Scînteia Tineretului, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 7605-7630)
1973-11-01 / nr. 7605
• CEI MAI TINERI UTECIŞTI Iniţiative U.T.C. • FIII UZINEI — FIII SATULUI Un bogat program de activităţi educative pentru tinerii navetişti Adunări generale în asociaţiile studenţilor comunişti • UN „NU" HOTARIT FORMALISMULUI în industria uşoară • O ecuaţie simplă: ŢESĂTURI DE CALITATE , CONFECŢII DE CALITATE Fotoreportajul zilei ATRACŢIA MATEMATICII In faţa mea, elevul caporal Constantin Petrişor, student in anul dai, secţia radio-electronică din Academia militară. Subţirel, finuţ, băiat atrăgător, cu ochii albaştri scrutători, aidoma unor celule fotoelectrice gata să recepţioneze orice mişcare. Minte ordonată, riguroasă. Atent, chiar foarte atent, îţi dă obsesia că întrebările tale sunt undeva „cuantificate“ pentru că răspunsurile vin prompt, axiomatic. Un viitor matematician . Poate. Cert este că locul al doilea pe ţară ocupat în cadrul concursului studenţesc „Traian Laiescu“, promite. A te sti al doilea, dintre Maior ION NICOLAE 'Continuare in pag. a II-a/ al optulea anotimp, al încercărilor Nu ştiu de ce — poate pentru că s-a născut in prag de toamnă, cu toate ploile in spate — in acest anotimp, acum al optulea, Lotrul mi se pare mai frămintat ca niciodată. Chipurile oamenilor sunt mai preocupate, gesturile şi vorbele lor mai economice. Presimţi o tainică şi unită acţiune pe care o aştepţi să explodeze in surpriză. Poate numai din coincidenţă, poate pentru că acum reperele de bilanţ sunt mai dense. Lotrul Îşi trăieşte toamnele în evenimente ce nu trec mai niciodată neobservate. „Rodul“ toamnelor Lotrului sunt trecute însă in penumbra luminii primei turbine intrate in funcţiune. In 1968 se deschidea organizarea de şantier, se atacase accesul principal in uzina subterană şi lucrările la Castel, Mănăileasa, barajul Vidra. Toamna următoare era marcată de încăperea lucrărilor la cota 821 şi la conducta forţată, pentru ca după un an să înceapă electromontajul şi spre viitorul şantier de la Petrimanu să-şi facă drum cea dinţii maşină. Şantierul se extinsese mult, alături de problemele de producţie apăreau în prim planul preocupărilor „comandamentului general“ de la Voineşiţa şi cele de viaţă socială. Aşa se face că în toamna lui '69 plenara organizaţiei U.T.C. analizează, intr-un înalt spirit combativ, modul în care tineretul participă la procesul de producţie (ridicarea calificării, disciplină, activitate patriotică, asigurarea frontului pe timp de iarnă etc.), iar secretarul comitetului de partid pe I.C.H., tovarăşul Ion Bolnavu, îşi notase în agenda sa o serie de observaţii privind extinderea grădiniţei de la Voineasa. Un an mai tîrziu, Lotrul, atins de inundaţii, se refăcea încă. Tot acum este străpuns primul tronson de pe aducţiunile Nord, Goaţa Mică — Streaja, lung de 1 646 m., şi intră in acţiune alte puncte de lucru Galbenu, Olteţu, Bistricioara, Sterpu, Uria, Jidoaia, etc. „Anul marilor străpungeri“ (1971) deschide perspectiva lucrărilor intense şi recordurilor la finisările in galerii. Un început timpuriu de iarnă îi pune in alertă pe constructorii care pregăteau, printre altele, intrarea la Luncavăț. Penultima toamnă este reperată de străpungerea galeriei Petrimanu — Oltețu VASILE RAVESCU (Continuare In pag. a II-a) Lucrările de montaj la conducta de refulare sunt în plină desfăşurare Privirile scrutătoare ale lui Gheorghe Rusu, secretarul comitetului U.T.C. de la barajul Galbenu, caută locul unei intervenţii operative pentru accelerarea ritmului de lucru Fotografiile GH. CUCU, LA EXIGENŢELE ANGAJAMENTULUI ASUMAT Combinatul de prelucrare a lemnului din Suceava are un colectiv cu numeroşi tineri şi rezultate economice „la zi“ dintre cele mai bune : 8 milioane lei peste plan la producţia globală, 13 milioane lei la producţiamarfă, toate sortimentele realizate