Scînteia Tineretului, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 7244-7269)

1972-09-01 / nr. 7244

In atelierul de proiectări al Uzinei „Timpuri­ Noi“, ing. Anca L. Apostolescu, ing. Marian Grădișteanu și tehnicianul Gh. Iliescu decid detaliile unui nou tip­ de­ motocompresori­ perrtru export. (Vă prezentăm, in pag. a lll-a, fotoreportajul realizat cu prilejul unei recente vizite în uzina bucureșteană) Cu aceleaşi ataşini -o producţie dublă Electroceramica—Turda, sin­gura fabrică din ţară producă­toare de material electroizolant din ceramică, este o unitate e­­conomică puternică şi modernă. De la începutul anului oame­nii de aici au realizat o producţie suplimentară în va­loare de 7 230 000 lei din anga­jamentul anual de 8 000 000 lei, şi au economisit 200 000 kW peste angajamentul anual. — Colectivul fabricii noastre, ne spune tovarăşul Nicolae Cri­­şan, secretarul organizaţiei de partid, este hotărît să-şi îndeplinească in mod exem­plar toate sarcinile de ctar, pentru a putea încheia cinci­nalul în 4 ani şi jumătate. In lunile următoare vom lua o serie de măsuri pentru perfec­ţionarea în continuare a pro­cesului de producţie. Ne-am propus de exemplu să meca­­nizăm operaţiile de manipu­lare la strungul vertical pentru izolatorii carcasă prin construi­rea unei instalaţii de ridicare. Prin mecanizarea debavuării produselor la secţia joasă ten­siune va creşte productivitatea muncii cu 50 la sută. Creşterea productivităţii mun­cii va constitui, aşadar, o pir­­ghie importantă în realizarea obiectivului principal al între­cerii : îndeplinirea planului cincinal In 4 ani si jumătate. In această privinţă organizata U.T.C. are un cuvint greu de spus pentru că 70 la sută din muncitorii secţiei medie-tensiu­­ne sunt tineri. Dacă in 1069, se executau 320 de izolatori W.S.I. pe schimb, acum se pro­duc în aceleaşi condiţii şi cu acelaşi număr de muncitori, 600 de izolatori pe schimb. Se­cretul acestui succes : aici ac­tivează 3 brigăzi de muncă ale tinerilor. Utecişti ca Mircea Sandra, Iulian Iuga, Vasile Ma­rea, Ilie Marcu sunt mereu în fruntea întrecerii, iar exemplul lor e un îndemn pentru toţi tinerii secţiei care nici ei nu vor să fie mai prejos. Mişcarea de inovaţii a adus şi ea economii considerabile fa­bricii şi a contribuit la creşte­rea productivităţii muncii. In primul semestru al acestui an au fost aplicate 30 de inovaţii cu o eficienţă economică cu 26 la sută mai mare faţă de anul 1971 şi care au adus economii nust calculate de 3 020 000 lei. Nicolae Copil, locţiitorul se­cretarului U.T.C. pe întreprin­dere, ne spune că mulţi din­tre aceşti inovatori sunt tineri. 30 DECEMBRIE I. CIMPBAN Proletari din toate țările, uniți-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II, Nr. 7244 4 PAGINI — 30 BANI VINERI 1 SEPTEMBRIE 1972 În cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii MUNCA AVANTATĂ REALIZĂRI DE PRESTIGIU INIŢIATIVA CONSTRUCTORILOR CONSTANŢENI La 150 de apartamente , unul realizat din economii în cartierul Filimon Sîrbu din Constanţa au fost recepţionate 140 de apartamente a căror construcţie s-a încheiat cu o lună înainte de termen. Lucrătorii trustului constanţean s-au an­gajat să menţină în continuare acest ritm de lucru pe toate şantierele, pentru ca cele 2 300 de apartamente prevăzute anul acesta să fie date în folosinţă cu cel puţin o lună înainte de termen. Analizîndu-şi posibilităţile de care dispun, constructorii s-au angajat să realizeze la fiecare 150 de apartamente unul din economii. Raportat la nivelul sarcinilor din acest an ale trustu­lui, acest angajament reprezintă 16 apartamente în plus, construite din materiale economisite. In județul Galați 29000 ELEVI SPRIJINĂ UNITĂȚILE AGRICOLE La Comitetul judeţean Galati al U.T.C. a avut loc o şedinţă a comandamentului de muncă voluntar-patriotică la care, ală­turi de activişti U.T.C., au par­ticipat reprezentanţi ai Inspec­toratului şcolar, ai­­ I.A.S., di­rectori de şcoli, din partea al­tor factori de răspundere. Or­dinea de zi : stabilirea celor mai adecvate măsuri pentru ca munca