Scînteia Tineretului, noiembrie 1974 (Anul 30, nr. 7915-7940)

1974-11-01 / nr. 7915

EFORTURI ŞI INIŢIATIVE CREATOARE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR DE PLAN V. RAVESCU Foto : GH. CUCU La margine de ţară, intre pămint şi ape, la Atelierul de reparaţii navale al A.F.D.J. Sulina, am întîlnit-o pe Angela Danilov — sudoriţa. O fată profilată printre catargele inalte ale vaselor, sub cu­pola grelelor cupe de dragă, aprin­­zînd licuricii su­personici ai elec­trozilor. O mină harnică şi sigură, garantind siguranţa vaselor plecate în larg. „Am aflat că se angajează fete şi am venit. Am venit aici, unde ta­ta lucrează de 20 ani, unde fratele meu, tot sudor, mi-a arătat primul drum spre mese­rie.“ Calificată la locul de muncă, Angela Danilov se situează acum in rindul celor mai buni muncitori. E­­xemplul ei de corectitudine şi pa­siune a muncii este urmat zi de zi de celelalte fete din Sulina, care au îmbrăţişat meseria de sudor. De aceea, colegii lor de mun­că le vor numi în­totdeauna alăturat : Angela Danilov, Tania Artem, Ma­ria Chirilov, Ma­ria Pușcaru. Actualitatea economică Pregătirea producţiei din anul viitor Timpul care ne mai des­parte de începutul anului 1975, ultimul an al actualului cincinal, se scurtează pe zi ce trece. Un motiv în plus pentru ca, aşa cum se obiş­nuieşte, bunii gospodari să treacă, odată cu rezolvarea treburilor „la zi“, la pregă­tirea din vreme a condiţi­ilor optime necesare desfă­şurării activităţilor viitoare astfel incit, din primele zile, din primele decade ale anu­lui care vine să se lucreze susţinut, să se înregistreze producţii ritmice, conform sarcinilor de plan şi peste prevederi, producţii de cali­tate ireproşabilă. Producţia, nominalizată in­tegral, în cantităţi fizice, pe sortimente , iată una din cele mai importante etape ale strategiei unei funda­mentări riguroase, ştiinţifi­ce a producţiei anului viitor. Urgentarea acestei ac­ţiuni, stabilirea din timp a structurii cantitative şi cali­tative a producţiei sunt cu atît mai necesare, cu cit se ştie că o bună şi din vreme cunoaştere a ceea ce urmea­ză a se introduce în fabri­caţie oferă tuturor oameni­lor muncii posibilităţi multi­ple pentru o mai judicioasă organizare a producţiei şi a muncii. Paralel cu măsurile de îm­bunătăţire a planificării şi organizării activităţii de a­­provizionare tehnico-mate­­rială, o atenţie cu totul a­­parte va trebui acordată am­plificării în continuare a va­lorificării superioare, efi­ciente a resurselor de mate­rii prime şi materiale. Fap­tul că în anul 1975, în urma reducerii normelor de con­sum, se prevede economisi­rea, comparativ cu normele din acest an, a peste 500 000 tone de oţel în industria metalurgică şi în construcţi­ile de maşini, 1,8 milioane m.e. masă lemnoasă, 3,8 mi­lioane tone combustibil con­venţional şi 291 000 MWh e­­nergie electrică trebuie înţe­les ca unul din obiectivele prioritare care trebuie să fi­gureze pe agenda de lucru a fiecărei organizaţii de tine­ret. Aceasta cu atît mai mult cu cit experienţa aces­tui an, ca a celor precedenţi, a dovedit că prin spiritul de iniţiativă manifestat, prin promovarea cu consecvenţă a unei atitudini înaintate, combative faţă de orice ma­nifestare a risipei, organiza­ţiile UTC se afirmă tot mai mult drept factori activi, stimulatori in această vastă şi generalizatoare campa­nie a economisirii. Este ştiut, realizarea mari­lor obiective ale planului de stat pe anul viitor atrage după sine şi o sporire nu­merică a efectivelor de oa­meni ai muncii în toate do­meniile de activitate. Un nou eşalon de cadre tinere se află acum in preajma de­butului lor industrial. De modul şi rapiditatea cu care se va desfăşura integrarea a­­cestora în producţie depinde in mare măsură productivi­tatea muncii lor, aportul pe care şi-l pot aduce alături de întregul colectiv la înfăptui­rea măreţelor sarcini ce le revin. Departe de a-şi con­sidera misiunea încheiată, organizaţiile UTC trebuie să acţioneze neabătut şi­­ con­secvent alături de ridicarea nivelului pregătirii profesio­nale a noilor angajaţi şi la deprinderea unei înalte dis­cipline a muncii, să-i obişnu­iască pe tineri cu disciplina activă şi creatoare a partici­pării fără rezerve la reali­zarea sarcinilor de plan. CONSTANTIN DUMITRU HUNEDOARA. