Scînteia Tineretului, octombrie 1973 (Anul 29, nr. 7578-7604)
1973-10-01 / nr. 7578
Prin folosirea armăturilor sudate MARI ECONOMII DE METAL, MANOPERĂ ȘI TIMP REZULTATELE OBŢINUTE DE TRUSTUL DE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE IAŞI DEMONSTREAZĂ CĂ NOUA METODĂ SE POATE EXTINDE CU CEREMI SUCCES PE TOATE ŞANTIERELE DIN ŢARĂ Incepind cu acest an, pe şantierele Trustului de construcţii industriale Iaşi s-a trecut pe scară largă la industrializarea lucrărilor de armături pentru beton prin folosirea plaselor sudate uzinate. O mare parte din dantelăria de oţel, care pină nu demult se executa in întregime manual în şantiere, vine acum gata confecţionată de la Uzina de sirmă şi produse din sîrmă Buzău. Se economiseşte astfel metal, manoperă şi timp in valoare de milioane de lei. Şi ceea ce este foarte important în condiţiile creşterii continue a volumului investiţiilor , prin noua metodă productivitatea muncii devine de două ori mai mare decit înainte. Şi trebuie să spunem că soluţia tehnică experimentată acum de T C.I. Iaşi, nu e o noutate in materie. Bibliografia de specialitate recomandă cu lux de amănunte aplicarea ei de mai mulţi ani. Totuşi, ea nu ocupă încă locul cuvenit in practica curentă a construcţiilor industriale de la noi din ţară. Trebuie spus de la început că nici unul din proiectele obiectivelor industriale construite de T.C.I. Iaşi nu prevedea folosirea plaselor din sirmă sudate. Totuşi, peste tot acolo unde a fost posibil, constructorul le-a folosit. Mai intri cu avizul Ministerului Construcţiilor Industriale care a nominalizat Trustul de la Iaşi ca executant şi proiectant de lucrări experimentale. Apoi cu avizul proiectanţilor, care au acceptat imediat modificările propuse de constructori. Şi cum era să nu le accepte dacă ele aduceau doar avantaje. Atlt economice cît şi tehnologice. Dar să vedem concret, ce economii au rezultat din folosirea plaselor din sirmă pe şantierul întreprinderii de rulmenţi profil II din Birlad. — In primul rînd, am consumat cu 40 la sută mai puțin oțel beton decit era prevăzut Ing. IUSTIN MORARU (Continuare tn pag. a Il-a; COEFICIENTUL ATINS DE PIERDERI N-ARE PERMIS DE TRECERE La începutul investiţiei, după cum ne spune şeful lotului, betonul era descărcat, aşa cum se mai procedează şi acum pe multe şantiere, pe jos, în apropierea frontului de lucru, în cel mai bun caz intr-o ingrăditură de scinduri. De aici se lopăta în cofraje sau se lua cu găleţile şi se trimitea sus pe schele la zidari. O bună parte din beton se scurgea printre scindurile care îl închideau ori răminea pe vatra terenului. — Soluţia optimă ar fi fost să confecţionăm lăzi speciale pentru depozitarea betonului — spune inginerul Dan — însă cine, cind şi din ce să le confecţioneze ? Punînd aceste întrebări într-o consfătuire de producţie, organizaţia U.T.C. s-a oferit să rezolve ea problema. — Şi cum v-aţi descurcat ? — Destul de simplu, îşi spune părerea Nicolae Nistor, scretarul organizaţiei U.T.C. Am căutat deşeuri de tablă in depozitul de fier vechi al şantierului şi am confecţionat cu uteciştii, după programul de muncă, îl lăzi de inventar, adică cite una pentru fiecare echipă de betonişti şi de zidari , nu se mai pierde nici un strop de beton pentru că din maşină se basculează direct in aceste lăzi din care totul se consumă, fără nici-o pierdere. — Nu este însă unica soluţie folosită de noi — adaugă şeful lotului. Am studiat şi studiem cu maiştrii, cu tehnicienii fiecare lucrare înainte de a începe execuţia ei pentru a vedea dacă nu este supradimensionată şi dacă n-am putea să-i mai reducem din consumul de beton. Şi am găsit nenumărate cazuri atit pe şantierul Uzinei „Balanţa“, cit şi pe cel al Uzinei „Independenţa“. Este vorba — să nu se înţeleagă greşit — de reducerea dimensională la lucrări care nu afectează cu absolut nimic calitatea sau parametrii de rezistenţă a construcţiei, cum ar fi canale, pardoseli, tencuieli etc. Bilanţul acestor acţiuni la care tinerii constructori îşi