Scînteia Tineretului, noiembrie 1974 (Anul 30, nr. 7915-7940)
1974-11-01 / nr. 7915
EFORTURI ŞI INIŢIATIVE CREATOARE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR DE PLAN V. RAVESCU Foto : GH. CUCU La margine de ţară, intre pămint şi ape, la Atelierul de reparaţii navale al A.F.D.J. Sulina, am întîlnit-o pe Angela Danilov — sudoriţa. O fată profilată printre catargele inalte ale vaselor, sub cupola grelelor cupe de dragă, aprinzînd licuricii supersonici ai electrozilor. O mină harnică şi sigură, garantind siguranţa vaselor plecate în larg. „Am aflat că se angajează fete şi am venit. Am venit aici, unde tata lucrează de 20 ani, unde fratele meu, tot sudor, mi-a arătat primul drum spre meserie.“ Calificată la locul de muncă, Angela Danilov se situează acum in rindul celor mai buni muncitori. Exemplul ei de corectitudine şi pasiune a muncii este urmat zi de zi de celelalte fete din Sulina, care au îmbrăţişat meseria de sudor. De aceea, colegii lor de muncă le vor numi întotdeauna alăturat : Angela Danilov, Tania Artem, Maria Chirilov, Maria Pușcaru. Actualitatea economică Pregătirea producţiei din anul viitor Timpul care ne mai desparte de începutul anului 1975, ultimul an al actualului cincinal, se scurtează pe zi ce trece. Un motiv în plus pentru ca, aşa cum se obişnuieşte, bunii gospodari să treacă, odată cu rezolvarea treburilor „la zi“, la pregătirea din vreme a condiţiilor optime necesare desfăşurării activităţilor viitoare astfel incit, din primele zile, din primele decade ale anului care vine să se lucreze susţinut, să se înregistreze producţii ritmice, conform sarcinilor de plan şi peste prevederi, producţii de calitate ireproşabilă. Producţia, nominalizată integral, în cantităţi fizice, pe sortimente , iată una din cele mai importante etape ale strategiei unei fundamentări riguroase, ştiinţifice a producţiei anului viitor. Urgentarea acestei acţiuni, stabilirea din timp a structurii cantitative şi calitative a producţiei sunt cu atît mai necesare, cu cit se ştie că o bună şi din vreme cunoaştere a ceea ce urmează a se introduce în fabricaţie oferă tuturor oamenilor muncii posibilităţi multiple pentru o mai judicioasă organizare a producţiei şi a muncii. Paralel cu măsurile de îmbunătăţire a planificării şi organizării activităţii de aprovizionare tehnico-materială, o atenţie cu totul aparte va trebui acordată amplificării în continuare a valorificării superioare, eficiente a resurselor de materii prime şi materiale. Faptul că în anul 1975, în urma reducerii normelor de consum, se prevede economisirea, comparativ cu normele din acest an, a peste 500 000 tone de oţel în industria metalurgică şi în construcţiile de maşini, 1,8 milioane m.e. masă lemnoasă, 3,8 milioane tone combustibil convenţional şi 291 000 MWh energie electrică trebuie înţeles ca unul din obiectivele prioritare care trebuie să figureze pe agenda de lucru a fiecărei organizaţii de tineret. Aceasta cu atît mai mult cu cit experienţa acestui an, ca a celor precedenţi, a dovedit că prin spiritul de iniţiativă manifestat, prin promovarea cu consecvenţă a unei atitudini înaintate, combative faţă de orice manifestare a risipei, organizaţiile UTC se afirmă tot mai mult drept factori activi, stimulatori in această vastă şi generalizatoare campanie a economisirii. Este ştiut, realizarea marilor obiective ale planului de stat pe anul viitor atrage după sine şi o sporire numerică a efectivelor de oameni ai muncii în toate domeniile de activitate. Un nou eşalon de cadre tinere se află acum in preajma debutului lor industrial. De modul şi rapiditatea cu care se va desfăşura integrarea acestora în producţie depinde in mare măsură productivitatea muncii lor, aportul pe care şi-l pot aduce alături de întregul colectiv la înfăptuirea măreţelor sarcini ce le revin. Departe de a-şi considera misiunea încheiată, organizaţiile UTC trebuie să acţioneze neabătut şi consecvent alături de ridicarea nivelului pregătirii profesionale a noilor angajaţi şi la deprinderea unei înalte discipline a muncii, să-i obişnuiască pe tineri cu disciplina activă şi creatoare a participării fără rezerve la realizarea sarcinilor de plan. CONSTANTIN DUMITRU HUNEDOARA. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Cincinalul la cota finala Colectivele de muncă a patru mari unităţi industriale din judeţul Hunedoara — Fabrica de industrie locală din Orăştie, întreprinderea de reţele electrice Deva, Exploatarea minieră Certej şi Atelierele de utilaj minier şi reparaţii din Crişcior — au atins pînă acum cota finală a planului cincinal. In intervalul de timp care a mai rămas pînă la sfirşitul anului viitor, aceste unităţi vor realiza o producţie industrială suplimentară în valoare de peste 700 milioane lei, care se va concretiza în cantităţi apreciabile de maşini şi instalaţii, minereu, mobilier, construcţii metalice şi alte bunuri materiale. De la începutul cincinalului şi pînă în prezent, oamenii muncii din industria acestui judeţ au dat peste prevederi o producţie industrială evaluată la peste un miliard de lei. întreaga depăşire de plan s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii, indicator la care s-a atins de pe acum un nivel superior celui stabilit pentru finele cincinalului. Zile record, zile model La Comitetul municipal U.T.C. Cluj-Napoca, in aceste zile, se întocmesc bilanţuri. Realizarea angajamentelor luate de către tineri în cinstea Congresului partidului este urmărită cu toată atenţia. Se constată depăşiri substanţiale pe primele zece luni ale anului ceea ce este, desigur, un motiv de satisfacţie pentru organizaţiile U.T.C. din întreprinderile clujene. Astfel, angajamentul de a realiza economii la materii prime, combustibil şi energie în valoare de 7 900 000 lei a fost depăşit. S-au obţinut peste 13 milioane lei. Munca patriotică a tinerilor s-a soldat cu 8 250 000 lei (angajamentul era de 500 000 lei). Uteciştii au colectat 4 700 tone deşeuri metalice, 80 tone deşeuri hîrtie şi 100 000 bucăţi ambalaje sticlă. In această direcţie s-au remarcat, în mod deosebit, elevii şi studenţii. Tot elevii şi studenţii au efectuat ore de muncă pe cele 9 şantiere ale tineretului, organizate pe principiul autofinanţării. Munca lor a fost evaluată la peste un milion lei. In aceste condiţii, deşi succesele obţinute sunt grăitoare, uteciştii din municipiul Cluj-Napoca au hotărît să declare zilele ce au mai rămas pină la Congres drept „perioadă record şi model de activitate“. Fiecare utecist s-a angajat să dea, zilnic, o producţie suplimentară in valoare de 40 lei. In încheiere, să evidenţiem cîteva organizaţii U.T.C. din întreprinderi, în cinstea Congresului uteciştii de la „Metalul roşu“ au realizat o producţie suplimentară de 219 000 lei şi economii în valoare de 10 000 lei; la „Terapia“ tinerii, în cadrul schimburilor de onoare, au prestat muncă patriotică în sprijinul producţiei în valoare de 70 000 lei. TEODOR POGOCEANU Cifre şi fapte dintr-un judeţ In prezent, Gorjul asigură aproape jumătate din producţia de lignit a ţării şi 20 la sută din cea de ciment, însemnate cantităţi de energie electrică, ţiţei şi gaze naturale, placaj, plăci aglomerate din lemn, frigidere de uz casnic ş.a. Amplasate in plin perimetru carbonifer, primele capacităţi ale termocentralei Rogojelu au pulsat in sistemul naţional, în actualul cincinal, mai mult de 40 miliarde kWh. Minerii celei mai moderne şi mai eficiente exploatări carbonifere a ţării — cariera Cioani — au extras, peste cotele de plan ale întregului cincinal, o cantitate de lignit egală cu producţia României din 1957. Rezultate asemănătoare au înţcris în cronica muncii dedicate apropiatului Congres şi petroliştii din Ţicleni, cimentiştii de la Bîrseşti, precum şi colectivele altor unităţi industriale de aici. RECOLTA- pină la ultimul bob in hambare! SEMĂNATUL - încheiat grabnic pe intreaga suprafață! • DOUA COMITETE JUDEJENEU.T.C. RĂSPUND PRIN MĂSURILE CONCRETE LUATE PENTRU URGENTAREA INSAMÎNTARILOR • INTR-UN MARE BAZIN POMICOL, MĂRUL DISCORDIE! SE DOVEDESC A FI... TRANSPORTURILE • ORELE SPECIALISTULUI ÎN