Scînteia Tineretului, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 7605-7630)

1973-11-01 / nr. 7605

• CEI MAI TINERI UTECIŞTI Iniţiative U.T.C. • FIII UZINEI — FIII SATULUI Un bogat program de activităţi educative pentru tinerii navetişti Adunări generale în asociaţiile studenţilor comunişti • UN „NU" HOTARIT FORMALISMULUI în industria uşoară • O ecuaţie simplă: ŢESĂTURI DE CALI­TATE , CONFECŢII DE CALITATE Fotoreportajul zilei ATRACŢIA MATE­MATICII In faţa mea, elevul caporal Constantin Petrişor, student in anul dai, secţia radio-elec­­tronică din Academia milita­ră. Subţirel, finuţ, băiat atră­gător, cu ochii albaştri scrută­tori, aidoma unor celule fotoelectrice gata să recepţio­neze orice mişcare. Minte or­donată, riguroasă. Atent, chiar foarte atent, îţi dă ob­sesia că întrebările tale sunt undeva „cuantificate“ pentru că răspunsurile vin prompt, axiomatic. Un viitor matema­tician . Poate. Cert este că locul al doilea pe ţară ocupat în cadrul concursului studen­ţesc „Traian Laie­scu“, promi­te. A te sti al doilea, dintre Maior ION NICOLAE 'Continuare in pag. a II-a/ al optulea anotimp, al încercărilor Nu ştiu de ce — poate pentru că s-a născut in prag de toam­nă, cu toate ploile in spate — in acest anotimp, acum al op­tulea, Lotrul mi se pare mai frămintat ca niciodată. Chipu­rile oamenilor sunt mai preocu­pate, gesturile şi vorbele lor mai economice. Presimţi o taini­că şi unită acţiune pe care o aş­tepţi să explodeze in surpriză. Poate numai din coincidenţă, poate pentru că acum reperele de bilanţ sunt mai dense. Lotrul Îşi trăieşte toamnele în eveni­mente ce nu trec mai niciodată neobservate. „Rodul“ toamnelor Lotrului sunt trecute însă in pe­numbra luminii primei turbine intrate in funcţiune. In 1968 se deschidea organizarea de şan­tier, se atacase accesul princi­pal in uzina subterană şi lucră­rile la Castel, Mănăileasa, bara­jul Vidra. Toamna următoare era marcată de încăperea lucră­rilor la cota 821 şi la conducta forţată, pentru ca după un an să înceapă electromontajul şi spre viitorul şantier de la Petri­­manu să-şi facă drum cea din­ţii maşină. Şantierul se extin­sese mult, alături de problemele de producţie apăreau în prim planul preocupărilor „comanda­mentului general“ de la Voineşi­­ţa şi cele de viaţă socială. Aşa se face că în toamna lui '69 plenara organizaţiei U.T.C. ana­lizează, intr-un înalt spirit com­bativ, modul în care tineretul participă la procesul de produc­ţie (ridicarea calificării, discipli­nă, activitate patriotică, asigu­rarea frontului pe timp de iar­nă etc.), iar secretarul comite­tului de partid pe I.C.H., tovară­şul Ion Bolnavu, îşi notase în agenda sa o serie de observaţii privind extinderea grădiniţei de la Voineasa. Un an mai tîrziu, Lotrul, atins de inundaţii, se refăcea încă. Tot acum este străpuns primul tronson de pe aducţiunile Nord, Goaţa Mică — Streaja, lung de 1 646 m., şi in­tră in acţiune alte puncte de lucru Galbenu, Olteţu, Bistri­­cioara, Sterpu, Uria, Jidoaia, etc. „Anul marilor străpungeri“ (1971) deschide perspectiva lu­crărilor intense şi recordurilor la finisările in galerii. Un în­ceput timpuriu de iarnă îi pune in alertă pe constructorii care pregăteau, printre altele, intrarea la Luncavăț. Penultima toamnă este reperată de străpungerea galeriei Petrimanu — Oltețu VASILE RAVESCU (Continuare In pag. a II-a) Lucrările de montaj la conducta de refulare sunt în plină desfăşurare Privirile scrutătoare ale lui Gheorghe Rusu, secretarul comitetului U.T.C. de la barajul Galbenu, caută locul unei intervenţii operative pentru accelerarea ritmului de lucru Fotografiile GH. CUCU, LA EXIGENŢELE ANGAJAMENTULUI ASUMAT Combinatul de prelucrare a lemnului din Suceava are un colectiv cu numeroşi ti­neri şi rezultate economice „la zi“ dintre cele mai bune : 8 mi­lioane lei peste plan la produc­ţia globală, 13 milioane lei la producţia­­marfă, toate sorti­mentele realizate cu depăşiri im­portante şi un beneficiu supli­mentar de peste 4 milioane