Scînteia Tineretului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7166-7191)
1972-06-24 / nr. 7186
ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II Nr. 71866 PAGINI —30 BANI SÎMBĂTĂ 24 IUNIE 1972 Eforturi sporite pentru înfăptuirea marelui obiectiv national : CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN ! Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUȘESCU de Ministerul Construcţiilor Industriale, Uniunea arhitecţilor şi consiliile profesorale ale facultăţilor de chimie din Bucureşti PAG. a 111-a Proletari din toate ţările, uniţi-vă! CHEMAREA siderurgiştilor din Hunedoara către colectivele de muncă din întreprinderile siderurgice şi întreprinderile consumatoare de metal Conştienţi că înfăptuirea înainte de termen a prevederilor planului cincinal este în strînsă legătură cu asigurarea condiţiilor materiale, iar obţinerea unei eficienţe sporite în industria prelucrătoare, în construcţii, transporturi şi alte ramuri este condiţionată de nivelul calitativ al metalului, siderurgiştii hunedoreni sunt angajaţi plenar în îmbunătăţirea performanţelor calitativ-funcţionale ale metalului livrat economiei naţionale, a creşterii ritmicităţii cu care acesta ajunge la utilizatori. Actualele cerinţe ale economiei naţionale în plin avint au impus ca o necesitate luarea unor noi măsuri menite să conducă la o valorificare mai înaltă a metalului, la asigurarea construcţiilor de maşini şi utilaje cu noi sortimente de oţeluri, cu proprietăţi superioare, care să asigure în acelaşi timp un consum scăzut, o fiabilitate ridicată, un grad sporit de securitate în funcţionarea maşinilor şi utilajelor. Pornind de la aprecierea capacităţii tehnice a industriei noastre siderurgice, în general, a posibilităţilor colectivului Combinatului siderurgic Hunedoara, ne adresăm tuturor unităţilor din industria siderurgică, din proiectare, uzinelor constructoare de maşini, unităţilor de construcţii-montaj, cu chemarea de a ne unifica eforturile şi preocupările, in vederea realizării unor ample măsuri menite să conducă la reducerea consumului de metal, prin promovarea rapidă a progresului tehnic în proiectare, în tehnologia de elaborare şi laminare, în asimilarea de noi sortimente de oţeluri şi laminate. In acest scop, la Combinatul siderurgic Hunedoara se vor aplica, începînd din acest an, următoarele măsuri : a. în domeniul îmbunătăţirii structurii sortimentale şi promovării oţelurilor cu caracteristici fizico-mecanice superioare 1. Extinderea producţiei de oţeluri înalt aliate, refractare şi inoxidabile pentru fabricaţia utilajului chimic, energetic, maşini, utilaje, autocamioane, autoturisme etc . ponderea oţelurilor cu proprietăţi superioare (oţel carbon de calitate, oţel carbon superior, oţel slab aliat şi oţel aliat). Din totalul producţiei de oţel să atingă în 1973 un nivel de 50 la sută, iar producţia de laminate de calitate superioară să crească cu minimum 15 la sută comparativ cu anul 1971, ca urmare a utilizării de procedee tehnologice moderne de finisare, prin frezare, flamare, polizare şi cojire. 2. Stimularea proiectanţilor in valorificarea superioară a metalului în construcţii prin livrarea profilelor laminate cu limita minimă de rezistenţă la curgere garantată, asigurînd în acest fel reducerea consumurilor cu circa 10 la sută. 3. Crearea condiţiilor tehnico-materiale pentru reducerea greutăţii construcţiilor metalice, a utilizării mai economice a spaţiilor, prin restringerea treptată a fabricării profilelor din oţel de rezistenţă tip 37 şi extinderea laminării şi livrării profilelor din oţel slab aliat din clasa de rezistenţă 52 kgf/mm pătrat la care valorile caracteristicilor cresc cu peste 40 la sută. 4. Diminuarea pierderilor irecuperabile de metal ca urmare a acţiunii corozive a atmosferei şi reducerea cheltuielilor de protejare a suprafeţelor construcţiilor metalice, prin asimilarea şi livrarea, începînd cu acest an, a profilelor din oţel cu rezistenţă sporită la coroziunea atmosferică şi cu caracteristici mecanice superioare realizate într-o concepţie şi tehnologie proprie. 