Scînteia Tineretului, martie 1975 (Anul 31, nr. 8016-8042)
1975-03-01 / nr. 8016
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU s-a întîlnit, vineri, 28 februarie, cu colectivele unor mari întreprinderi industriale şi institute de cercetare din Capitală, a dezbătut şi stabilit împreună cu ele, acolo, în halele de producţie, in laboratoare măsuri eficiente, de deosebită importanţă pentru ridicarea activităţii acestor unităţi pe un plan calitativ superior, pentru dezvoltarea şi modernizarea continuă a economiei naţionale. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Gheorghe Cioară şi Gheorghe Oprea. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a aflat pentru a doua oară, în răstimpul acestei săptămîni, în mijlocul creatorilor de bunuri materiale. Noua vizită de lucru s-a înscris - asemenea celor precedente - ca un moment de deosebită însemnătate a actualităţii noastre politice. Ea s-a desfăşurat in aceeaşi ambianţă însufleţită ce caracterizează perioada premergătoare alegerilor de la 9 martie, în aceeaşi atmosferă de agent creator, de înaltă responsabilitate politică şi civică, de angajare unanimă şi fermă a naţiunii noastre pe calea înfăptuirii exemplare a politicii partidului, a istoricelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea. A fost o vizită de lucru profund semnificativă pentru dialogul direct, neîntrerupt şi rodnic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl poartă cu poporul, cu ţara, pentru legătura permanentă şi nemijlocită pe care secretarul general al partidului o are cu oamenii, cu viaţa, cu realităţile şi problemele concrete ale construcţiei socialiste. A fost o vizită de lucru deplin grăitoare pentru activitatea neobosită pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o consacră progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării celor ce muncesc. Secretarul general al partidului a examinat, în această zi, împreună cu membrii Biroului Comitetului municipal de partid, cu miniştrii Ioan Avram, Virgil Actarian, Gheorghe Cazan şi Octavian Groza şi alte cadre de răspundere din economie, cu muncitori, ingineri şi tehnicieni, cu cercetători şi alţi specialişti, modul cum se înfăptuiesc obiectivele prevăzute pe 1975, pentru întregul cincinal, precum şi acţiunile ce se impun a fi luate în vederea asigurării condiţiilor necesare realizării exemplare a sarcinilor pe anii viitori. Cu bucurie în inimi, cu sentimentul firesc al datoriei împlinite,colectivele de muncă de la întreprinderile de confecţii şi tricotaje şi Automatica din Capitală au raportat tovarăşului Nicolae Ceauşescu că şi-au onorat întocmai angajamentul luat - cincinalul înainte de termen. Apreciind rezultatele frumoase obţinute, atît de aceste două întreprinderi, cit şi de celelalte unităţi vizitate, secretarul general al partidului a insistat asupra necesităţii concentrării eforturilor în direcţia dezvoltării şi modernizării proceselor de producţie, a ridicării calităţii produselor, subliniind că de rezolvarea, în bune condiţii, a acestor însemnate cerinţe depind, în largă măsură, creşterea eficienţei întregii activităţi economice, sporirea producţiei materiale, progresul accelerat al ţării. Recomandările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu au găsit - şi de această dată - un larg ecou în conştiinţa oamenilor muncii bucureşteni, care l-au asigurat pe secretarul general al partidului că vor face totul pentru transpunerea lor neîntîrziată în fapt, că îşi vor uni energiile, că îşi vor mobiliza toate forţele, întreaga capacitate creatoare, în vederea îndeplinirii, înainte de termen, a planului pe 1975, a cincinalului în patru ani şi jumătate, înfăptuirii neabătute a măreţului program de edificare a socialismului şi comunismului în patria noastră. Reintîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prilejuit, pretutindeni, manifestări emoţionante. Exprimîndu-şi deosebita satisfacţie de a-l avea în mijlocul lor, în aceste zile din preajma alegerilor de la 9 martie, locuitorii Capitalei i-au adresat secretarului general al partidului cuvinte de caldă dragoste, preţuire şi recunoştinţă, i-au urat din inimă multă sănătate şi putere de muncă, spre binele şi fericirea poporului nostru. Primul obiectiv înscris pe itinerariul zilei de astăzi l-a constituit întreprinderea „Vulcan“. Vizita secretarului general al partidului în această puternică citadelă industrială bucureşteană are loc într-o atmosferă de puternic entuziasm. Ea capătă în acelaşi timp caracterul autentic al dialogurilor frecvente de lucru, ştiut fiind că mai în fiecare an tovarăşul Nicolae Ceauşescu a purtat aici ample şi temeinice dezbateri cu