Scînteia Tineretului, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 7244-7269)
1972-09-01 / nr. 7244
In atelierul de proiectări al Uzinei „Timpuri Noi“, ing. Anca L. Apostolescu, ing. Marian Grădișteanu și tehnicianul Gh. Iliescu decid detaliile unui nou tip de motocompresori perrtru export. (Vă prezentăm, in pag. a lll-a, fotoreportajul realizat cu prilejul unei recente vizite în uzina bucureșteană) Cu aceleaşi ataşini -o producţie dublă Electroceramica—Turda, singura fabrică din ţară producătoare de material electroizolant din ceramică, este o unitate economică puternică şi modernă. De la începutul anului oamenii de aici au realizat o producţie suplimentară în valoare de 7 230 000 lei din angajamentul anual de 8 000 000 lei, şi au economisit 200 000 kW peste angajamentul anual. — Colectivul fabricii noastre, ne spune tovarăşul Nicolae Crişan, secretarul organizaţiei de partid, este hotărît să-şi îndeplinească in mod exemplar toate sarcinile de ctar, pentru a putea încheia cincinalul în 4 ani şi jumătate. In lunile următoare vom lua o serie de măsuri pentru perfecţionarea în continuare a procesului de producţie. Ne-am propus de exemplu să mecanizăm operaţiile de manipulare la strungul vertical pentru izolatorii carcasă prin construirea unei instalaţii de ridicare. Prin mecanizarea debavuării produselor la secţia joasă tensiune va creşte productivitatea muncii cu 50 la sută. Creşterea productivităţii muncii va constitui, aşadar, o pirghie importantă în realizarea obiectivului principal al întrecerii : îndeplinirea planului cincinal In 4 ani si jumătate. In această privinţă organizata U.T.C. are un cuvint greu de spus pentru că 70 la sută din muncitorii secţiei medie-tensiune sunt tineri. Dacă in 1069, se executau 320 de izolatori W.S.I. pe schimb, acum se produc în aceleaşi condiţii şi cu acelaşi număr de muncitori, 600 de izolatori pe schimb. Secretul acestui succes : aici activează 3 brigăzi de muncă ale tinerilor. Utecişti ca Mircea Sandra, Iulian Iuga, Vasile Marea, Ilie Marcu sunt mereu în fruntea întrecerii, iar exemplul lor e un îndemn pentru toţi tinerii secţiei care nici ei nu vor să fie mai prejos. Mişcarea de inovaţii a adus şi ea economii considerabile fabricii şi a contribuit la creşterea productivităţii muncii. In primul semestru al acestui an au fost aplicate 30 de inovaţii cu o eficienţă economică cu 26 la sută mai mare faţă de anul 1971 şi care au adus economii nust calculate de 3 020 000 lei. Nicolae Copil, locţiitorul secretarului U.T.C. pe întreprindere, ne spune că mulţi dintre aceşti inovatori sunt tineri. 30 DECEMBRIE I. CIMPBAN Proletari din toate țările, uniți-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II, Nr. 7244 4 PAGINI — 30 BANI VINERI 1 SEPTEMBRIE 1972 În cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii MUNCA AVANTATĂ REALIZĂRI DE PRESTIGIU INIŢIATIVA CONSTRUCTORILOR CONSTANŢENI La 150 de apartamente , unul realizat din economii în cartierul Filimon Sîrbu din Constanţa au fost recepţionate 140 de apartamente a căror construcţie s-a încheiat cu o lună înainte de termen. Lucrătorii trustului constanţean s-au angajat să menţină în continuare acest ritm de lucru pe toate şantierele, pentru ca cele 2 300 de apartamente prevăzute anul acesta să fie date în folosinţă cu cel puţin o lună înainte de termen. Analizîndu-şi posibilităţile de care dispun, constructorii s-au angajat să realizeze la fiecare 150 de apartamente unul din economii. Raportat la nivelul sarcinilor din acest an ale trustului, acest angajament reprezintă 16 apartamente în plus, construite din materiale economisite. In județul Galați 29000 ELEVI SPRIJINĂ UNITĂȚILE AGRICOLE La Comitetul judeţean Galati al U.T.C. a avut loc o şedinţă a comandamentului de muncă voluntar-patriotică la care, alături de activişti U.T.C., au participat reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar, ai I.A.S., directori de şcoli, din partea altor factori de răspundere. Ordinea de zi : stabilirea celor mai adecvate