Scînteia Tineretului, august 1973 (Anul 29, nr. 7527-7552)

1973-08-01 / nr. 7527

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 EXPRESIA VOINŢEI NOASTRE DE ACŢIUNE SUCCESELE DE FIECARE ZI Douăzeci la sută din suprafaţa arabilă a întreprinderii agricole constituită pe păravitul smuls apelor prin îndiguirea şi desecarea lacului Greaca şi-a trimis rodul în hambare. Cu ce eficienţă economică s-a produs tona de grîu şi de orz ? La porumb, orez, floarea-soarelui, soia şi sfecla de zahăr perioada de vegetaţie este avansată, lucrări de întreţinere practic nu se mai execută. Ce perspectivă a eficienţei leului investit oferă primele evaluări în lan ? Ca sector complementar, menit să valorifice superior, intensiv, condiţiile naturale existente, ce bilanţ al eficienţei adaugă sintezei contabile încheiată la sfîrşitul primelor şapte luni ale anului ? Subsumate amplei acţiuni : „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“, cu ce iniţiative se înscrie organizaţia U.T.C. în efortul colectivului pentru creşterea volumului de beneficii ? Pe aceste coordonate s-a desfăşurat dialogul nostru la I. S. Chirnogi. Beneficiul, acest sintetic indicator de plan, sursă reală pentru reproducţia lărgită şi sporirea posibilităţilor de stimulare a muncii devotate şi competente — este de părere inginerul Ion Oancea, directorul întreprinderii — redă ceea ce se face clipă de clipă la fiecare verigă a producţiei, oricît de puţin importantă ar părea la prima vedere. Ca specialist sau economist, ca mecanizator. Îngrijitor de animale, şofer ori simplu lucrător permanent trebuie să găseşti cel mai bun răspuns la un foarte mare număr de întrebări. Pentru că volumul beneficiilor nu se poate dezvolta pe un remediu însemnind rutină, ci numai pe frămîntare continuă, pe acţiune neobosită, pe adoptarea a tot ce este mai nou şi valoros. Analizele de sol au evidenţiat faptul că pământul întreprinderii e bogat în fosfor, ceea ce în cazul griului şi orzului ne-a permis reducerea dozei de îngrăşăminte fosfatice cu 36 de kilograme substanţă activă la hectar. Mecanizarea încărcării recoltei, simplificarea lucrărilor necesitate de transport (eliminarea săcuitului, de pildă) şi folosirea numai a mijloacelor proprii (52 de remorci), reuşita unei productivităţi a muncii ridicată la recoltare şi depăşirea producţiilor medii planificate cu 50 de kilograme la hectarul de grîu şi 90 de kilograme la cel de orz au contribuit, de asemenea, la reducerea cheltuielilor de producţie. Numai pe aceste căi am realizat o depăşire de 490 000 de lei a planului iniţial de beneficii. Se adaugă un milion şi jumătate de lei realizaţi prin valorificarea a 1 810 tone de grîu ca fond semincer. A fost înmulţit soiul de grîu „Lovrin-10“, deosebit de productiv şi valoros din punct de vedere panificabil. Se reuşeşte, astfel, ca beneficiile obţinute la grîu să depăşească de trei ori planificarea iniţială. Nici o sumă nu este prea mică atunci cînd o economiseşti — este cuvîntul de ordine al celor două mii şi ceva de salariaţi ai întreprinderii agricole de stat Chirnogi. Cu această intenţie a fost amenajată aici o modernă staţie de uscare a cerealelor şi de selectare a griului ; a fost conceput un dispozitiv de stivuit grîul în vrac, pe acelaşi tractor fiind instalată şi o cositoare mecanică — mecanizatorul folosind cu maximă eficienţă fiecare clipă ; a fost generalizată erbicidarea in combinaţie cu cositul mecanic al trestiei din porumb în momentul cînd planta de bază are 3—4 frunze — lucrări ce suprimă prăşitul mecanic ,şi plivitul ; semănatul orzului se realizează cu avionul , tractoarele rămîn în cîmp de primăvara şi pînă toamna tirziu, economia de carburanţi obţinută prin evitarea