muncitorii şi specialiştii în scopul dezvoltării şi modernizării producţiei de utilaje energetice, al ridicării eficienţei economice. Pe un asemenea teren al analizei felului în care au fostînfăptuite sarcinile mari pe care le ridică producţia de utilaje energetice în actualul cincinal şi in perspectiva anilor viitori s-a desfăşurat şi întilnirea de astăzi. Raportînd secretarului general despre modul in care metalurgiştii de la Vulcan s-au străduit să transpună în viaţă indicaţiile şi recomandările primite in timpul vizitei anterioare, directorul general al întreprinderii, inginerul Ion Constantin, a arătat că în această perioadă spaţiile de producţie au fost lărgite şi dotate in mod corespunzător realizării unei structuri noi a producţiei, impusă de programul prioritar al economiei naţionale în domeniul energetic. Ca atare,, astăzi, 90 la sută din producţia de cazane şi recuperatoare este alcătuită din utilaje energetice, noi sau modernizate care folosesc combustibili inferiori. Secretarul general al partidului apreciază concepţia care stă la baza realizării cazanelor de aburi, atit sub raportul posibilităţii de valorificare a combustibililor inferiori, cit şi a creşterii randamentului şi a reducerii greutăţii. Gazdele menţionează că pe această linie a bunelor rezultate în privinţa înnoirii şi modernizării cazanelor se înscrie şi dinamica producţiei. Astfel, păstrînd caracteristicile din cincinalele anterioare, şi în perioada 1971—1975, producţia întreprinderii se va dubla, ca dealtfel şi în următorii cinci ani. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă metalurgiştilor, conducerii uzinei şi ministerului de resort să acorde în continuare o atenţie şi mai mare folosirii judicioase a spaţiilor, precum şi îmbunătăţirii tehnologiilor de lucru, elemente pe baza cărora se pot obţine noi sporuri de producţie. Dialogul pe această temă îşi găseşte un cîmp şi mai larg pe şantierul noii turnătorii. In cadrul acestui obiectiv unde pe măsura construirii, noile spaţii sunt incluse în circuitul productiv, secretarul general al partidului arată că, se impune ca printr-o conlucrare mai strînsă cu Institutul de cercetări pentru sectoarele calde să se acorde o mai mare atenţie automatizării proceselor de producţie, proiectării şi realizării unor utilaje care incă se mai importă. Pornind de la ideea posibilităţii unei folosiri judicioase a spaţiului construit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că noua turnătorie poate să furnizeze nu 8 000 tone piese şi repere, aşa cum s-a prevăzut iniţial, ci 12—13 000 tone. In continuare, sunt prezentate diferite maşini şi agregate de debitare şi prelucrare, produse după proprie concepţie in cadrul programului de autoutilare, program care atinge anul acesta cifra de 15 milioane lei. Remarcînd performanţele înalte ale unora dintre agregatele realizate de specialiştii întreprinderii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca ele să constituie un bun şi pentru alte întreprinderi constructoare de maşini. In toate sectoarele, metalurgiştii de la „Vulcan“ îl îtîmpină cu neţărmurită bucurie pe secretarul general al partidului, tineri şi vîrstnici ii oferă flori. Răspunzînd manifestărilor de dragoste şi prietenie cu care este înconjurat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte de nenumărate ori în grupurile de muncitori, le stringe mina, se interesează de problemele lor de muncă şi viaţă. Pentru cazangiii Gheorghe Zaharescu şi Grigore Răducu care lucrează de patruzeci de ani în uzină, şi care se vor pensiona chiar in această zi, , întilnirea cu secretarul general a! partidului va constitui un moment emoţionant, de neuitat, pentru toată viaţa. Întîmpinat pretutindeni cu bucurie în inimi, cu sentimente de dragoste şi stimă, cu vibrante manifestări de ataşament la politica internă şi externă a partidului, de fermă şi unanimă angajare în înfăptuirea neabătută a istoricelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea în întreprinderi industriale şi institute de cercetare din Capitală Rodnice dezbateri privind modernizarea producţiei de utilaje energetice LA ÎNTREPRINDEREA DE CONFECŢII ŞI TRICOTAJE LA ÎNTREPRINDEREA„VULCAN" Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST riProblema calităţii reprezintă problema numărul unu pentru dezvoltarea noastră viitoare" Muncitoarele întreprinderii de confecţii şi tricotaje din Capitală au cinstit vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu printr-o remarcabilă faptă de muncă — realizarea, la 28 februarie 1975, a cincinalului, aşa cum s-au angajat în faţa partidului şi a secretarului său general. (Continuare în pag. a lll-a) ANUL