Scînteia Tineretului, martie 1975 (Anul 31, nr. 8016-8042)

1975-03-01 / nr. 8016

Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU s-a întîlnit, vineri, 28 februarie, cu colectivele unor mari întreprinderi industriale şi institute de cerce­tare din Capitală, a dezbătut şi stabilit îm­preună cu ele, acolo, în halele de producţie, in laboratoare măsuri eficiente, de deosebită importanţă pentru ridicarea activităţii acestor unităţi pe un plan calitativ superior, pentru dezvoltarea şi modernizarea continuă a eco­nomiei naţionale. Secretarul general al partidului a fost înso­ţit de tovarăşii Gheorghe Cioară şi Gheorghe Oprea. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a aflat pen­tru a doua oară, în răstimpul acestei­ săptă­­mîni, în mijlocul creatorilor de bunuri mate­riale. Noua vizită de lucru s-a înscris - ase­menea celor precedente - ca un moment de deosebită însemnătate a actualităţii noastre politice. Ea s-a desfăşurat in aceeaşi ambianţă însufleţită ce caracterizează perioada premer­gătoare alegerilor de la 9 martie, în aceeaşi atmosferă de agent creator, de înaltă respon­sabilitate politică şi civică, de angajare una­nimă şi fermă a naţiunii noastre pe calea în­făptuirii exemplare a politicii partidului, a is­toricelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea. A fost o vizită de lucru profund semnifica­tivă pentru dialogul direct, neîntrerupt şi rod­nic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl poartă cu poporul, cu ţara, pentru legătura permanentă şi nemijlocită pe care secretarul general al partidului o are cu oamenii, cu viaţa, cu realităţile şi problemele concrete ale construcţiei socialiste. A fost o vizită de lucru deplin grăitoare pentru activitatea neobosită pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o consacră progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării celor ce mun­cesc. Secretarul general al partidului a examinat, în această zi, împreună cu membrii Biroului Comitetului municipal de partid, cu miniştrii Ioan Avram, Virgil Actarian, Gheorghe Cazan şi Octavian Groza şi alte cadre de răspun­dere din economie, cu muncitori, ingi­neri şi tehnicieni, cu cercetători şi alţi specialişti, modul cum se înfăptuiesc o­­biectivele prevăzute pe 1975, pentru întregul cincinal, precum şi acţiunile ce se impun a fi luate în vederea asigurării condiţiilor necesare realizării exemplare a sarcinilor pe anii viitori. Cu bucurie în inimi, cu sentimentul firesc al datoriei împlinite,­­colectivele de muncă de la întreprinderile de confecţii şi tricotaje şi Auto­matica din Capitală au raportat tovarăşului Nicolae Ceauşescu că şi-au onorat întocmai angajamentul luat - cincinalul înainte de ter­men. Apreciind rezultatele frumoase obţinute, atît de aceste două întreprinderi, cit şi de celelalte unităţi vizitate, secretarul general al partidu­lui a insistat asupra necesităţii concentrării e­­forturilor în direcţia dezvoltării şi modernizării proceselor de producţie, a ridicării calităţii produselor, subliniind că de rezolvarea, în bune condiţii, a acestor însemnate cerinţe depind, în largă măsură, creşterea eficienţei întregii activităţi economice, sporirea produc­ţiei materiale, progresul accelerat al ţării. Recomandările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu au găsit - şi de această dată - un larg ecou în conştiinţa oamenilor muncii bucureşteni, care l-au asigurat pe se­cretarul general al partidului că vor face totul pentru transpunerea lor neîntîrziată în fapt, că îşi vor uni energiile, că îşi vor mobiliza toate forţele, întreaga capacitate creatoare, în ve­derea îndeplinirii, înainte de termen, a planu­lui pe 1975, a cincinalului în patru ani şi jumă­tate, înfăptuirii neabătute a măreţului program de edificare a socialismului şi comunismului în patria noastră. Reintîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prilejuit, pretutindeni, manifestări emoţio­nante. Exprimîndu-şi deosebita satisfacţie de a-l avea în mijlocul lor, în aceste zile din preajma alegerilor de la 9 martie, locuitorii Capitalei i-au adresat secretarului general al partidului cuvinte de caldă dragoste, preţuire şi recunoştinţă, i-au urat din inimă multă sănă­tate şi putere de muncă, spre binele şi ferici­rea poporului nostru. Primul obiectiv înscris pe iti­­nerariul zilei de astăzi l-a con­stituit întreprinderea „Vulcan“. Vizita secretarului general al partidului în această puternică citadelă industrială bucureştea­­nă are loc într-o atmosferă de puternic entuziasm. Ea capătă în acelaşi timp caracterul auten­tic al dialogurilor frecvente de lucru, ştiut fiind că mai în fie­care an tovarăşul Nicolae Ceauşescu a purtat aici ample şi temeinice dezbateri cu mun­citorii şi