Scînteia Tineretului, decembrie 1973 (Anul 29, nr. 7631-7656)

1973-12-01 / nr. 7631

ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7631 8 PAGINI —30 BANI Proletari din toate ţările uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST SÎMBĂTĂ 1 DECEMBRIE 1973 ...... . LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NA­ŢIONALE Vineri dimineaţa au început lucrările sesiunii a XI-a a celei de-a VI-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. înaltul for legislativ al ţării se reuneşte după desfăşurarea lu­crărilor Plenarei comune a Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem­ al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale a României, pre­cum şi a Plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării eco­­nomico-­sociale a ţării noastre pe anul viitor şi au aprobat în una­nimitate prevederile planului şi bugetului pe 1974, au luat ho­­tărîri, în spiritul cuvîntărilor to­varăşului Nicolae Ceauşescu, în probleme de o deosebită impor­tanţă privind mersul mereu as­cendent al societăţii noastre, pe coordonatele stabilite de Con­gresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineaţa, în sala Palatu­lui Marii Adunări Naţionale, ală­turi de deputaţi, sunt prezenţi, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oame­nilor muncii, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti români şi străini. Sunt de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti. Este, de asemenea, pre­zent Pio Carlo Terenzio, secre­tarul general al Uniunii Inter­parlamentare. La intrarea în sala de şedinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de­ stat sunt întîmpinaţi cu pu­ternice şi îndelungi aplauze de participanţii la lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale. în lojile oficiale au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănăla­­che, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Dumitru Popescu, Le­­onte Rău­tu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. în loja din stingă se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memo­ria deputaţilor Mihail Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au stins din viaţă în perioada de timp care a trecut de la ultima se­siune. In unanimitate, deputaţii au aprobat ordinea de zi : •1. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974 ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pe anul 1974 ; 3■ Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat; 4. Proiectul de lege privind rechizițiile ; 5. Proiectul de lege privind controlul financiar preventiv ; La primul punct de pe ordi­nea de zi, tovarăşul Manea Mă­nescu, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planifică­rii, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adop­tarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974, în numele Biroului Marii A­­dunări Naţionale, tovarăşul Şte­fan Voitec propune ca, avînd în vedere legătura strînsă dintre Planul naţional unic de dezvol­tare economico-socială şi Buge­tul de Stat, expunerile la pro­iecte să se facă în continuare, iar dezbaterile generale să fie comune, urmînd ca discuţia pe articole şi votarea să se facă se­parat. Marea Adunare Naţională a a­­probat această propunere. în continuarea lucrărilor, tova­răşul Florea Dumitrescu, minis­trul finanțelor, a prezentat expu­nerea la Proiectul de lege pen­tru adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 1974. Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi So­ciale a României, la proiectele de legi supuse dezbaterii, a fost prezentat de tovarășul Gheorghe Oprea, vicepreşedinte al aces­tui consiliu. Deputatul Aurel Vijoli, pre­şedintele Comisiei economico­­financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al celorlalte co­misii permanente ale Marii Adu­nări Naţionale, care au exami­nat proiectele de legi în discuţie. A început, apoi, discuţia ge­nerală asupra proiectelor de legi privind Planul naţional unic de dezvoltare economică şi socială a Republicii Socialiste România şi Bugetul de Stat pe anul 1974. Au luat cuvîntul tovarăşii : Vasile Vîlcu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean Con­stanţa al P.C.R. ; Traian Dudaş, ministru secretar de stat la Mi­nisterul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele ; Vasile Belizna, director general al Centralei in­dustriale de fire şi fibre chimice Săvineşti, judeţul Neamţ ; Do­rina Ceguş, inginer la Uzinele textile „Moldova“ Botoşani ; Ma­rin Vasile, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R. ; Alexandru Heinrich, adjunct al ministrului aprovizio­nării tehnico-materiale şi con­trolului şi gospodăririi fondu­rilor fixe; Ştefan Tripşa, prim-maistru oţelar la Com­binatul siderurgic Hunedoa­ra, Erou al Muncii Socialiste ; Angelo Miculescu, ministrul a­­griculturii, industriei alimentare şi apelor; Mihai Dalea, pre­şedintele Consiliului Central al U.G.S.R. ; Elisabeta Moszorjak, maistru h­stuitor la întreprin­derea de piele şi încălţă­minte „Crişul“ Oradea; Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Teh­nologie ; Constanţa Neculai, in­giner la C.A.P. Ruşeţu, judeţul Buzău ; Ion Stănescu, prim-se­cretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R. ; Ioan Viorel Cerghizan, directorul Termocen­tralei Luduş-Iernut, judeţul Mu­reş ; Nicolae Doggendorf, direc­torul S.M.A. Orţişoara, judeţul Timiş. Lucrările sesiunii Marii Adu­nări Naţionale se reiau sîmbătă dimineaţa. (Agerpres) • HOTĂRIREA PLENAREI COMUNE A COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Şl CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei (IN PAGINILE 3-4) • HOTĂRÎREA PLENAREI C.C. AL P.C.R. DIN 27-28 NOIEMBRIE 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului (IN PAG. A 2-A) Resurse de gindire economică ADULIN CAZACU Pentru comunişti, acţiunea socială se întemeiază întot­deauna pe realitate, pe care o presupune necontenit ca premisă. Pentru ei, de ase­menea, lumea este deopotri­vă domeniu de reflectare şi de transformare. Realismul lor se constituie, aşadar, ca atitudine faţă de viaţă, ca mod de a înţelege sensul a­­cesteia. Ei sînt critici şi re­voluţionari. Sînt „materia-­işti practici“, cum spunea Marx cîndva. M-am gîndit la aceasta pă­zind, în zilele din urmă, zile de bilanţ al anului '29, cum se adună, compacte, şuvoaie­le gîndirii colective asupra destinelor ţării şi se înfăţi­şează, metodic, planul naţio­nal unic al dezvoltării econo­mice şi sociale pentru anul 30 de la eliberare. An ce va fi marcat, spre finele sale, la (Continuare în pag. a l1-a) I INTERVIUL­­­acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU revistei „Business Week" din S. U. A. După cum s-a mai anunţat, la 19 noiembrie preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe ziaristul John Pearson, redactor şef adjunct al revistei „Business Week“ din S.U.A., căruia i-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, timp de peste două decenii, economia Româ­niei s-a dezvoltat intr-un ritm de peste 9 la sută pe an, în­­registrind astfel cea mai înal­tă creştere din lume. Cărui factor atribuiţi dumneavoas­tră această realizare, în com­paraţie cu ritmurile mai lente de dezvoltare înregistrate în alte ţări, atit socialiste cit şi capitaliste . RĂSPUNS : într-adevăr, în ultimii 20 de ani, economia ro­mânească şi îndeosebi industria au cunoscut un ritm înalt de dezvoltare. Aceasta se datoreşte, in primul rind, faptului că România se afla la un nivel de dezvoltare economică destul de înapoiat şi, ca atare, au trebuit făcute eforturi serioase pentru a asigura o ridicare generală a ţării din punct de vedere eco­nomic şi îndeosebi din punct de vedere industrial. Factorul ho­­tărîtor consider însă că a fost existenţa orînduirii socialiste, care permite concentrarea mij­loacelor