Scînteia Tineretului, iulie 1974 (Anul 30, nr. 7809-7835)

1974-07-01 / nr. 7809

Desfăşurat sub semnul unei profunde prietenii DIALOGUL DINTRE PREŞEDINŢII NICOLAE CEAUŞESCU Şl MOHAMMED ANWAR EL SADAT-MOMENT IMPORTANT ÍN ISTORIA RELAŢIILOR ROMÂNO-EGIPTENE Solemnitatea semnării documentelor Ziua de 30 iunie 1974 se în­scrie ca un moment nou, de o deosebită însemnătate în istoria relaţiilor româno-egiptene, avînd, în acelaşi timp, o puternică sem­nificaţie internaţională. In această zi, preşedintele Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedinte­le Republicii Arabe Egipt, Mo­hammed Anwar El Sadat, au semnat, la Bucureşti, documente de o excepţională importanţă care constituie temelia dezvoltării viitoare a colaborării şi priete­niei dintre cele două ţări şi po­poare, consfinţind, totodată, voinţa României şi Egiptului de a conlucra activ în rezolvarea ce­lor mai importante probleme ale vieţii internaţionale, în edifi­carea unei lumi mai drepte şi mai bune. Solemnitatea semnării acestor documente s-a desfăşurat la Pa­latul Republicii Socialiste Româ­nia, în cursul dimineţii. Cei doi preşedinţi au întărit, cu girul semnăturilor lor, Decla­raţia solemnă comună a Republi­cii Socialiste România şi Repu­blicii Arabe Egipt. A fost­­semnată de asemenea Declaraţia cu privire la crearea unui comitet comun de coope­rare între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt şi a fost parafat Comuni­catul Comun cu privire la vizita oficială în Republica Socialistă România a preşedintelui Repu­blicii Arabe Egipt, preşedintele Uniunii Socialiste Arabe, Mo­hammed Anwar El Sadat. După semnarea documentelor, cei doi şefi de stat şi-au mani­festat profunda satisfacţie pentru încheierea cu deplin succes a (Continuare în pag. a lll-a) Dragă prietene preşedinte Sadat, Dragi prieteni, Aş dori să exprim satisfacţia noastră pentru vizita fructuoa­să pe care aţi făcut-o in România, pentru rezultatele convorbirilor care au marcat un nou moment în dezvoltarea colaborării dintre România şi Egipt. Declaraţia solemnă şi celelalte documente pe care le-am semnat împreună in momentul de faţă aşează relaţiile dintre ţările şi dintre partidele noastre pe o bază trainică, deschid perspec­tive minunate pentru o largă colaborare în toate domeniile de activitate. Doresc să exprim convinge­rea că aceste documente, rezul­tatele vizitei dumneavoastră se vor înscrie ca un moment im­portant în istoria relaţiilor din­tre cele două ţări, că popoarele noastre , animate de dorinţa de a obţine un progres mai rapid pe calea dezvoltării eco­nomico-sociale, a consolidării independenţei şi suveranităţii lor — vor conlucra tot mai ac­tiv — aceasta spre binele lor şi, totodată, în spiritul colaborării şi prieteniei între toate po­poarele, al păcii în lume. Acum, cind încheiaţi vizita dumneavoastră scurtă in Româ­nia, doresc încă o dată să ex­prim satisfacţia noastră pentru relaţiile bune existente între partidele şi popoarele noastre, pentru relaţiile prieteneşti şi frăţeşti dintre noi înşine, care sunt o garanţie a dezvoltării unei colaborări rodnice în toate domeniile de activitate. Vă rog să transmiteţi poporu­lui prieten egiptean din partea poporului român cele mai bune urări de prosperitate, de bună­stare, de succes în dezvoltarea economico-socială, urări de o pace trainică şi justă. Vă urăm dumneavoastră mul­tă sănătate, succes în activita­tea de conducere a poporului prieten pe calea bunăstării şi fericirii. Vă aşteptăm să re­veniţi in România. (Aplauze). Cuvîntul preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Declaraţia solemnă comună a Republicii Socialiste România şi a Republi­cii Arabe Egipt* Declaraţie cu privire la crearea unui Comitet comun de cooperare între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt în pag. a 3-a Comunicat comun cu privire la vizita oficială în Republica Socialistă România a președintelui Republi­cii Arabe Egipt, pre­şedintele Uniunii So­cialiste Arabe, Mo­hammed Anwar El Sadat In pag. a 4-a Proletari din toate ţările, uniți-vă! ­ ANUL XXX SERIA II Nr. 7809 4 PAGINI 30 BANI LUNI 1 IULIE 1974 Cuvîntul preşedintelui MOHAMMED ANWAR EL SADAT Domnule preşedinte, Stimaţi prieteni, Zilele şederii noastre au fost scurte, dar ele ne-au dat fe­ricire şi căldură, pe care le-am simţit în primirea rezervată de poporul român prieten. Toate a­­cestea sunt sentimente de frăţie şi satisfacţie. In acest moment îmi vine greu să exprim ceea ce cred despre toate acestea. Desigur, am avut discuţii cu delegaţiile aici, cit şi la Sinaia, şi-mi este plăcut să constat co­munitatea totală de vederi din­tre noi, atît în ceea ce priveşte problemele internaţionale, inclu­siv problema Orientului Mijlo­ciu, cit şi în ce priveşte viitorul relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre. Eu consider­ această intîlnire o deschidere a unei noi pagini în relaţiile dintre po­poarele noastre. Acest lucru noi l-am exprimat şi in documentele pe care le-ara semnat astăzi şi care întăresc prietenia noastră dragă, pentru că alături de tot ceea ce am semnat se află