specialiştii în scopul dezvoltării şi modernizării pro­ducţiei de utilaje energetice, al ridicării eficienţei economice. Pe un asemenea teren al anali­zei felului în care au fost­­în­făptuite sarcinile mari pe care le ridică producţia de utilaje­ e­­nergetice în actualul cincinal şi in­ perspectiva anilor viitori s-a desfăşurat şi întilnirea de as­tăzi. Raportînd secretarului gene­ral despre modul in care metalurgiştii de la Vulcan s-au străduit să transpună în viaţă indicaţiile şi re­comandările primite in timpul vizitei anterioare, directorul general al întreprinderii, ingi­nerul Ion Constantin, a arătat că în această perioadă spaţiile de producţie au fost lărgite şi dotate in mod corespunzător realizării unei structuri noi a producţiei, impusă de progra­mul prioritar al economiei na­ţionale în domeniul energetic. Ca atare,, astăzi, 90 la sută din producţia de cazane şi recupe­ratoare­­ este alcătuită din uti­laje energetice, noi sau moder­nizate­ care folosesc combustibili inferiori. Secretarul general al partidu­lui apreciază concepţia care stă la baza realizării cazanelor de aburi, atit sub raportul posibilităţii de valorificare a combustibililor­ inferiori, cit şi a creşterii randamentului şi a reducerii greutăţii. Gazdele menţionează că pe a­­ceastă linie a bunelor rezultate în privinţa înnoirii şi moderni­zării cazanelor se înscrie şi di­namica producţiei. Astfel, păs­­trînd caracteristicile din cinci­nalele anterioare, şi în perioada 1971—1975, producţia întreprin­derii se va dubla, ca dealtfel şi în următorii cinci ani. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­comandă metalurgiştilor, condu­cerii uzinei şi ministerului de resort să acorde în continuare o­­ atenţie şi mai mare folosirii ju­dicioase a spaţiilor, precum şi îmbunătăţirii tehnologiilor de lucru, elemente pe baza cărora se pot obţine noi sporuri de pro­ducţie. Dialogul pe această temă îşi găseşte un cîmp şi mai larg pe şantierul noii turnătorii. In cadrul acestui obiectiv unde pe măsura construirii, noile spa­ţii sunt incluse în circuitul productiv, secretarul general al partidului arată că, se impune ca printr-o conlucrare mai strînsă cu Institutul de cercetări pentru sectoarele calde să se acorde o mai mare atenţie automatizării proceselor de producţie, pro­iectării şi realizării unor utilaje care incă se mai importă. Por­nind de la ideea posibilităţii unei folosiri judicioase a spaţiu­lui construit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că noua turnă­torie poate să furnizeze nu 8 000 tone piese şi repere, aşa cum s-a prevăzut iniţial, ci 12—13 000 tone. In continuare, sunt prezentate diferite maşini şi agregate de debitare şi prelucrare, produse după proprie concepţie in cadrul programului de autoutilare, pro­gram care atinge anul acesta ci­fra de 15 milioane lei. Remar­­cînd performanţele­ înalte ale unora dintre agregatele realizate de specialiştii întreprinderii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu reco­mandă ca ele să constituie un bun şi pentru alte întreprinderi constructoare de maşini. In toate sectoarele, metalurgiş­­tii de la „Vulcan“ îl î­­tîmpină cu neţărmurită bucurie pe secre­tarul general al partidului, ti­neri şi vîrstnici ii oferă flori. Răspunzînd manifestărilor de dragoste şi prietenie cu­ care este înconjurat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte de nenu­mărate ori în grupurile de mun­citori, le stringe mina, se inte­resează de problemele lor de muncă şi viaţă. Pentru cazangiii Gheorghe Zaharescu şi Grigore Răducu care lucrează de patru­zeci de ani în uzină, şi care se vor pensiona chiar in această zi, , întilnirea­ cu secretarul general a! partidului va constitui un­ mo­­ment emoţionant, de neuitat, pentru toată viaţa. Întîmpinat pretutindeni cu bucurie în inimi, cu sentimente de dragoste şi stimă, cu vibrante manifestări de ataşament la po­litica internă şi externă a partidului, de fermă şi unanimă angajare în înfăptuirea neabătută a istoricelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea în întreprinderi industriale şi institute de cercetare din Capitală Rodnice dezbateri privind modernizarea producţiei de utilaje energetice LA ÎNTREPRINDEREA DE CONFECŢII ŞI TRICOTAJE LA ÎNTREPRINDEREA­­„VULCAN" Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST riProblema calităţii reprezintă problema numărul unu pentru dezvoltarea noastră viitoare" Muncitoarele întreprinderii de confecţii şi tricotaje din Capi­tală au cinstit vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu printr-o re­marcabilă faptă de muncă — realizarea, la 28 februarie 1975, a cincinalului, aşa cum s-au an­gajat în faţa partidului şi a se­cretarului său general. (Continuare în pag. a lll-a) ANUL