XXXI, SERIA II, Nr. 8016 6 PAGINI 30 BANI SIMBATA 1 MARTIE 1975 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe secretarul general al Mişcării de Eliberare din Sao Tome şi Principe Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit vineri după-amiază, pe Manuel Pinto da Costa, secretar general al Mişcării de Eliberare din Sao Tome şi Principe, care, in fruntea unei delegaţii, întreprinde o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Oaspetele a fost însoţit de Aida Espirito Santo, membru al Biroului Politic al Mişcării, ministrul educaţiei în guvernul de tranziţie. La întrevedere a participat tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Poliţie Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. în numele Biroului Politic al Mişcării de Eliberare. Manuel Pinto da Costa a exprimat tovarăşului Nicolae Ceauşescu profunde mulţumiri pentru invitaţia de a vizita România socialistă, invitaţie pe care o apreciază ca o mărturie a solidarităţii frăţeşti manifestate faţă de lupta poporului din Sao Tome şi Principe pentru afirmarea drepturilor sale legitime, pe calea dobîndirii independenţei naţionale depline şi progresului social. Oaspetele a subliniat că vizita i-a oferit prilejul de a cunoaşte nemijlocit interesul şi simpatia poporului român, a partidului său, faţă de lupta de eliberare naţională a popoarelor. Dînd o înaltă apreciere realizărilor obţinute de poporul nostru, sub conducerea Partidului Comunist Român, a secretarului său general, in opera de edificare a unei (Continuare în pag. a V-a) ÎN ACEST NUMĂR: 30 de ani de la instaurarea primului guvern democratic din România PARTIDUL COMUNIST ROMÂN, FORŢA CARE A ORGANIZAT Şl CONDUS MASELE LA VICTORIE ÎNTÎLNIRI DE LUCRU INTRE CANDIDAŢI Şl ALEGĂTORI Grija pentru ţară de ADRIAN PAUNESCU S-a petrecut un lucru care mi-a umplut inima de bucurie ţi conţtiinţa de o mîndrie rară: preşedintele Nicolae Ceauşescu a SPUS ,nu cu hotărîre şi cu inspiraţie, tentativei unora de a sfărîma cu indiferenţă identitatea vechiului Bucureşti, în numele unei aşa-zise grabe a modernităţii. Operaţia „indiferenţă în privinţa legăturii cu trecutul" a încetat deci. De acum încolo, nimeni nu va mai putea atenta în nici un fel la această identitate arhitectonică, şi de fapt cu mult mai mult decit arhitectonică, a Capitalei. Dar tovarăşul Ceauşescu i-a pus în garaj pe toţi, inclusiv pe noi, cei care lucrăm în presă, pe toţi cei ce ar putea observa o încercare de dărâmare a unei străzi vechi să acţioneze, să atragă atenţia, să ridice problema, pentru că este de fapt problema tuturor, chiar şi a nebucureştenilor, felul cum arată capitala lor. Despre oamenii mari, cuvintele mari încetează de la un anumit moment încolo să mai poată spune cit trebuie. Şi atunci trebuie redescoperite cuvintele obişnuite. Cuvintele acestea care îi leagă pe oameni între ei, cum ar fi cuvîntul bun, cuvîntul frumos, cuvîntul inspirat. Aşa îmi vine şi mie să spun acum despre omul căruia nu numai noi, ci şi toţi oamenii din lume, i-au adresat pe bună dreptate cuvinte foarte mari. Îmi vine să spun: ce frumos lucru a făcut tovarăşul Ceauşescu, ce om bun este secretarul nostru general, ce conducător inspirat este preşedintele nostru! Ce bine că s-a dus acum, in campania electorală, prin Capitală, să vadă cu ochii dumnealui ce merge bine şi ce nu merge bine. Acum, ca de atîtea ori pînă acum, 11 iubesc prea mult și-i sînt prea devotat acestui mare bărbat al istoriei contemporane a României, îl consider atît de dăruit de natură cu vocaţia conducerii şi a adevărului, incit n-am nevoie să fiu linguşitor şi să-i atribui eu calităţi pe care un om nu ar avea cum să le aibă împreunate într-o singură personalitate. Ştiu că matematicienii cei mai buni din România sínt matematicienii, că scriitorii cei mai buni din România sínt scriitorii, că arhitecţii cei mai buni din România sínt arhitecţii, că electroniştii cei mai buni din România sínt electroniştii. Tovarăşul Ceauşescu nu este nici arhitect, nici electronist, nici matematician, nici scriitor, dar dumnealui este omul politic fără de care — sunt absolut sigur — nici arhitecţii, nici matematicienii, nici scriitorii, nici electroniştii, nici vreo altă categorie socială nu ar fi putut trăi şi acţiona astăzi în libertate şi în deplină necesitate în ţara lor. Tovarăşul Ceauşescu este omul politic de inspiraţia căruia depinde, pînă la urmă, activitatea tuturor celorlalţi. Este comandantul de vas de al cărui curaj, de a cărui inspiraţie şi de ale cărui comenzi depind atît soarta fiecăruia dintre membrii echipajului, cit şi soarta în genere a acestei minore corăbii, care e România. (Continuare în pag. a II-a)