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Cincinalul la cota finala Colectivele de muncă a pa­tru mari unităţi industriale din judeţul Hunedoara — Fa­brica de industrie locală din Orăştie, întreprinderea de re­ţele electrice Deva, Exploata­rea minieră Certej şi Atelie­rele de utilaj minier şi repa­raţii din Crişcior — au atins pînă acum cota finală a pla­nului cincinal. In intervalul de timp care a mai rămas pînă la sfirşitul anului viitor, aceste unităţi vor realiza o producţie industrială supli­mentară în valoare de peste 700 milioane lei, care se va concretiza în cantităţi aprecia­bile de maşini şi instalaţii, mi­nereu, mobilier, construcţii metalice şi alte bunuri mate­riale. De la începutul cincinalu­lui şi pînă în prezent, oamenii muncii din industria acestui judeţ au dat peste prevederi o producţie industrială eva­luată la peste un miliard de lei. întreaga depăşire de plan s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii, indica­tor la care s-a atins de pe a­­cum un nivel superior celui stabilit pentru finele cincina­lului. Zile record, zile model La Comitetul municipal U.T.C. Cluj-Napoca, in aceste zile, se întocmesc bilanţuri. Realizarea­­ angajamentelor luate de către tineri în cinstea Congresului partidului este urmărită cu toată atenţia. Se constată depă­şiri substanţiale pe primele zece luni ale anului ceea ce este, de­sigur, un motiv de satisfacţie pentru organizaţiile U.T.C. din întreprinderile clujene. Astfel, angajamentul de a realiza eco­nomii la materii prime, combus­tibil şi energie în valoare de 7 900 000 lei a fost depăşit. S-au obţinut peste 13 milioane lei. Munca patriotică a tinerilor s-a soldat cu 8 250 000 lei (angaja­mentul era de 500 000 lei). Ute­­ciştii au colectat 4 700 tone de­şeuri metalice, 80 tone deşeuri hîrtie şi 100 000 bucăţi ambalaje sticlă. In această direcţie s-au remarcat, în mod deosebit, elevii şi studenţii. Tot elevii şi stu­denţii au efectuat ore de muncă pe cele 9 şantiere ale tineretu­lui, organizate pe principiul au­tofinanţării. Munca lor a fost evaluată la peste un milion lei. In aceste condiţii, deşi succesele obţinute sunt grăitoare, uteciştii din municipiul Cluj-Napoca au hotărît să declare zilele ce au mai rămas pină la Congres drept „perioadă record şi model de activitate“. Fiecare utecist s-a angajat să dea, zilnic, o pro­ducţie suplimentară in valoare de 40 lei. In încheiere, să evidenţiem cî­­teva organizaţii U.T.C. din în­treprinderi, în cinstea Congre­sului uteciştii de la „Metalul roşu“ au realizat o producţie suplimentară de 219 000 lei şi e­­conomii în valoare de 10 000 lei; la „Terapia“ tinerii, în cadrul schimburilor de onoare, au pres­tat muncă patriotică în spriji­nul producţiei în valoare de 70 000 lei. TEODOR POGOCEANU Cifre şi fapte dintr-un judeţ In prezent, Gor­­jul asigură aproape jumătate din pro­ducţia de lignit a ţării şi 20 la sută din cea de ciment, însemnate cantităţi de energie electri­că, ţiţei şi gaze na­turale, placaj, plăci aglomerate din lemn, frigidere de uz casnic ş.a. Am­plasate in plin pe­rimetru carbonifer, primele capacităţi ale termocentralei Rogojelu au pulsat in sistemul naţional, în actualul cincinal, mai mult de 40 mi­liarde kWh. Mine­rii celei mai mo­derne şi mai efi­ciente exploatări carbonifere a ţării — cariera Cioani — au extras, peste co­tele de plan ale în­tregului cincinal, o cantitate de lignit egală cu producţia României din 1957. Rezultate asemănă­toare au­­ înţcris în cronica muncii de­dicate apropiatului Congres şi petroliş­tii din Ţicleni, ci­­mentiştii de la Bîr­­seşti, precum şi co­lectivele altor uni­tăţi industriale de aici. RECOL­TA- pină la ultimul bob in hambare! SEMĂNA­TUL - încheiat grabnic pe intreaga suprafață! • DOUA COMITETE JUDEJENEU.T.C. RĂSPUND PRIN MĂSURILE CON­CRETE LUATE PENTRU URGENTAREA INSAMÎNTARILOR • INTR-UN MARE BAZIN POMICOL, MĂRUL DISCORDIE! SE DOVEDESC A FI... TRANS­PORTURILE • ORELE SPECIALISTULUI ÎN