Scînteia Tineretului, august 1974 (Anul 30, nr. 7836-7862)

1974-08-01 / nr. 7836

„Fără nici o îndoială că întregul partid şi întregul popor vor întîmpina a XXX-a aniversare a răsturnării dictaturii fasciste şi Congresul al XI-lea cu noi şi noi succese în toate domeniile de activitate. Avem deplina convingere că în această luptă uriaşă vom obţine, sub conducerea partidului, noi şi noi succese, vom realiza prevederile actualului cincinal înainte de termen, vom asigura pregătirea în bune condiţii a viitorului plan cincinal!“ NICOLAE CEAUŞESCU [Din cuvântarea rostită la Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comu- * nist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României) TURCENI ÎN VIITOAREA CETATE A LUMINII TURCENI — un nume care în Urmă cu doi ani nu spunea nimic. Nici măcar harta nu-i preciza locul. Vechea vatră de aşezare românească îşi con­suma liniştit existenţa, unde­va, la talpa unui deal dini Sub­­carpaţii Olteniei. Pentru foştii crescători de animale şi pod­goreni nu exista nici gară. TURCENI — un nume care de doi ani arată o direcţie precisă, cunoscută. Oamenii îl repetă, presa îl popularizează. Aici, ţara îşi construieşte cea mai mare cetate a luminii. Această vară, dinamizată de eforturile susţinute cu care întregul popor întîm­­pină cea de a XXX-a ani­versare a eliberării și Con­gresul al XI-lea al P.C.R., este trăită de tineretul Româ­niei la cea mai înaltă ten­siune a muncii. Un argu­ment convingător îl oferă și constructorii termocentral­­ei Turceni - noua citadelă a energiei electrice. Brigada „Scînteii tineretu­lui" prezintă în pagina a 3-a un amplu foto-reportaj. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! MĂSURA ABNEGAŢIEI ŞI ENTUZIASMULUI TÎNĂR: SA ÎNFĂPTUIM PROGRAMUL PARTIDULUI C­onstruim, în mod conştient, o societa­te nouă. Efortul pentru făurirea acestei noi societăţi s-a născut din aspiraţia poporului nostru către progres şi civi­lizaţie, către o viaţă prosperă, către deplina a­­firmare a personalităţii umane. Ridicată, de că­tre partidul comunist, pe cea mai înaltă treaptă, aceea a acţiunii revoluţionare, această nobilă aspiraţie se materializează astăzi, prin munca întregului popor, în remarcabile înfăptuiri şi in programe de dezvoltare economico-socială fără precedent în istoria României. Un obiectiv central al partidului, în realiza­rea acestei construcţii, este crearea cadrului or­ganizatoric cel mai, corespunzător pentru defini­rea conţinutului şi­ sarcinilor fiecărei etape a procesului revoluţionar de edificare a noii so­cietăţi. Congresul al X-lea a precizat — pe baza unei riguroase analize ştiinţifice a realităţilor economico-sociale — conţinutul noii etape isto­rice în care a păşit patria noastră, a stabilit obiectivele fundamentale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Partidul a arătat cu clarviziune ştiinţifică că România a intrat într-o etapă nouă, în care socialismul, dezvoltîndu-se pe propria sa bază, îşi valorifică multilateral superioritatea istorică faţă­­ de toate celelalte tipuri de societate , că realiza­rea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea va situa societatea noastră socialistă într-o e­­tapă superioară, etapă a maturizării sale, a dez­voltării profunde în toate compartimentele, a perfecţionării bazei şi suprastructurii socialiste. Făurirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate cere un uriaş efort creator al generaţii­lor tinere şi vîrstnice, al întregului nostru po­por ; cere o continuă creştere a rolului condu­cător al partidului, prezenţa continuă a cadre­­lor de partid, a tuturor comuniştilor în întreaga viaţă economico-socială, integrarea lor în pro­cesul de construcţie economică şi socială, par­ticiparea