lei, adică de 10 ori mai mare decit angajamentul anual. Dar tinere­tul, organizaţiile U.T.C. s-au manifestat intr-adevăr ca fac­tor activ in obţinerea acestor rezultate ? Sau aportul tinerilor se calculează după regula ară­tată mai sus ? Care este situa­ţia la I.P.L. Suceava ? Secreta­rul comitetului U.T.C. — ing. Ion Dobrescu — ne prezintă o lis­tă cu angajamentele organizaţii­lor U.T.C. pe secţii, precizînd că ele reprezintă suma angajamen­telor tinerilor, a iniţiativelor­ lor menite să mărească volumul pro­ducţiei, să ridice calitatea etc. O evidenţă amănunţită, ţinută la nivelul organizaţiilor şi centra­lizată la comitet, arată că tine­rii s-au ţinut de cuvînt. Ei au dat peste plan însemnate canti­tăţi de mobilă, placaj, plăci în­nobilate şi­ binale, valorînd îm­preună peste un milion de lei. Intrăm m­ai intii în secţia înno­bilare pentru că aici sunt foarte mulţi tineri. Media de vîrstă a salariaţilor secţiei nu depăşeşte 26 de ani.­­ Iniţial ne-am angajat să dăm 100 de mii de metri pă­traţi de plăci înnobilate peste plan, dar pe parcurs am văzut că se poate mai mult, ne spune maistrul principal, Ioan Dănică, şeful secţiei. Pînă acum am rea­lizat deja in plus 300.000 m.p. plăci înnobilate. Sîntem cu a­­proape 3 luni in avans. Oricum, pînă la sfîrşitul anului vom face in plus producţia unui tri­mestru. La început, credeam că, fiind aşa de mulţi tineri, o să avem necazuri atît la discipli­nă, cit şi la calitate. Dar, toc­mai ei, tinerii, au făcut pînă la urmă să obţinem aceste rezul­tate. Avem aici un secretar U.T.C. destoinic — pe Nicolae Cucoradă — şi o organizaţie U.T.C. foarte bună. Mai intii au fost lichidate absenţele nemoti­vate şi întîrzierile de la pro­gram. Jumătate, aproape, dintre ei sint fie seralişti, fie studenţi la Facultatea de subingineri. Dar asta nu-i împiedică să fie in acelaşi timp, şi foarte buni muncitori. — Este foarte uşor să delimi­tăm contribuţia tinerilor in rea­lizarea depăşirilor de la secţia noastră pentru că, la noi, orga­nizaţia U.T.C. a venit cu obiec­tive concrete, pe care le-am dis­cutat de la început împreună, ne spune ing. Nicolae Goran, şef adjunct al secţiei mobilă. In pri­mul rînd, tinerii s-au angajat să realizeze lunar o garnitură de mobilă din materiale economi­site. Ideea ni s-a părut foarte bună şi acţiunea a cuprins pe I. MORARU (Continuare In pag. a V-a) In zootehnia argeșeană. Pregătirile pentru iarnă trebuie urgentate Vikingii de Cînd, în 1910, Henri Coandă a efectuat primul din lume un zbor cu un aparat aeroreactiv conceput, proiectat şi construit de el insuşi, celebrul inventator român abia împlinise 24 de ani. La 23 de ani Puşkin scrisese „Fintîna din Bacelsarai", iar Schiller publicase „Hoţii", Labiş avea numai 17 ani cind a semnat poe­mul „Moartea căprioarei". Sînt citeva, puţine, din exemplele care pot demonstra că virsta tinără e o vîrsta a originalităţii creatoare, o vîrstă a fap­telor de seamă, o vîrstă a afirmării şi a succesului. Alte sute şi mii de exemple ne stau la îndemînă oricind, le putem culege fără efort forfotind pur şi simplu paginile ziarelor. Constructori de prestigiu, inovatori talentaţi, muncitori de elită sau artişti şi scriitori de mare valoare se circumscriu virstei tinere ori foarte tinere, îşi exprimă personalitatea printr-o originalitate utilă, va­lidată şi premiată ca atare de societate. Cei cinci „vikingi" pe care am avut neplăcerea să-i cunosc la Complexul Borşa din inima Ma­ramureşului sunt tineri : Ionel Lemnari­u, Karol Soos, Adrian Gabor, Eva Gabor şi Traian Celu. Ei au vârsta zecilor şi su­telor de mii de tineri prezenţi zi de zi pe marile fronturi ale muncii, gîndirii, creaţiei mate­riale şi spirituale. Au, din păcate, însă, o cu to­tul altă modalitate de a gîndi şi de a-şi exprima originalita­tea. De a-şi manifesta „personali­tatea“. In acea zi de început a­nui septembrie cvintetul cu pricina a poposit cu mare tărăboi la in­trarea complexului. Primul din­tre „vikingi“, un soi de şef al grupului — Lemnariu, și-a pur­tat cu mindrie coama roşcată pînă în biroul administratorului, etalînd un bust al cărui unic acoperămint era... o basma ro­şie, ştearsă de ploi. A solicitat şi i s-a acordat cazare pentru întregul grup. „Ei, nişte tineri in excursie“ şi-a zis şeful com-OV. PĂUN (Continuare în pag. a V-a) Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7605 6 PAGINI— 30 BANI JOI 1 NOIEMBRIE 1973 PRIMIRI LA TOVARĂȘUL micolaE . Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a pri­mit, miercuri, 31 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii So­vietice la Bucureşti, V. I. Droz­­denko, la cererea acestuia. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, se­cretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărăşească. Ambasadorul R. S. F. Iugoslavia Miercuri, 31 octombrie, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit pe Iso Njegovan, am­basadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al R.S.F. Iugosla­via la Bucureşti. La întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă tovă­răşească, a participat tova­răşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Au realizat sarcinile de plan pe primii 3 ani ai cincinalului • PÂNĂ LA ACEASTĂ DATĂ, UN NUMĂR DE ZECE UNITĂŢI ECONOMICE ARGEŞENE , printre care În­treprinderea judeţeană de industrie locală, întreprinderile de poduri metalice şi prefabricate din beton şi cea fo­restieră de exploatare şi transport din Piteşti, fabrica de confecţii de la Curtea de Argeş , au raportat îndepli­nirea integrală a sarcinilor de plan pe primii trei ani ai cincinalului. Avansul astfel creat va permite acestor unităţi să în­scrie în bilanţul realizărilor lor, încheiat la finele perioa­dei amintite, o producţie suplimentară estimată la aproape 500 000 000 lei. • ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ MINIER PETRO­ŞANI a anunţat îndeplinirea înainte de termen a sarci­nilor de producţie pe primii 3 ani ai cincinalului. Se estimează că cele şase colective industriale din ju­deţ, care au realizat pînă acum sarcinile pe primii trei ani ai cincinalului, vor obţine, pînă la sfîrşitul lunii de­cembrie, o producţie suplimentară în valoare de aproxi­mativ 280 milioane lei. CONCRET, DIVERSIFICAT, ARGUMENTAT —atribute esenţiale ale muncii politice De atunci, din vara anului 1971, cind secretarul general­ al partidului nostru adresa orga­nizaţiilor U.T.C. îndemnul de a deveni colective de luptă pen­tru educarea comunistă a tine­retului, îndemn ce se integra unui moment in care întregul popor era chemat să-şi înmul­ţească eforturile in vederea îm­bunătăţirii activităţii politico­­educative, dezvoltării conştiin­ţei socialiste — de atunci pei­sajul politic al întregii ţări, a­­şezat pe principiile eticii şi e­­chităţii comuniste, a căpătat dimensiuni noi, îmbogăţindu-şi structurile şi mijloacele de ac­ţiune. Citeva luni mai tirziu, plenara din noiembrie şi pro­gramul adoptat de partid pen­tru educarea socialistă a mase­lor făceau deja un prim bilanţ al procesului început şi trasau direcţiile sale de evoluţie, sub­liniind insistent caracterul său de preocupare esenţială, perma­nentă, care trebuie să însoţeas­că în perspectivă strădaniile depuse pe toate planurile de oamenii­ muncii,­in opera de e­­dificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ceea ce se poate evidenţia astăzi, după doi ani de la a­­doptarea şi trecerea la trans­punere în fapte a programului partidului, este în primul rînd ciştigul obţinut in diversificarea mijloacelor şi modalităţilor de lucru ale muncii politice. Pe agenda de preocupări ale co­lectivelor de utecişti au apărut, ca o expresie a dorinţei una­nime a tinerilor de a dovedi că hotăririle partidului sunt pro­priul lor program de muncă şi de viaţă, numeroase iniţiative al căror unic obiectiv, consec­vent urmărit, ‘era dezvoltarea unor înalte trăsături politice şi morale în rîndul tuturor tine­rilor comunişti. Enumerarea a­­cestor iniţiative sau încercarea de a le sistematiza