului de constructori, a capacităţii acestuia de mobilizare — necesitate subliniată cu insistentă in convorbirea noastră şi de secretarul comitetului de partid. Studenţi, la practică Foto: GH. CUCU Meciul România-Franţa, programat sîmbătă 8 aprilie pe marele stadion „23 August“, are multiple semnificaţii pentru fotbalul românesc. Mai întîi, este primul joc oficial al „tricolorilor“ din acest an (ca şi al francezilor), şi el reprezintă începutul efectiv al pregătirilor pentru dubla întîlnire cu reprezentativa Ungariei din sferturile de finală ale Campionatului Europei. In acelaşi timp, partida are un caracter de revanşă pentru că în ultimele două întîlniri cu reprezentanţii „cocoşului galic“ aceştia au obţinut două victorii la zero. Dată fiind valoarea certă a fotbaliştilor francezi, meciul va constitui un serios test pentru echipa noastră naţională. Este pentru prima dată cînd la noi un joc inter-ţări se dispută (la cererea forului francez) într-o sîmbătă, în fine, ca moment cu caracter istoric, această partidă are loc după 50 de ani de la prima întîlnire internaţională disputată la Bucureşti, după primul război mondial (la 9 aprilie 1922 , Bucureşti-Belgrad 2—2). Toate aceste semnificaţii, ca şi perspectivele unui spectacol fotbalistic de bună calitate, fac din al 238-lea meci al selecţionatei noastre , şi al 338-lea joc al Franţei, un eveniment sportiv cu larg ecou printre amatorii de fotbal. Desigur că, în primul rînd, suporterii reprezentativei noastre vor să-i revadă pe jucătorii care au reuşit remarcabila performanţă de a se situa între primele opt ţări din Europa şi, bineînţeles, să-i vadă jucînd la fel de bine ca în partidele, încă vii în memoria tuturor, cu Cehoslovacia şi Ţara Galilor, şi să-i aplaude pentru o victorie asupra Franţei. Fotbaliştii români au de luat o revanşă şi de restabilit un avantaj in favoarea lor în palmaresul jocurilor România-Franţa. Pînă acum, România şi-a înscris două victorii la activ : 6—3 la 12 iunie 1932 la Bucureşti şi 2—1 la 22 martie 1967 la Paris, iar echipa Franţei tot atîtea : cu 1—0 la 30 aprilie 1969 la Paris şi cu 2—0 la 28 aprilie 1970 la Reims. Toţi iubitorii de fotbal speră că Răducanu, Dinu, Sătmăreanu, Dumitru, Nunweiller VI, Dembrovschi, Lucescu (care cu acest prilej susţine al 35-lea său joc internaţional) şi ceilalţi internaţionali români le vor oferi satisfacţia revanşei. Echipa Franţei se bucură în România de bune aprecieri pentru fotbalul practicat de internaţionali reputaţi ca fundaşii Djorkaeff şi Bosquier, mijlocaşii Michel şi Mezy, înaintaşii Revelli, Loubet sau Georges Lech. Păstrînd un nucleu de bază de cîţiva ani, antrenorul federal Georges Boulogne a reuşit să creeze un ansamblu sudat, cu acţiuni tehnice de fineţe şi manevre tactice ingenioase, totul bazat pe vivacitate şi rapiditate, dublate de un accentuat angajament fizic. Jucătorii francezi sunt tehnici dar ştiu să folosească la fel de bine calităţile lor atletice şi să se „bată“ pentru rezultat, aşa cum au făcut anul trecut, la Budapesta, unde au reuşit un excelent 1-1 cu selecţionata Ungariei. Iată de ce echipa Franţei va fi un partener redutabil pentru reprezentativa României. Meciul, care va începe la ora 16.30, va fi condus de o brigadă de arbitri iugoslavi . J. Strmecki la centru, I. Frankovici şi M. Kovacevici, la tuşă. Azi, la ora 16,30 pe stadionul „23 August66 CU GÂNDUL LA O REVANȘĂ MEMORIA ARENELOR SPORTIVE Măsurători moderne, efectuate de topometri pe anticul traseu ce leagă un sat oarecare, Marathon, de Atena au stabilit cu exactitate distanta : 42,195 km. Atît a trebuit să alerge legendarul soldat grec al lui Milthiade, în anul 490 î.e.n., ca să anunțe victoria asupra perșilor. Celebra bătălie n-ar fi fost, de fapt, atît de bine memorată de sute de generaţii de-a rîndul fără această nu mai puţin celebră ispravă a curierului antic. ...Sint, de atunci, mai mult de 24 de secole. Numele micii aşezări s-a substantivat, in mod curios, de-a lungul timpului, modificindu-şi sensul, devenind o probă, o distanţă anume de alergare, consacrată în programul olimpic : maratonul. Cînd la Roma, în 1960, un atlet necunoscut din Etiopia — soldatul în garda imperială Bikila Abebe -- avea să cîştige această „probă a supremului efort al organismului“ cum le place ziariştilor s-o denumească, puţini, poate nimeni nu s-a mai gîndit la istoria veche. Toţi au amuţit în faţa supremei performanţe a celui care alergase desculţ şi învinsese o întreagă pleiadă de favoriţi. N-au trecut decît 4 ani şi, la Tokio, In 1964, fenomenul s-a repetat cu exactitate : milioane de telespectatori 11 revedeau pe același etiopian cum se relexa zburdînd de o bună bucată de timp pe gazonul Stadionului nipon în timp ce al doilea, medaliatul cu argint, abia venea la ultimul tur de