şi ini­mile noastre. Nu pot şi nu găsesc cuvintele să vă mulţumesc dumneavoastră, să mulţumesc poporului român prieten. Tot ceea ce pot să spun este că viitorul ne va da poate prilejul să exprimăm şi să vă răspundem dumneavoastră pen­tru tot ceea ce ne-a întîmpinat, pentru tot ceea ce a însemnat prietenie şi apropiere. Iţi urăm, dragă, scumpe prie­ten, multă­ sănătate şi fericire, iar poporului român succese tot mai mari sub conducerea dum­neavoastră înţeleaptă. (Aplauze). Dejun oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în onoarea 9­­ a preşedintelui ales al Columbiei, Alfonso Lopez Michelsen şi a doamnei Cecilia Caballero de Lopez Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au oferit dumi­nică ■— 30 iunie, la Snagov, un dejun în onoarea preşedintelui ales al Republicii Columbia, Al­fonso Lopez Michelsen, cu prile­jul aniversării zilei de naş­tere, şi în onoarea soţiei sale, doamna Cecilia Caballero de Lopez. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, îm­preună cu soţia, Ştefan Andrei. A participat, de asemenea, An­tonio Angelo, care îl însoţeşte pe preşedintele ales al Republicii Columbia, în vizita în ţara noastră, în timpul dejunului, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi pre­şedintele Alfonso Lopez Michel­sen au rostit toasturi. Dejunul s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate. Toasturile rostite la dejun în pagina a 2-a La Giurgiu-Răzmireşti Un nou şantier­­ naţional al tineretului­­ pentru irigaţii In Cîmpia Dunării, pe o întindere de aproape 1 400 de kilometri pătraţi, a început construcţia­­ unuia din impor­tantele obiective prevăzute în actualul cincinal pentru agri­cultură: sistemul de irigații Giurgiu-Răzmireşti, la care ti­neretul îşi va aduce prin­cipalul aport. Prezentînd şantierul, tovarăşul Aurel Popa, directorul T.C.I.F. Bucureşti, susţinea prin cifre afirmaţia că „aici, in sudul judeţelor Ilfov şi Teleorman, se execută cea mai grea, cea mai operativă şi cea mai efi­cientă din punct de vedere economic lucrare de irigaţii din ţară. Pentru ca încheierea obiectivului să se­­ realizeze conform angajamentelor (de­cembrie 1976, adică cu doi ani mai devreme decit se sta­bilise anterior), zilnic vor trebui executate 13 000 m.c. excavări, se cer turnaţi 113 m.c. betoane, montate a­­gregate în valoare de citeva zeci de mii de lei şi conduite în lungime de peste doi kilo­metri...“. Intr-adevăr, un ritm de lucru deosebit ce se va finaliza in obţinerea, cu doi ani în devans, a sporului de recoltă de pe 136 000 de hec­tare. GH. FECIORU (Continuare în vas. a Il-a) Călduroasa ceremonie de Relatarea plecării înalţilor oaspeţi,în pagina a 3-a Actualitatea economica Centralele industriale Remarcabilele realizări în domeniul industriei şi con­strucţiilor, — ca de altfel în toate celelalte sectoare ale economiei noastre socialiste — înregistrate in primii trei ani şi jumătate ai acestui cincinal sunt fără îndoială rezultatul marilor eforturi şi entuziasmului oamenilor muncii în înfăptuirea pro­gramului elaborat de partid, al perfecţionării continue a conducerii şi planificării în­tregii activităţi economico­­sociale. Centralele industria­le, înfiinţate pe baza hotă­­rîrii Conferinţei naţionale a partidului din decembrie 1­987 şi a Congresului al X- lea au fost concepute tocmai in această idee a îmbunătă­ţirii formelor organizatorice şi a metodelor de conduce­re şi planificare, pentru ca ele să corespundă pe deplin actualei etape a construcţiei socialismului în ţara noas­tră. In crearea unui cadru organizatoric mai eficient s-a pornit, de asemenea, de la principiile politicii parti­dului nostru de participare largă a oamenilor muncii la conducerea tuturor domenii­lor de activitate, la adoptarea deciziilor, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a ţării. Organi­zarea comitetelor şi consi­liilor oamenilor muncii, in­­stituţionalizarea adunărilor generale ca organe de con­ducere colectivă,­­ în care organizaţiile U.T.C. din în­treprinderi, alături de cei­lalţi factori, îşi au reprezen­tanţii lor cu drepturi depline — reprezintă tocmai expre­sia dezvoltării continue a democraţiei noastre socialis­te. Cu toate că au trecut puţini ani de la constitui­rea lor, practica a demon­strat că ele au determinat o schimbare importantă în or­ganizarea şi conducerea vie­ţii economice in întreprin­deri, in promovarea largă a muncii colective şi a de­mocraţiei muncitoreşti în sfera producţiei materiale. Pentru că, intr-adevăr, prin activitatea acestor organis­me democraţia noastră eco­nomică a căpătat un conţi­nut mai bogat şi mai con­cret asigurind condiţii pen­tru o mai deplină exercitare­­de către oamenii muncii a drepturilor şi răspunderilor ce le revin în dubla lor calitate de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie şi în acelaşi timp de beneficiari ai tuturor bu­nurilor materiale ale socie­tăţii. Dar în exercitarea dreptu­rilor şi îndatoririlor lor centralele industriale — prin consiliile, comitetele şi adunările generale ale pa-ROMULUS LAL (Continuare în pag. a ll-a)

Next