Scînteia Tineretului, octombrie 1973 (Anul 29, nr. 7578-7604)

1973-10-01 / nr. 7578

Prin folosirea armături­lor sudate MARI ECONOMII DE METAL, MANOPERĂ ȘI TIMP REZULTATELE OBŢINUTE DE TRUSTUL DE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE IAŞI DEMONSTREAZĂ CĂ NOUA METODĂ SE POATE EXTINDE CU CEREMI SUCCES PE TOATE ŞANTIERELE DIN ŢARĂ Incepind cu acest an, pe şan­tierele Trustului de construcţii industriale Iaşi s-a trecut pe scară largă la industrializarea lucrărilor de armături pentru beton prin folosirea plaselor sudate uzinate. O mare parte din dantelăria de oţel, care pină nu demult se executa in între­gime manual în şantiere, vine acum gata confecţionată de la Uzina de sirmă şi produse din sîrmă Buzău. Se economiseşte astfel metal, manoperă şi timp in valoare de milioane de lei. Şi ceea ce este foarte impor­tant în condiţiile creşterii conti­nue a volumului investiţiilor , prin noua metodă productivita­tea muncii devine de două ori mai mare decit înainte. Şi tre­buie să spunem că soluţia teh­nică experimentată acum de T C.I. Iaşi, nu e o noutate in materie. Bibliografia de specia­litate recomandă cu lux de a­­mănunte aplicarea ei de mai mulţi ani. Totuşi, ea nu ocupă încă locul cuvenit in practica curentă a construcţiilor in­dustriale de la noi din ţară. Trebuie spus de la început că nici unul din proiectele o­­biectivelor industriale construi­te de T.C.I. Iaşi nu prevedea fo­losirea plaselor din sirmă su­date. Totuşi, peste tot acolo unde a fost posibil, constructo­rul le-a folosit. Mai intri cu a­­v­izul Ministerului Construcţii­lor Industriale care a nomina­lizat Trustul de la Iaşi ca exe­cutant şi proiectant de lucrări experimentale. Apoi cu avizul proiectanţilor, care au acceptat imediat modificările propuse de constructori. Şi cum era să nu le accepte dacă ele aduceau doar avantaje. Atlt economice cît şi tehnologice. Dar să ve­dem concret, ce economii au rezultat din folosirea plaselor din sirmă pe şantierul între­prinderii de rulmenţi profil II din Birlad. — In primul rînd, am con­sumat cu 40 la sută mai puțin oțel beton decit era prevăzut Ing. IUSTIN MORARU (Continuare tn pag. a Il-a; COEFICIEN­TUL ATINS DE PIER­DERI N-ARE PERMIS DE TRECERE La începutul investiţiei, după cum ne spune şeful lotului, be­tonul era descărcat, aşa cum se mai procedează şi acum pe mul­te şantiere, pe jos, în apropierea frontului de lucru, în cel mai bun caz intr-o ingrăditură de scinduri. De aici se lopăta în co­­fraje sau se lua cu găleţile şi se trimitea sus pe schele la zi­dari. O bună parte din beton se scurgea printre scindurile care îl închideau ori răminea pe va­tra terenului. — Soluţia optimă ar fi fost să confecţionăm lăzi speciale pen­tru depozitarea betonului — spune inginerul Dan — însă ci­ne, cind şi din ce să le confec­ţioneze ? Punînd aceste întrebări într-o consfătuire de producţie, organizaţia U.T.C. s-a oferit să rezolve ea problema. — Şi cum v-aţi descurcat ? — Destul de simplu, îşi spune părerea Nicolae Nistor, scretarul organizaţiei U.T.C. Am căutat deşeuri de tablă in depozitul de fier vechi al şantierului şi am confecţionat cu uteciştii, după programul de muncă, îl lăzi de inventar, adică cite una pentru fiecare echipă de betonişti şi de zidari , nu se mai pierde nici un strop de beton pentru că din maşină se basculează direct in aceste lăzi din care totul se con­sumă, fără nici-o pierdere. — Nu este însă unica soluţie folosită de noi — adaugă şeful lotului. Am studiat şi studiem cu maiştrii, cu tehnicienii fie­care lucrare înainte de a începe execuţia ei pentru a vedea dacă nu este supradimensionată şi dacă n-am putea să-i mai re­ducem din consumul de beton. Şi am găsit nenumărate cazuri atit pe şantierul Uzinei „Balan­ţa“, cit şi pe cel al Uzinei „In­dependenţa“. Este vorba — să nu se înţeleagă greşit — de re­ducerea dimensională la lucrări care nu afectează cu absolut ni­mic calitatea sau parametrii de rezistenţă a construcţiei, cum ar fi canale, pardoseli, tencuieli etc. Bilanţul acestor acţiuni la care tinerii constructori îşi au contri­buţia lor permanentă