CAMPANIE ÎNCEP ÎN ZORII ZILEI ŞI SE TERMINĂ SEARA TIRZIU (Citiţi relatările reporterilor noştri în pag. a ll-a) MODELUL DE VIAȚĂ In lumea de basm a Disney­­land-ului circulă niște perso­naje care la prima vedere nu se deosebesc de restul vizitatori­lor : rid, glumesc, se miră sau se înspăimîntâ, aleargă după fete, trag cu pistolul, cîntă la instrumente. Pot face — după cum remarca un reporter — orice în afară de a sîngera. Căci anonimii rătăciţi în împărăţia lui Donald sunt de fapt nişte umanoizi dirijaţi de computere. Unii savanţi preconizează, pen­tru un viitor nu prea îndepărtat crearea de copii ultraperfecţio­­nate care cu greu vor putea fi deosebite de oamenii în carne şi oase. Iată o posibilă, dar ex­trem de limitată accepţie a no­ţiunii de model. Eticienii, so­ciologii, pedagogii înţeleg prin acesta cu totul altceva. Dintre multele definiţii o alegem pe aceea a unui sociolog francez Henri Janne : „Orice cultură — susţine el — dă naştere unor modele, care, pe măsura inte­grării şi coerenţei, sunt sinteti­zate intr-un tip de om „ideal“ în cultura clasică greacă — kalos kagathos (omul frumos şi cu calităţi), la romani — civis romanus (omul cu atribute ci­vice), în societatea medievală — cavalerul, iar în cea religioasă — sfîntul. Modelul deci, se pre­figurează pentru specialist ca o sinteză de tip superior, a unei orînduiri, are caracter social. Dar pentru tineri ? Nu întot­deauna, la aceştia, înţelegerea modelului ajunge la esenţa lui. Se întîmplă ca raportarea la un prototip să se confunde cu imi­tarea acestuia, ca între „modă“ şi model să se pună, fără noi­mă, semnul egalităţii, după cum nu rare sînt situaţiile cînd un adolescent, un tînăr îşi alege spre urmare un model fals sau aderă, fără să corespundă unui prototip ales pentru el de alt­cineva. Cum se petrece acest proces, ce implicaţii morale comportă, cu­ e adevăr şi cu­ închipuire sau eronată înţelegere în ale­gerea modelului de viaţă ? SOFIA SCORŢARU (Continuare în pag. a ll-a) ANUL XXX, SERIA II, Nr. 7915 4 PAGINI 30 BANI VINERI 1 NOIEMBRIE 1974 DÎMBOVIŢA. Au terminat cules. După ce au terminat cu suc­ces însămînţarea culturilor de toamnă, ţăranii cooperatori şi lucrătorii întreprinderilor agri­cole de stat din judeţul Dîm­boviţa raportează cu deosebită satisfacţie un nou succes : în­cheierea recoltării porumbului de pe întreaga suprafaţă culti­vată, precum şi a sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor şi strugurilor. In telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de Biroul comite­tului judeţean al P.C.R., se spune : Acţionînd în spiritul sarcini­lor cuprinse în recentele cuvîn­­tări rostite de dumneavoastră la adunările populare de la Scorniceşti şi Timişoara, lucră­torii ogoarelor dîmboviţene, mo­bilizaţi de organele şi organiza­ţiile de partid, vor munci în continuare, cu toate forţele, pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Respectînd intrutotul indica­ţiile Comitetului Central, ale dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, co­mitetul judeţean de partid, con­siliul popular judeţean, vor de­pune toate eforturile pentru pu­nerea in valoare a resurselor e­­xistente în vederea folosirii in­tegrale a fondului funciar, dez­voltării zootehniei, pomiculturii și legumiculturii, pentru înfăp­tuirea politicii agrare a parti­dului, pentru transpunerea în practică a proiectelor Progra­mului și Directivelor Congresu­lui al XI-lea. Vă asigurăm, mult stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu, că lu­crătorii ogoarelor dîmboviţene vor munci cu toată hotărîrea şi dăruirea pentru ca în cinstea ce­lui de-al XI-lea Congres al par­tidului să raporteze cu senti­mentul datoriei împlinite reali­zarea, in condiţiile unei calităţi ireproșabile, a tuturor lucrărilor agricole din această toamnă. MEHEDINŢI: Griul se afla sub brazdă Mehedinţiul s-a alăturat, joi, judeţelor ţării care au încheiat însămînţările de toamnă. După cum ne-au in­format specialiştii direcţiei judeţene de resort, suprafaţa insăminţată în această toam­nă în întreprinderile agri­cole de stat şi în cooperati­vele de producţie din Me­hedinţi cu