voluntar-partiiotică a e­­levilor în campania de toamnă să se desfăşoare in cele mai bune condiţii, cu un randament sporit. L-am solicitat, după în­cheierea acestei oportune dez­bateri, pe tovarăşul Vasile Cî­­nepă, şeful secţiei tineret-m­un­­citoresc de la Comitetul jude­ţean Galaţi al U.T.C. — In toamna aceasta vom mobiliza la muncă voluntar­­patriotică In sprijinul campani­ei de recoltare în jur de 29 000 elevi. Aceasta implică, desigur, mari răspunderi. Putem să spunem insă că prima zi a lui septembrie nu ne-a prins ne­pregătiţi. Am purtat pînă a­­cum dialoguri cu fiecare direc­tor de şcoală, cu conducătorii unităţilor agricole din judeţ, cu ceilalţi factori. Ne-am stabilit un plan minuţios, încît la ora actuală fiecare ştie unde îşi va desfăşura activitatea, cu cine, în ce perioadă, ce rezultate tre­buie să obţină. Am trecut în prezent la definitivarea brigăzi­­lor şi echipelor de elevi pen­tru a asigura continuitatea in muncă la punctele de lucru şi o atmosferă prielnică unor bune realizări. Am stabilit ca în fiecare în­treprindere agricolă de stat în­treaga activitate de muncă vo­­luntar-patriotică să fie coor­donată de cite un activist al comitetului județean U.T.C., iar în C.A.P.-uri de către comite­tul comunal U.T.C. Succese care obligă Finala pe ţară — la cină şi handbal — a Cupei tineretului de la sate, ediţia de vară, va continua să­ rămînă încă multă vreme vie în mintea tuturor ce­lor ce­ au urmărit competiţia pe stadioanele Capitalei. Mai mult decit oricînd aceste finale au impresionat prin nivelul tehnic şi tactic al jocurilor, prin dă­ruirea cu care jucătorii s-au avintat în întrecere, prin dîr­­zenia cu care fiecare echipă şi-a apărat şansele, prin echilibrul valoric al tuturor formaţiilor prezente pe teren. Dar, dincolo de aceste observaţii imediate, finalele au oferit un excelent prilej al unei analize mai amă­nunţite a întregii competiţii, un prilej pentru punerea în discu­ţie a unor observaţii şi propu­neri, toate menite să aducă îm­bunătăţiri utile bunei desfăşu­rări a Cupei tineretului de la sate în ediţiile ce vor urma. Prima observaţie pe care o consemnăm cu plăcere este a­­ceea a unei creşteri valorice sensibile faţă de anul trecut, a pregătirii şi comportării în te­ren a formaţiilor, atît la această finală cit şi la fazele interme­diare. Ceea ce vădeşte o pătrun­dere calitativă şi cantitativă mai intensă a disciplinelor spor­tive incluse în regulament în din ce în ce mai multe locuri-AL. DOBRE (Continuare in pag. a­­ll-a) țt PE CARE LE PUBLICĂM IN PAGINA A sîisi CĂ po^e^mS)ȘI'A demonstrat lui In- Utecistul NICOLAE NĂSTAC O ANOMALIE: inginer şef [fost] în producţie r\r pr j mînuitor de hîrtii în Centrală Ut II ! — Inginerul Bujor Bogdan nu mai lucrează la noi ! Vestea, adusă de către direc­torul minei din Uricani, ni s-a părut de necrezut: doar puţin mai înainte avusesem cu tînă­­rul inginer o discuţie referitoa­re la preocupările sale în cali­tate de secretar al comitetului U.T.C. pe exploatare în care mi-a împărtăşit atitea proiecte, atîtea planuri de viitor incit nu-ţi puteai închipui vreodată că o să le părăsească şi încă a­­tît de brusc, că o să se despar­tă de ele fără nici o strîngere de inimă. Vestea rămîne însă implacabilă. Bujor Bogdan, u­­nul din cei mai buni ingineri ai minei din Uricani, a plecat. A­­tras de un miraj pe care numai el îl descifrează, s-a transferat la Centrala cărbunelui din Pe­troşani. împreună cu directorul minei încercăm să desluşim im­plicaţiile gestului său. Toţi îl regretă. Inginerul Bogdan a fost un cadru tehnic de nădejde, competent, pasionat, apreciat pentru rezultatele obţinute. Conducerea minei Îşi punea mari speranţe în el. Iată însă că tinărul inginer i-a părăsit toc­mai cînd era mai mare nevoie de el. Facem cunoştinţă, astfel, cu un fenomen care continuă să di­minueze vizibil potenţialul crea­tor al întreprinderilor industria­lei exodul „aurului cenuşiu“ spre centrale, în acest exod sunt antrenaţi numeroşi tineri care renunţă prematur la ambiţia de a se realiza din punct de vede­re profesional, mulţumindu-se cu