cu depăşiri importante şi un beneficiu suplimentar de peste 4 milioane lei, adică de 10 ori mai mare decit angajamentul anual. Dar tineretul, organizaţiile U.T.C. s-au manifestat intr-adevăr ca factor activ in obţinerea acestor rezultate ? Sau aportul tinerilor se calculează după regula arătată mai sus ? Care este situaţia la I.P.L. Suceava ? Secretarul comitetului U.T.C. — ing. Ion Dobrescu — ne prezintă o listă cu angajamentele organizaţiilor U.T.C. pe secţii, precizînd că ele reprezintă suma angajamentelor tinerilor, a iniţiativelor lor menite să mărească volumul producţiei, să ridice calitatea etc. O evidenţă amănunţită, ţinută la nivelul organizaţiilor şi centralizată la comitet, arată că tinerii s-au ţinut de cuvînt. Ei au dat peste plan însemnate cantităţi de mobilă, placaj, plăci înnobilate şi binale, valorînd împreună peste un milion de lei. Intrăm mai intii în secţia înnobilare pentru că aici sunt foarte mulţi tineri. Media de vîrstă a salariaţilor secţiei nu depăşeşte 26 de ani. Iniţial ne-am angajat să dăm 100 de mii de metri pătraţi de plăci înnobilate peste plan, dar pe parcurs am văzut că se poate mai mult, ne spune maistrul principal, Ioan Dănică, şeful secţiei. Pînă acum am realizat deja in plus 300.000 m.p. plăci înnobilate. Sîntem cu aproape 3 luni in avans. Oricum, pînă la sfîrşitul anului vom face in plus producţia unui trimestru. La început, credeam că, fiind aşa de mulţi tineri, o să avem necazuri atît la disciplină, cit şi la calitate. Dar, tocmai ei, tinerii, au făcut pînă la urmă să obţinem aceste rezultate. Avem aici un secretar U.T.C. destoinic — pe Nicolae Cucoradă — şi o organizaţie U.T.C. foarte bună. Mai intii au fost lichidate absenţele nemotivate şi întîrzierile de la program. Jumătate, aproape, dintre ei sint fie seralişti, fie studenţi la Facultatea de subingineri. Dar asta nu-i împiedică să fie in acelaşi timp, şi foarte buni muncitori. — Este foarte uşor să delimităm contribuţia tinerilor in realizarea depăşirilor de la secţia noastră pentru că, la noi, organizaţia U.T.C. a venit cu obiective concrete, pe care le-am discutat de la început împreună, ne spune ing. Nicolae Goran, şef adjunct al secţiei mobilă. In primul rînd, tinerii s-au angajat să realizeze lunar o garnitură de mobilă din materiale economisite. Ideea ni s-a părut foarte bună şi acţiunea a cuprins pe I. MORARU (Continuare In pag. a V-a) In zootehnia argeșeană. Pregătirile pentru iarnă trebuie urgentate Vikingii de Cînd, în 1910, Henri Coandă a efectuat primul din lume un zbor cu un aparat aeroreactiv conceput, proiectat şi construit de el insuşi, celebrul inventator român abia împlinise 24 de ani. La 23 de ani Puşkin scrisese „Fintîna din Bacelsarai", iar Schiller publicase „Hoţii", Labiş avea numai 17 ani cind a semnat poemul „Moartea căprioarei". Sînt citeva, puţine, din exemplele care pot demonstra că virsta tinără e o vîrsta a originalităţii creatoare, o vîrstă a faptelor de seamă, o vîrstă a afirmării şi a succesului. Alte sute şi mii de exemple ne stau la îndemînă oricind, le putem culege fără efort forfotind pur şi simplu paginile ziarelor. Constructori de prestigiu, inovatori talentaţi, muncitori de elită sau artişti şi scriitori de mare valoare se circumscriu virstei tinere ori foarte tinere, îşi exprimă personalitatea printr-o originalitate utilă, validată şi premiată ca atare de societate. Cei cinci „vikingi" pe care am avut neplăcerea să-i cunosc la Complexul Borşa din inima Maramureşului sunt tineri : Ionel Lemnariu, Karol Soos, Adrian Gabor, Eva Gabor şi Traian Celu. Ei au vârsta zecilor şi sutelor de mii de tineri prezenţi zi de zi pe marile fronturi ale muncii, gîndirii, creaţiei materiale şi spirituale. Au, din păcate, însă, o cu totul altă modalitate de a gîndi şi de a-şi exprima originalitatea. De a-şi manifesta „personalitatea“. In acea zi de