Scînteia Tineretului, august 1974 (Anul 30, nr. 7836-7862)
1974-08-01 / nr. 7836
„Fără nici o îndoială că întregul partid şi întregul popor vor întîmpina a XXX-a aniversare a răsturnării dictaturii fasciste şi Congresul al XI-lea cu noi şi noi succese în toate domeniile de activitate. Avem deplina convingere că în această luptă uriaşă vom obţine, sub conducerea partidului, noi şi noi succese, vom realiza prevederile actualului cincinal înainte de termen, vom asigura pregătirea în bune condiţii a viitorului plan cincinal!“ NICOLAE CEAUŞESCU [Din cuvântarea rostită la Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comu- * nist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României) TURCENI ÎN VIITOAREA CETATE A LUMINII TURCENI — un nume care în Urmă cu doi ani nu spunea nimic. Nici măcar harta nu-i preciza locul. Vechea vatră de aşezare românească îşi consuma liniştit existenţa, undeva, la talpa unui deal dini Subcarpaţii Olteniei. Pentru foştii crescători de animale şi podgoreni nu exista nici gară. TURCENI — un nume care de doi ani arată o direcţie precisă, cunoscută. Oamenii îl repetă, presa îl popularizează. Aici, ţara îşi construieşte cea mai mare cetate a luminii. Această vară, dinamizată de eforturile susţinute cu care întregul popor întîmpină cea de a XXX-a aniversare a eliberării și Congresul al XI-lea al P.C.R., este trăită de tineretul României la cea mai înaltă tensiune a muncii. Un argument convingător îl oferă și constructorii termocentralei Turceni - noua citadelă a energiei electrice. Brigada „Scînteii tineretului" prezintă în pagina a 3-a un amplu foto-reportaj. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! MĂSURA ABNEGAŢIEI ŞI ENTUZIASMULUI TÎNĂR: SA ÎNFĂPTUIM PROGRAMUL PARTIDULUI Construim, în mod conştient, o societate nouă. Efortul pentru făurirea acestei noi societăţi s-a născut din aspiraţia poporului nostru către progres şi civilizaţie, către o viaţă prosperă, către deplina afirmare a personalităţii umane. Ridicată, de către partidul comunist, pe cea mai înaltă treaptă, aceea a acţiunii revoluţionare, această nobilă aspiraţie se materializează astăzi, prin munca întregului popor, în remarcabile înfăptuiri şi in programe de dezvoltare economico-socială fără precedent în istoria României. Un obiectiv central al partidului, în realizarea acestei construcţii, este crearea cadrului organizatoric cel mai, corespunzător pentru definirea conţinutului şi sarcinilor fiecărei etape a procesului revoluţionar de edificare a noii societăţi. Congresul al X-lea a precizat — pe baza unei riguroase analize ştiinţifice a realităţilor economico-sociale — conţinutul noii etape istorice în care a păşit patria noastră, a stabilit obiectivele fundamentale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Partidul a arătat cu clarviziune ştiinţifică că România a intrat într-o etapă nouă, în care socialismul, dezvoltîndu-se pe propria sa bază, îşi valorifică multilateral superioritatea istorică faţă de toate celelalte tipuri de societate , că realizarea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea va situa societatea noastră socialistă într-o etapă superioară, etapă a maturizării sale, a dezvoltării profunde în toate compartimentele, a perfecţionării bazei şi suprastructurii socialiste. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate cere un uriaş efort creator al generaţiilor tinere şi vîrstnice, al întregului nostru popor ; cere o continuă creştere a rolului conducător al partidului, prezenţa continuă a cadrelor de partid, a tuturor comuniştilor în întreaga viaţă economico-socială, integrarea lor în procesul de construcţie economică şi socială, participarea activă,in cadrul colectivelor de oameni ai muncii, la realizarea obiectivelor edificării noii societăţi. O activitate de o asemenea anvergură implică, fireşte, conducerea ştiinţifică a societăţii, stabilirea unor obiective în consens cu necesitatea istorică, precum şi găsirea celor mai eficiente modalităţi de realizare a acestor obiective. Pornind de la această realitate, la Conferinţa Naţională a P.C.R. din 19—21 iulie 1972 s-a subliniat importanţa elaborării unui program al partidului care să traseze obiectivele şi căile de acţiune in etapa strategică de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Şi iată, recent, Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României a dezbătut şi adoptat proiectul programului partidului — un program menit să dea o perspectivă clară dezvoltării ţării în următorii 20—25 de ani. Rezultat al muncii cadrelor de bază ale conducerii partidului şi statului, a zeci şi zeci de mii de cadre din economie, din toate sectoarele de activitate, de la întreprinderi pînă la conducerile ministerelor, al unor dezbateri largi in secţiile Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, în organele corespunzătoare de conducere, elaborate aşa cum s-a arătat in cadrul lucrărilor plenarei — cu contribuţia remarcabilă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, proiectul programului partidului are ADRIAN VASILESCU (Continuare in pag. a lll-a) ANUL XXX SERIA II Nr. 7836 4 PAGINI 30 BANI JOI 1 AUGUST 1974 ÎN ACEST NUMĂR • UN „PERIPLU LIRIC" (Note de lector) • LA PLIMBARE CU UN CAMION DE 12 TONE • „CUPA MĂRII NEGRE" UN TEST UTIL PENTRU BASCHETBALISTELE NOASTRE • GENEVA - UN ORAȘ AL DIALOGULUI (Pași pe Terra) Succese de prestigiu in întrecere • OBIECTIVE ECONOMICE INTRATE IN FUNCŢIUNE Luna Iulie poate fi considerată pentru colectivele de oameni ai muncii din sectorul industriei materialelor de construcţii o etapă plină de satisfacţii in activitatea generală de realizare a sarcinilor cincinalului inainte de termen. Intre altele, este de semnalat că in această perioadă au intrat in circuitul economiei nationale, mai devreme decit era prevăzut, întreprinderile de produse ceramice de la Iaşi, Cluj şi Doiceşti, care furnizează anual, economiei nationale, 400 000 mp gresie, 30 milioane bucăţi zidărie şi 18 milioane ţigle. De asemenea, şi-a început activitatea Fabrica de prelucrare a marmurei de la Vaşcău , judeţul Bihor, urmînd să realizeze anual 25 000 tone mozaic. Noile obiective sunt dotate în proporţie de 90 la sută cu utilaje şi instalaţii realizate de uzinele de specialitate din tar®, care creează o serie de avantaje pentru ridicarea eficienţei economice. O privire retrospectivă pe întreaga perioadă a celor 7 luni care au trecut din acest an este de natură să releve rezultate şi mai concludente in acest sector. Astfel, de la începutul anului şi pînă în prezent, au intrat în funcţiune 32 de capacităţi de producţie. Finalizarea unor astfel de investiţii, conjugată cu noile măsuri de îmbunătăţire a organizării producţiei şi muncii a dus la înregistrarea unor cantităţi mult sporite de materiale de construcţii. Potrivit datelor statistice, economia naţională a primit suplimentar 6 000 mc prefabricate din beton, 23 milioane bucăţi de zidărie, 905 000 mp plăci din azbociment • AU ÎNDEPLINIT SARCINILE DE PLAN PE PRIMII PATRU ANI AI CINCINALULUI Un alt colectiv — cel al întreprinderii de tricotaje Sebeş, a raportat îndeplinirea sarcinilor de plan pe primii 4 ani ai cincinalului şi a angajamentelor asumate în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi a Congresului al XI-lea al partidului. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii au creat astfel premisele realizării în plus pînă la finele anului a unei producţii industriale în valoare de peste 22 milioane lei. Pînă la această dată, 10 unităţi industriale din judeţul Alba şi-au realizat sarcinile de plan pe primii patru ani ai cincinalului. Un larg şi insuflaţilor ecou al documentelor Plenar Comunist Român şi Consiliului Suprem al Tinerii răspund prin fapte chemărilor adresate de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu IERI, A FOST CONSTITUITA O NOUĂ BRIGADĂ STUDENŢEASCĂ DE MUNCĂ PATRIOTICĂ „Brigada de muncă voluntarpatriotică Izvorul Mureşului, constituită din 200 de studenţi va dovedi prin fapte...“ In raportul prezentat de Ion Machedon, student în anul IV la Facultatea de silvicultură din Braşov, răzbat deopotrivă mîndria de a conduce brigada studenţească a anului jubiliar ’74, de a reedita tradiţia anului 1971, anul constituirii primei brigăzi denumită „Izvorul Mureşului“, hotărîrea de a munci cu sîrguinţă, de a răspunde, prin fapte, chemărilor adresate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU privind înfăptuirea măreţului program al partidului care stabileşte linia generală de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare pe calea comunismului in România. In zorii zilei de ieri, în incinta căminului studenţesc 303 tricolorul a fost înălţat pe catarg. Au fost clipe emoţionante, încărcate cu gînduri, sentimente, opţiuni ale celor 200 de studenţi şi studente din 19 centre universitare care au hotărît să petreacă o parte a vacanţei în salopete de brigadier. Vor lucra în patru unităţi aparţinind Întreprinderii „7 Noiembrie“ din Capitală. Îşi vor aduce contribuţia la realizarea sarcinilor de plan, a angajamentelor, vor înscrie în cartea de aur a studenţiei noi dovezi de conştiinţă comunistă, de dragoste şi ataşament faţă de partid, de popor. Cornelia Cismaş, studentă în anul III la Facultatea de filologie din cadrul Institutului pedagogic din Baia Mare conduce în LIDIA POPESCU (Continuate in pag. a lil-a) LA ÎNĂLŢIMEA RĂSPUNDERILOR întreprinderea „Hidromecanica“ din Braşov, cunoscută şi apreciată pentru calitatea deosebită a produselor sale întîmpină cele două mari evenimente din viaţa poporului nostru cu realizări de prestigiu. Astfel după primul semestru al anului producţia globală a fost depăşită cu 3,3 milioane lei iar sarcinile la export au fost îndeplinite in proporţie de 112 la sută. Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la majorarea retribuţiei tarifare, ca şi chemările adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la Înfăptuirea programului partidului și proiectul de directive privind dezvoltarea economicosocială a României, au determinat recent majorarea angajamentului anual al Întreprinderii cu Încă 300.000 lei. Angajamentul celor 600 de tineri de a realiza lunar 2 ore de muncă patriotică în sprijinul producţiei se cifrează acum la o valoare de 400 000 lei. Un exemplu demn de consemnat este şi felul în care organizaţia U.T.C. nr. 10 a realizat suplimentar, lună de lună, bobinarea a 4 motoare electrice şi a confecţionat cîte 2 tubulări de comandă pentru strungurile întreprinderii. Şi în turnătoria de fontă, unde tinerii deţin o pondere însemnată, s-au înregistrat, în cardrul acţiunii de muncă patriotică în sprijinul producţiei, rezultate demne de consemnat : au fost turnate peste plan 105 tone piese. In afara acestor acţiuni organizate în sprijinul producţiei, tinerii întreprinderii sunt hotărâţi ca pînă la 23 August să realizeze angajamentul anual privind cantitatea de fier vechi pe care s-au angajat să o colecteze. ADINA VELEA FRONTUL PÎINII... Dintr-o carte apărută recent, „Războiul plinit" de Nicolae Mateescu, desprind două scene semnificative pentru natura unor procese prin care a trecut şi trece satul de azi dar şi, nu mai puţin, pentru fineţea transcrierii. Prima, întîmplată prin 1949 , oamenii se adunaseră în jurul muntelui de porumb din magazia C.A.P.