5. Pentru reducerea consumului de metal în construcţii, ne angajăm să satisfacem în întregime cererile beneficiarilor cu oţel beton clasele a Il-a şi a lll-a de rezistenţă, la care se obţin economii de metal de pînă la 30 la sută. 6. Vom acţiona pentru promovarea şi stimularea creşterii cererilor beneficiarilor de metal pentru mărci de oţeluri slab aliate cu rezistenţe sporite, în scopul reducerii greutăţilor maşinilor şi instalaţiilor, asigurînd o economie de metal de pînă la 25 la sută. Aplicarea largă a măsurilor enunţate mai sus numai prin livrările Hunedoarei creează condiţii pentru obţinerea unor economii suplimentare de metal la consumatori cu aproximativ 100 000—150 000 tone anual. b. în domeniul creşterii ritmicităţii, întăririi disciplinei contractuale şi perfecţionării condiţiilor de livrare I. Se va îmbunătăţi activitatea de prospectare a cererilor curente şi de perspectivă, de urmărire a comportării metalului la beneficiari, in vederea satisfacerii complete a necesităţilor calitative şi sortimentale, precum şi a asigurării livrării de laminate la lungimi fixe şi multiple. 2. Prin îmbunătăţirea activităţii de programare, producţie şi desfacere, se va asigura realizarea contractelor economice cu o zi mai devreme la trimestru şi cu 2 zile mai devreme pină la sfîrşitul acestui an ; se va accelera circulaţia metalelor prin scurtarea cu minimum 2 zile a termenelor intermediare de livrare. 3. Sprijinirea efectivă a consumatorilor de metal prin acţiuni comune de redistribuire a stocurilor fără mişcare cu prilejul contractărilor trimestriale şi înnoirea acestora cu sortimente necesare din aceleaşi grupe de producţie sortimentală. 4. Realizarea unui climat de reciprocitate între toate unităţile cu care avem relaţii contractuale, atît in calitate de furnizori, cit şi în calitate de beneficiari, prin respectarea integrală a capacităţilor sortimentale şi termenelor asumate. ★ Ne exprimăm convingerea că toate colectivele din siderurgie, toţi cei care concură la utilizarea raţională şi superioară a metalului, vor înţelege sensul profund al iniţiativei noastre care constituie răspunsul siderurgiştilor hunedoreni la sarcinile trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a realiza în cele mai bune condiţii Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., de a înfăptui înainte de termen actualul cincinal, spre accelerarea mersului rapid al dezvoltării României socialiste, prin atingerea celor mai înalte cote ale progresului şi civilizaţiei umane. Preşedintele Comitetului Oamenilor Muncii ING. COSTACHE TROTUŞ Preşedintele Comitetului Sindicatului GHEORGHE CIRLEA Secretarul Comitetului de partid PETRE LUNGU Secretarul Comitetului U.T.C. CONSTANTIN BOBESCU Performeri și performanțe în întrecerea socialistă METALIMIP DIN IAŞI IŞI PROPUN, SUB 1089 Kg. DE METAL LA TONA DE PRODUSE Dotată cu maşini şi utilaje ultramoderne, Uzina metalurgică din Iaşi are unul din cele mai scăzute consumuri de metal din lume la tona de produse finite : 1098 kg adică, la fel cu Anglia şi cu 9 kg mai puţin decît se consumă în industria metalurgică niponă la aceeaşi cantitate de produse. La producţia de bază — ţevi sudate longitudinal şi profile formate la rece — cantitatea de manoperă, 7,8 ore pe tona de ţeava, este egală cu cea consumată