Scînteia Tineretului, iulie 1972 (Anul 28, nr. 7192-7217)

1972-07-01 / nr. 7192

AICI, ÎN UZINĂ, SE FORMEAZĂ OMUL MULTILATERAL DEZVOLTAT Convorbire cu VICTOR NAGHI, director general al Uzinei Mecanice-Muscel, Erou al Mun­cii Socialiste. (în pag. a IlI-a) O COMUNĂ CARE ÎMBĂTRÎNEŞTE Glodeanu-Siliştea este una din comunele mari ale judeţului Bu­zău, o comună care cuprinde 8 sate, însumînd 8 000 de locuitori, o comună bogată, pe teritoriul că­reia îşi desfăşoară activitatea 4 cooperative agricole de producţie, stăpînind laolaltă circa 9 000 de hectare teren arabil, locuitorii comunei se pot mîndri cu rezul­tate frumoase în ceea ce priveşte producţia de porumb sau de sfeclă, de grîu sau de floarea­­soarelui; îţi pot povesti fel de fel de întîmplări şi situaţii dra­matice, cărora au fost nevoiţi să le facă faţă în urmă cu doi ani, cîr­d, pe neaşteptate, apele frea­tice au năvălit de sub pămînt în­­necîndu-le mai mult de o treime din averea comună, transformed o uriaşă suprafaţă de 3 850 de hectare într-o baltă urîtă, absur­dă şi ameninţătoare; îţi pot ară­ta peste 40 de kilometri de cana­le, la care au săpat cu înfrigura­re, cu duşmănie, cu disperare, zile şi nopţi de-a rindul, canale cu ajutorul cărora au izbutit încet şi greu să readucă pămîntul dea­supra „apei rele“, reintrînd astfel in posesia principalei lor bogă­ţii, a principalului lor mijloc de viaţă, îţi mai pot arăta o mulţi­me de planşe, care acoperă pe­reţii unei încăperi a consiliului popular, reprezentînd planurile de sistematizare şi urbanizare a comunei, planşe ale căror legende conţin şi explicaţia mîndră în la­­pidaritatea ei: „obiective reali­zate“... Cele de mai sus oferă subiecte pentru cel puţin câteva reportaje spectaculoase — şi mărturisesc că aş fi încercat chiar eu să scriu unul din ele, dacă, în timp ce mă documentam în vederea scrie­rii lui, atenţia nu mi-ar fi fost atrasă treptat şi reţinută în cele din urmă definitiv de un feno­men care la o privire superficia­lă poate părea lipsit de însemnă­tate... Cutreierasem toată ziua de la un capăt la altul satele comunei Glodeanu-Siliștea, discutând cu zeci de oameni, poposind la se- VASILE VADUVA (Continuare în pag. a TV-a) ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II Nr. 7192­6 PAGINI—30 BANI SIMBATA 1 IULIE 1972 CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII 1 ■» obiectiv central al întrecerii minerilor Din situaţia la zi, comunicată ele normatorul Marin Colţan ? „Brigada lui CRISTIAN POMPEI de la Exploa­tarea minieră Lupeni, înaintând cu 3 metri peste norma prevăzută şi dînd în cursul acestei luni 3 cicluri peste plan, a realizat 10,70 tone căr­bune pe post faţă de 8,50 tone cît avea plani­ficat". 10 tone de cărbune pe fiecare post a devenit un fapt împlinit! „Brigada noastră are 32 de oameni“ dialog la faţa locului cu au­torii performanţei Aşadar, obiecti­vul chemării la în­trecere lansate de Eroul Muncii Socia­liste, Petre Con­stantin pentru co­lectivele de muncă din abatajele troiv­­ale . • Şi la „Vulcan“ che­marea găseşte ecou o nouă brigadă vizează re­cordul celor 10 tone în pagina a 3-a relatările trimişilor noştri în Valea Jiului. „ Totul depinde de organizarea muncii o apreciere a inginerului Vasile Ciriperu, director tehnic al Cen­tralei cărbunelui din Petroşeni, privind posibilităţile de generali­zare a iniţiativei în toate abata­jele frontale din Valea Jiului. Proletari din toate tarile, uniţi-vă! „NOMENCLATORUL PROFESIILOR ŞI CERINŢELE ACTUALITĂŢII“ Şcoala profesională, pentru a-şi realiza chemarea, trebuie să dea societăţii un muncitor cu spirit creator, cu mobilitate profesională, cu o largă viziune şi concepţie profesională, a cărui integrare în muncă să se facă fără dificultăţi de adaptare profesională. Fără doar şi poate că pentru realizarea acestui