au contribuţia lor permanentă este cît se poate de elocvent : pînă acum au fost economisite 30 tone de ciment faţă de normele stabilite. ROMULUS LAL La posturile de radio şi televiziune Astăzi, în jurul orei 10:00, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct festivitatea decorării drapelului de luptă al diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin", cu prilejul aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea diviziei. Fiecare kilowat şi kilocalorie sursă de economii în programul întrecerii „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“ organizaţia U.T.C. din Combinatul chimic Făgăraş a acordat economiilor locul cuvenit. S-a prevăzut incă de la începutul anului obiective clare, bine precizate din care decurg sarcinile concrete ale fiecărei organizaţii din secţii : economisirea energiei electrice, energiei termice, gazului metan, apei potabile şi aburul energetic. — Cum aţi organizat practic urmărirea reducerii consumurilor specifice la aceste motoare ? — In fiecare organizaţie — ne relatează tovarăşul Constantin Faina, secretarul comitetului U.T.C. pe combinat — s-au constituit colective formate din 3—4 tineri, pe schimburi, care timp de o săptămînă au in vedere stingerea luminilor cind nu mai e nevoie să fie aprinse, închiderea robineţilor, descoperirea şi repararea defecţiunilor la diverse instalaţii, sesizarea surselor de risipă, crearea opiniei împotriva irosirii materiilor prime şi materialelor. (Continuare in pag. a ll-a) l • FORMAŢIILE de constructori aparţinînd lotului Prigoana — cel mai mare punct de lucru din cadrul Complexului hidroenergetic de pe Valea Sebeşului —, care execută excavaţiile galeriei de aducţiune a apei spre agregatele viitoarei hidrocentrale de la Gîlceag, au îndeplinit plănul fizic pe întregul an. S-au creat astfel premisele realizării in plus, pină la finele lunii decembrie, a circa 400 ml de galerii. Avansul ciştigat în scor tarea duratei lucrărilor pe acest important şantier al industriei energetice se datoreşte, îndeosebi, folosirii intensive a excavatoarelor, buldozerelor şi celorlalte utilaje, organizării activităţii productive din subteran în 3 schimburi şi folosirii unor scheme de puşcare, dislocare şi evacuare a sterilului cit mai adecvate la condiţiile geologice existente. • CONSTRUCTORII de pe şantierul masivului Căliman, care desfăşoară ample lucrări pentru valorificarea unor importante rezerve de minereu descoperite in această zonă, au îndeplinit sarcinile planului anual de construcțiimontaj. De ce va „jucaţi" cu PĂMÎNTUL ? Pămîntul este „gol“ iar responsabilii sînt in fotografiile de alături. Unul este preşedinte iar celălalt este inginerul şef al C. A. P. Pribileşti Ioan Pop, inginer agronom la cooperativa agricolă de producţie din Pribileşti Cum au reuşit cooperatorii din Pribileşti să piardă 344 de hectare şi cum, în condiţii asemănătoare, valorifică din plin pămîntul cooperatorii din Satulung, reprezintă tema anchetei pe care vă invităm să o citiţi în pag. a 11-a Ioan Marince, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Pribileşti FOTBAL : Rezultatele ultimei etape ale diviziilor A şi B BOX : Finalele zonale RUGBI : In etapa a ll-a : Un derbi reuşit şi cîteva surprize TIR : Campionatul naţional : Noul val relansează cursa HANDBAL : Sub auspicii mai bune... Ştiri, informaţii (PAG. a lll-a) Succesele sau eşecurile sportive, mai ales în fotbal, comportă interminabile discuţii, nu de puţine ori acestea lunecînd pe panta subiectivismului ; e o realitate, însă, că victoriile sau înfrîngerile în sport depăşesc cu mult graniţele stricte ale domeniului, au o mare înrîurire asupra opiniei publice. De aceea mi se pare firesc să discutăm în continuare despre eşecul de la Leipzig, orice dezbatere nn această temă puţind aduce lămuriri edificatoare, sugerînd concluzii şi măsuri eficace pentru viitor. 