Scînteia Tineretului, decembrie 1973 (Anul 29, nr. 7631-7656)
1973-12-01 / nr. 7631
ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7631 8 PAGINI —30 BANI Proletari din toate ţările uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST SÎMBĂTĂ 1 DECEMBRIE 1973 ...... . LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Vineri dimineaţa au început lucrările sesiunii a XI-a a celei de-a VI-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. înaltul for legislativ al ţării se reuneşte după desfăşurarea lucrărilor Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, precum şi a Plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării economico-sociale a ţării noastre pe anul viitor şi au aprobat în unanimitate prevederile planului şi bugetului pe 1974, au luat hotărîri, în spiritul cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în probleme de o deosebită importanţă privind mersul mereu ascendent al societăţii noastre, pe coordonatele stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineaţa, în sala Palatului Marii Adunări Naţionale, alături de deputaţi, sunt prezenţi, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti români şi străini. Sunt de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparlamentare. La intrarea în sala de şedinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi cu puternice şi îndelungi aplauze de participanţii la lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale. în lojile oficiale au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. în loja din stingă se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria deputaţilor Mihail Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au stins din viaţă în perioada de timp care a trecut de la ultima sesiune. In unanimitate, deputaţii au aprobat ordinea de zi : •1. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974 ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pe anul 1974 ; 3■ Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat; 4. Proiectul de lege privind rechizițiile ; 5. Proiectul de lege privind controlul financiar preventiv ; La primul punct de pe ordinea de zi, tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974, în numele Biroului Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec propune ca, avînd în vedere legătura strînsă dintre Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi Bugetul de Stat, expunerile la proiecte să se facă în continuare, iar dezbaterile generale să fie comune, urmînd ca discuţia pe articole şi votarea să se facă separat. Marea Adunare Naţională a aprobat această propunere. în continuarea lucrărilor, tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 1974. Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, la proiectele de legi supuse dezbaterii, a fost prezentat de tovarășul Gheorghe Oprea, vicepreşedinte al acestui consiliu. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economicofinanciare, a prezentat raportul acestei comisii şi al celorlalte comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, care au examinat proiectele de legi în discuţie. A început, apoi, discuţia generală asupra proiectelor de legi privind Planul naţional unic de dezvoltare economică şi socială a Republicii Socialiste România şi Bugetul de Stat pe anul 1974. Au luat cuvîntul tovarăşii : Vasile Vîlcu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R. ; Traian Dudaş, ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele ; Vasile Belizna, director general al Centralei industriale de fire şi fibre chimice Săvineşti, judeţul Neamţ ; Dorina Ceguş, inginer la Uzinele textile „Moldova“ Botoşani ; Marin Vasile, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R. ; Alexandru Heinrich, adjunct al ministrului aprovizionării tehnico-materiale şi controlului şi gospodăririi fondurilor fixe; Ştefan Tripşa, prim-maistru oţelar la Combinatul siderurgic Hunedoara, Erou al Muncii Socialiste ; Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor; Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R. ; Elisabeta Moszorjak, maistru hstuitor la întreprinderea de piele şi încălţăminte „Crişul“ Oradea; Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie ; Constanţa Neculai, inginer la C.A.P. Ruşeţu, judeţul Buzău ; Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R. ; Ioan Viorel Cerghizan, directorul Termocentralei Luduş-Iernut, judeţul Mureş ; Nicolae Doggendorf, directorul S.M.A. Orţişoara, judeţul Timiş. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale se reiau sîmbătă dimineaţa. (Agerpres) • HOTĂRIREA PLENAREI COMUNE A COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Şl CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei (IN PAGINILE 3-4) • HOTĂRÎREA PLENAREI C.C. AL P.C.R. DIN 27-28 NOIEMBRIE 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului (IN PAG. A 2-A) Resurse de gindire economică ADULIN CAZACU Pentru comunişti, acţiunea socială se întemeiază întotdeauna pe realitate, pe care o presupune necontenit ca premisă. Pentru ei, de asemenea, lumea este deopotrivă domeniu de reflectare şi de transformare. Realismul lor se constituie, aşadar, ca atitudine faţă de viaţă, ca mod de a înţelege sensul acesteia. Ei sînt critici şi revoluţionari. Sînt „materia-işti practici“, cum spunea Marx cîndva. M-am gîndit la aceasta păzind, în zilele din urmă, zile de bilanţ al anului '29, cum se adună, compacte, şuvoaiele gîndirii colective asupra destinelor ţării şi se înfăţişează, metodic, planul naţional unic al dezvoltării economice şi sociale pentru anul 30 de la eliberare. An ce va fi marcat, spre finele sale, la (Continuare în pag. a l1-a) I INTERVIULacordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU revistei „Business Week" din S. U. A. După cum s-a mai anunţat, la 19 noiembrie preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe ziaristul John Pearson, redactor şef adjunct al revistei „Business Week“ din S.U.A., căruia i-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, timp de peste două decenii, economia României s-a dezvoltat intr-un ritm de peste 9 la sută pe an, înregistrind astfel cea mai înaltă creştere din lume. Cărui factor atribuiţi dumneavoastră această realizare, în comparaţie cu ritmurile mai lente de dezvoltare înregistrate în alte ţări, atit socialiste cit şi capitaliste . RĂSPUNS : într-adevăr, în ultimii 20 de ani, economia românească şi îndeosebi industria au cunoscut un ritm înalt de dezvoltare. Aceasta se datoreşte, in primul rind, faptului că România se afla la un nivel de dezvoltare economică destul de înapoiat şi, ca atare, au trebuit făcute eforturi serioase pentru a asigura o ridicare generală a ţării din punct de vedere economic şi îndeosebi din punct de vedere industrial. Factorul hotărîtor consider însă că a fost existenţa orînduirii socialiste, care permite concentrarea mijloacelor materiale, financiare şi, în primul rind, a celor umane, în direcţia unei dezvoltări rapide economico-sociale. Este cunoscut că, în epoca actuală a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, sunt necesare uriaşe mijloace materiale şi financiare şi totdată o ridicare serioasă a nivelului de cunoştinţe al celor ce muncesc, începind cu muncitorii calificaţi şi pină la cadrele tehnice superioare, pentru a asigura dezvoltarea intr-un ritm intens. Tocmai în această direcţie şi-a concentrat preocuparea România. Dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei, culturii a jucat un rol important in dezvoltarea economică şi constituie totodată unul din marile succese ale României socialiste. Aceasta a reprezentat un factor de bază al avîntului economic. Ar trebui să menţionez că România face eforturi serioase, alocind din venitul naţional 30-33 la sută în scopul dezvoltării. Şi, în fine, un factor — nu printre cei mai puţin importanţi — este şi cel al dezvoltării relaţiilor internaţionale, al colaborării largi atit cu ţările socialiste, cit şi cu alte state, aceasta constituind un element deosebit de important in condiţiile lumii de astăzi. ÎNTREBARE : In cele mai multe ţări, s-a dovedit că menţinerea unui ritm înalt de creştere economică devine din ce în ce mai dificilă pe măsură ce economia îşi dezvoltă tot mai mult capacitatea, dimensiunile şi complexitatea sa. Apreciaţi, domnule Preşedinte, că România va fi în măsură să evite o astfel de încetinire a dezvoltării sale şi ce măsuri ar fi necesare pentru susţinerea unui ritm de creştere asemănător cu cel din anii trecuţi . RĂSPUNS : Trebuie să menţionez de la început că, cu toate succesele realizate în dezvoltarea sa economică, România continuă să fie încă o ţară în curs de dezvoltare în comparaţie cu ţările dezvoltate din punct de vedere economic. în ce priveşte ritmul de dezvoltare al unor ţări, el trebuie comparat, desigur, cu nivelul general la care se găsesc aceste state. Este de înţeles că ţările cu o economie puternic dezvoltată vor cunoaşte o creştere relativă ceva mai lentă. Până la urmă, orice dezvoltare trebuie să aibă o anumită limită. în definitiv, producţia materială, ca şi producţia spirituală de altfel, trebuie să servească anumitor necesităţi umane. în ce priveşte România, apreciez că, pentru încă o perioadă, ea va trebui să facă eforturi în vederea menţinerii unui ritm înalt de dezvoltare, pentru a reduce decalajul dintre ea şi ţările dezvoltate din punct de vedere economic şi a asigura un asemenea nivel economic incit să poată satisface în condiţii tot mai bune cerinţele întregului popor. Pe măsură ce acest decalaj se va micşora, fără îndoială că şi ritmul de creştere al României va trebui să se reducă treptat. Dezvoltarea în ritm înalt nu este un scop în sine pentru noi, ci un mijloc de a