CAMPANIE ÎNCEP ÎN ZORII ZILEI ŞI SE TERMINĂ SEARA TIRZIU (Citiţi relatările reporterilor noştri în pag. a ll-a) MODELUL DE VIAȚĂ In lumea de basm a Disneyland-ului circulă niște personaje care la prima vedere nu se deosebesc de restul vizitatorilor : rid, glumesc, se miră sau se înspăimîntâ, aleargă după fete, trag cu pistolul, cîntă la instrumente. Pot face — după cum remarca un reporter — orice în afară de a sîngera. Căci anonimii rătăciţi în împărăţia lui Donald sunt de fapt nişte umanoizi dirijaţi de computere. Unii savanţi preconizează, pentru un viitor nu prea îndepărtat crearea de copii ultraperfecţionate care cu greu vor putea fi deosebite de oamenii în carne şi oase. Iată o posibilă, dar extrem de limitată accepţie a noţiunii de model. Eticienii, sociologii, pedagogii înţeleg prin acesta cu totul altceva. Dintre multele definiţii o alegem pe aceea a unui sociolog francez Henri Janne : „Orice cultură — susţine el — dă naştere unor modele, care, pe măsura integrării şi coerenţei, sunt sintetizate intr-un tip de om „ideal“ în cultura clasică greacă — kalos kagathos (omul frumos şi cu calităţi), la romani — civis romanus (omul cu atribute civice), în societatea medievală — cavalerul, iar în cea religioasă — sfîntul. Modelul deci, se prefigurează pentru specialist ca o sinteză de tip superior, a unei orînduiri, are caracter social. Dar pentru tineri ? Nu întotdeauna, la aceştia, înţelegerea modelului ajunge la esenţa lui. Se întîmplă ca raportarea la un prototip să se confunde cu imitarea acestuia, ca între „modă“ şi model să se pună, fără noimă, semnul egalităţii, după cum nu rare sînt situaţiile cînd un adolescent, un tînăr îşi alege spre urmare un model fals sau aderă, fără să corespundă unui prototip ales pentru el de altcineva. Cum se petrece acest proces, ce implicaţii morale comportă, cu e adevăr şi cu închipuire sau eronată înţelegere în alegerea modelului de viaţă ? SOFIA SCORŢARU (Continuare în pag. a ll-a) ANUL XXX, SERIA II, Nr. 7915 4 PAGINI 30 BANI VINERI 1 NOIEMBRIE 1974 DÎMBOVIŢA. Au terminat cules. După ce au terminat cu succes însămînţarea culturilor de toamnă, ţăranii cooperatori şi lucrătorii întreprinderilor agricole de stat din judeţul Dîmboviţa raportează cu deosebită satisfacţie un nou succes : încheierea recoltării porumbului de pe întreaga suprafaţă cultivată, precum şi a sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor şi strugurilor. In telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de Biroul comitetului judeţean al P.C.R., se spune : Acţionînd în spiritul sarcinilor cuprinse în recentele cuvîntări rostite de dumneavoastră la adunările populare de la Scorniceşti şi Timişoara, lucrătorii ogoarelor dîmboviţene, mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, vor munci în continuare, cu toate forţele, pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Respectînd intrutotul indicaţiile Comitetului Central, ale dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, comitetul judeţean de partid, consiliul popular judeţean, vor depune toate eforturile pentru punerea in valoare a resurselor existente în vederea folosirii integrale a fondului funciar, dezvoltării zootehniei, pomiculturii și legumiculturii, pentru înfăptuirea politicii agrare a partidului, pentru transpunerea în practică a proiectelor Programului și Directivelor Congresului al XI-lea. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că lucrătorii ogoarelor dîmboviţene vor munci cu toată hotărîrea şi dăruirea pentru ca în cinstea celui de-al XI-lea Congres al partidului să raporteze cu sentimentul datoriei împlinite realizarea, in condiţiile unei calităţi ireproșabile, a tuturor lucrărilor agricole din această toamnă. MEHEDINŢI: Griul se afla sub brazdă Mehedinţiul s-a alăturat, joi, judeţelor ţării care au încheiat însămînţările de toamnă. După cum ne-au informat specialiştii direcţiei judeţene de resort, suprafaţa insăminţată în această toamnă în întreprinderile agricole de stat şi în cooperativele de producţie din Mehedinţi cu diferite