deplasărilor echivalînd cu necesarul pentru executarea lucrărilor complete pe cîteva sute de hectare cultivate cu porumb. Iar condiţiile naturale şi economice de care dispune unitatea sunt mereu mai bine puse în valoare prin dezvoltarea zootehniei şi semănatul unor culturi complementare (legume, pepeni etc.), prin extinderea culturilor duble. De la cele 150 de vaci ale unităţii s-a obţinut în primele şapte luni ale anului o producţie medie de peste 2 200 litri lapte, cu o treime peste prevederile de plan şi la un preţ de Cost, cu aproape douăzeci de lei hectolitrul sub prevederile iniţiale. Succesul are la bază, pe de o parte competenţa profesională şi dăruirea îngrijitorilor şi a cadrelor de specialişti, iar pe de altă parte eforturile depuse pentru folosirea în raţii a furajelor ieftine obţinute prin cosirea ierburilor crescute pe canalele de desecare, o producţie secundară de porumb, grîu, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr. Tinerii din cadrul întreprinderii, prin acţiuni proprii, au atras în circuitul agricol 75 de hectare pe care le-au cultivat cu furaje , au cosit şi au depozitat finuri in echivalent cu peste două mii de hectolitri lapte. Printr-un ordin al ministrului, colectivul unităţii este felicitat „pentru producţie de lapte foarte bună obţinută in primele 6 luni ale anului şi cel mai scăzut preţ de cost înregistrat în reţeaua agriculturii de stat“. Stimulaţi de hotărîrea recentei Plenare a C.C. al P.C.R. unitatea a achiziţionat şi îngrăşat, în sistem gospodăresc, o sută de tăuraşi. Valorificaţi la greutatea de 400 kilograme fiecare, in condiţiile actualelor preţuri de achiziţii, se obţin beneficii de cel puţin o jumătate de milion de lei. Ingrăşarea tăuraşilor la I.A.S. Chirnogi este şi o probă de ce înseamnă spirit gospodăresc. Adăposturile sînt nişte improvizaţii, în bună parte realizate chiar de către îngrijitori, iar furajul de bază se rezumă la lucerna semănată in terenul din imediata vecinătate a centrului administrativ — pînă de curînd necultivat —, şi fînurile de baltă. Acest sector asigură pentru fiecare zace lei cheltuieli de producţie cel puţin cincizeci de lei beneficii. Şi, de ce să n-o recunoaştem, este deosebit de avantajos. Şi, adunînd leu cu leu, colectivul I.A.S. Chirnogi raportează acum beneficii însumînd cîteva milioane , permit estimarea la cel puţin opt milioane de lei a cifrei rentabilităţii muncii pe anul 1973. Spunem cel puţin, pentru că in calcul sînt luate condiţiile toamnei,, cînd, din incinta Indiguită, va trebui transportată recolta însumînd cîteva mii de vagoane. In cazul unei perioade lipsite de ploi, la cifra amintită — sublinia tovarăşul Ion Oancea — Uşor se vor mai putea adăuga 2—3 milioane de lei, ca urmare a utilizării intensive a mijloacelor de transport şi a măririi productivităţii de recoltare la combine. De fapt, aici, la I.A.S. Chirnogi, bătălia se dă pentru îndeplinirea prevederilor cincinalului in cel mult 4 ani şi opt luni , în patru ani realizindu-se beneficiile prevăzute pentru cinci... O industrie a sticlei se dezvoltă in frumoasa comună de pe malurile Plapcei, Scorniceşti. Coşuleţe pentru flori, coşuleţe multicolore, dantelate, lucrate din sticlă. O comandă pentru Anglia, 3 000 de coşuleţe care vor împodobi interioarele gospodinelor de peste Canalul Minecii. La această comandă lucrau cei 20 de sticlari-suflători, cum li se zice după nomenclatorul de funcţii, sau 20 de sticlari-artişti, cum le-am zis după risipa de fantezie pe care o fac scăldaţi in sudoarea muncii lor „calde“. Cei mai mulţi sunt tineri, utecişti, au învăţat meseria doar în un an in urmă de la sticlarii din Tomeşti. Şi au dat prima şarjă aici în octombrie 1972. „ Lucrăm cu foarte multă tragere de inimă — ne spune Marin Nicolescu. Pe de o parte pentru că facem ceva care ne place, de care ne-am îndrăgostit pur şi simplu (sintem primii sticlari ai Scorniceştiului), iar pe de alta pentru că sintem apasă, ceea ce pentru un om care-şi iubeşte casa, satul, e mare lucru, a luat fiinţă o secţie de artizanat, unde se confecţionează nasturi şi catarame, din metal sau material plastic. Odată tehnica de lucru învăţată, preocuparea de bază a celor 16 utecişti care lucrează aici, este de a lărgi paleta de modele şi culori a produselor atît de căutate pe care le produc. Soţii Alexandra şi Doru Pirlogea, Ileana şi Ştefan Pop, Ion Iuga şi alţii s-au constituit intr-un nucleu de lucrători care doresc să acorde drept principale atribute ale muncii lor inventivitatea, fantezia. Şi tot industriei, „industrie vegetală", este si activitatea care se desfăşoară în cele 16 hectare de sere. Am intilnit aici, in grădina de sub bolta de sticlă, două brigăzi de tineri în întrecere care-şi stabiliseră drept criterii de apreciere sporurile de producţie la tronsoanele cultivate cu tomate sau castraveţi, punctualitatea, calitatea lucrărilor, participarea la acţiunile de înfrumuseţare a serei. Pînă la încheierea primei părţi a bilanţului mai e puţin. Un lucru se ştie , dar ambele brigăzi au livrat cantităţi spe patru se vor realiza beneficiile prevăzute pentru cincinal LA FIECARE LEU CHELTUIT -RENTABILITATE MAXIMA! GH. FECIORU La I.A.S. Chirnogi, fiecare tonă de grîu s-a realizat cu un preţ de cost mult sub nivelul planificat. Foto: ST. WEISS Judeţele Olt şi Teleorman s- a încheiat secerişul In cursul zilei de ieri, alte două judeţe, Ol şi Teleorman, au încheiat campania de recoltare a păioaselor. Cu acest prilej, comitetele judeţene de partid au adresat C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, telegrame prin care lucrătorii din agricultura celor două judeţe se angajează să nu-şi precupeţească eforturile pentru a contribui cu noi succese la înfăptuirea cincinalului înainte de termen. „TINERII INDUSTRIAŞI“ DIN SCORNICEŞTI Explicaţia este suficientă. Valabilă şi în cazul celorlalţi aproape 200 de tineri care au pus pe roate şi alte „industrii“ ale satului. La secţia de bachenţă a aceleiaşi I.P.P.S. — întreprinderea de producţie şi prestări servicii — lucrează 50 de utecişti. Ei fac plăci pentru carburator, bare duş, aplice, port-prosoape, în total 12 repere. Vorbele o spun mai puţin, dar rezultatele cotidiene ale muncii lui Gheorghe Crăciunoiu, Florea Drăgănete, Crizantema Ene, Florica Negreanu, Floarea Mateescu sau a oricărui lucrător tinăr sunt mult mai edificatoare. — Nu avem experienţă ce-i drept, de tradiţie nici vorbă, dar ne convingem pe zi ce trece că putem să fim şi buni meseriaşi aşa cum am fost şi buni lucrători ai pământului. Mai mult ca sigur că în viitor, pe măsură ce „industria“ satului se va dezvolta, va trebui să executăm operaţiuni din ce in ce mai complicate, solicitind o calificare mai Înaltă. Nu numai Ion Barbu glndeşte aşa cl majoritatea tinerilor care îşi descoperă acum vocaţia de meseriaşi al satului. Mulţumirea şi Încrederea manifestate de tînărul director al unităţii, Anton Dumitrache, cu suficiente temeiuri. Exprimate cifrce, ele înseamnă pînă acum realizarea unor beneficii de peste două milioane lei, din totalul anual planificat de 2,5 milioane. Şi în cadrul cooperativei agricole de producţie, activitatea Industrială ce extinde. Recent rite de legume atît pentru beneficiarii interni cit şi pentru cei externi. Din discuţiile pe care le-am purtat cu mulţi tineri a reieşit că aceştia preferă categoric să râmînă în vatra natală, atunci cind li se oferă condiţii de calificare, şi