-ului, întiia recoltă a muncii In comun. Au măsurat grămada cu privirile şi, foarte mulţumiţi de evaluarea „din ochi", s-au simţit cuprinşi de o mare bucurie : „înseamnă că o să primim pentru o zi-muncă aproximativ atîta". însă în toiul chiuiturilor, în magazie a intrat şi preşedintele C.A.P.-ului. A măsurat şi el din ochi muntele de porumb şi le-a spus că i se pare mai mic. Nu le-a venit să creadă, însă cîntarul i-a dat dreptate preşedintelui. Diferenţa nu era prea mare dar se dovedise, prin calcul, că muntele nu era chiar atîta cu toată bucuria, dorinţa şi iluzia oamenilor voise să fie. „Se uitau nemulţumiţi, făcuţi - notează scriitorul. De parcă acolo, în faţa lor, el ar fi luat din porumbul care li se cuvenea". Desigur, el le luase ceva : din bucuria lor adîncă şi care, în afară, împrumutase chipul „muntelui de porumb". S-ar fi putut spune că, faţă de iluzia născută din această mare bucurie, cîntarul acela era o pură „invenţie".A greşit cel care i-a silit să vadă ceea ce exista cu adevărat, într-o realitate mai puternică şi decît bucuria şi decît iluzia lor ? Probabil. Dar nici nu se putea ca în acel moment să nu greşească. Era dreptul sau poate chiar datoria lui să greşească, după cum era şi dreptul oamenilor ca, protejîndu-şi bucuria, să privească acel cîntar ca pe o „invenţie" ciudată, inoportună, iar pe omul care-l inventase, cu o mustrare ce cu timpul va fi dispărut din privirea lor. Insă adevărul, fireşte nu cel psihologic, e şi al preşedintelui : euforia şi dorinţa din care ea se naşte nu trag la cîntar şi el a înţeles primul, că de la un fel de bucurie, aceea care încarcă inutil realitatea cu o iluzie, pînă la cea de-a doua, care se naşte, ea, dintr-o realitate mai sigură, bine măsurată, este un drum ce va trebui parcurs. De-a lungul lui oamenii au început să gîndească şi chiar să simtă altfel. Cum schimbarea modului de gîndire este un proces dinamic, permanent, o înţelegere nouă scoate la iveală una veche, neștiută sau neluată în seamă, intr-o altă scenă din aceeași carte a lui Nicolae Mateescu, un om al satului de azi polemizează, prin intermediul reporterului, cu un inginer agronom care scrie într-un articol că s-a speriat văzînd undeva la o fermă „oameni care săreau la volanul tractorului, de acolo la cîntar, de la cîntar la altceva... Ca nişte maşini erau !", zicea inginerul acela cu dispreţ. Aşadar, mecanizare dar şi teama că ea aduce după sine automatizarea individului, pierderea omeniei etc., etc. în realitate, a dori să schimbi radical un mod de a lucra introducînd mecanizarea dar a crede, în acelaşi timp, că oamenii ce vor lucra pe maşini vor putea rămîne aceiaşi cu oamenii de la coarnele străvechiului plug, fie el şi de fier, este o iluzie meschină, iar teama de automatizare a individului, filistinism. „Maşinile şi mecanizarea pe care le vedem în altă parte nu înseamnă nimic fără oameni - este de părere inginerul din sat, nu cel din articol. Nu poţi, adaugă el, să iei maşina fără să iei ceva şi din felul de a fi al omului care o foloseşte. Cu jumătăţi de măsură nu se poate ! Chipurile, inginerul acela vorbea în numele omeniei. Păi înseamnă că n-ai încredere în omenia asta dacă-ţi închipui că un alt fel de-a munci îl transformă pe om în automat I... Tare puţină omenie trebuie să ai în tine dacă ţi-e atît de frică să n-o pierzi I". Ceea ce mi se pare mai mult decît rezonabil. c. STÃNESCU