diferite culturi în­sumează 78 420 hectare, din care 63 000 hectare sunt ocu­pate cu grîu şi secară. Se apreciază că în toate unită­ţile însămînţărite s-au e­­fectuat la un înalt nivel calitativ. PRIMIREA LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a vicepreşedintelui executiv al firmei „Mc. Donnell Douglas Aircraft Corporation“ Preşedintele Republicii Socia­liste Romănia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi după­­amiază, pe Robert E. Hage, vi­cepreşedinte executiv al firmei „Mc. Donnell Douglas Aircraft Corporation“ — California. Oas­petele a fost Însoţit de Willi­am G. Dickman, director comer­cial al firmei. La Întrevedere a participat Vasile Pungan, consilier al pre­şedintelui Republicii. A luat parte, de asemenea, Harry G. Barnes jr., ambasado­rul S.U.A. la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială, in cadrul căreia au fost abordate proble­me privind promovarea unei co­operări reciproc avantajoase în­tre instituţiile specializate ro­mâneşti şi firma „Mc. Donnell Douglas Aircraft Corporation“, in domeniul aeronauticii. LA FACULTATEA DE CONSTRUCŢII TIMIŞOARA Experienţa bună dovedeşte că se poate şi mai mult cadrul activităţilor de cercetare, proiectare, asistenţă tehnică şi participare în producţie se ri­dica la 4 680 000 lei. La sfirşitul anului de învăţămînt 1974—1975 volumul acestor lucrări va ajun­ge la 20 310 000, ceea ce înseam­nă o producţie de circa 12 000 lei pe fiecare student în parte. De­sigur că factorul principal care a contribuit la înregistrarea acestui salt spectaculos în nu­mai doi ani de zile, l-a consti­tuit darea în folosinţă în toamna anului trecut a atelierului şcoală in egală măsură afectat cerce­tării şi producţiei. Dar, aşa cum a reieşit din discuţia avută cu tovarăşul prof. dr. ing. Arion Mihăiescu, secretarul comitetu­lui de partid pe facultate, o ase­menea creştere, valoric expri­mată, a integrării învăţămîntu­­lui în producţie s-a putut rea­liza şi datorită, pe de o parte, extinderii participării tuturor catedrelor, a laboratoarelor la înfăptuirea acestui program, iar pe de altă parte a creşterii con­siderabile a numărului de stu­denţi în activităţile de cercetare şi proiectare. Acest ultim aspect este elocvent ilustrat de urmă­toarele două exemple: în anul de învăţămînt 1973—1974, din totalul de studenţi din anii IV şi V, precum şi III-subingineri, 41 la sută şi-au pus semnătura alături de cadrele didactice, pe numeroase proiecte şi studii. In al doilea rînd, majoritatea te­melor pentru proiectele de di­plomă din acest an au deja beneficiari nominalizaţi. Dacă cele consemnate pină acum evidenţiază cu precădere aspectul cantitativ al integrării invăţămîntului în cercetare şi producţie, tovarăşul conf. dr. ing.­­ Marin Ivan, secretarul ştiinţific al facultăţii, a subli­niat o creştere similară a con­ţinutului calitativ, a diversifică­rii activităţii în acest domeniu. Astfel teme de cercetare ca ION DANCEA (Continuare în pag. a ll-a) In 1973 valoarea lucrărilor realizate de către studenţii şi cadrele didactice ale Facultăţii de construcţii din Timişoara în CUPA „SCINTEII TINERETULUI“ LA TENIS întrecerile finale ale aces­tei competiţii iniţiate de „Scînteia tineretului“ şi Fe­deraţia de tenis, cu sprijinul C.C. al U.T.C., şi care a re­unit in etapele precedente peste 100 000 de tineri şi ti­nere din oraşe şi sate, vor oferi neîndoielnic dispute dirze, un spectacol sportiv pasionant, care merită să fie urmărit de numeroşii şi sta­tornicii iubitori ai sportului INVITAŢIE LA TENIS Aşa cum am mai anunţat, incepînd de astăzi­­ orele 9­­ pe terenurile Tenis­ Clu­­bului, Politehnicii şi Progre­sul, 80 de tineri şi tinere, campioni ai judeţelor şi mu­nicipiului Bucureşti, îşi dispu­tă, timp de trei zile alb. Merită cu atît mai mult cu cit dincolo de spectacolul sportiv, această manifestare tinerească se constituie într-o mobilizatoare dovadă că te­nisul poate să devină un sport de masă. Aşadar, incepînd de astăzi, vă invităm la tenis. In pa­gina a III-a publicăm lista concurenţilor participanţi la prima ediţie a „Cupei «Scîn­­teii tineretului» la tenis“.

Next