început anui septembrie cvintetul cu pricina a poposit cu mare tărăboi la intrarea complexului. Primul dintre „vikingi“, un soi de şef al grupului — Lemnariu, și-a purtat cu mindrie coama roşcată pînă în biroul administratorului, etalînd un bust al cărui unic acoperămint era... o basma roşie, ştearsă de ploi. A solicitat şi i s-a acordat cazare pentru întregul grup. „Ei, nişte tineri in excursie“ şi-a zis şeful com-OV. PĂUN (Continuare în pag. a V-a) Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7605 6 PAGINI— 30 BANI JOI 1 NOIEMBRIE 1973 PRIMIRI LA TOVARĂȘUL micolaE . Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, 31 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti, V. I. Drozdenko, la cererea acestuia. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărăşească. Ambasadorul R. S. F. Iugoslavia Miercuri, 31 octombrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe Iso Njegovan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Au realizat sarcinile de plan pe primii 3 ani ai cincinalului • PÂNĂ LA ACEASTĂ DATĂ, UN NUMĂR DE ZECE UNITĂŢI ECONOMICE ARGEŞENE , printre care Întreprinderea judeţeană de industrie locală, întreprinderile de poduri metalice şi prefabricate din beton şi cea forestieră de exploatare şi transport din Piteşti, fabrica de confecţii de la Curtea de Argeş , au raportat îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe primii trei ani ai cincinalului. Avansul astfel creat va permite acestor unităţi să înscrie în bilanţul realizărilor lor, încheiat la finele perioadei amintite, o producţie suplimentară estimată la aproape 500 000 000 lei. • ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ MINIER PETROŞANI a anunţat îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de producţie pe primii 3 ani ai cincinalului. Se estimează că cele şase colective industriale din judeţ, care au realizat pînă acum sarcinile pe primii trei ani ai cincinalului, vor obţine, pînă la sfîrşitul lunii decembrie, o producţie suplimentară în valoare de aproximativ 280 milioane lei. CONCRET, DIVERSIFICAT, ARGUMENTAT —atribute esenţiale ale muncii politice De atunci, din vara anului 1971, cind secretarul general al partidului nostru adresa organizaţiilor U.T.C. îndemnul de a deveni colective de luptă pentru educarea comunistă a tineretului, îndemn ce se integra unui moment in care întregul popor era chemat să-şi înmulţească eforturile in vederea îmbunătăţirii activităţii politicoeducative, dezvoltării conştiinţei socialiste — de atunci peisajul politic al întregii ţări, aşezat pe principiile eticii şi echităţii comuniste, a căpătat dimensiuni noi, îmbogăţindu-şi structurile şi mijloacele de acţiune. Citeva luni mai tirziu, plenara din noiembrie şi programul adoptat de partid pentru educarea socialistă a maselor făceau deja un prim bilanţ al procesului început şi trasau direcţiile sale de evoluţie, subliniind insistent caracterul său de preocupare esenţială, permanentă, care trebuie să însoţească în perspectivă strădaniile depuse pe toate planurile de oamenii muncii,in opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ceea ce se poate evidenţia astăzi, după doi ani de la adoptarea şi trecerea la transpunere în fapte a programului partidului, este în primul rînd ciştigul obţinut in diversificarea mijloacelor şi modalităţilor de lucru ale muncii politice. Pe agenda de preocupări ale colectivelor de utecişti au apărut, ca o expresie a dorinţei unanime a tinerilor de a dovedi că hotăririle partidului sunt propriul lor program de muncă şi de viaţă, numeroase iniţiative al căror unic obiectiv, consecvent urmărit, ‘era dezvoltarea unor înalte trăsături politice şi morale în rîndul tuturor tinerilor comunişti. Enumerarea acestor iniţiative sau încercarea de a le sistematiza n-ar izbuti, tocmai datorită numărului lor mare, să le cuprindă pe toate. In