măsuri pentru ca munca voluntar-partiiotică a elevilor în campania de toamnă să se desfăşoare in cele mai bune condiţii, cu un randament sporit. L-am solicitat, după încheierea acestei oportune dezbateri, pe tovarăşul Vasile Cînepă, şeful secţiei tineret-muncitoresc de la Comitetul judeţean Galaţi al U.T.C. — In toamna aceasta vom mobiliza la muncă voluntarpatriotică In sprijinul campaniei de recoltare în jur de 29 000 elevi. Aceasta implică, desigur, mari răspunderi. Putem să spunem insă că prima zi a lui septembrie nu ne-a prins nepregătiţi. Am purtat pînă acum dialoguri cu fiecare director de şcoală, cu conducătorii unităţilor agricole din judeţ, cu ceilalţi factori. Ne-am stabilit un plan minuţios, încît la ora actuală fiecare ştie unde îşi va desfăşura activitatea, cu cine, în ce perioadă, ce rezultate trebuie să obţină. Am trecut în prezent la definitivarea brigăzilor şi echipelor de elevi pentru a asigura continuitatea in muncă la punctele de lucru şi o atmosferă prielnică unor bune realizări. Am stabilit ca în fiecare întreprindere agricolă de stat întreaga activitate de muncă voluntar-patriotică să fie coordonată de cite un activist al comitetului județean U.T.C., iar în C.A.P.-uri de către comitetul comunal U.T.C. Succese care obligă Finala pe ţară — la cină şi handbal — a Cupei tineretului de la sate, ediţia de vară, va continua să rămînă încă multă vreme vie în mintea tuturor celor ce au urmărit competiţia pe stadioanele Capitalei. Mai mult decit oricînd aceste finale au impresionat prin nivelul tehnic şi tactic al jocurilor, prin dăruirea cu care jucătorii s-au avintat în întrecere, prin dîrzenia cu care fiecare echipă şi-a apărat şansele, prin echilibrul valoric al tuturor formaţiilor prezente pe teren. Dar, dincolo de aceste observaţii imediate, finalele au oferit un excelent prilej al unei analize mai amănunţite a întregii competiţii, un prilej pentru punerea în discuţie a unor observaţii şi propuneri, toate menite să aducă îmbunătăţiri utile bunei desfăşurări a Cupei tineretului de la sate în ediţiile ce vor urma. Prima observaţie pe care o consemnăm cu plăcere este aceea a unei creşteri valorice sensibile faţă de anul trecut, a pregătirii şi comportării în teren a formaţiilor, atît la această finală cit şi la fazele intermediare. Ceea ce vădeşte o pătrundere calitativă şi cantitativă mai intensă a disciplinelor sportive incluse în regulament în din ce în ce mai multe locuri-AL. DOBRE (Continuare in pag. all-a) țt PE CARE LE PUBLICĂM IN PAGINA A sîisi CĂ po^e^mS)ȘI'A demonstrat lui In- Utecistul NICOLAE NĂSTAC O ANOMALIE: inginer şef [fost] în producţie r\r pr j mînuitor de hîrtii în Centrală Ut II ! — Inginerul Bujor Bogdan nu mai lucrează la noi ! Vestea, adusă de către directorul minei din Uricani, ni s-a părut de necrezut: doar puţin mai înainte avusesem cu tînărul inginer o discuţie referitoare la preocupările sale în calitate de secretar al comitetului U.T.C. pe exploatare în care mi-a împărtăşit atitea proiecte, atîtea planuri de viitor incit nu-ţi puteai închipui vreodată că o să le părăsească şi încă atît de brusc, că o să se despartă de ele fără nici o strîngere de inimă. Vestea rămîne însă implacabilă. Bujor Bogdan, unul din cei mai buni ingineri ai minei din Uricani, a plecat. Atras de un miraj pe care numai el îl descifrează, s-a transferat la Centrala cărbunelui din Petroşani. împreună cu directorul minei încercăm să desluşim implicaţiile gestului său. Toţi îl regretă. Inginerul Bogdan a fost un cadru tehnic de nădejde, competent, pasionat, apreciat pentru rezultatele obţinute. Conducerea minei Îşi punea mari speranţe în el. Iată însă că tinărul inginer i-a părăsit tocmai cînd era mai mare nevoie de el. Facem cunoştinţă, astfel, cu un fenomen care continuă să diminueze vizibil potenţialul creator al întreprinderilor industrialei exodul „aurului cenuşiu“ spre centrale, în acest exod sunt antrenaţi numeroşi tineri care renunţă prematur la ambiţia de a se realiza din punct de vedere