în industria americană. Dacă privim comparativ cu anume se investeşte pentru a obţine o tonă de produse vom constata că această uzină se îndreaptă spre randamentul maxim atît al salariaţilor nemijlocit legaţi de producţie cit şi al metalului în devenire. Prin urmare, s-ar putea spune, Uzina metalurgică Iaşi, prin rezultatele sale, este o unitate competitivă cu cele similare pe plan mondial. Adevăr „adevărat“ în proporţie decisivă, cu precizarea că pînă la sută la sută, pînă aproape de acest procent, colectivul uzinei trebuie să mai străbată cele douăzeci şi ceva de sutimi pentru a putea vorbi de randamentul maxim posibil. Dacă parametrii de funcţionare ai instalaţiilor au fost atinşi, timpul efectiv de lucru pe care un muncitor îl consumă în procesul de producţie este de 73 la sută faţă de 70 la sută din 480 minute cit a fost anul trecut. Trei procente, aparent neînsemnate, dar cîntă- NICOLAE ADAM LA CE VÎRSTĂ PUTEM DEVENI EROI ? IATA O ÎNTREBARE PE CARE ACEŞTI TREI TINERI ŞI COLEGII LOR NU ŞI-AU PUS-O. PENTRU CA, RASPUNZÎND UNEI CHEMĂRI A ORGANIZAŢIEI U.T.C. DIN CTMPULUNG MUSCEL, EI NU AU ALT GTND DECIT ACELA DE A FI PRETUTINDENI ACOLO UNDE E NEVOIE DE EI. DE BRAŢELE ŞI PRICEPEREA LOR. IN FOTOREPORTAJUL DIN PAGINA A JibA VA PREZENTĂM CITEVA DIN FAPTELE PRIN CARE DAU VIATA ANGAJAMENTULUI FLORIN BORA, anul 1 ION SANDULESCU, anul 1 MIHAI BĂLEANU, anul 1 Foto: GH. CUCU (Continuare în pag. a lit-a) ntîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu delegaţia Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabrai, secretar general al partidului Vineri la prinz, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu delegaţia Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabrai, secretar general al partidului, care face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, la invitaţia C.C. al P.C.R. Au participat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei şi Ion Dincă, secretari ai C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu prilejul intîlnirii, s-a efectuat un amplu schimb de informaţii şi de vederi in probleme de interes comun privind activitatea şi preocupările celor două organizaţii politice şi raporturile reciproce dintre P.C.R. şi P.A.I.G.C. Totodată, s-a efectuat un schimb de vederi privind situaţia politică internaţională contemporană, evoluţia luptei popoarelor împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Exprimînd întreaga lor satisfacţie faţă de dezvoltarea raporturilor de prietenie, sprijin multilateral şi solidaritate militantă dintre cele două partide, reprezentanţii P.C.R. şi P.A.I.G.C. au convenit să le extindă şi să le diversifice, pe căi şi prin mijloace diverse, în folosul prieteniei dintre popoarele lor, al cauzei unităţii forţelor antiimperialiste de pretutindeni. In numele delegaţiei P.A.I.G.C., tovarăşul Amilcar Cabral a transmis salutul combatanţilor şi poporului din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde poporului român, Partidului Comunist Român şi Comitetului său Central, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a reafirmat sentimentele de prietenie, solidaritate şi admiraţie faţă de poporul român, care luptă cu succes, sub conducerea P.C.R., pentru construirea societăţii socialiste, pentru progres, înţelegere şi cooperare internaţională. Tovarăşul A. Cabrai a apreciat că succesele dobîndite de poporul român constituie o contribuţie importantă la dezvoltarea victorioasă a luptei popoarelor contra imperialismului, pentru pacea şi pnogresul umanităţii. Mulţumind pentru salutul adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis tuturor combatanţilor mişcării de eliberare din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde salutul călduros al poporului român, al Comitetului Central al P.C.R. şi al său personal, împreună cu asigurarea întregului lor sprijin în lupta dreaptă pentru lichidarea dominaţiei colonialismului portughez şi urările de succes deplin in înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă naţională, progres social. Convorbirile au decurs într-o ambianţă de deplină înţelegere reciprocă şi caldă prietenie. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut pe membrii delegaţiei P.A.I.G.C. la dejun. Primiri la tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Austriei Ambasadorul Statelor Unite ale Americii Vineri 23 iunie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Austriei, Dr. Eduard Tschop, în legătură cu plecarea sa definitivă din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Vineri 23 iunie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americii, Leonard C. Meeker. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. ŞCOALA DE 10 ANI Şl IMPLICAŢIILE GENERALIZĂRII El Anul 1973 trebuie să încheie, în linii mari, generalizarea învățâmîntului obligatoriu de 10 ani ; anul 1973 însemnînd, practic, anul şcolar 1972—1973, problema apare de strictă actualitate. Despre perspectivele generalizării şcolii de 10 ani în judeţul Ilfov ne vorbeşte astăzi prof. RADA MOCANU, inspector general şcolar. — Ce loc prezent ocupă şcoala generală de 10 ani în viaţa tineretului din judeţul dv.? Şi ce concluzie practică v-a oferit mişcarea absolvenţilor clasei a VllI-a ? — Se ştie, elevii claselor a IX-a şi a X-a ale şcolii generale se recrutează dintre absolvenţii clasei a VIII-a care nu abordează treptele învăţămîntului postgeneral , liceele de cultură generală şi de specialitate, şcolile profesionale şi ucenicia la locul de muncă. Or, există un fenomen obiectiv şi necesar care îndreaptă paşii adolescentului către formele de învăţămînt post-generale care le oferă o profesie. Fenomenul este generat de dezvoltarea industrială în care este angajat judeţul nostru, de vecinătatea marelui centru industrial pe care îl reprezintă Capitala. Cifrele sunt concludente: 7230 absolvenţi au intrat în şcolile profesionale sau au devenit ucenici la locul de muncă. Deci, aproape 63 la sută. La care trebuie adăugaţi cei care au abordat liceul de specialitate. Au rămas pentru clasa a IX-a, a şcolii generale 1307 elevi. Cum poate raspunde şcoala generală de 10 ani acestei tendinţe obiective şi necesare — formularea vă aparţine — a absolvenţilor clasei a VIII-a? — Se cere precizat mai exact, teoretic şi practic, statutul şcolii de 10 ani, locul său distinct în structura învăţămîntului nostru. Nu-mi pot permite să abordez aici toate chestiunile pe Convorbire consemnată de MARIETA VIDRAȘCU (Continuare în pag. a V-a) AFIŞUL POLITIC Prezenţă firească, dar nu şi constantă printre imaginile ce ni le oferă zilnic oraşul, afişul politic — marcînd etapele istoriei noastre actuale — devine, sau mai bine spus, ar trebui să devină o permanentă replică dată evenimentelor. O astfel de lucrare artistică ce constituie astăzi Un mijloc de afirmare şi răspîndire a ideilor poate la fel de eficient şi de prompt ca şi emisia televizată, ca şi pelicula cinematografică, implică putere de mobilizare şi de persuasiune, adică un fel specific de a te adresa şi de a vorbi oamenilor. De aceea, pentru graficianul modern a enunţa adevărul, nu ca simplă atitudine artistică ci ca un act al unei convingeri preponderent politice este, mai mult decit o chestiune de opţiune personală, rodul necesităţii, proprie omului contemporan, de a-şi afirma o poziţie şi o adeziune. Artist prin vocaţie angajat, design-graficianul consideră