n-ar izbuti, tocmai datorită numărului lor mare, să le cuprindă pe toate. In schimb, ecourile lor cu ră­sunet în conştiinţa tinerilor, în întreaga lor pregătire pentru muncă şi viaţă, pot fi descifra­te pe planul consolidării unei atitudini înaintate faţă de mun­că, al respectului pentru făuri­torii bunurilor materiale, in ciştigarea unor poziţii comba­tive, intransigente, caracterizate printr-un înalt spirit revoluţio­nar, ce se resimt in întreaga activitate educativă desfăşurată de multe organizaţii U.T.C. Re­zultatele pe care le putem în­registra astăzi se datoresc in mare măsură unei munci de la om la om mai susţinute, pre­lungite pînă la nivelul fiecărui membru al colectivului, unei munci de agitaţie mai active, care face apel la toate posibi­lităţile de influenţare vizuale şi auditive, precum şi unui in­­văţămint politic mai bine an­corat în realităţile specifice fiecărui loc de muncă, mai le­gat în acelaşi timp de marile comandamente ale epocii înseşi. Toate acestea se adaugă firesc nenumăratelor iniţiative de care am amintit, lărgind simţitor aria de instrumente de lucru ale organizaţiilor U.T.C. prin­­tr-o gamă de modalităţi variate şi, in acelaşi timp, sporindu-şi capacitatea de pătrundere in profunzime. Se cuvine, de asemenea, men­ţionată în continuare creşterea caracterului concret al muncii politice, ale cărei rezultate ob­ţinute in ultimul timp sunt o consecinţă obiectivă tocmai a unei legături directe intre ac­tivitatea de propagandă şi ce­rinţele procesului de produc­­ţie.Subordonarea nemijlocită a formelor specifice muncii poli­tice sarcinilor economice ale locului de muncă este un act D. MATALA (Continuare în pag. a l1-a) ORIZONT CULTURAL ® Atitudini — opi­nii­ — dezbateri: PROZA FĂRĂ FIC­ȚIUNE ® Literatură : CALI­TATEA PERSONA­JULUI ® Teatru : „CITITO­RUL DE CON­TOR" ® Film : DESPRE O ANUME FERICIRE AR TREBUI UNEORI de ŞTEFAN DIMITRIU Sînt greşeli şi greşeli, unele mai mici, altele mai mari, unele aparţinînd in exclusivitate individului, altele depinzînd de o multitudine de factori sau de împrejurări, unele sanc­ţionate de rude, prieteni, colegi de muncă,­ altele înfierate de Codul penal. Constatînd existenţa greşelii, nu înseamnă că o şi admitem, nu înseamnă că nu putem trăi şi fără gre­şeală, că nu ne simţim bine fără a fi puşi în situaţia de a ne administra, măcar din cînd in cînd, cite o straşnică auto­­crîtică. Şi, iarăşi, constatînd existenţa greşelii, nu înseamnă că putem trece cu uşurinţă pe lingă ea, că o putem ignora, diminua, neglija atunci cînd o descoperim, la noi sau la alţii. Dar, în acelaşi timp, conştienţi fiind de existenţa gre­şelii, nu avem dreptul în multe, în foarte multe cazuri,­ să nu admitem posibilitatea de îndreptare a ei, de recuperare a celui care a săvârşit fie şi o greşeală gravă. Pentru că, fără a fi o regulă generală, greşeala poate însemna uneori, pentru unii, un moment dramatic, hotăritor al devenirii lor ca oameni şi, de ce nu, al tentativei lor spre perfecţiune. Tinerii, nu spunem o noutate, greşesc şi ei, şi poate chiar mai mult decit ceilalţi, pentru că marea, imensa majoritate a greşelilor, mai cu seamă a greşelilor grave, au la bază lipsa de experienţă, insă pentru cei mai mulţi dintre ei, o greşeală descoperită la timp, o critică­­ intransigentă dar, dreaptă sau, în cazuri extreme, o măsură disciplinară în­seamnă un ajutor nepreţuit, o dovadă a fermităţii celor din jur, o experienţă de viaţă ciştigată, o invitaţie la exigenţă şi autoexigenţă. Mă gîndeam la toate acestea ascultind, deunăzi, confe­siunile unui tînăr. Cazul lui este, de bună seamă, un caz izolat dar, după părerea mea, nu lipsit de semnificaţie. Pen­tru o greşeală mai veche - nu voi intra în prea multe amă­nunte - tînăr­ul acesta a stat ciţiva ani intr-o şcoală de corecţie. Acolo şi-a înţeles cu luciditate greşeala, a avut o comportare excepţională, a învăţat o meserie care-i face cinste. Repartizat într-o fabrică, el s-a dovedit a fi un iu­(Continuare în pag. a ll-a)

Next