Scînteia Tineretului, mai 1973 (Anul 29, nr. 7448-7474)

1973-05-01 / nr. 7448

TRĂI­AS CA 1 MAI ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc Patria mea Turme măreţe de flori au ieşit să pască Pe cimpul Patriei mele. Bună dimineaţa turme de ginduri, Sărutaţi, sărutaţi Patria noastră. Cetăţile urcă, pe colină ca mieii casele se uită In văile genunchi ai mei Patriei mele. Puterea zeiască pe care-o avem s-o răsfringem In imnuri Patriei noastre. Darurile pe care in fiecare clipă eu ţi le-aduc, Fericire, sunt ale Patriei mele. Ştiu semeţ ţi blind ca să fiu, DUMITRU M. ION Ştiu să murmur ca­riurile noastre toate : Dacă patria mea este liberă ţi eu sint liber ca ea. Patria mea Mă lasă să o-nţeleg, să mă culc cu mina sub cap Ascultind miresmele ei, durerile ei, libertatea ei sfinta si mare. ARC DE TRIUMF, dată pe an, de ziua aceasta, ne gindim sărbătoreşte la actul pe care il efectuăm co­tidian, cu elan­ii modestie, cu hărnicie şi perseverenţă, pe deplin conştienţi că el sem­nifică şi împlineşte sen­sul vieţii noastre. Ne gindim şi-l apre­ciem sărbătoreşte dar şi cu profunzimea şi exigenţa necesare, il raportăm la dimensiuni festive dar fără a renunţa la caracterul său de lucru intens, pentru că, dacă ne cintărim fiecare zi cu unitatea de măsură a muncii, este cu atît mai firesc s-o facem in ziua care ii este dedicată, ca semn al solidarităţii internaţionale a celor ce mun­cesc. Avem o sărbătoare a muncii o dată pe an, in fiecare an, pentru că de la acel 1 Mai, înscris, acum mai bine de opt decenii în ca­lendarul revoluţionar al muncitorimii, tradiţia a dovedit prin argumente durabile că poate fi nu numai păstrată, ci şi îmbogăţită , pen­tru că fiecare an aduce cu sine din sfera muncii, noi evenimente care se cer consem­nate, adăugate in acelaşi calendar politic, expresii elocvente ale unui efort constructiv, ale unei existenţe umane demne. Evenimentele pe care le traversează însăşi ţara noastră de la un an la altul, îmbogăţind propria sa istorie socialistă, sunt tot atitea fapte incontestabile ale unui proces ascen­dent ale cărui puncte de sprijin în realitate sporesc bilanţul realizărilor. De la acel 1 Mai in preajma căruia au apărut primele treizeci de tractoare româneşti n-a trecut, desigur, prea multă vreme, insă drumul parcurs pină la succesele acestui an, cînd tractoarele noa­stre ară pe meridianele globului, cînd zeci de unităţi socialiste - întreprinderi, coopera­tive agricole, institute de cercetare - primesc în semn de răsplată cea mai înaltă distincţie a muncii, se confundă cu o întreagă istorie. Este istoria pe care a scris-o clasa noastră muncitoare, punîndu-şi semnătura pe loco­motivele Craiovei şi autoturismele Piteştiului, pe utilajul petrolier ce ocupă un loc de frunte in lume, pe întreaga evoluţie a in­dustriei româneşti, astăzi ajunsa la un înalt grad de tehnicitate, la dezvoltarea ritmică a tuturor sectoarelor de bază ale producţiei materiale. O istorie care nu era posibilă de­cit în anii noştri, în condiţiil­e in care rolul hotăritor în societate il are omul muncii, in care dreptul şi datoria de a munci sunt titlul nostru de mîndrie, căpătînd semnificaţiile de­plinei valorificări a resurselor şi capacităţilor creatoare ale poporului. Eforturile pe care le depun cu consecven­ţă partidul şi statul nostru se îndreaptă de aceea firesc tocmai către punerea tot mai mare în valoare a inepuizabilelor posibilităţi ale oamenilor muncii, dirijînd întregul proces al muncii spre desâvîrşirea mai rapidă a construcţiei socialismului. Hotăririle şi măsu­rile adoptate de Congresul X, de Conferinţa Naţională a partidului reprezintă, in acest sens, expresia voinţei întregului popor, dorin­ţa de a aduce mai repede şi mai aproape de sine societatea socialistă multilateral dezvol­tată, cu conştiinţa limpede că în felul a­­cesta munceşte şi luptă pentru propria bună­stare şi prosperitate pentru ridicarea întregii societăţi la nivelul ţărilor dezvoltate ale lu­mii. În aceasta se află, desigur, şi explicaţia largului şi entuziastului ecou de care s-a bucurat în rîndul maselor de oameni­­ ai muncii, chemarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, de a realiza actualul cinci­nal in numai patru ani şi jumătate ; acesta este motivul deplinei adeziuni pe care o dă­„SCÎNTEIA TINERETULUI“ . (CnntnnMitf' in rwe o fV o) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7448­6 PAGINI— 30 BANI -MARȚI 1 MAI 1973 RODNIC BMW DE ARMINDENI Corespondenţii noştri judeţeni informează despre noi realizări de prestigiu înscrise în cronica întrecerii socialiste Angajamentul anual îndeplinit după 4 luni Colectivul Uzinei mecanice de material rulant din Braşov a în­deplinit angajamentul anual la producţia globală şi la producţia