XXXI, SERIA II, Nr. 8­016 6 PAGINI 30 BANI SIMBATA 1 MARTIE 1975 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe secretarul general al Mişcării de Eliberare din Sao Tome şi Principe Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit vineri după-amiază, pe Manuel Pinto da Costa, secre­tar general al Mişcării de Eli­berare din Sao Tome şi Prin­cipe, care, in fruntea unei dele­gaţii, întreprinde o vizită de prietenie în ţara noastră, la in­vitaţia C.C. al P.C.R. Oaspetele a fost însoţit de Aida Espirito Santo, membru al Biroului Po­litic al Mişcării, ministrul edu­caţiei în guvernul de tranziţie. La întrevedere a participat tovarăşul Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Poliţie Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R. în numele Biroului Politic al Mişcării de Eliberare. Manuel Pinto da Costa a exprimat to­varăşului Nicolae Ceauşescu profunde mulţumiri pentru invi­taţia de a vizita România so­cialistă, invitaţie pe care o apre­ciază ca o mărturie a solidari­tăţii frăţeşti manifestate faţă de lupta poporului din Sao Tome şi Principe pentru afir­marea drepturilor sale legitime, pe calea dobîndirii independen­ţei naţionale depline şi pro­gresului social. Oaspetele a subliniat că vizita i-a oferit prilejul de a cunoaşte nemijlocit interesul şi simpatia poporului român, a partidului său, faţă de lupta de eliberare naţională a popoarelor. Dînd o înaltă apreciere realizărilor ob­ţinute de poporul nostru, sub conducerea Partidului Comunist Român, a secretarului său gene­ral, in opera de edificare a unei (Continuare în pag. a V-a) ÎN ACEST NUMĂR: 30 de ani de la instaurarea primului guvern democratic din România PARTIDUL COMUNIST ROMÂN, FORŢA CARE A ORGANIZAT Şl CONDUS MASELE LA VICTORIE ÎNTÎLNIRI DE LUCRU INTRE CANDIDAŢI Şl ALEGĂTORI Grija pentru ţară de ADRIAN PAUNESCU S-a petrecut un lucru care mi-a umplut inima de bucurie ţi conţtiinţa de o mîndrie rară: preşedintele Nicolae Ceauşescu a SPUS ,nu cu hotărîre şi cu inspiraţie, tentativei unora de a sfărîma cu indiferenţă identitatea vechiului Bucureşti, în nu­mele unei aşa-zise grabe a modernităţii. Operaţia „indiferenţă în privinţa legăturii cu trecutul" a încetat deci. De acum în­colo, nimeni nu va mai putea atenta în nici un fel la această identitate arhitectonică, şi de fapt cu mult mai mult decit arhi­tectonică, a Capitalei. Dar tovarăşul Ceauşescu i-a pus în garaj pe toţi, inclusiv pe noi, cei care lucrăm în presă, pe toţi cei ce ar putea observa o încercare de dărâmare a unei străzi vechi să acţioneze, să atragă atenţia, să ridice problema, pentru că este de fapt problema tuturor, chiar şi a nebucureştenilor, felul cum arată capitala lor. Despre oamenii mari, cuvintele mari înce­tează de la un anumit moment încolo să mai poată spune cit trebuie. Şi atunci trebuie redescoperite cuvintele obişnuite. Cu­­vintele acestea care îi leagă pe oameni între ei, cum ar fi cuvîntul bun, cuvîntul frumos, cuvîntul inspirat. Aşa îmi vine şi mie să spun acum despre omul căruia nu numai noi, ci şi toţi oamenii din lume, i-au adresat pe bună dreptate cuvinte foarte mari. Îmi vine să spun: ce frumos lucru a făcut tovară­şul Ceauşescu, ce om bun este secretarul nostru general, ce condu­cător inspirat este preşedintele nostru! Ce bine că s-a dus acum, in campania electorală, prin Capitală, să vadă cu ochii dum­nealui ce merge bine şi ce nu merge bine. Acum, ca de atîtea ori pînă acum, 11 iubesc prea mult și-i sînt prea devotat acestui mare bărbat al istoriei contem­porane a României, îl consider atît de dăruit de natură cu vocaţia conducerii şi a adevărului, incit n-am nevoie să fiu linguşitor şi să-i atribui eu calităţi pe care un om nu ar avea cum să le aibă împreunate într-o singură personalitate. Ştiu că matematicienii cei mai buni din România sínt matematici­enii, că scriitorii cei mai buni din România sínt scriitorii, că arhitecţii cei mai buni din România sínt arhitecţii, că electro­­niştii cei mai buni din România sínt electroniştii. Tovarăşul Ceauşescu nu este nici arhitect, nici electronist, nici matema­tician, nici scriitor, dar dumnealui este omul politic fără de care — sunt absolut sigur — nici arhitecţii, nici matematicienii, nici scriitorii, nici electroniştii, nici vreo altă categorie socială nu ar fi putut trăi şi acţiona astăzi în libertate şi în deplină ne­cesitate în ţara lor. Tovarăşul Ceauşescu este omul politic de inspiraţia căruia depinde, pînă la urmă, activitatea tuturor ce­lorlalţi. Este comandantul de vas de al cărui curaj, de a cărui inspiraţie şi de ale cărui comenzi depind atît soarta fiecăruia dintre membrii echipajului, cit­ şi soarta în genere a acestei minore corăbii, care e România. (Continuare în pag. a II-a)

Next