pistă, cu adevărat la capătul puterilor. Imaginile, transmise lumii prin satelitul de comunicaţii erau atunci halucinante : soldatul etiopian făcuse pentru a doua oară să pălească aureola soldatului lui Milthiade ! ...La Mexico, în 1968, Bikila — favorit cu o cotă de 100 la sută — avea să abandoneze la kilometrul 17 în urma unei crize de periostită. Milioanele de telespectatori au fost sincer mîhnite de stupiditatea abandonului. Era ca şi o înfringere a celor mai bune năzuinţe din fiecare om care auzise de el. N-a trecut decît un an şi, la 20 martie 1969, cîţiva kilometri mai departe de Addis Abeba, un nefericit accident de automobil a făcut şi mai tristă înfrîngerea idolului alergărilor pe distanţa de 42,195 km. : el, Bikila, super-fenomenul, după 13 ore de la accident, timp în care a zăcut fără ajutor în afara şoselei, cu grave fracturi la coloană, nu-şi mai putea mişca picioarele ! Diagnosticul medicilor a fost implacabil și zguduitor — paralizie... Citeam recent, într-o revistă, că zeci de reporteri și operatori de cinema nu contenesc să-l viziteze pe fostul mare campion olimpic. Adesea, ferit de obiectivele iscoditoare ale aparatelor lor cu lentile, Bikila îşi face exerciţiile de gimnastică pe o saltea in aer liber. Aceleaşi milioane de admiratori îi urmăresc titanicul efort de voinţă ca şi atunci cînd alerga desculţ maratoanele gloriei olimpice. Sute de necunoscuţi ii scriu în fiecare zi. Este, în gestul lor, ca şi al celor care aşteaptă veşti de bine în legătură cu starea sănătăţii sale, aceeaşi fărîmă scînteietoare de admiraţie. Aceeaşi fărîmă a celor mai bune năzuinţe din fiecare om care fi auzit de el... VIOREL RABA SOLDATUL DE LA MARATHON • •• Echipa Franţei a sosit la Bucureşti Ieri la amiază, cursa „Air France“ a adus la Bucureşti reprezentativa de fotbal a Franţei, în vederea întîlnirii amicale pe care o va susţine astăzi dupăamiază cu echipa României. Din ea au coborît, printre alţii, şi jucătorii al căror nume au ieşit din anonimat, precum Camus, Bosquier, Djorkaeff şi bineînţeles antrenorul acestora, Georges Boulogne. Intervievat de reporteri, Boulogne a declarat : „De doi ani nu am mai văzut echipa României. Cunosc totul numai din auzite. In orice caz, însă, faptul că dumneavoastră jucaţi în aprilie cu echipa Ungariei în Campionatul European spune mult. Prezenţa noastră la Bucureşti are un scop precis. O comportare onorabilă şi de ce nu, victorie, asta în limita posibilităţilor. Personal doresc foarte mult o victorie la Bucureşti în faţa unei echipe care în cel mai rău caz se poate considera a 8-a în Europa. Şi recunosc nu este un lucru puţin“. întrebat asupra formaţiei pe care o va alinia astăzi, domnia-sa a spus că ultimul cuvînt îl va aea antrenamentul de după-amiază (n.r. după sosirea la Bucureşti, echipa Franţei urma să facă un antrenament de acomodare), însă, în principiu, echipa este următoarea : CARNUS — TREZOR, BOSQUIER, NOVI, ROSTAGNI — MICHEL, MEZY — BLANCHER, G. LECH, FLOCH, BERETTA. In autocarul echipei franceze, de la Aeroportul Otopeni la Bucureşti, am remarcat prezenţa unui fost mare jucător al reprezentativei cocoşului galic“. Remmeter, de nenumărate ori internaţional, întrebat ce părere are asupra partidei de mîine a răspuns : „Doresc în primul rînd un joc spectaculos, în care rolul de dirijor să-l aibă, bineînţeles, echipa Franţei. Aştept cu nerăbdare evoluţia echipei României şi, în mod special, pe a lui Răducanu care la Paris a făcut o partidă remarcabilă“. Puţin afectat de hotărîrea lui Boulogne de a-l trece împreună cu Quittet, pe banca rezervelor ca fundaş, Djorkaeff s-a abţinut de la orice pronostic, spunînd că, dacă va avea ceva de spus, aceasta o va face cu plăcere după meci. De asemenea, Bosquier, unul dintre veteranii echipei, a declarat că victoria depinde în special de faptul dacă atacul francez reuşeşte să marcheze. Iată acum şi echipa României care va încerca să confirme sau să infirme, azi, pe stadionul „23 August“? părerile cel puţin optimiste referitoare la soarta partidei, exprimate de oaspeţi : RĂDUCANU, — SĂTMĂREANU, LUPESCU, DINU, DELEANU — DUMITRU, RADU NUNWEILLER — LUCESCU, DEMBROVSCHI, SANDU MIRCEA, IORDANESCU, C. IONESCU Producţie a studioului cinematografic „Bucureşti". Ecranizarea romanului „Enigma Otiliei" de George Călinescu. SCENARIUL : Ioan Grigorescu. REGIA : Iulian Mihu. Cu : Radu Boruzescu, Julieta Szonyi, Sergiu Nicolaescu, Clody Bertola, Gheorghe Dinică, Gina Patrichi, Eliza Petrăchescu, Elena Dacian, Violeta Andrei, Ovidiu Schumacher, Herman Chrodower, Șerban Sturza, Árpád Kemény. IMAGINEA : Alex. Iriforsursanu, Gh. Fischer. MUZICA : Anatol Vieru. COSTUME : Miruna Boruzescu. DECORURI : Radu Boruzescu, Liviu Popa. SUNETUL : Dan Ionescu. MONTAJUL : Lucia Anton. i regia «am IULIAN MIHU^rgai Kük.