1. A jucat bine sau nu echipa noastră la Leipzig ? Evident, nu ! Cei care susţin că tricolorii au jucat bine, greşesc ! După Helsinki, a fost cel mai slab meci al naţionalei. Eroarea partizanilor „jocului bun“ vine de la falsa imagine pe care ţi-o lasă meciul văzut pe micul ecran, unde nu se poate urmări jocul de ansamblu al echipei, mişcarea jucătorilor şi schemele tactice de pe teren, intrucît obiectivul se află, permanent, pe fazele cu mingea. Echipa noastră a jucat sub valoarea şi posibilităţile ei reale. Despre lacunele şi erorile jocului am scris in cronica transmisă de la fata locului, nu mai revin decit la cele două grave greşeli săvirşite de întreaga echipă la loviturile fixe, care s-au soldat cu două goluri şi care au decis soarta meciului. Asta dincolo de eroarea arbitrului elveţian Scheurer, la prima lovitură pe care a acordat-o fără temei, dezvăluindu-şi intenţiile de a sprijini, prin orice mijloace, echipa gazdă să obţină victoria. La aceste lovituri, dacă se făcea acel clasic şi regulamentar zid, nu mai aveam, acum, despre ce goluri să vorbim. Dar aici, numai jucătorii se fac vinovaţi şi ei recunosc acest lucru. 2. Putea fi evitată înfringerea ? Se presupune că, dacă nu venea primul gol, echipa noas-VASILE CABULEA (Continuare in pag■ a lll-a) DE21ATER.IA ! PE TIME Di F©TiAl I PROBLEMELE NATIONALEI In zece puncte Proletari din toate ţările, unîţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7578 4 PAGINI - 30 BANI LUNI 1 OCTOMBRIE 1973 Mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer adresat participanţilor la cel de-al 18-lea Congres F.I.I.E.T. Stimaţi oaspeţi, Doamnelor şi domnilor, În numele guvernului român, adresez un card salut participanţilor la cel de-al XVIII-lea Congres al Federaţiei internaţionale a ziariştilor şi scriitorilor de turism. Trăim o epocă în care lumea resimte, mai mult ca oricind, nevoia unei libere comunicări între oameni, a unei circulaţii tot mai intense a valorilor materiale şi spirituale create de geniul uman. O asemenea libertate de comunicare este reclamată, desigur, de uriaşa dezvoltare a ştiinţei care, aşa cum bine se ştie, nu are şi nici nu poate să aibă graniţe, solicitind schimbul permanent de informaţii şi contactele strînse între savanţii tuturor ţărilor. Ea este reclamată, in acelaşi timp, de interdependenţa tot mai accentuată a ţărilor şi popoarelor, sub influenţa revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. Apare din ce în ce mai evident că probleme vitale cu care se confruntă astăzi omenirea, cum sunt atenuarea decalajelor economiei dintre ţări, lichidarea subdezvoltării, a foametei şi a mizeriei care subzistă încă pe întinse zone ale globului, combaterea poluării mediului ambiant — ca să amintim doar citeva dintre cele mai importante —. Îşi pot găsi soluţionarea numai în condiţiile extinderii legăturilor multilaterale dintre toate ţările, ale unei strinse conlucrări pe tărîm economic, politic, social, cultural. In aceste circumstanţe, solidaritatea umană, care de-a lungul timpurilor a cunoscut o evoluţie continuă, îmbrăcînd forme mereu mai complexe, dobîndeşte un sens din ce în ce mai larg şi mai profund, am putea spune un sens plenar, global. Ea se impune tot mai mult ca o necesitate obiectivă pentru progresul tuturor popoarelor, al Întregii omeniri. Actuala ambianţă conferă noi semnificaţii turismului, care se află într-o expansiune fără precedent. Nu putem să nu remarcăm că intr-o lume in care raţiuni majore pledează pentru o amplă solidaritate umană, mijlocul de destindere şi de distracţie pe care îl reprezintă turismul, prin Însuşi faptul că permite cunoaşterea unor locuri pitoreşti, vestigii ale trecutului, obiective economice, sociale, culturale, dă posibilitate oamenilor să se apropie şi să se înţeleagă mai bine unii pe alţii, ceea ce, finalmente, concură la dezvoltarea prieteniei şi colaborării internaţionale. Din acest punct de vedere, apare deosebit de clar rolul presei turistice, chemată să informeze veridic şi să stimuleze dorinţa oamenilor de a se cunoaşte, de a promova dialogul intre ei şi a statornici relaţii de prietenie şi cooperare. Congresul