activă,­in cadrul colectivelor de oa­meni ai muncii, la realizarea obiectivelor edi­ficării noii societăţi. O activitate de o aseme­nea anvergură implică, fireşte, conducerea şti­inţifică a societăţii, stabilirea unor obiective în consens cu necesitatea istorică, precum şi găsi­rea celor mai eficiente modalităţi de realizare a acestor obiective. Pornind de la această rea­litate, la Conferinţa Naţională a P.C.R. din 19—21 iulie 1972 s-a subliniat importanţa ela­borării unui program al partidului care să tra­seze obiectivele şi căile de acţiune in etapa strategică de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Şi iată, recent, Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Co­munist Român şi a Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale a României a dezbătut şi adoptat proiectul programului parti­dului — un program menit să dea o perspectivă clară dezvoltării ţării în următorii 20—25 de ani. Rezultat al muncii cadrelor de bază ale conducerii partidului şi statului, a zeci şi zeci de mii de cadre din economie, din toate sec­toarele de activitate, de la întreprinderi pînă la conducerile ministerelor, al unor dezbateri largi in secţiile Consiliului Suprem al Dezvoltă­rii Economice şi Sociale, în organele corespun­zătoare de conducere, elaborat­e aşa cum s-a arătat in cadrul lucrărilor plenarei — cu con­tribuţia remarcabilă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, proiectul programului partidului are ADRIAN VASILESCU (Continuare in pag. a lll-a) ANUL XXX SERIA II Nr. 7836 4 PAGINI 30 BANI JOI 1 AUGUST 1974 ÎN ACEST NUMĂR • UN „PERIPLU LIRIC" (Note de lector) • LA PLIMBARE CU UN CAMION DE 12 TONE • „CUPA MĂRII NEGRE" UN TEST UTIL PENTRU BAS­CHETBALISTELE NOASTRE • GENEVA - UN ORAȘ AL DIALOGULUI (Pași pe Terra) Succese de prestigiu in întrecere • OBIECTIVE ECONOMICE INTRATE IN FUNCŢIUNE Luna Iulie poate fi considerată pentru colectivele de oameni ai muncii din sectorul industriei materialelor de construcţii o etapă plină de satisfacţii in activitatea generală de realizare a sarcinilor cincinalului inainte de termen. Intre altele, este de semnalat că in această perioadă au intrat in circuitul economiei nationale, mai devreme decit era prevăzut, întreprinderile de produse ceramice de la Iaşi, Cluj şi Doiceşti, care furnizează anual, economiei nationale, 400 000 mp gresie, 30 milioane bucăţi zidărie şi 18 milioane ţigle. De asemenea, şi-a început activita­tea Fabrica de prelucrare a marmurei de la Vaşcău , judeţul Bihor, urmînd să realizeze anual 25 000 tone mozaic. Noile obiective sunt dotate în proporţie de 90 la sută cu utilaje şi instalaţii realizate de uzinele de specialitate din tar®, care cre­ează o serie de avantaje pentru ridicarea eficienţei economice. O privire retrospectivă pe întreaga perioadă a celor 7 luni care au trecut din acest an este de natură să releve rezultate şi mai concludente in acest sector. Astfel, de la începutul anului şi pînă în prezent, au intrat în funcţiune 32 de capacităţi de producţie. Finalizarea unor astfel de investiţii, conjugată cu noile măsuri de îmbunătăţire a organizării producţiei şi muncii a dus la înregistrarea unor cantităţi mult sporite de materiale de construcţii. Potrivit datelor statistice, economia naţională a pri­mit suplimentar 6 000 mc prefabricate din beton, 23 milioane bucăţi de zidărie, 905 000 mp plăci din azbociment • AU ÎNDEPLINIT SARCINILE DE PLAN PE PRIMII PATRU ANI AI CINCINALULUI Un alt colectiv — cel al întreprinderii de tricotaje Sebeş, a raportat îndeplinirea sarcinilor de plan pe primii 4 ani ai cinci­nalului şi a angajamentelor asumate în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi a Congresului al XI-lea al partidului. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii au creat astfel premisele realizării în plus pînă la finele anului a unei producţii industriale în valoare de peste 22 milioane­ lei. Pînă la această dată, 10 unităţi industriale din judeţul Alba şi-au realizat sarcinile de plan pe primii patru ani ai cinci­nalului. Un larg şi insuflaţilor ecou al documentelor Plenar Comunist Român şi Consiliului Suprem al­­ Tinerii răspund prin fapte chemărilor adresate de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu IERI, A FOST CONSTITUITA O NOUĂ BRIGADĂ STUDENŢEASCĂ DE MUNCĂ PATRIOTICĂ „­Brigada de muncă voluntar­­patriotică Izvorul Mureşului, con­stituită din 200 de studenţi va do­vedi prin fapte...“ In raportul prezentat de Ion Machedon, student în anul IV la Facultatea de silvicultură din Braşov, răzbat deopotrivă mîn­­dria de a conduce brigada stu­denţească a anului jubiliar ’74, de a reedita tradiţia anului 1971, anul constituirii primei brigăzi denumită „Izvorul Mureşului“, hotărîrea de a munci cu sîrguin­­ţă, de a răspunde, prin fapte, chemărilor adresate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU pri­vind înfăptuirea măreţului pro­gram al partidului care stabileşte linia generală de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate şi de înaintare pe calea comunismului in România. In zorii zilei de ieri, în incinta căminului studenţesc 303 trico­lorul a fost înălţat pe catarg. Au fost clipe emoţionante, încărcate cu gînduri, sentimente, opţiuni ale celor 200 de studenţi şi stu­dente din 19 centre universitare care au hotărît să petreacă o parte a vacanţei în salopete de brigadier. Vor lucra în patru uni­tăţi aparţinind Întreprinderii „7 Noiembrie“ din Capitală. Îşi vor aduce contribuţia la realizarea sarcinilor de plan, a angajamen­telor, vor înscrie în cartea de aur a studenţiei noi dovezi de con­ştiinţă comunistă, de dragoste şi ataşament faţă de partid, de popor. Cornelia Cismaş, studentă în anul III la Facultatea de filolo­gie din cadrul Institutului peda­gogic din Baia Mare conduce în LIDIA POPESCU (Continuate in pag. a lil-a) LA ÎNĂLŢIMEA RĂSPUNDERILOR întreprinderea „Hidromecani­ca“ din Braşov, cunoscută şi a­­preciată pentru calitatea deose­bită a produselor sale întîmpi­­nă cele două mari eveni­mente din viaţa poporului nostru cu realizări de pres­tigiu. Astfel după primul se­mestru al anului producţia globală a fost depăşită cu 3,3 milioane lei iar sarcinile la ex­port au fost îndeplinite in pro­porţie de 112 la sută. Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la majorarea retribuţiei tarifare, ca şi che­mările adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la Înfăptuirea programului par­tidului și proiectul de directive privind dezvoltarea economico­­socială a României, au determi­nat recent majorarea angaja­mentului anual al Întreprinderii cu Încă 300.000 lei. Angajamentul celor 600 de ti­neri de a realiza lunar 2 ore de muncă patriotică în sprijinul producţiei se cifrează acum la o valoare de 400 000 lei. Un exem­plu demn de consemnat este şi felul în care organizaţia U.T.C. nr. 10 a realizat suplimentar, lună de lună, bobinarea a 4 mo­toare electrice şi a confecţionat cîte 2 tubulări de comandă pentru strungurile întreprinde­rii. Şi în turnătoria de fontă, unde tinerii deţin o pondere în­semnată, s-au înregistrat, în car­drul acţiunii de muncă patrio­tică în sprijinul producţiei, re­zultate demne de consemnat : au fost turnate peste plan 105 tone piese. In afara acestor ac­ţiuni organizate în sprijinul producţiei, tinerii întreprinderii sunt hotărâţi ca pînă la 23 Au­gust­ să realizeze angajamentul anual privind cantitatea de fier vechi pe care s-au angajat să o colecteze. ADINA VELEA FRONTUL PÎINII... Dintr-o carte apărută recent, „Războiul plinit" de Nicolae Mateescu, desprind două scene semnificative pentru natura unor pro­cese prin care a trecut şi trece satul de azi dar şi, nu mai puţin, pentru fineţea transcrierii. Prima, întîmplată prin 1949 , oamenii se adunaseră în jurul muntelui de porumb din magazia C.A.P.