să nu rătăcească in postură de muncitori necalificaţi pe diverse şantiere ale ţării. Seriozitatea cu care este privită această nouă ipoteză a economiei comunei este demonstrată şi de preocuparea pentru asigurarea de noi cadre pentru viitoarele sectoare ce se vor mai înfiinţa, pentru extinderile ce se preconizează. Valeria Papuc, secretara comitetului comunal U.T.C., ne vorbea despre acţiunile pe care organizaţia U.T.C. şi le-a propus atît pentru recrutarea de noi tineri şi tinere mai ales, cât şi pentru perfecţionarea măiestriei profesionale a celor deja încadraţi. La Liceul de cultură generală din Scorniceşti înfiinţarea unor ateliere de lăcătuşerie şi strungărie, croitorie, Împletituri din răchită, prelucrări mase plastice, nu este întimplătoare ci vine în întâmpinarea unor cerinţe pe care in proximii an comuna, aflată într-o impetuoasă dezvoltare şi modernizare, le va avea. In frumosul sat de pe valea Plapcei, odată cu tinerii creşte o industrie specifică, din ce in ce mai diversificată şi mai eficientă, blazon semnificativ al aşezării de nume. M. OCTAVIAN Oamenii care aduc ploaia Privit doar prin prisma cifrelor din operativele la zi, optimismul celor care mă călăuzeau in imensitatea reţelei de canale a Sistemului de irigaţii Terasa Olt-Călmăţui, punctată ici-colo de maşini şi oameni, nu părea deloc justificat. Şi parcă ghicindu-mi gindurile, Aurel Peţa, secretarul organizaţiei uteciştilor de pe şantierul tinăr nu numai prin „vechimea“ lui ci şi prin virsta celor care îi alcătuiesc eşaloanele repetă: „să vedeţi cum lucrăm acum, să staţi de vorbă cu oamenii, şi după aceea...“. Da. După aceea aveam să fiu convins că angajamentul de a se preda beneficiarului, cu o jumătate de an mai devreme, o suprafaţă de 10 000 hectare, i se clădesc solide temelii pentru a fi onorat integral. Oamenii care edifică ploile artificiale au cel mai mare duşman in... ploile naturale. Doar atita timp cit ei construiesc reţeaua de canale, de stăvilare şi pompe. Pentru că pămîntul înmuiat nu mai poate fi călcat de maşinile uriaşe cu care se lucrează. Ca acest buldozer cu care utecistul Marin Roşu de la lotul nr. 5 depăşeşte în fiecare decadă cu cite 3 000—3 500 metri cu şi norma de 6 000. Sau ca această draglină Nobas condusă tot de un echipaj tinăr, Gheorghe Tona şi Marin Neacşu, care a săpat in ultima lună 80 000 metri cubi de pămînt, adică 160 la sută procent de realizare a planului. Ca să nu mai vorbim de „minunea“ şantierului, maşina de pavat canale „Bahco", la care sunt dus pentru a vedea cit de mecanizat se lucrează. Şeful „general“ al utilajului compus din 3 subansamble — trimerul (care finisează taluzat), pavatorul (care aşterne „cămaşa" de beton pe canal) şi jumbo (care stropeşte cu bronz peretele pentru uscarea uniformă a betonului) este Mihai Nedelcu, care In ciuda puţinilor ani pe care ti are se bucură de multe aprecieri fără rezerve. — Aproape 3O de zile de ploi — Îmi spune mai mult gtndind pentru sine. Ce nu puteam face ? Dar, oricum, scoatem intirzierea. Lucrăm 14—ÎS ore pe zi, pentru că noaptea nu putem. Hai Mihăilă, trage „Fordul“ ăla mai repede şi descarcă. Am înţeles că banda rulantă alimentată cu beton de cele 12 autoagitatoare conduse de tot atîţia şoferi tineri (aleşi dintre cei mai buni— precizează inginerul Livii Boştenaru, şeful secţiei utilaj terasier) trebuie să funcţioneze in continuu fiindcă orice pauză înseamnă un minus de metri liniari pavaţi pe canalul CAS, pe care ne aflam. Cind e soare şi cald, optimismul „făcătorilor de ploaie artificială“ nu mai are margini. Atunci se materializează acel laconic, dar semnificativ, devenit banal prin repetare, „se lucrează din plin". Atunci şi maşinile şi orele