profesional, mulţumindu-se cu puţinul, un locşor intr-un birou călduţ al centralei. Din păcate, cazul inginerului Bujor Bogdan nu este singular. Avem la îndemînă exemplul multor tineri care, după un debut în profesie extrem de promiţător şi plin de satisfacţii, fac brusc o piruetă de 90 de grade, renun-Al. BALGRADEAN (Continuare in pag. a lll-a) Unul din cei mai buni ingineri părăseşte mina... „Detaşat la Moldova Nouă"... sau cum devine vizibilă inutilitatea unor ingineri în centrale. Un paradox : fabrici fără ingineri şi centrale cu prea mulţi ingineri. FORMAREA VIITORULUI MUNCITOR ÎN VIZIUNEA TEHNICII MODERNE Convorbire cu tovarăşul ION PUŞCAŞU, director general in Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului • In noul an şcolar se intră cu un nomenclator de meserii îmbunătăţit. • Liceele de specialitate vor depăşi cifra de 990 • Criteriile de amplasare a liceelor de specialitate şi a noilor şcoli profesionale : dezvoltarea industrială în care este angajat judeţul • Ce trebuie întreprins pentru dotarea corespunzătoare a laboratoarelor şi atelierelor şcolare. Am început convorbirea despre noul an şcolar purtată cu tovarăşul Ion Puşcaşu, director general în Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului, pornind de la prevederile Conferinţei Naţionale a partidului privind asigurarea forţei de muncă necesare economiei. „ Sistemul şcolar care dă o profesie furnizează cea mai mare parte a muncitorilor calificaţi. De aceea el trebuie să se plieze mereu după nevoile economiei naţionale, oferindu-i exact muncitorul de care are nevoie in etapa dată. Aceasta nu afectează cu nimic stabilitatea învăţămintului, dar ea nu se poate confunda cu stagnarea, cu pasul pe loc. Pentru prezent şi chiar în perspectivă — ne-a atras atenţia Conferinţa — „tinerii trebuie ajutaţi să posede un larg orizont de pregătire profesională, să aibă o calificare complexă pentru a nu fi puşi in situaţia de a executa numai operaţii limitate“... În acest spirit, odată cu noul an şcolar urmează să aplicăm un nomenclator de meserii şi specialităţi îmbunătăţit, menit să lichideze specializarea îngustă, diversificarea nejustificată a unor profesiuni Imediat după Conferinţa Naţională ne-am consultat în această direcţie cu specialişti şi reprezentanţi ai ministerelor care au şcoli în subordine şi, pe baza consultării, am elaborat proiectele noilor nomenclatoare de meserii şi specialităţi. Ele au fost puse in discuţia Consiliului invăţămintului profesional, tehnic şi liceal de specialitate, chiar în şedinţa sa de constituire. O primă măsură aplicată deja, este unificarea nomenclatorului de meserii care se pregătesc prin şcolile profesionale cu promovaţi ai clasei a VIII-a, cu nomenclatorul conceput pentru clasele formate din absolvenţi ai şcolii de 10 ani. — înţeleg că nomenclatorul de meserii şi specialităţi nu este incă definitivat. — Nu, şi totuşi anul şcolar 1972—1973 va începe cu un nomenclator îmbunătăţit şi cu adaptarea celorlalte instrumente de Invăţămînt — planuri, programe, manuale — la acesta. Desigur, timpul fiind destul de înaintat, se cer eforturi, acord deplin între M.E.T. si ministerele care au şcoli in subordine, operativitate. — Care este prima operaţie — ca s-o numim aşa — la care este supus vechiul nomenclator ? — Să luăm profesiunea de lăcătuş mecanic. O veţi găsi in nomenclatorul existent In foarte multe variante : lăcătuş mecanic pentru industria constructoare de maşini, lăcătuş mecanic pentru industria uşoară, lăcătuş mecanic pentru mină, lăcătuş mecanic in siderurgie. Şi aşa mai departe. Ne gindim ca planul de învăţămint pentru meseria de lăcătuş mecanic . Indiferent pentru care sector al economiei va fi pregătit să asigure viitorului muncitor o bază de cunoştinţe comune de cultură generală şi de specialitate prin următoarele discipline : Desenul tehnic, Matematica aplicată, Studiul materialelor, Rezistenţă şi organe de maşini, Protecţia muncii, Controlul calităţii produselor, Organizarea producţiei şi relaţii de muncă, Educaţie