culturi însumează 78 420 hectare, din care 63 000 hectare sunt ocupate cu grîu şi secară. Se apreciază că în toate unităţile însămînţărite s-au efectuat la un înalt nivel calitativ. PRIMIREA LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a vicepreşedintelui executiv al firmei „Mc. Donnell Douglas Aircraft Corporation“ Preşedintele Republicii Socialiste Romănia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi dupăamiază, pe Robert E. Hage, vicepreşedinte executiv al firmei „Mc. Donnell Douglas Aircraft Corporation“ — California. Oaspetele a fost Însoţit de William G. Dickman, director comercial al firmei. La Întrevedere a participat Vasile Pungan, consilier al preşedintelui Republicii. A luat parte, de asemenea, Harry G. Barnes jr., ambasadorul S.U.A. la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială, in cadrul căreia au fost abordate probleme privind promovarea unei cooperări reciproc avantajoase între instituţiile specializate româneşti şi firma „Mc. Donnell Douglas Aircraft Corporation“, in domeniul aeronauticii. LA FACULTATEA DE CONSTRUCŢII TIMIŞOARA Experienţa bună dovedeşte că se poate şi mai mult cadrul activităţilor de cercetare, proiectare, asistenţă tehnică şi participare în producţie se ridica la 4 680 000 lei. La sfirşitul anului de învăţămînt 1974—1975 volumul acestor lucrări va ajunge la 20 310 000, ceea ce înseamnă o producţie de circa 12 000 lei pe fiecare student în parte. Desigur că factorul principal care a contribuit la înregistrarea acestui salt spectaculos în numai doi ani de zile, l-a constituit darea în folosinţă în toamna anului trecut a atelierului şcoală in egală măsură afectat cercetării şi producţiei. Dar, aşa cum a reieşit din discuţia avută cu tovarăşul prof. dr. ing. Arion Mihăiescu, secretarul comitetului de partid pe facultate, o asemenea creştere, valoric exprimată, a integrării învăţămîntului în producţie s-a putut realiza şi datorită, pe de o parte, extinderii participării tuturor catedrelor, a laboratoarelor la înfăptuirea acestui program, iar pe de altă parte a creşterii considerabile a numărului de studenţi în activităţile de cercetare şi proiectare. Acest ultim aspect este elocvent ilustrat de următoarele două exemple: în anul de învăţămînt 1973—1974, din totalul de studenţi din anii IV şi V, precum şi III-subingineri, 41 la sută şi-au pus semnătura alături de cadrele didactice, pe numeroase proiecte şi studii. In al doilea rînd, majoritatea temelor pentru proiectele de diplomă din acest an au deja beneficiari nominalizaţi. Dacă cele consemnate pină acum evidenţiază cu precădere aspectul cantitativ al integrării invăţămîntului în cercetare şi producţie, tovarăşul conf. dr. ing. Marin Ivan, secretarul ştiinţific al facultăţii, a subliniat o creştere similară a conţinutului calitativ, a diversificării activităţii în acest domeniu. Astfel teme de cercetare ca ION DANCEA (Continuare în pag. a ll-a) In 1973 valoarea lucrărilor realizate de către studenţii şi cadrele didactice ale Facultăţii de construcţii din Timişoara în CUPA „SCINTEII TINERETULUI“ LA TENIS întrecerile finale ale acestei competiţii iniţiate de „Scînteia tineretului“ şi Federaţia de tenis, cu sprijinul C.C. al U.T.C., şi care a reunit in etapele precedente peste 100 000 de tineri şi tinere din oraşe şi sate, vor oferi neîndoielnic dispute dirze, un spectacol sportiv pasionant, care merită să fie urmărit de numeroşii şi statornicii iubitori ai sportului INVITAŢIE LA TENIS Aşa cum am mai anunţat, incepînd de astăzi orele 9 pe terenurile Tenis Clubului, Politehnicii şi Progresul, 80 de tineri şi tinere, campioni ai judeţelor şi municipiului Bucureşti, îşi dispută, timp de trei zile alb. Merită cu atît mai mult cu cit dincolo de spectacolul sportiv, această manifestare tinerească se constituie într-o mobilizatoare dovadă că tenisul poate să devină un sport de masă. Aşadar, incepînd de astăzi, vă invităm la tenis. In pagina a III-a publicăm lista concurenţilor participanţi la prima ediţie a „Cupei «Scînteii tineretului» la tenis“.