sunt forţate să fie mai productive, mai eficiente. In asemenea zile oamenii nu iartă sau sunt foarte exigenţi cu greşelile care, impietează asupra bunului mers al treburilor. Am fost martorii unei muştruluieli la cataramă pe care muncitorii de la staţia de pompare nr. 1 o făceau lui Ion Dedu, maistru responsabil pe întreprindere cu mica mecanizare. I se reproşa in termeni foarte scurţi, tăioşi, că două betoniere nu funcţionează, că o bandă rulantă e defectă, că Cum îşi onorează tinerii din Şantierul de irigaţii Terasa Olt — Călmăţui angajamentele nu-şi coordonează mecanicii pentru buna întreţinere a utilajelor şi că nici un om, în concluzie, nu e dispus să accepte, mai ales acum, cînd toţi se bat pentru cele 10 000 de hectare, nici un fel de greutăţi făcute din insuficientă preocupare sau proastă organizare. Pe Alexandru Dimitrescu, fî■ nărui şef al lotului nr. 5, îl bucură gîndul că, in sfirşit, s-a realizat o staţie de betoane la Pleaşov, care apropiată fiind, li deserveşte operativ şi cu volumul solicitat. — In ultima lună am accelerat mult lucrările la construcţiile de la staţiile de pompare şi stăvilare, unde eram cam rămaşi in urmă — ne spune. Cu canalele stăm bine. Cu dalarea o să fie o problemă. Anul ăsta trebuie să fabricăm şi să aplicăm pe talazuri aproape un milion şi jumătate de dala mici. Asta cere forţă de muncă, nu glumă, li sugerăm să ia legătura cu cei de la Comitetul municipal U.T.C. Turnu Măgurele, pe care ii auzisem cu cîteva ore înainte că nu au suficiente obiective pentru munca patriotică de vară a numeroşilor elevi de aici. De ce nu ar constitui şi acest lot un obiectiv al ajutorului pe care sunt dispuşi să îl dea elevii din clasele mai mari ? Căci iată, de pildă, inginerul stagiar Dumitru Zarzără, şeful punctului de lucru de la staţia de pompare de bază care trage apa tulbure, mănoasă, a Dunării şi o împinge cu forţa celor 5 pompede producţie românească, fabricate la Uzina de pompe Bucureşti — ne informează el cu nedisimulată mind despre sistemul vascular al celor aproape 47 000 hectare, cit va măsura în final terasa irigată, şi-a descoperit pasiunea pentru construcţiile hidrotehnice tocmai într-o asemenea vară, in salopetă de brigadier. Alegerea nu a fost greşită, căci acum, aici la Dunăre, pasiunea unui tinăr specialist se înfrumuseţează, în fiecare zi ce trece, cu nestematele profesiei bine stăpînite. Sau ca această fată, ca o zvîrlugă de vioaie şi întreprinzătoare, Zică Vasile, „şefă" peste toate utilajele lotului. In urmă cu două luni întocmea rapoarte şi situaţii la sectorul plan-materiale de la sediul întreprinderii deşi era tehnician hidro. De-abia acum cind s-a întors in marea producţie simte că trăieşte din plin, că este utilă, după cum singură mărturiseşte. Pe malul Dunării, oameni şi maşini alcătuiesc, din ce în ce mai clare, contururile unui nou obiectiv al cincinalului. Au început deja să se simtă pulsaţiile nervoase ale mecanismului de pompe şi canale care va impune, prin rădăcina plantelor, sporurile de mii de tone de porumb, grîu, sfeclă de zahăr, legume. Şi cei care o fac, simt şi mireasma spicului copt, a roşiilor pîrguite, a macilor roşii, care le desfată ochii din fuga autobasculantelor sau in puţinele minute de tihnă ale prînzului luat la umbra maşinii. OCTAVIAN MILEA Harpă industrială ---------------------------------------------. (Urmare din pag. I) poate fi adevărat, noi nu putem fi prezenţi pretutindeni. Discuţiei avute la conducerea întreprinderii, cu directorul tehnic Banghea Oprea, i-a urmat cea purtată la comitetul U.T.C. al uzinei. Şi aici fenomenul este pe deplin cunoscut, nimic de zis ! — Fluctuaţia este intr-adevăr foarte mare ; anul acesta, mai ridicată