fizică. Partea specifică a sectorului in care va lucra va fi insusită prin obiectul „Utilajul şi tehnologia meseriei“ şi, in mod special, prin instruirea practică — atit cea din timpul cursurilor cit şi cea de la sfîrşitul fiecărui an şcolar. Deci tinărul care va lucra ca lăcătuş mecanic in industria construcţiilor de maşini va face practică in unităţi ale acesteia, viitorul lăcătuş mecanic pentru industria uşoară se va instrui practic în unităţi cu acest profil. Unei asemenea priviri critice vor fi supuse şi alte meserii. — E singura îmbunătăţire posibilă a fi adusă nomenclatorului ? — In ordinea convorbirii noastre, ar fi a doua, prima la care m-am referit — şi care s-a aplicat — vizind unificarea nomenclatoarelor de meserii pentru cele două categorii de candidaţi pe care ni le oferă şcoala generală — cu 8 şi 10 clase. De asemenea, considerăm că pot fi MARIETA VIDRAŞCU (Continuare in pag. a lll-a) Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, va face o vizită oficială in Belgia La invitaţia regelui Baudouin I şi a reginei Fabiola, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în Belgia, între 24 și 26 octombrie 1972. in. ap" mT'fwmm . Uzina „Electromotor“ din Timişoara, secţia de rectificat. Utilajele de aici au fost realizate de către tineri in acţiunea de autoutilaje. Foto: PAVEL TÂNJALĂ Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU , a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti Joi, 31 august a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primitpe V. I. Drozdenko, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărăşească. ARTA ŞI PRACTICA de GRIGORE ARBORE Am consemnat, in paginile unei reviste, cîteva numere în şir, opiniile unor distinşi universitari referitoare la problemele actuale ale învăţămintului artistic. După multiple conversaţii purtate cu profesori cu experienţă, care şi-au consacrat decenii întregi din viaţă formării viitorilor cercetători, artişti sau educatori ai gustului public, un punct de vedere comun, cu neputinţă de ignorat, a devenit evident. Toţi interlocutorii noştri au ţinut să facă in mod expres o distincţie netă între perfecţionare şi modernizare, căci această din urmă noţiune era cuprinsă in titlul anchetei pentru care i-am rugat să işi ofere răspunsurile. Perfecţionarea ar fi însemnat, în accepţiunea aproape unanim conferită de dînşii cuvîntului, o tentativă de îmbunătăţire a actualelor forme de invăţămînt. Rezemate pe structuri organizatorice şi concepţii metodice ce dăinuie aproape de un secol - deci chiar de la crearea lui - în învăţămîntul nostru artistic, perfecţionările treptate, au arătat dînşii, nu au făcut decit să consacre pină la rutină un sistem care dacă s-ar baza exclusiv pe elemente tradiţionale şi-ar pierde legătura cu obiectivele prezentului şi, deci, nu şi-ar satisface finalitatea. Dimpotrivă, modernizarea ar presupune o privire, o explorare prospectivă a viitorului artei în condiţiile societăţii socialiste de miine , ţinîndu-se cont de necesităţi sociale noi se iveşte şi o nouă finalitate a artei şi ca atare se schimbă şi finalitatea învăţămintului artistic superior, obligat să iasă din tiparele sale tradiţionale în întîmpinarea zilei şi omului de miine. Care sînt aceste necesităţi ce impun o altă finalitate a procesului educaţional - iată un răspuns pe care, aşa cum subliniau dînşii, nu poate însă să ni-l dea decit practica nemijlocită, confruntarea cu realităţile. Ea va impune, deci, profilul unor şcoli de artă la fundamentarea cărora a contribuit activitatea nemijlocită ai unor artişti precum Aman, Luchian, Tonitza, Ressu, Baba, Ciucurencu, Gheorghe Dima, Jora şi şirul ar putea mult continua. Şcoala de artă a viitorului se naşte totdeauna în prezent. Modernizarea ei nu poate fi decit produsul nemijlocit al experienţei artiştilor de azi şi, mai ales, al celor de miine. Căci ei se vor confrunta cu un nou tip de sensibilitate cu noile opţiuni pe plan estetic ale unei civilizaţii mult evoluate (Continuare în pag. a lll-a) .