Scînteia Tineretului, iulie 1974 (Anul 30, nr. 7809-7835)
1974-07-01 / nr. 7809
Desfăşurat sub semnul unei profunde prietenii DIALOGUL DINTRE PREŞEDINŢII NICOLAE CEAUŞESCU Şl MOHAMMED ANWAR EL SADAT-MOMENT IMPORTANT ÍN ISTORIA RELAŢIILOR ROMÂNO-EGIPTENE Solemnitatea semnării documentelor Ziua de 30 iunie 1974 se înscrie ca un moment nou, de o deosebită însemnătate în istoria relaţiilor româno-egiptene, avînd, în acelaşi timp, o puternică semnificaţie internaţională. In această zi, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, au semnat, la Bucureşti, documente de o excepţională importanţă care constituie temelia dezvoltării viitoare a colaborării şi prieteniei dintre cele două ţări şi popoare, consfinţind, totodată, voinţa României şi Egiptului de a conlucra activ în rezolvarea celor mai importante probleme ale vieţii internaţionale, în edificarea unei lumi mai drepte şi mai bune. Solemnitatea semnării acestor documente s-a desfăşurat la Palatul Republicii Socialiste România, în cursul dimineţii. Cei doi preşedinţi au întărit, cu girul semnăturilor lor, Declaraţia solemnă comună a Republicii Socialiste România şi Republicii Arabe Egipt. A fostsemnată de asemenea Declaraţia cu privire la crearea unui comitet comun de cooperare între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt şi a fost parafat Comunicatul Comun cu privire la vizita oficială în Republica Socialistă România a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, preşedintele Uniunii Socialiste Arabe, Mohammed Anwar El Sadat. După semnarea documentelor, cei doi şefi de stat şi-au manifestat profunda satisfacţie pentru încheierea cu deplin succes a (Continuare în pag. a lll-a) Dragă prietene preşedinte Sadat, Dragi prieteni, Aş dori să exprim satisfacţia noastră pentru vizita fructuoasă pe care aţi făcut-o in România, pentru rezultatele convorbirilor care au marcat un nou moment în dezvoltarea colaborării dintre România şi Egipt. Declaraţia solemnă şi celelalte documente pe care le-am semnat împreună in momentul de faţă aşează relaţiile dintre ţările şi dintre partidele noastre pe o bază trainică, deschid perspective minunate pentru o largă colaborare în toate domeniile de activitate. Doresc să exprim convingerea că aceste documente, rezultatele vizitei dumneavoastră se vor înscrie ca un moment important în istoria relaţiilor dintre cele două ţări, că popoarele noastre , animate de dorinţa de a obţine un progres mai rapid pe calea dezvoltării economico-sociale, a consolidării independenţei şi suveranităţii lor — vor conlucra tot mai activ — aceasta spre binele lor şi, totodată, în spiritul colaborării şi prieteniei între toate popoarele, al păcii în lume. Acum, cind încheiaţi vizita dumneavoastră scurtă in România, doresc încă o dată să exprim satisfacţia noastră pentru relaţiile bune existente între partidele şi popoarele noastre, pentru relaţiile prieteneşti şi frăţeşti dintre noi înşine, care sunt o garanţie a dezvoltării unei colaborări rodnice în toate domeniile de activitate. Vă rog să transmiteţi poporului prieten egiptean din partea poporului român cele mai bune urări de prosperitate, de bunăstare, de succes în dezvoltarea economico-socială, urări de o pace trainică şi justă. Vă urăm dumneavoastră multă sănătate, succes în activitatea de conducere a poporului prieten pe calea bunăstării şi fericirii. Vă aşteptăm să reveniţi in România. (Aplauze). Cuvîntul preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Declaraţia solemnă comună a Republicii Socialiste România şi a Republicii Arabe Egipt* Declaraţie cu privire la crearea unui Comitet comun de cooperare între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt în pag. a 3-a Comunicat comun cu privire la vizita oficială în Republica Socialistă România a președintelui Republicii Arabe Egipt, preşedintele Uniunii Socialiste Arabe, Mohammed Anwar El Sadat In pag. a 4-a Proletari din toate ţările, uniți-vă! ANUL XXX SERIA II Nr. 7809 4 PAGINI 30 BANI LUNI 1 IULIE 1974 Cuvîntul preşedintelui MOHAMMED ANWAR EL SADAT Domnule preşedinte, Stimaţi prieteni, Zilele şederii noastre au fost scurte, dar ele ne-au dat fericire şi căldură, pe care le-am simţit în primirea rezervată de poporul român prieten. Toate acestea sunt sentimente de frăţie şi satisfacţie. In acest moment îmi vine greu să exprim ceea ce cred despre toate acestea. Desigur, am avut discuţii cu delegaţiile aici, cit şi la Sinaia, şi-mi este plăcut să constat comunitatea totală de vederi dintre noi, atît în ceea ce priveşte problemele internaţionale, inclusiv problema Orientului Mijlociu, cit şi în ce priveşte viitorul relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre. Eu consider această intîlnire o deschidere a unei noi pagini în relaţiile dintre popoarele noastre. Acest lucru noi l-am exprimat şi in documentele pe care le-ara semnat astăzi şi care întăresc prietenia noastră dragă, pentru că alături de tot ceea ce am semnat se află şi inimile