comandament se impune reconsiderarea programelor, optimizarea lor în sensul lărgirii cunoştinţelor tehnice de bază „de ramură“ cu toate formele pe care le înglo­bează învăţământul profesional — de la uceui­c­e la liceu industrial şi mai presupune o viziu­ne de perspectivă în acţiunea de formare a cadrelor, amplasarea unităţilor şcolare în raport nu numai cu prezentul ci şi cu viitorul tablou economic industrial, corelarea în timp a pregătirii muncitorilor calificaţi cu ritmul de dezvoltare ec­onomică pe ramuri industriale. In cadrul dezbaterii iniţiate de ziar pri­vind perfecţionarea şcolii profesionale In lu­mina îndrumărilor secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, astăzi iau cuvîntul inginer Ioachim Gheorghiu, directorul Şcolii profesionale Bucureşti a M.E.I. şi Mihai Pelegrină, şeful serviciului Forţe de Muncă din Bucureşti. IOACHIM K­HIUKK­HiU: Policalificarea­ de la deziderat la realitate lărgirea cadrului profesional se impune ca un comandament economic pentru că ritmul de evoluţie tehnică cere un muncitor complex. De fapt, aşchietorul, prin definiţie, trebuie să fie strungar şi frezor, să ştie să mânuiască şepingul, lăcătuşul, prin instrucţia pe care o primeşte, învaţă să taie, să lipească, să ajusteze. In ce ra­mură anume îşi foloseşte cunoştinţele şi cum se adaptează locului depinde de capacitatea lui de gîndire tehnică şi pe aceasta trebuie să i-o dez­volte şcoala în egală măsură — dacă nu mai mare — decit deprinderile profesionale. Deci, schema cinematică a pregătirii tehnologice a elevului şcolii profesionale trebuie lărgită și completată cu elementul gîndire, inventivitate, spirit creator". (Continuare in pag. a IV-a) O zi după închiderea se­siunii de examene, racordind din mers preocupările de pînă acum cu activităţile spe­cifice verii, studenţii anilor I de la Universitate şi Acade­mia de studii economice îşi pregătesc plecarea la muncă patriotică. Dimineaţa de 30 iunie anunţă o zi febrilă. Facultatea de dre­pt este punctul de întâlnire al stu­denţilor de la Limbi slave şi Limbi germanice. Plecarea primilor 150 de studenţi din cei 1 600 de la Universitate se bucură de o aleasă aten­ţie. In mijlocul lor se află tovarăşul prorector Zorin Zamfir, comandantul­­ bri­găzilor de muncă patriotică din Universitate, Ion Sasu, preşedintele C.U.A.S. din Centrul universitar, Avram Filipaş, preşedintele C.U.A.S. din Universitate. Studenţii merg, unii ,,pen­­tru prima oară pentru o pe­rioadă mai lungă“, după cum subliniază Gabriela Sereanu, să ajute la recoltarea legu­melor şi fructelor, precum şi la unele lucrări de întreţi­nere a culturilor din I.A.S. Piatra, Topom şi Bucium. De la Limbi slave sunt 50 de stu­denţi: Bogdan Maria, Loghi­­nov Tatdana, Mihai Micşuni­­ca, Olaru Ioana, Stanciu Li­dia, Vasilescu Margaret d­in ordine alfabetică ? Se face prezenţa ? Nu... facem prezentările ! Iancu Elena ca şi alte colege ale ei au cres­cut la ţară , păstrează parcă zimbetul cu care ne confir­mă aceasta şi afirmaţia că, deci, plecarea aceasta nu le rezervă nici o noutate, dar şi sentimentul ascendentului faţă de ceilalţi colegi, promi­siunea tacită că-i va ajuta să simtă din plin farmecul pu­ţin aspru, care place tineri­lor, al muncii agricole. Ve­niţi să ne fotografiem ! Toţi? Da ! Nu cu valizele, ia-ţi nu­mai pălăria ! Să vină şi un băiat ! Gara de Nord. Se anunţă: trenul 8003 în direcţia Ciul­­niţa, Feteşti, Constanţa, plea-GEORGETA RUŢA Fotografii: V. RANGA (Continuare în pag. a TV-a) MIHAI PELEGRINĂ: Corelare strînsă între pregătirea tinerilor şi dezvoltarea economiei tru economii municipiu­lui Bucureşti, se pregăteşte un important nu­măr de tineri în diverse me­serii şi prin di­ferite tipuri de şcoli, în special prin şcolile pro­fesionale şi uce­nicia la locul de muncă, for­me de calificare (Continuare în vas. a IV-a) IERI, 2­000 DE STUDENŢI BUCUREŞTENI AU RĂSPUNS: „PREZENT“ în amfiteatrele muncii patriotice Tovarăşii­­mm mmm a primit pe Eduardo Erei­­on Salva, liderul Partidului Democrat-Creştin din Chile Vineri, 16 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedin­tele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a primit în staţiunea Neptun, pe liderul Partidului Demo­­crat-Creştin din Chile, Edu­ardo Frei Mentáivá, fost pre­şedinte al Republicii Chile, care face o vizită în IVa noastră, la invitaţia Cons­itct­­iul Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au ficst abordate unele probleme pri­vind dezvoltarea relaţiilor ro­mâno-chiliene, precum şi u­­nele aspecte ale situaţiei po­litice internaţionale actuale. Convorbirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. ........... , „ la Comitetul comunal U.T.C pe terenul acţiunii concrete Organizaţia U.T.C a comu­nei Stoicâneşti se prezintă in câteva experienţe şi mo­dalităţi de lucru. Ieri s-a aprins flacăra de uscare la cel de AL TREILEA FURNAL DE PE PLATFORMA MARELUI COMBINAT SIDERURGIC DIN GALAŢI . O nouă unitate industrială: FABRICA DE TRANSFORMATOARE MICI DIN FILIAŞI a început să producă cu 4 luni mai devreme . La Craiova au răsunat aseară acordurile primului spectacol al noului Teatru de operetă CORESPONDENTELE REPORTERILOR NOŞTRI IN PAGINA A V-A PROFESIILE de A. I. ZAINESCU I. Un doctor veterinar, bunăoară, acţionează de fel Jn uni- 1 1­01 versul relativ al tăcerii, mişeîndu-se prin toate hăţişurile de *| l( reacţii şi simţuri din lumea animală dar nu este mai puţin h (( umanist. El este mai întîi un excelent tehnician dar nu mai \ i puţin umanist. C S Mă gîndesc astfel la exemplul unuia dintre aceşti for- !l­a­midabili oameni care trăiesc o bună bucată de timp, zi!­ S S fie şi uneori şi noaptea, nu mai departe decît noi, ceilalţi, 5 ], dar oricum, undeva în captivitatea primară a speciei, prin­­­tre animale. Ei sînt marele nostru privilegiu într-un fel, !l­a ochiul destins prin care mai putem privi şi îndărătul seco- 5­­­lelor încă, dincolo de fabula şi civilizaţia lor. Dar sînt !l­a şi fereastra într-un fel unica, ochiul de geam aspru prin ;| I care mai luam act şi de micile noastre osificărî morale 5 ) uneori, de spaţiul uneori vidat de vicii de formă şi com- S I­portament. De cîte ori auzul nostru, de pilda, nu se iz- r­o­beşte de invective care răscolesc un întreg regn ! Dar să n­e lăsăm, asta poate să arate că mai toţi la origine sîntem 3­n fabulist?. Lucru la care nu s-ar împotrivi nici chiar un me- 5­­ dic veterinar, sau mai ales el, omul care, la modul grav J » vorbind, trăieşte o bună bucată de timp, zilnic, şi uneori 5 t şi noaptea, printre animale. Munca şi profesia lui nu sînt S * cu nimic mai puţin pasionante şi cu nimic mai prejos S * unei mari tensiuni umaniste. S - am cunoscut nu de mult un astfel de om, pe numele lui­­ simplu şi clar de ţăran, Marin Stan, şef de fermă în pre- d­e­zent la cooperativa de producţie Tre­stieni, o aşezare din­­­­ vecinătatea imediat urbană a capitalei. L-am cunoscut în r­­ marele hol al bibliotecii universitare care găzduia atunci l­a o frumoasă retrospectivă plastică, aparţinînd unei tinere C * artiste, Sevastiţa Stan. Sofia medicului veterinar. L-am cu-­ noscut acolo, în acel hol, transfigurat el însuşi de acurate- € »­­ea şi lirismul cald, absolut al acelor peisaje de deal şi C­u cîmpii proaspete cu care artista, soţia sa, îl urmase de fapt C , în peregrinările sale profesionale, prin aşezări molcome­­­­ de şes, într-un adevărat periplu de culori. Cariera lui, atit­­! ' cît poate fi definită aceasta, în aproape zece ani de mun- \ ' ca atinge într-un fel zona excepţiei dacă nu chiar pe aceea C 1 a excepţionalului. c­ f (Continuare în pag. a IV-a)

Next