puţinul, un locşor intr-un bi­rou călduţ al centralei. Din pă­cate, cazul inginerului Bujor Bogdan nu este singular. Avem la îndemînă exemplul multor ti­neri care, după un debut în pro­fesie extrem de promiţător şi plin de satisfacţii, fac brusc o piruetă de 90 de grade, renun-Al. BALGRADEAN (Continuare in pag. a lll-a) Unul din cei mai buni ingineri părăseşte mina... „Detaşat la Moldova Nouă"... sau cum de­vine vizibilă inutilitatea unor ingineri în centrale. Un paradox : fabrici fără ingineri şi centra­le cu prea mulţi ingineri. FORMAREA VIITORULUI MUNCITOR ÎN VIZIUNEA TEHNICII MODERNE Convorbire cu tovarăşul ION PUŞCAŞU, director general in Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului • In noul an şcolar se intră cu un nomencla­tor de meserii îmbunătăţit. • Liceele de specia­litate vor depăşi cifra de 990 • Criteriile de amplasare a liceelor de specialitate şi a noilor şcoli profesionale : dezvoltarea industrială în care este angajat judeţul • Ce trebuie între­prins pentru dotarea corespunzătoare a la­boratoarelor şi atelierelor şcolare. Am început convorbirea des­pre noul an şcolar purtată cu tovarăşul Ion Puşcaşu, director general în Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului, pornind de la prevederile Conferinţei Naţio­nale a partidului privind asigu­rarea forţei de muncă necesare economiei. „ Sistemul şcolar care dă o profesie furnizează cea mai mare parte a muncitorilor cali­ficaţi. De aceea el trebuie să se plieze mereu după nevoile economiei naţionale, oferindu-i exact muncitorul de care are nevoie in etapa dată. Aceasta nu afectează cu nimic stabili­tatea învăţămintului, dar ea nu se poate confunda cu stagna­rea, cu pasul pe loc. Pentru prezent şi chiar în perspectivă — ne-a atras atenţia Conferinţa — „tinerii trebuie ajutaţi să posede un larg orizont de pre­gătire profesională, să aibă o calificare complexă pentru a nu fi puşi in situaţia de a executa numai operaţii limitate“... În acest spirit, odată cu noul an şcolar urmează să aplicăm un nomenclator de meserii şi spe­cialităţi îmbunătăţit, menit să lichideze specializarea îngustă, diversificarea nejustificată a unor profesiuni Imediat după Conferinţa Na­ţională ne-am consultat în a­­ceastă direcţie cu specialişti şi reprezentanţi ai ministerelor care au şcoli în subordine şi, pe baza consultării, am elabo­rat proiectele noilor nomencla­toare de meserii şi specialităţi. Ele au fost puse in discuţia Con­siliului invăţămintului profe­sional, tehnic şi liceal de spe­cialitate, chiar în şedinţa sa de constituire. O primă măsură a­­plicată deja, este unificarea no­menclatorului de meserii care se pregătesc prin şcolile pro­fesionale cu promovaţi ai cla­sei a VIII-a, cu nomenclatorul conceput pentru clasele forma­te din absolvenţi ai şcolii de 10 ani. — înţeleg că nomenclatorul de meserii şi specialităţi nu este incă definitivat. — Nu, şi totuşi anul şcolar 1972—1973 va începe cu un no­menclator îmbunătăţit şi cu a­­daptarea celorlalte instrumente de Invăţămînt — planuri, pro­grame, manuale — la acesta. Desigur, timpul fiind destul de înaintat, se cer eforturi, acord deplin între M.E.T. si ministerele care au şcoli in subordine, ope­­rativitate. — Care este prima operaţie — ca s-o numim aşa — la care este supus vechiul nomencla­tor ? — Să luăm profesiunea de lă­cătuş mecanic. O veţi găsi in nomenclatorul existent In foar­te multe variante : lăcătuş me­canic pentru industria construc­toare de maşini, lăcătuş meca­nic pentru industria uşoară, lă­cătuş mecanic pentru mină, lă­cătuş mecanic in siderurgie. Şi aşa mai departe. Ne gin­­dim ca planul de învăţă­­mint pentru meseria de lă­cătuş mecanic . Indiferent pentru care sector al econo­miei va fi pregătit­­ să asi­gure viitorului muncitor o bază de cunoştinţe comune de cul­tură generală şi de specialita­te prin următoarele discipline : Desenul tehnic, Matematica a­­plicată, Studiul materialelor, Rezistenţă şi organe de maşini, Protecţia muncii, Controlul ca­lităţii produselor, Organizarea producţiei şi relaţii de muncă, Educaţie fizică. Partea