este cît se poate de elocvent : pînă acum au fost economisite 30 tone de ciment faţă de normele stabi­lite. ROMULUS LAL La posturile de radio şi televiziune Astăzi, în jurul o­­rei 10:00, posturile noastre de radio şi televiziune vor trans­mite direct festivita­tea decorării dra­pelului de luptă al diviziei „Tudor Vladi­­mirescu-Debreţin", cu prilejul aniversării a 30 de ani de la înfi­inţarea diviziei. Fiecare kilowat şi kilocalorie sursă de economii în programul întrecerii „Ti­neretul — factor activ în înde­plinirea cincinalului înainte de termen“ organizaţia U.T.C. din Combinatul chimic Făgăraş a a­­cordat economiilor locul cuve­nit. S-a prevăzut incă de la în­ceputul anului obiective clare, bine precizate din care decurg sarcinile concrete ale fiecărei organizaţii din secţii : economi­sirea energiei electrice, energiei termice, gazului metan, apei po­tabile şi aburul energetic. — Cum aţi organizat practic urmărirea reducerii consumu­rilor specifice la aceste mo­toare ? — In fiecare organizaţie — ne relatează tovarăşul Constantin Faina, secretarul comitetului U.T.C. pe combinat — s-au con­stituit colective formate din 3—4 tineri, pe schimburi, care timp de o săptămînă au in vedere stingerea luminilor cind nu mai e nevoie să fie aprinse, închide­rea robineţilor, descoperirea şi repararea defecţiunilor la diver­se instalaţii, sesizarea surselor de risipă, crearea opiniei împo­triva irosirii materiilor prime şi materialelor. (Continuare in pag. a ll-a)­­ l • FORMAŢIILE de con­structori aparţinînd lotu­lui Prigoana — cel mai mare punct de lucru din cadrul Complexului hidro­energetic de pe Valea Se­beşului —, care execută excavaţiile galeriei de aducţiune a apei spre agre­gatele viitoarei hidrocen­trale de la Gîlceag, au în­deplinit plănul fizic pe în­tregul an. S-au creat ast­fel premisele realizării in plus, pină la finele lunii decembrie, a circa 400 ml de galerii. Avansul ciştigat în scor­ tarea duratei lucrărilor pe acest important şantier al industriei energetice se da­­toreşte, îndeosebi, folosirii intensive a excavatoarelor, buldozerelor şi celorlalte utilaje, organizării activi­tăţii productive din subte­ran în 3 schimburi şi folo­sirii unor scheme de puş­­care, dislocare şi evacuare a sterilului cit mai adec­vate la condiţiile geologice existente. • CONSTRUCTORII de pe şantierul masivului Că­­liman, care desfăşoară am­ple lucrări pentru valorifi­carea unor importante re­zerve de minereu descope­rite in această zonă, au îndeplinit sarcinile planu­lui anual de construcții­­montaj. De ce va „jucaţi" cu PĂMÎNTUL ? Pămîntul este „gol“ iar responsabilii sînt in fotografiile de alături. Unul este preşedinte iar celălalt este inginerul şef al C. A. P. Pribileşti Ioan Pop, inginer agronom la cooperativa agricolă de producţie din Pribileşti Cum au reuşit cooperatorii din Pribileşti să piardă 344 de hectare şi cum, în condiţii asemănătoare, valorifică din plin pă­­mîntul cooperatorii din Satulung, reprezintă tema anchetei pe care vă invităm să o citiţi în pag. a 11-a Ioan Marince, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Pribileşti FOTBAL : Rezultatele ultimei etape ale divi­ziilor A şi B BOX : Finalele zonale RUGBI : In etapa a ll-a : Un derbi reuşit şi cîteva surprize TIR : Campionatul naţional : Noul val relan­sează cursa HANDBAL : Sub auspicii mai bune... Ştiri, informaţii (PAG. a lll-a) Succesele sau eşecurile sporti­ve, mai ales în fotbal, comportă interminabile discuţii, nu de puţine ori acestea lunecînd pe panta subiectivismului ; e o rea­litate, însă, că victoriile sau în­­frîngerile în sport depăşesc cu mult graniţele stricte ale dome­niului, au o mare înrîurire asu­pra opiniei publice. De aceea mi se pare firesc să discutăm în continuare despre eşecul de la Leipzig, orice dezbatere nn a­­ceastă temă puţind aduce lămu­riri edificatoare, sugerînd con­cluzii şi măsuri eficace pentru viitor. 