marfă , succes datorat în primul rînd folosirii mai raţionale a ca­pacităţilor de producţie. Au fost livrate peste planul primului tri­mestru mai mult de 1000 tone piese turnate de schimb în va­loare de 2 000 000 lei pentru lo­comotive şi vagoane. A. VELF­A La Galaţi s-a încheiat însămînţarea porumbului In judeţul Galaţi lucrătorii de pe ogoare din C.A.V. şi I.A.S. au continuat ieri însămînţarea po­rumbului pe ultimele suprafeţe. Muncind cu deosebit avînt coo­peratorii şi mecanizatorii gălă­ţeni au raportat aseară însămîn­ţarea cu porumb a peste 10 000 hectare de la începutul campa­niei. S-a încheiat astfel însămîn­ţarea întregii suprafeţe destinate acestei culturi cu excepţia unor mici terenuri aflate încă sub in­fluenţa excesului de umiditate. I. CHIRIC Succesul mecani­zatorilor din Timiş Angajamentul mecanizatorilor timişoreni de a încheia în ma­ximum 4 zile campania agricolă de primăvară e pe punctul de a fi respectat. Duminică ei au în­­sămintat 5 960 hectare cu po­rumb şi alte 576 cu soia. Aceas­ta înseamnă că incă 30 de uni­tăţi cooperatiste au terminat insămîntatul porumbului și a altor culturi. I. OANCEA |___________­_______________________________| La Tîrnăveni, 14 milioane lei producţie suplimentară Chimiştii din Tîrnăveni, rapor­tează realizarea unei producţii suplimentare de aproape 14 mi­lioane lei. 30 tone bicromat, 550 tone sulfat, 135 tone carbid, 5000 mp. faianţă, piese de schimb în va­loare de 2 700 000 lei sunt externi dintre reperele efortului ne­întrerupt al muncitorilor de aici pentru îndeplinirea cu succes a angajamentului lor. Aceste re­zultate consacră şi numele tine­rilor din brigăzile conduse de Iosif Eperesi, Ioan Vraciu, Mihai Sărişan, Mihu Mircea şi Vasile Horvath. MIRCEA BORDA Inaltul ORDIN AL MUNCII Simbol al cinstirii şi inaltei preţuiri, prestigioasa distincţie a răsplătit şi anul acesta truda şi hărnicia­­ a numeroase colective de oameni care, prin dăruire şi abnegaţie, prin sacrificiu şi entuziasm s-au situat­­ in fruntea întrecerii socialiste. Pentru ei, Ordinul Muncii — nu ca distincţie, ci ca semn al existenţei — reprezintă dimensiunile unei conştiinţe patriotice, di­mensiunile unei vocaţii, a idealului lor comunist. Pen­­tru că, într-adevâr, sub imperativul muncii, sub conducerea Partidului Comunist Român, noi toţi cei 21 de milioane — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — înaintăm spre împlinirea aceluiaşi i­­deal socialist, spre făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. înaltul Ordin al Muncii constituie nesecata sursă a izbinzilor şi satisfacţiilor noastre, temeiul libertăţii, fundalul viitorului nostru comunist,­­ aspiraţiile noastre ale tuturor. Pe această temă, reporterii noştri transcriu in pagina a 11-a gîndurile oamenilor din zece mari uni­tăţi din ţară, încununate de înalta distincţie acordată de Consiliul de Stat in preajma sărbătoririi Zilei muncii din acest an. Fotomontaj realizat de O. PLECAN si A. CALISTRAT PA­TRI A *n im * A 1 II 1 A şi in gînd Sub acest titlu, pagina a 3-a a ziarului nostru decupează din sărbătorescul raport al zilei de azi, cîteva fapte eroice de muncă săvîrşite în uzine, pe şantiere, pe ogoare, în şcoli şi facultăţi. Sînt fapte definitorii pentru răspunderea şi dăruirea cu care tînăra generaţie, alături de întregul popor, se înscrie în efortul de înfăptuire a programului partidului de ridicare pe culmi tot mai înalte a patriei noastre socialiste Temelie a existenţei noastre ca oa­meni, ca ţară, munca ne este, deopo­trivă, principalul criteriu după care ne definim în ochii lumii, contribuţia românească la schimbul mondial al valorilor materiale bucurîndu-se as­tăzi pe toate continentele de un pres­tigiu deosebit. Această faţetă a mun­cii noastre — expresie incontestabilă a calităţii şi rodniciei ei — este evo­cată, în pagina a VI-a, în grupajul : Pe meridianele lumii ROMÂNIA MUNCITOARE | Azi, la posturile noastre de | | RADIO Şl TELEVIZIUNE | Astăzi, marţi, în jurul orei 10,00, posturile noastre de Radio şi Televiziune vor trans­mite direct de la stadionul Republicii din Ca- I pitală adunarea populară organizată cu pri­lejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solida- | . ritatii internationale a celor ce muncesc. Principiul — matcă de PETRU POPESCU In soarele încă palid al acestei primăveri ciudate, își a­­daugă lumina un întîi mai nou. Zi a muncii, in anotimpul mun­cilor, în efortul mai larg al cincinalului, în lupta vigilentă cu o ploaie perfidă care a vrut și anul ăsta să ne inunde, zi a muncii înscrisă in toate preocupările, grijile, speranţele unei societăţi care construieşte, proiectează, inovează. Puternicul simbol al acestei zile extrem de viu pentru poporul român. (Continuare in pag. a IV-a)

Next