dv„ avind ca temă centrală de dezbatere „Rolul ziaristului şi scriitorului de turism în formarea turistului modern“, va marca, desigur, un moment remarcabil în perfecţionarea activităţii presei turistice, corespunzător exigenţelor actuale. Cu aceste ginduri, vă doresc succes deplin în munca dv. şi o şedere cit mai plăcută in ţara noastră. Deschiderea lucrărilor celui de-al 18-lea Congres F. I. I. E. T. In staţiunea Neptun, de pe litoral, s-au deschis duminică lucrările celui de-al 18-lea Congres al Federaţiei Internaţionale a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET). La această manifestare, organizată de Asociaţia română a ziariştilor şi scriitorilor de turism de pe lingă Uniunea Ziariştilor din Republica Socialistă România, in colaborare cu Ministerul Turismului, iau parte aproape 200 de gazetari şi scriitori şi propagandişti din Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, R. D. Germană R. F. Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Iugoslavia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria, U.R.S.S. şi România. Participă, de asemenea, ca invitaţi, reprezentanţi ai UNESCO şi ai Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor. Tema congresului se intitulează „Rolul ziaristului şi scriitorului de turism în formarea turismului modern“. La festivitatea de deschidere au luat parte Vasile Vilcu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean Constanţa, Ion Cosma, ministrul turismului, Nestor Ignat, preşedintele Uniunii ziariştilor, Andrei Vela, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Titus Deac, preşedintele Biroului de turism pentru tineret, redactori-şefi ai unor ziare centrale şi reviste de specialitate, personalităţi ale vieţii social-culturale din ţara noastră. Lucrările Congresului au fost deschise de Nestor Ignat, care, în numele Uniunii Ziariştilor din România şi al tuturor gazetarilor români, a relevat contribuţia publicisticii turistice la mai buna cunoaştere intre popoare, la realizarea unui mai intens schimb de valori spirituale. Participanţii au urmărit cu deosebit interes şi au subliniat, îndelung, cu vii aplauze, mesajul de salut adresat congresului din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. In numele F.I.J.E.T., preşedintele acestei organizaţii, György Vecsey, a transmis călduroase mulţumiri preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România pentru mesajul adresat Congresului. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Vasile Vilcu, care a urat bun sosit participanţilor la congres. Evidenţiind importanţa pe care guvernul român o acordă turismului, vorbitorul şi-a exprimat încrederea că ziariştii şi scriitorii prezenţi la această manifestare internaţională vor contribui, prin intermediul scrisului, la dezvoltarea turismului, la cunoaşterea şi prietenia dintre popoare. In continuare, a rostit o alocuţiune ministrul turismului din România. După ce a evidenţiat însemnătatea temei pe care o pune in discuţie cel de-al 18-lea Congres al F.I.I.E.T., vorbitorul a arătat că România acordă o importanţă deosebită relaţiilor turistice internaţionale, cunoaşterii şi popularizării patrimoniului ei turistic. Congresul a fost salutat, de asemenea, de Hitzi Topus, şeful Departamentului, circulaţiei şi dezvoltării comunicaţiilor din cadrul UNESCO şi Antonio Karabinis, şeful Direcţiei relaţii internaţionale a O.I.Z. In încheierea şedinţei inaugurale, preşedintele F.I.I.E.T. a adresat mulţumiri organizatorilor români ai congresului, pentru condiţiile deosebite oferite desfăşurării lucrărilor, arătind că ospitalitatea şi amabilitatea poporului român sînt bine cunoscute in întreaga lume. In cadrul lucrărilor, Victor Vintu, preşedintele Asociaţiei române a ziariştilor şi scriitorilor de turism, a prezentat raportul intitulat „Rolul ziaristului si scriitorului de turism in formarea turistului modern“. Lucrările congresului continuă. * In onoarea participanților la Congres, ministrul turismului a oferit un dineu.