1. A jucat bine sau nu echipa noastră la Leipzig ? Evident, nu ! Cei care susţin că tricolo­rii au jucat bine, greşesc ! După Helsinki, a fost cel mai slab meci al naţionalei. Eroarea partizanilor „jocului bun“ vine de la falsa imagine pe care ţi-o lasă meciul văzut pe micul ecran, unde nu se poate urmări jocul de ansamblu al echipei, mişcarea jucătorilor şi schemele tactice de pe teren, intrucît o­­biectivul se află, permanent, pe fazele cu mingea. Echipa noas­tră a jucat sub valoarea şi po­sibilităţile ei reale. Despre la­cunele şi erorile jocului am scris in cronica transmisă de la fata locului, nu mai revin de­cit la cele două grave greşeli săvirşite de întreaga echipă la loviturile fixe, care s-au soldat cu două goluri şi care au decis soarta meciului. Asta dincolo de eroarea arbitrului elveţian Scheurer, la prima lovitură pe care a acordat-o fără temei, dezvăluindu-şi intenţiile de a sprijini, prin orice mijloace, e­­chipa gazdă să obţină victoria. La aceste lovituri, dacă se fă­cea acel clasic şi regulamentar zid, nu mai aveam, acum, des­pre ce goluri să vorbim. Dar aici, numai jucătorii se fac vi­novaţi şi ei recunosc acest lu­cru. 2. Putea fi evitată înfringe­rea ? Se presupune că, dacă nu venea primul gol, echipa noas-VASILE CABULEA (Continuare in pag■ a lll-a) DE21ATER.IA ! PE TIME Di F©TiAl I PROBLEMELE NATIONALEI In zece puncte Proletari din toate ţările, unîţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7578 4 PAGINI - 30 BANI LUNI 1 OCTOMBRIE 1973 Mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer adresat participanţilor la cel de-al 18-lea Congres F.I.I.E.T. Stimaţi oaspeţi, Doamnelor şi domnilor, În numele guvernului român, adresez un card salut partici­panţilor la cel de-al XVIII-lea Congres al Federaţiei interna­ţionale a ziariştilor şi scriitori­lor de turism. Trăim o epocă în care lumea resimte, mai mult ca oricind, nevoia unei libere comunicări între oameni, a unei circulaţii tot mai intense a valorilor ma­teriale şi spirituale create de geniul uman. O asemenea liber­tate de comunicare este recla­mată, desigur, de uriaşa dezvol­tare a ştiinţei care, aşa cum bine se ştie, nu are şi nici nu poate să aibă graniţe, solicitind schimbul permanent de infor­maţii şi contactele strînse între savanţii tuturor ţărilor. Ea este reclamată, in acelaşi timp, de interdependenţa tot mai accen­tuată a ţărilor şi popoarelor, sub influenţa revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice contemporane. Apare din ce în ce mai evident că probleme vitale cu care se confruntă astăzi omenirea, cum sunt atenuarea decalajelor eco­nomiei dintre ţări, lichidarea subdezvoltării, a foametei şi a mizeriei care subzistă încă pe întinse zone ale globului, com­baterea poluării mediului am­biant — ca să amintim doar citeva dintre cele mai impor­tante —. Îşi pot găsi soluţiona­rea numai în condiţiile extin­derii legăturilor multilaterale dintre toate ţările, ale unei strinse conlucrări pe tărîm eco­nomic, politic, social, cultural. In aceste circumstanţe, soli­daritatea umană, care de-a lun­gul timpurilor a cunoscut o evo­luţie continuă, îmbrăcînd for­me mereu mai complexe, dobîn­­deşte un sens din ce în ce mai larg şi mai profund, am putea spune un sens plenar, global. Ea se impune tot mai mult ca o necesitate obiectivă pentru progresul tuturor popoarelor, al Întregii omeniri. Actuala ambianţă conferă noi semnificaţii turismului, care se află într-o expansiune fără pre­cedent. Nu putem să nu remar­căm că intr-o lume in care raţiuni majore pledează pentru o amplă solidaritate u­mană, mijlocul de destindere şi de distracţie pe care îl repre­zintă turismul, prin Însuşi fap­tul că permite cunoaşterea unor locuri pitoreşti, vestigii ale tre­cutului, obiective economice, so­ciale, culturale, dă posibilitate oamenilor să se apropie şi să se înţeleagă mai bine unii pe alţii, ceea ce, finalmente, concură la dezvoltarea prieteniei şi colabo­rării internaţionale. Din acest punct de vedere, a­­pare deosebit de clar rolul pre­sei turistice, chemată să infor­meze veridic şi să stimuleze do­rinţa oamenilor de a se cunoaş­te, de a promova dialogul intre ei şi a statornici relaţii de prie­tenie şi cooperare. Congresul dv„ avind ca temă centrală de dezbatere „Rolul