chiar decit în ’72. (Contrar deci celor aflate mai sus !). Noi am efectuat chiar o serie de sondaje printre tinerii care au plecat, relatează secretarul Constantin Mihalcea. — Nu era mai firesc ca asemenea investigaţii să fie efectuate pentru a determina, în primul rînd, tinerii respectivi să râmînă in unitate şi nu doar pentru a consemna o situaţie negativă ? — Poate că aşa este. In orice caz, rezultă că tinerilor nu li se asigură condiţii corespunzătoare, nu sunt promovați in măsură suficientă ; de aceste aspecte răspunde conducerea... — Pentru a sprijini totuşi integrarea noilor angajați, pentru a-i ajuta să depăşească dificultățile cu care se confruntă in activitatea de fiecare zi, comitetul U.I.C., prin cele peste 30 de organizaţii pe care le are, ce a întreprins concret pînă acum ? — S-au efectuat sondajele despre carev-am vorbit şi pe care le consider interesante şi apoi avem în vedere permanent această problemă. — Tematica cltor adunări U.T.C., ale organizaţiilor din cadrul secţiilor, au dezbătut aspectele — absolut reale — reliefate de către investigaţiile comitetului U.T.C. ? De cite ori problemele care generează Indirect fluctuaţia au fost ridicate de către comitetul U.T.C. ln comitetul de conducere al Întreprinderii ? — Nu-mi amintesc nişte date sau elemente precise, dar conducerea cunoaşte aceste aspecte. E drept, în ceea ce priveşte prima întrebare, că adunările U.T.C. — mai ales cele desfăşurate la nivelul organizaţiilor pe secţii — nu au avut insuficientă măsură în atenţie problemele la care vă referiţi... Suntem la Comitetul municipal Tirgovişte al U.T.C., unde situaţia Uzinei de utilaj petrolier este de asemenea (!) cunoscută. Dar şi aici lucrurile se limitează, deocamdată, doar la atît ! — Observaţiile anchetei dv. — ne declară Virgil Voicu, secretar cu probleme economice — sînt întemeiate. Poate că şi comitetul municipal U.T.C. ar trebui să acorde un sprijin mai susţinut în acest sens... Noi am lansat deja iniţiativa „Prietenii noului angajat“, care, prin finalitatea sa, este menită să determine şi eliminarea fenomenului de fluctuaţie , deocamdată doar la întreprinderea „Romlux“... (!). A mai demonstra faptul că, nu numai in clipa de faţă, dar nici în perspectivă nu se conturează, la nivelul nici unuia dintre factorii citaţi, soluţii concrete în problema rezolvării fenomenului fluctuaţiei ni se pare de prisos. Ne permitem de aceea noi, pe baza investigaţiilor efectuate la faţa locului, să sugerăm cîteva direcţii de acţiune concrete. In primul rînd, conducerea unităţii ar trebui să-şi înscrie cu adevărat pe agenda de lucru „tratarea“ cauzelor, pe deplin cunoscute, ale fenomenului. In colaborare cu comitetul U.T.C. pe întreprindere, ar putea fi instituit un control, o urmărire sistematică a modului în care îşi desfăşoară activitatea la locurile de muncă noii angajaţi; cei care nu le acordă sprijinul şi asistenţa tehnică necesară trebuie traşi cu fermitate la răspundere. In acest sens, măsura conform căreia noii angajaţi sunt repartizaţi pe lîngă maiştri, care au obligaţia să le asigure sprijinul concret necesar, ni se pare binevenită. Deocamdată Insă, modul in care este îndeplinită lasă de dorit. Probleme cum sunt asigurarea de echipament de protecţie, vestiare sau dulapuri de scule, se cuvin, de asemenea, rezolvate operativ şi credem că soluţionarea lor nu depăşeşte resorturile spiritului gospodăresc. Pentru realizarea unui cămin există, după cum ne declara chiar conducerea unităţii, fonduri necesare ; totuşi rezolvarea întîrzie. O soluţie in acest sens ne-a fost sugerată la consiliul popular municipal, de către secretarul acestuia, Florin Rădulescu , mobilizarea, cu sprijinul comitetelor municipal