materiale, financiare şi, în primul rind, a celor umane, în direcţia unei dezvoltări rapi­de economico-sociale. Este cunoscut că, în epoca ac­tuală a revoluţiei tehnico-ştiin­­ţifice, sunt necesare uriaşe mij­loace materiale şi financiare şi totdată o ridicare serioasă a ni­velului de cunoştinţe al celor ce muncesc, începind cu muncito­rii calificaţi şi pină la cadrele tehnice superioare, pentru a a­­sigura dezvoltarea intr-un ritm intens. Tocmai în această direc­ţie şi-a concentrat preocuparea România. Dezvoltarea învăţă­mîntului, ştiinţei, culturii a ju­cat un rol important in dezvol­tarea economică şi constituie totodată unul din marile suc­cese ale României socialiste. A­­ceasta a reprezentat un factor de bază al avîntului economic. Ar trebui să menţionez că România face eforturi serioase, alocind din venitul naţional 30-33 la sută în scopul dezvol­tării. Şi, în fine, un factor — nu printre cei mai puţin impor­tanţi — este şi cel al dezvoltării relaţiilor internaţionale, al cola­borării largi atit cu ţările socia­liste, cit şi cu alte state, aceasta constituind un element deosebit de important in condiţiile lumii de astăzi. ÎNTREBARE : In cele mai multe ţări, s-a dovedit că menţinerea unui ritm înalt de creştere economică devine din ce în ce mai dificilă pe mă­sură ce economia îşi dezvol­tă tot mai mult capacitatea, dimensiunile şi complexitatea sa. Apreciaţi, domnule Pre­şedinte, că România va fi în măsură să evite o astfel de încetinire a dezvoltării sale şi ce măsuri ar fi necesare pentru susţinerea unui ritm de creştere asemănător cu cel din anii trecuţi . RĂSPUNS : Trebuie să men­ţionez de la început că, cu toate succesele realizate în dezvolta­rea sa economică, România con­tinuă să fie încă o ţară în curs de dezvoltare în comparaţie cu ţările dezvoltate din punct de vedere economic. în ce priveşte ritmul de dez­voltare al unor ţări, el trebuie comparat, desigur, cu nivelul general la care se găsesc aceste state. Este de înţeles că ţările cu o economie puternic dezvol­tată vor cunoaşte o creştere re­lativă ceva mai lentă. Până la urmă, orice dezvoltare trebuie să aibă o anumită limită. în de­finitiv, producţia materială, ca şi producţia spirituală de altfel, trebuie să servească anumitor necesităţi umane. în ce priveşte România, apre­ciez că, pentru încă o perioadă, ea va trebui să facă eforturi în vederea menţinerii unui ritm înalt de dezvoltare, pentru a re­duce decalajul dintre ea şi ţă­rile dezvoltate din punct de ve­dere economic şi a asigura un asemenea nivel economic incit să poată satisface în condiţii tot mai bune cerinţele întregului popor. Pe măsură ce acest de­calaj se va micşora, fără în­doială că şi ritmul de creştere al României va trebui să se re­ducă treptat. Dezvoltarea în ritm înalt nu este un scop în sine pentru noi, ci un mijloc de a asigura făurirea unei societăţi socialiste avansate, care să sa­tisfacă în bune condiţii cerinţele umane. ÎNTREBARE : Volumul foarte mare al investiţiilor în România a cerut o politică de „austeritate“ sau o amîna­­re a consumului unei părţi substanţiale din produsul na­ţional. Vă aşteptaţi la o con­tinuare a actualului ritm al investiţiilor sau, în anii vii­tori, urmează ca o parte mai mare a producţiei să fie des­tinată sferei bunurilor de con­sum şi serviciilor ? RĂSPUNS : Volumul mare al investiţiilor a determinat creşte­(Continuare în pag. a Vlll-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziaristul american Nicholas Ludington Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a primit, vineri 30 noiembrie, pe Nicholas Ludington, corespondentul per­manent la Bucureşti al Agenţiei „Associated Press“. La întrevedere a participat tovarăşul Cornel Burtică, mem­bru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu ziaristului american. Alte organizaţii judeţene U.T.C. şi-au îndeplinit angajamentul anual la acţiunile de muncă patriotică • Timiş Animate de dorinţa de a în­deplini cu înalt spirit de res­ponsabilitate şi abnegaţie anga­jamentele asumate, de a se for­ma ca sprijin de nădejde a partidului în înfăptuirea politi­cii sale de dezvoltare multila­terală a societăţii socialiste, or­ganizaţiile U.T.C. din judeţul Timiş raportează că în ziua de CORNELIU NUŢU prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş , al U.T.C. (Continuare în pag. a Vll-a) , Dîmboviţa Uteciştii din judeţul Dîmbo­viţa, continuînd tradiţia ce a existat pe aceste meleaguri şi traducind în practică iniţiativa Biroului C.C. al U.T.C., lansată sub deviza „Tineretul — factor activ in îndeplinirea cincinalului înainte de termen“, raportează realizarea planului anual la ac­ţiunile de muncă patrie-ION IANCU prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al U.T.C. (Continuare in pag. a Vll-a) COMPETIŢIA Un lucru îndeobşte cunoscut : poţi înnoi doar ceea ce cunoşti, poţi aprofunda doar ceea ce ştii. Nu există niciodată un scop ultim ci doar o treaptă a perfecţionării con­tinue. Pe acest amplu traiect se înscrie în­săşi activitatea noastră politică, din perma­nenţa acestei perspective luăm act totdeauna de marile deschideri de gînd şi idei ale ac­tivităţii înseşi a partidului şi statului. Mutată în perimetrul concret al muncii şi acţiunii fiecăruia, competiţia aceasta a înnoirilor, a transformărilor se aseamănă poate cu un in­tim apel la luciditate. Iar în cazuri de ina­­daptare să zicem - ceea ce nu exclude, adesea, şi situaţiile de incom­petenţă ! - apelul la luciditate e un îndemn la cunoaştere. Şi aceasta pentru simplul motiv că ne mai întîlnim, deseori încă, cu situaţii cînd, după o veche formulă, fondul unora dintre probleme este sacrificat pito­rescului formelor. Gîndirea lehuză, ameţită, trece pe lingă tîmple şi-l lasă pe insul nostru plutitor pe meandre de negură sau urcat în scări, medieval, ca un călăreţ. Omul nostru vrea şi cere forme: e bine ceea ce s-a făcut, dar, uite, treaba suferă încă de minusuri (tipii cresc, s-au intelectualizat!) şi parcă (citiţi si­gur) ar trebui să ne orientăm altfel, să ne mai gindim, să mai studiem etc., etc., etc. Şi pun pe cineva să li se facă legătura cu nişte lucruri mai vechi, cu nişte forme care, în ştiinţa lor despre viaţă, se dau de-a dura parcă, ofta să se spargă. Le umflă cum ai umfla un cauciuc şi le peticesc şi le curăţă şi le dau drumul pe teren, fiecare să aleagă, fiecare să ia. L-am văzut pe unul din aceş­tia, mai zilele trecute, împăunat şi ţanţoş, aterizînd ca o ghiulea, intr-un loc, furnicat de oameni care aveau precis ce face şi stîn­­jeneala care a urmat se datora evident nu acestei neaşteptate sosiri cit mai ales faptu­lui că insul nostru n-avea nimic ce să facă acolo, nici n-avea ce să spună. Timpul se golea evident şi suna a tablă şi trecea. E bine ce se face a zis­­ şi cei pre­zenţi au surîs, cunoşteau fraza, ştiau şi ce-o să urmeze - e bine dar ar trebui nişte for­me mai vioaie, mai... Moment penibil în care privirile se înfigeau unele intr-altele şi coborau. Nu vreau să intru acum în detalii, pro­blema cred că e mult mai se­rioasă şi merită un tratament special. Voi încerca altădată. Fiindcă există un adevărat cult al formelor şi poate că nu acesta ar fi totuşi lucrul cel mai rău. Există însă un cult formal al formelor care ascunde cel mai adesea incompetenţa şi o întronează administrativ, macerînd şi timp şi energie şi iniţiative intr-un fel de alergătură fără rost. Se caricaturizează astfel însăşi ideea de muncă şi aceasta mai ales atunci cînd, prin astfel de mijloace, tipii de o asemenea fac­tură apar în postura de a controla munca. Soluţia ar fi ca mai înainte de aceasta să fie­ ei înşişi întrebaţi dacă ştiu să muncească sau, cum credeţi, să fie ei înşişi puşi să muncească. Adică, în competiţia în care sin­tem­ angajaţi, să trecem din cînd în cînd niş­te examene. A. I. ZAINESCU

Next