schimb, ecourile lor cu răsunet în conştiinţa tinerilor, în întreaga lor pregătire pentru muncă şi viaţă, pot fi descifrate pe planul consolidării unei atitudini înaintate faţă de muncă, al respectului pentru făuritorii bunurilor materiale, in ciştigarea unor poziţii combative, intransigente, caracterizate printr-un înalt spirit revoluţionar, ce se resimt in întreaga activitate educativă desfăşurată de multe organizaţii U.T.C. Rezultatele pe care le putem înregistra astăzi se datoresc in mare măsură unei munci de la om la om mai susţinute, prelungite pînă la nivelul fiecărui membru al colectivului, unei munci de agitaţie mai active, care face apel la toate posibilităţile de influenţare vizuale şi auditive, precum şi unui invăţămint politic mai bine ancorat în realităţile specifice fiecărui loc de muncă, mai legat în acelaşi timp de marile comandamente ale epocii înseşi. Toate acestea se adaugă firesc nenumăratelor iniţiative de care am amintit, lărgind simţitor aria de instrumente de lucru ale organizaţiilor U.T.C. printr-o gamă de modalităţi variate şi, in acelaşi timp, sporindu-şi capacitatea de pătrundere in profunzime. Se cuvine, de asemenea, menţionată în continuare creşterea caracterului concret al muncii politice, ale cărei rezultate obţinute in ultimul timp sunt o consecinţă obiectivă tocmai a unei legături directe intre activitatea de propagandă şi cerinţele procesului de producţie.Subordonarea nemijlocită a formelor specifice muncii politice sarcinilor economice ale locului de muncă este un act D. MATALA (Continuare în pag. a l1-a) ORIZONT CULTURAL ® Atitudini — opinii — dezbateri: PROZA FĂRĂ FICȚIUNE ® Literatură : CALITATEA PERSONAJULUI ® Teatru : „CITITORUL DE CONTOR" ® Film : DESPRE O ANUME FERICIRE AR TREBUI UNEORI de ŞTEFAN DIMITRIU Sînt greşeli şi greşeli, unele mai mici, altele mai mari, unele aparţinînd in exclusivitate individului, altele depinzînd de o multitudine de factori sau de împrejurări, unele sancţionate de rude, prieteni, colegi de muncă, altele înfierate de Codul penal. Constatînd existenţa greşelii, nu înseamnă că o şi admitem, nu înseamnă că nu putem trăi şi fără greşeală, că nu ne simţim bine fără a fi puşi în situaţia de a ne administra, măcar din cînd in cînd, cite o straşnică autocrîtică. Şi, iarăşi, constatînd existenţa greşelii, nu înseamnă că putem trece cu uşurinţă pe lingă ea, că o putem ignora, diminua, neglija atunci cînd o descoperim, la noi sau la alţii. Dar, în acelaşi timp, conştienţi fiind de existenţa greşelii, nu avem dreptul în multe, în foarte multe cazuri, să nu admitem posibilitatea de îndreptare a ei, de recuperare a celui care a săvârşit fie şi o greşeală gravă. Pentru că, fără a fi o regulă generală, greşeala poate însemna uneori, pentru unii, un moment dramatic, hotăritor al devenirii lor ca oameni şi, de ce nu, al tentativei lor spre perfecţiune. Tinerii, nu spunem o noutate, greşesc şi ei, şi poate chiar mai mult decit ceilalţi, pentru că marea, imensa majoritate a greşelilor, mai cu seamă a greşelilor grave, au la bază lipsa de experienţă, insă pentru cei mai mulţi dintre ei, o greşeală descoperită la timp, o critică intransigentă dar, dreaptă sau, în cazuri extreme, o măsură disciplinară înseamnă un ajutor nepreţuit, o dovadă a fermităţii celor din jur, o experienţă de viaţă ciştigată, o invitaţie la exigenţă şi autoexigenţă. Mă gîndeam la toate acestea ascultind, deunăzi, confesiunile unui tînăr. Cazul lui este, de bună seamă, un caz izolat dar, după părerea mea, nu lipsit de semnificaţie. Pentru o greşeală mai veche - nu voi intra în prea multe amănunte - tînărul acesta a stat ciţiva ani intr-o şcoală de corecţie. Acolo şi-a înţeles cu luciditate greşeala, a avut o comportare excepţională, a învăţat o meserie care-i face cinste. Repartizat într-o fabrică, el s-a dovedit a fi un iu(Continuare în pag. a ll-a)