ziaristului şi scriitorului de turism în forma­rea turistului modern“, va mar­ca, desigur, un moment remar­cabil în perfecţionarea activită­ţii presei turistice, corespunză­tor exigenţelor actuale. Cu aceste ginduri, vă doresc succes deplin în munca dv. şi o şedere cit mai plăcută in ţara noastră. Deschiderea lucrărilor celui de-al 18-lea Congres F. I. I. E. T. In staţiunea Neptun, de pe litoral, s-au deschis duminică lucrările celui de-al 18-lea Congres al Federaţiei Interna­ţionale a Ziariştilor şi Scriito­rilor de Turism (FI­JET). La această manifestare, organizată de Asociaţia română a ziarişti­lor şi scriitorilor de turism de pe lingă Uniunea Ziariştilor din Republica Socialistă România, in colaborare cu Ministerul Tu­rismului, iau parte aproape 200 de gazetari şi scriitori şi propagandişti din Austria, Bel­gia, Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, R. D. Germană R. F. Germania, Grecia, Irlanda, Is­rael, Italia, Iugoslavia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Sue­dia, Turcia, Ungaria, U.R.S.S. şi România. Participă, de asemenea, ca in­vitaţi, reprezentanţi ai UNESCO şi ai Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor. Tema congresului se intitu­lează­­ „Rolul ziaristului şi scriitorului de turism în forma­rea turismului modern“. La festivitatea de deschidere au luat parte Vasile Vilcu, vi­cepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean Constanţa, Ion Cosma, ministrul turismului, Nestor Ig­nat, preşedintele Uniunii ziarişti­lor, Andrei Vela, vicepreşedinte al Institutului român pentru re­laţiile culturale cu străinătatea, Titus Deac, preşedintele Birou­lui de turism pentru tineret, redactori-şefi ai unor zia­re centrale şi reviste de specialitate, personalităţi ale vieţii social-culturale din ţara noastră. Lucrările Congresului au fost deschise de Nestor Ignat, care, în numele Uniunii Ziariştilor din România şi al tuturor gazetari­lor români, a relevat contribu­ţia publicisticii turistice la mai buna cunoaştere intre popoare, la realizarea unui mai intens schimb de valori spirituale. Participanţii au urmărit cu deosebit interes şi au subliniat, îndelung, cu vii aplauze, mesa­jul de salut adresat congresului din partea preşedintelui Consi­liului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer. In numele F.I.J.E.T., preşedin­tele acestei organizaţii, György Vecsey, a transmis călduroase mulţumiri preşedintelui Consi­liului de Miniştri al Republicii Socialiste România pentru me­sajul adresat Congresului. A luat apoi cuvîntul tovară­şul Vasile Vilcu, care a urat bun sosit participanţilor la congres. Evidenţiind­ importanţa pe care guvernul român o acordă turis­mului, vorbitorul şi-a exprimat încrederea că ziariştii şi scriito­rii prezenţi la această manifes­tare internaţională vor contri­bui, prin intermediul scrisului, la dezvoltarea turismului, la cu­noaşterea şi prietenia dintre po­poare. In continuare, a rostit o alo­cuţiune ministrul turismului din România. După ce a evidenţiat însemnătatea temei pe care o pune in discuţie cel de-al 18-lea Congres al F.I.I.E.T., vorbitorul a arătat că România acordă o importanţă deosebită relaţiilor turistice internaţionale, cunoaş­terii şi popularizării patrimo­niului ei turistic. Congresul a fost salutat, de asemenea, de Hitzi Topus, şeful Departamentului, circulaţiei şi dezvoltării comunicaţiilor din cadrul UNESCO şi Antonio Ka­­rabinis, şeful Direcţiei relaţii internaţionale a O.I.Z. In încheierea şedinţei inaugu­rale, preşedintele F.I.I.E.T. a adresat mulţumiri organizatori­lor români ai congresului, pen­tru condiţiile deosebite oferite desfăşurării lucrărilor, arătind că ospitalitatea şi amabilitatea poporului român s­­înt bine cu­noscute in întreaga lume. In cadrul lucrărilor, Victor Vintu, preşedintele Asociaţiei române a ziariştilor şi scriito­rilor de turism, a prezentat ra­portul intitulat „Rolul ziaristu­lui si scriitorului de turism in formarea turistului modern“. Lucrările congresului continuă. * In onoarea participanților la Congres, ministrul turismului a oferit un dineu.

Next