specifi­că a sectorului in care va lu­cra va fi insusită prin obiectul „Utilajul şi tehnologia mese­riei“ şi, in mod special, prin instruirea practică — atit cea din timpul cursurilor cit şi cea de la sfîrşitul fiecărui an şco­lar. Deci tinărul care va lucra ca lăcătuş mecanic in industria construcţiilor de maşini va face practică in unităţi ale a­­cesteia, viitorul lăcătuş meca­nic pentru industria uşoară se va instrui practic în unităţi cu acest profil. Unei asemenea pri­viri critice vor fi supuse şi alte meserii. — E singura îmbunătăţire po­sibilă a fi adusă nomenclatoru­lui ? — In ordinea convorbirii noas­tre, ar fi a doua, prima la care m-am referit — şi care s-a aplicat — vizind unificarea no­menclatoarelor de meserii pen­tru cele două categorii de can­didaţi pe care ni le oferă şcoala generală — cu 8 şi 10 clase. De asemenea, considerăm că pot fi MARIETA VIDRAŞCU (Continuare in pag. a lll-a) Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, va face o vizită oficială in Belgia La invitaţia regelui Baudouin I şi a reginei Fabiola, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în Belgia, între 24 și 26 octombrie 1972. in. ap" mT'fwmm . Uzina „Electromotor“ din Timişoara, secţia de rectificat. Utilajele de aici au fost realizate de către tineri in acţiunea de autoutilaje. Foto: PAVEL TÂNJALĂ Tovarăşul­­ NICOLAE CEAUŞESCU , a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti Joi, 31 august a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, a primit­­pe V. I. Drozdenko, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucu­reşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărăşească. ARTA ŞI PRACTICA de GRIGORE ARBORE Am consemnat, in paginile unei reviste, cîteva numere în şir, opiniile unor distinşi universitari referitoare la problemele actuale ale învăţămintului artistic. După multiple conversaţii purtate cu profesori cu experienţă, care şi-au consacrat de­cenii întregi din viaţă formării viitorilor cercetători, artişti sau educatori ai gustului public, un punct de vedere comun, cu neputinţă de ignorat, a devenit evident. Toţi interlocutorii noştri au ţinut să facă in mod expres o distincţie netă între perfecţionare şi modernizare, căci această din urmă noţiune era cuprinsă in titlul anchetei pentru care i-am rugat să işi ofere răspunsurile. Perfecţionarea ar fi însemnat, în accep­ţiunea aproape unanim conferită de dînşii cuvîntului, o tenta­tivă de­ îmbunătăţire a actualelor forme de invăţămînt. Re­zemate pe structuri organizatorice şi concepţii metodice ce dăinuie aproape de un secol - deci chiar de la crearea lui - în învăţămîntul nostru artistic, perfecţionările treptate, au arătat dînşii, nu au făcut decit să consacre pină la rutină un sistem care dacă s-ar baza exclusiv pe elemente tradi­ţionale şi-ar pierde legătura cu obiectivele prezentului şi, deci, nu şi-ar satisface finalitatea. Dimpotrivă, modernizarea ar presupune o privire, o explorare prospectivă a viitorului artei în condiţiile societăţii socialiste de miine , ţinîndu-se cont de necesităţi sociale noi se iveşte şi o nouă finalitate a artei şi ca atare se schimbă şi finalitatea învăţămintului artistic superior, obligat să iasă din tiparele sale tradiţionale în în­­tîmpinarea zilei şi omului de miine. Care sînt aceste necesi­tăţi ce impun o altă finalitate a procesului educaţional - iată un răspuns pe care, aşa cum subliniau dînşii, nu poate însă să ni-l dea decit practica nemijlocită, confruntarea cu realităţile. Ea va impune, deci, profilul unor şcoli de artă la fundamentarea cărora a contribuit activitatea nemijlocită a­i unor artişti precum Aman, Luchian, Tonitza, Ressu, Baba, Ciu­­curencu, Gheorghe Dima, Jora şi şirul ar putea mult conti­nua. Şcoala de artă a viitorului se naşte totdeauna în pre­zent. Modernizarea ei nu poate fi decit produsul nemijlocit al experienţei artiştilor de azi şi, mai ales, al celor de miine. Căci ei se vor confrunta cu un nou tip de sensibilitate cu noile opţiuni pe plan estetic ale unei civilizaţii mult evoluate­­ (Continuare în pag. a lll-a) .

Next