-ului, întiia recoltă a muncii In comun. Au măsurat grămada cu privi­rile şi, foarte mulţumiţi de evaluarea „din ochi", s-au simţit cuprinşi de o mare bucu­rie : „înseamnă că o să primim pentru o zi-muncă aproximativ atîta". însă în toiul chiuiturilor, în magazie a intrat şi preşedin­­tele C.A.P.-ului. A măsurat şi el din ochi muntele de po­rumb şi le-a spus că i se pare mai mic. Nu le-a venit să creadă, însă cîntarul i-a dat dreptate preşedintelui. Di­ferenţa nu era prea mare dar se dovedise, prin calcul, că muntele nu era chiar atîta cu­ toată bucuria, dorinţa şi iluzia oame­nilor voise să fie. „Se uitau nemulţumiţi, făcuţi - notează scriitorul. De parcă acolo, în faţa lor, el ar fi luat din porumbul care li se cuvenea". Desigur, el le luase ceva : din bucuria lor adîncă şi care, în afară, îm­prumutase chipul „muntelui de porumb". S-ar fi putut spune că, faţă de iluzia năs­cută din această mare bucurie, cîntarul acela era o pură „invenţie".­­A greşit cel care i-a silit să vadă ceea ce exista cu adevărat, într-o realitate mai puternică şi decît bucuria şi decît iluzia lor ? Probabil. Da­r nici nu se putea ca în acel moment să nu greşească. Era dreptul sau poate chiar datoria lui să greşească, după cum era şi dreptul oamenilor ca, protejîndu-şi bucuria, să privească acel cîntar ca pe o „invenţie" ciudată, inoportună, iar pe omul care-l inventase, cu o mustrare ce cu tim­pul va fi dispărut din privirea lor. Insă ade­vărul, fireşte nu cel psihologic, e şi al pre­şedintelui : euforia şi dorinţa din care ea se naşte nu trag la cîntar şi el a înţeles primul, că de la un fel de bucurie, aceea care încarcă inutil realitatea cu o iluzie, pînă la cea de-a doua, care se naşte, ea, dintr-o realitate mai sigură, bine măsurată, este un drum ce va trebui parcurs. De-a lungul lui oamenii au început să gîndească şi chiar să simtă altfel. Cum schimbarea modului de gîndire este un proces dinamic, permanent, o înţelegere nouă scoate la iveală una veche, neștiută sau neluată în seamă, intr-o altă scenă din aceeași carte a lui Nicolae Mateescu, un om al satului de azi polemizează, prin in­termediul reporterului, cu un inginer agro­nom care scrie într-un articol că s-a spe­riat văzînd undeva la o fer­mă „oameni care săreau la volanul tractorului, de acolo la cîntar, de la cîntar la alt­ceva... Ca nişte maşini erau !", zicea inginerul acela cu dis­preţ. Aşadar, mecanizare dar şi teama că ea aduce după sine automatizarea indivi­dului, pierderea omeniei etc., etc. în reali­tate, a dori să schimbi radical un mod de a lucra introducînd mecanizarea dar a crede, în acelaşi timp, că oamenii ce vor lucra pe maşini vor putea rămîne aceiaşi cu oamenii de la­­ coarnele străve­chiului plug, fie el şi de fier, este o iluzie meschină, iar teama de au­tomatizare a individului, filistinism. „Ma­şinile şi mecanizarea pe care le vedem în altă parte nu înseamnă nimic fără oameni - este de părere inginerul din sat, nu cel din articol. Nu poţi, adaugă el, să iei ma­şina fără să iei ceva şi din felul de a fi al omului care o foloseşte. Cu jumătăţi de măsură nu se poate ! Chipurile, inginerul acela vorbea în numele omeniei. Păi în­seamnă că n-ai încredere în omenia asta dacă-ţi închipui că un alt fel de-a munci îl transformă pe om în automat I... Tare­ puţină omenie trebuie să ai în tine dacă ţi-e atît de frică să n-o pierzi I". Ceea ce mi se pare mai mult decît rezonabil. c. STÃNESCU

Next