finalitatea artei sale în însuşi funcţionalitatea ei, în însăşi calitatea ei estetică. Astfel, pentru el, afişul politic va însemna gestul hotărît şi dinamic al unui vot, o adevărată armă de educaţie ideologică. Semn manifest şi public al participării, acest gen de afiş rămîne mărturia unei concepţii despre lume tot aşa cum va rămîne şi expresia unei viziuni poetice şi plastice. înţeles ca sistem analizabil de unităţi cu funcţiuni informaţionale afişul este o structură grafică complexă ce însumează elemente plastice semnificative cu valoare ideologică şi estetică. Considerat in acest sens afişul va impune creatorilor de astăzi, ca obligaţie însăşi a meşteşugului lor, asimilarea tuturor datelor ce le furnizează acele discipline dintotdeauna auxiliare artei şi, care îşi pot dovedi de îndată aplicarea în designul publicitar. Prin aceste spuse, ne referim, pe de o parte, la acele indicaţii oferite de estetica experimentală, de psihologia formei, de studiul psihofiziologiei, al matematicii şi al fizicii, indicaţii ce sunt susceptibile de a fi folosite spre îmbogăţirea posibilităţilor formale ale afişului, iar pe de altă parte, la uriaşul salt tehnologic realizat în ultimii ani în domeniul fotografiei mijloacelor de reproducere, serigrafie şi tipografie. Departe de a sub-ANDREI PALEOLOG (Continuare în pag. a TV-a) FRUMOASELE CIMPURI de A. I. ZAINESCU Cîmpurile, în aceste zile, îmbracă purpura voievodală. Imaginaţi-vâ o tulburătoare verandă de azur, un foişor cosmic din care s-au putut privi drept, geologic, văzduhurile, să fie reluată iar şi iar de la capăt privirea, s-a putut reface şi trăi mereu, fastuosul spectacol, de după solstiţiu, al cîmpurilor. Ele trăiesc şi sînt împinse de un uriaş fluviu în sus, arc uriaş într-o singură mare culoare, iar dacă aceasta există şi în univers undeva, în cine ştie ce cută a sorilor, tainică, atunci de bună seamă că şi ochiul nostru adine arde fraged acolo, atunci de bună seamă a® şi, noi toţi cei ce simţim şi trăim marea aventură a cîmpurilor în aceste zile de după solstifiu, ne putem numi fericiţi. Şi poate că chiar aşa şi sîntem, cu toată zgîrcenia şi banalitatea acestui sublim adjectiv, poate că chiar aşa sîntem şi ne putem numi fericiţi. Cîmpurile, de la o fereastră de tren dimineaţa sau dintr-un cosmic foişor înainte, sînt o prelungire a braţului. Şi văzîndu-le, auzindu-le geologic cu tot trupul, ca o înrădăcinare în toţi porii deschişi ai miliardelor şi miliardelor de tulpine de grîu fragede, nu acolo, mai departe de vîrful degetelor, spice şi boabe se coc, ci în palma, în palma însăşi ca o scoică înviorată, în zilele grele de arşiţă şi aerul tare, purificat. Trăim, cu alte cuvinte, mirajul aspru, mereu inedit al secerişului, viaţa noastră se mută pentru o bună bucată de timp de-a dreptul pe cîmpuri. Dar dacă totul s-ar petrece într-o simplă fereastră de tren, dacă totul ar fi atît de simplu acolo !... Mă uitam şi eu, ca şi ceilalţi din compartiment, la un om tînăr, bronzat pînă şi în cutele fetii aspre, luminată cînd şi cînd de vagi tresăriri. Ne uitam la fața lui, deşi ar fi trebuit să-i vedem mîinile. Atunci întrebarea cuiva n-ar mai fi izbucnit : aţi apucat vreme bună la mare — aşa e ? — V-aţi bronzat foarte bine, uniform ! La care omul tînăr din compartiment a rîs scurt, apăsat, a făcut cu ochiul spre fereastra trenului ca şi cum cineva care îl ştia şi îl înţelegea îl însoţea de mult timp acolo, ascuns de auzul şi vederea celorlalţi ; pe tractor a zis, se poate bronza şi pe tractor, uitaţi-vă — şi a retezat cu mîna aerul scurt dintre noi şi s-a uitat apoi aproape tot timpul pe fereastră. Sporea cu ochiul lui parcă lumina care îndrepta (Continuare în pag. a V-a)