noastre. Nu pot şi nu găsesc cuvintele să vă mulţumesc dumneavoastră, să mulţumesc poporului român prieten. Tot ceea ce pot să spun este că viitorul ne va da poate prilejul să exprimăm şi să vă răspundem dumneavoastră pentru tot ceea ce ne-a întîmpinat, pentru tot ceea ce a însemnat prietenie şi apropiere. Iţi urăm, dragă, scumpe prieten, multă sănătate şi fericire, iar poporului român succese tot mai mari sub conducerea dumneavoastră înţeleaptă. (Aplauze). Dejun oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în onoarea 9 a preşedintelui ales al Columbiei, Alfonso Lopez Michelsen şi a doamnei Cecilia Caballero de Lopez Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au oferit duminică ■— 30 iunie, la Snagov, un dejun în onoarea preşedintelui ales al Republicii Columbia, Alfonso Lopez Michelsen, cu prilejul aniversării zilei de naştere, şi în onoarea soţiei sale, doamna Cecilia Caballero de Lopez. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, împreună cu soţia, Ştefan Andrei. A participat, de asemenea, Antonio Angelo, care îl însoţeşte pe preşedintele ales al Republicii Columbia, în vizita în ţara noastră, în timpul dejunului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Alfonso Lopez Michelsen au rostit toasturi. Dejunul s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate. Toasturile rostite la dejun în pagina a 2-a La Giurgiu-Răzmireşti Un nou şantier naţional al tineretului pentru irigaţii In Cîmpia Dunării, pe o întindere de aproape 1 400 de kilometri pătraţi, a început construcţia unuia din importantele obiective prevăzute în actualul cincinal pentru agricultură: sistemul de irigații Giurgiu-Răzmireşti, la care tineretul îşi va aduce principalul aport. Prezentînd şantierul, tovarăşul Aurel Popa, directorul T.C.I.F. Bucureşti, susţinea prin cifre afirmaţia că „aici, in sudul judeţelor Ilfov şi Teleorman, se execută cea mai grea, cea mai operativă şi cea mai eficientă din punct de vedere economic lucrare de irigaţii din ţară. Pentru ca încheierea obiectivului să se realizeze conform angajamentelor (decembrie 1976, adică cu doi ani mai devreme decit se stabilise anterior), zilnic vor trebui executate 13 000 m.c. excavări, se cer turnaţi 113 m.c. betoane, montate agregate în valoare de citeva zeci de mii de lei şi conduite în lungime de peste doi kilometri...“. Intr-adevăr, un ritm de lucru deosebit ce se va finaliza in obţinerea, cu doi ani în devans, a sporului de recoltă de pe 136 000 de hectare. GH. FECIORU (Continuare în vas. a Il-a) Călduroasa ceremonie de Relatarea plecării înalţilor oaspeţi,în pagina a 3-a Actualitatea economica Centralele industriale Remarcabilele realizări în domeniul industriei şi construcţiilor, — ca de altfel în toate celelalte sectoare ale economiei noastre socialiste — înregistrate in primii trei ani şi jumătate ai acestui cincinal sunt fără îndoială rezultatul marilor eforturi şi entuziasmului oamenilor muncii în înfăptuirea programului elaborat de partid, al perfecţionării continue a conducerii şi planificării întregii activităţi economicosociale. Centralele industriale, înfiinţate pe baza hotărîrii Conferinţei naţionale a partidului din decembrie 1987 şi a Congresului al X- lea au fost concepute tocmai in această idee a îmbunătăţirii formelor organizatorice şi a metodelor de conducere şi planificare, pentru ca ele să corespundă pe deplin actualei etape a construcţiei socialismului în ţara noastră. In crearea unui cadru organizatoric mai eficient s-a pornit, de asemenea, de la principiile politicii partidului nostru de participare largă a oamenilor muncii la conducerea tuturor domeniilor de activitate, la adoptarea deciziilor, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a ţării. Organizarea comitetelor şi consiliilor oamenilor muncii, instituţionalizarea adunărilor generale ca organe de conducere colectivă, în care organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, alături de ceilalţi factori, îşi au reprezentanţii lor cu drepturi depline — reprezintă tocmai expresia dezvoltării continue a democraţiei noastre socialiste. Cu toate că au trecut puţini ani de la constituirea lor, practica a demonstrat că ele au determinat o schimbare importantă în organizarea şi conducerea vieţii economice in întreprinderi, in promovarea largă a muncii colective şi a democraţiei muncitoreşti în sfera producţiei materiale. Pentru că, intr-adevăr, prin activitatea acestor organisme democraţia noastră economică a căpătat un conţinut mai bogat şi mai concret asigurind condiţii pentru o mai deplină exercitarede către oamenii muncii a drepturilor şi răspunderilor ce le revin în dubla lor calitate de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie şi în acelaşi timp de beneficiari ai tuturor bunurilor materiale ale societăţii. Dar în exercitarea drepturilor şi îndatoririlor lor centralele industriale — prin consiliile, comitetele şi adunările generale ale pa-ROMULUS LAL (Continuare în pag. a ll-a)