şi de întreprindere ale U.T.C., In cadrul unor ore de muncă voluntară, a tinerilor „constructori“ care lucrează chiar in întreprindere. Acesta este de altfel un mod de a acţiona pe care l-au folosit cu succes şi alte unităţi aflate în situaţii asemănătoare şi nu vedem de ce nu s-ar „potrivi“ şi la Târgoviş- te. In acelaşi fel, ar putea fi I soluţionată — după cum recu- I noșteau factorii solicitanți din cadrul consiliului popular mu- I nicipal și comitetului municipal | U.T.C. — și problema amenajării unei cantine corespunzătoare. O I ultimă serie de propuneri se re- I feră la obligațiile comitetului ■ U.T.C. Evident, sondarea cauze- • lor fluctuaţiei este un fapt pozi- I tiv'. însă total insuficient : toc- I mai de la rezultatele acestor investigaţii trebuie pornit opera- I tiv, pentru a combate fenomenul I in esenţa sa. Baza acestei acţiuni o vedem, in primul rînd, într-o ■ activitate susţinută, desfăşurată I la nivelul organizaţiilor U.T.C. I din secţii, la nivelul fiecărui loc de muncă, în scopul depistării I din vreme (şi nu după ce tină- rul şi-a efectuat cererea de lichidare, ca pînă acum) şi rezol- I vării problemelor de care de- I pinde buna sa integrare profesională. Desigur că această acti- ] vitate, acest nou spirit de ini- |ţiativă, trebuie lansat şi urmărit de către comitetul U.T.C. pe in- I treprindere şi, întrucit este vor- I ba despre o problemă atît de im- ■ portantă, şi de către Comitetul I municipal U.T.C. Momentul de * simplă consemnare şi înregistra- I re formală a situaţiei trebuie de- păşit urgent. Preţul acestei mutaţii il constituie, în fond, re- nunţarea la inerţie şi comoditate. I FLUCTUAŢIA DE CADRE MIERCURI 1 AUGUST 1973 24000 perechi de pantofi din materiale economisite (Urmare din pag. 1) este un milimetru, numai că printr-o croire matematică, aş zice, obţinem dintr-o aceeaşi bucată de pile mai multe feţe de pantofi decit am obţine dacă nu am proceda astfel. — De precizat, intervine tovarăşul Ion Popescu, că, de cîteva luni, această „tehnică“ de lucru s-a constituit într-o autentică iniţiativă, acum toţi, dar absolut toţi, uteciştii din acest sector de fabricaţie muncind astfel şi nu doar ciţiva, cum se întîmpla înainte. — Rezultatele ? — In intervalul de timp martie-iulie 1973 s-au economisit pe această cale 4 000 m.p. de piele, adică o cantitate suficientă pentru confecţionarea a 24 000 perechi pantofi. — Şi s-au confecţionat ? Pentru a afla răspuns la această întrebare suntem invitaţi în secţia cusut. — In această săptămînă — ne informează tovarăşa Ana Giurea, secretara organizaţiei U.T.C. de aici , vom trece deja de prima jumătate a acestei cantităţi. Ceea ce aş vrea să menţionez însă este că, aflind de iniţiativa de la croit, fetele noastre s-au gindit la o replică specifică locului nostru de muncă. Altfel spus, fiecare dintre ele s-a angajat ca zilnic să „încheie“ 25 perechi pantofi peste plan aşa incit, practic, materialele economisite să fie operativ materializate în produse finite. — Ce implicaţii au cele două inţiative asupra rezultatelor economico-financiare ale întreprinderii ? — Implicaţii cit se poate de favorabile — ne spune tovarăşul Ion Popescu. Şi aceasta din mai multe motive. 1. Economisind pielea se creează condiţii pentru a produce cu cheltuieli mai mici. 2. Prelucrind-o în continuare cit se poate de operativ avem posibilitatea de a realiza suplimentar, importante cantităţi de încălţăminte peste prevederile planului. 3. Vînzind aceste cantităţi încasăm contravaloarea lor şi alte sume se adaugă la capitolul beneficii. De altfel, mă simt obligat să adaug, acestea au fost şi obiectivele spre care au tins tinerii mumeiratislunii cind și-au conceput inițiativele. ""