asigura făurirea unei societăţi socialiste avansate, care să satisfacă în bune condiţii cerinţele umane. ÎNTREBARE : Volumul foarte mare al investiţiilor în România a cerut o politică de „austeritate“ sau o amînare a consumului unei părţi substanţiale din produsul naţional. Vă aşteptaţi la o continuare a actualului ritm al investiţiilor sau, în anii viitori, urmează ca o parte mai mare a producţiei să fie destinată sferei bunurilor de consum şi serviciilor ? RĂSPUNS : Volumul mare al investiţiilor a determinat creşte(Continuare în pag. a Vlll-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziaristul american Nicholas Ludington Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, vineri 30 noiembrie, pe Nicholas Ludington, corespondentul permanent la Bucureşti al Agenţiei „Associated Press“. La întrevedere a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu ziaristului american. Alte organizaţii judeţene U.T.C. şi-au îndeplinit angajamentul anual la acţiunile de muncă patriotică • Timiş Animate de dorinţa de a îndeplini cu înalt spirit de responsabilitate şi abnegaţie angajamentele asumate, de a se forma ca sprijin de nădejde a partidului în înfăptuirea politicii sale de dezvoltare multilaterală a societăţii socialiste, organizaţiile U.T.C. din judeţul Timiş raportează că în ziua de CORNELIU NUŢU prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş , al U.T.C. (Continuare în pag. a Vll-a) , Dîmboviţa Uteciştii din judeţul Dîmboviţa, continuînd tradiţia ce a existat pe aceste meleaguri şi traducind în practică iniţiativa Biroului C.C. al U.T.C., lansată sub deviza „Tineretul — factor activ in îndeplinirea cincinalului înainte de termen“, raportează realizarea planului anual la acţiunile de muncă patrie-ION IANCU prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al U.T.C. (Continuare in pag. a Vll-a) COMPETIŢIA Un lucru îndeobşte cunoscut : poţi înnoi doar ceea ce cunoşti, poţi aprofunda doar ceea ce ştii. Nu există niciodată un scop ultim ci doar o treaptă a perfecţionării continue. Pe acest amplu traiect se înscrie însăşi activitatea noastră politică, din permanenţa acestei perspective luăm act totdeauna de marile deschideri de gînd şi idei ale activităţii înseşi a partidului şi statului. Mutată în perimetrul concret al muncii şi acţiunii fiecăruia, competiţia aceasta a înnoirilor, a transformărilor se aseamănă poate cu un intim apel la luciditate. Iar în cazuri de inadaptare să zicem - ceea ce nu exclude, adesea, şi situaţiile de incompetenţă ! - apelul la luciditate e un îndemn la cunoaştere. Şi aceasta pentru simplul motiv că ne mai întîlnim, deseori încă, cu situaţii cînd, după o veche formulă, fondul unora dintre probleme este sacrificat pitorescului formelor. Gîndirea lehuză, ameţită, trece pe lingă tîmple şi-l lasă pe insul nostru plutitor pe meandre de negură sau urcat în scări, medieval, ca un călăreţ. Omul nostru vrea şi cere forme: e bine ceea ce s-a făcut, dar, uite, treaba suferă încă de minusuri (tipii cresc, s-au intelectualizat!) şi parcă (citiţi sigur) ar trebui să ne orientăm altfel, să ne mai gindim, să mai studiem etc., etc., etc. Şi pun pe cineva să li se facă legătura cu nişte lucruri mai vechi, cu nişte forme care, în ştiinţa lor despre viaţă, se dau de-a dura parcă, ofta să se spargă. Le umflă cum ai umfla un cauciuc şi le peticesc şi le curăţă şi le dau drumul pe teren, fiecare să aleagă, fiecare să ia. L-am văzut pe unul din aceştia, mai zilele trecute, împăunat şi ţanţoş, aterizînd ca o ghiulea, intr-un loc, furnicat de oameni care aveau precis ce face şi stînjeneala care a urmat se datora evident nu acestei neaşteptate sosiri cit mai ales faptului că insul nostru n-avea nimic ce să facă acolo, nici n-avea ce să spună. Timpul se golea evident şi suna a tablă şi trecea. E bine ce se face a zis şi cei prezenţi au surîs, cunoşteau fraza, ştiau şi ce-o să urmeze - e bine dar ar trebui nişte forme mai vioaie, mai... Moment penibil în care privirile se înfigeau unele intr-altele şi coborau. Nu vreau să intru acum în detalii, problema cred că e mult mai serioasă şi merită un tratament special. Voi încerca altădată. Fiindcă există un adevărat cult al formelor şi poate că nu acesta ar fi totuşi lucrul cel mai rău. Există însă un cult formal al formelor care ascunde cel mai adesea incompetenţa şi o întronează administrativ, macerînd şi timp şi energie şi iniţiative intr-un fel de alergătură fără rost. Se caricaturizează astfel însăşi ideea de muncă şi aceasta mai ales atunci cînd, prin astfel de mijloace, tipii de o asemenea factură apar în postura de a controla munca. Soluţia ar fi ca mai înainte de aceasta să fie ei înşişi întrebaţi dacă ştiu să muncească sau, cum credeţi, să fie ei înşişi puşi să muncească. Adică, în competiţia în care sintem angajaţi, să trecem din cînd în cînd nişte examene. A. I. ZAINESCU