Scînteia Tineretului, septembrie 1975 (Anul 31, nr. 8173-8198)

1975-09-01 / nr. 8173

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 TELEGRAMĂ Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a trimis preşedintelui Consiliului Comandamentului Revoluţiei al Republicii Arabe Libiene, colonel MOAMER EL-KAD­­HAFI, următoarea telegramă : Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Arabe Libiene, am marea plăcere, ca in numele poporului român şi al meu personal, să vă adresez călduroase felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de prosperitate şi progres pentru poporul libian prieten. Sunt convins că relaţiile de prietenie statornicite între cele două ţări se vor intensifica şi diversifica in continuare, în spiritul înţe­legerilor convenite cu dumneavoastră în timpul vizitei memorabile efectuate în Republica Arabă Libiană, pentru binele şi în interesul popoarelor noastre, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. SOSIREA LIDERULUI PARTIDULUI CONSERVATOR DIN MAREA BRITANIE Duminică după-amiază, a sosit în Capitală liderul Partidului Conservator din Marea Britanie, Margaret Thatcher, care, la invi­taţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, face o vizită în ţara noastră. La aeroportul internaţional O­­topeni, oaspetele a fost înd­repi­­nat de Ştefan Voitec, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.U.S., Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.U.S., de alţi activişti ai P.­tr.S. A fost prezent Michael Shea, însărcinat cu afaceri ad-interim al Marii Britanii la Bucureşti. De în aceeaşi zi liderul Partidu­lui Conservator din Marea Bri­tanie, Margaret Thatcher, a vizi­tat zona centrală a Capitalei, precum şi noul cartier Drumul Taberei, în timpul vizitei oas­petele britanic a fost însoţit de Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.U.S. Cu prilejul aniversării proclamării R. D. Vietnam Duminică dimineaţă a avut loc la Cooperativa agricolă de producţie „Ho Şi Min“ din co­muna Dor Mărunt, judeţul Ialo­miţa, o adunare festivă consa­crată celei de-a XXX-a aniver­sări a proclamării Republicii Democrate Vietnam. Au participat Gheorghe Glo­­deanu, secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., alţi reprezentanţi ai organelor loca­le de partid şi de stat, un mare număr de ţărani cooperatori din localitate. Au fost prezenţi Nguyen Thanh Ha, ambasadorul R.D. Vietnam, membri ai ambasadei, precum şi Nguyen Van Chin, se­cretar al ambasadei Republicii Vietnamului de sud la Bucureşti. Luînd cuvintul cu acest pri­lej Constantin Toma, Erou al muncii socialiste, preşedintele C.A.P. din localitate, a relevat lupta îndelungată, plină de sa­crificii a poporului vietnamez pentru libertatea patriei. Astăzi, poporul vietnamez sărbătoreşte marea sa aniversare jubiliară in condiţiile cind lupta sa­ pătrun­să de spirit de sacrificiu şi înal­tă conştiinţă patriotică şi revo­luţionară a dus la înlăturarea o­­cupaţiei străine, de pe întreg te­ritoriul Vietnamului, a fost în­lăturat regimul reacţionar, anti­popular de la Saigon, a fost des­chisă calea edificării unui Viet­nam paşnic, reunificat şi pros­per. Ne este plăcut să subliniem şi cu acest prilej — a arătat vor­bitorul — că între Partidul Co­munist Român şi Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între cele două ţări şi popoare s-au stabilit relaţii bune, tovărăşeşti, de prietenie, solidaritate şi co­laborare. întîlnirile şi convorbi­rile care au avut loc în ultimii ani între conducătorii de partid şi de stat ai celor două tari au scos in evidentă hotărirea­ co­mună de a dezvolta şi consolida aceste relaţii in spiritul solida­rităţii internaţionaliste, in inte­resul cauzei socialismului şi pă­cii în lume. A luat apoi cuvintul Nguyen Thanh Ha, ambasadorul R.D. Vietnam la Bucureşti, care a mulţumit călduros pentru orga­nizarea manifestării conside­­rînd-o ca încă o expresie a spri­jinului şi solidarităţii pe care poporul român le-a manifestat permanent faţă de cauza dreap­tă a poporului vietnamez. Referindu-se la sprijinul mul­tilateral primit de poporul viet­namez din partea ţărilor socia­liste, a tuturor forţelor revolu­ţionare, progresiste, iubitoare de pace, ambasadorul a exprimat recunoştinţa sinceră a poporului vietnamez faţă de preşedintele Nicolae Ceauşescu, Partidul Co­munist Român, guvernul şi po­porul român pentru ajutorul multilateral şi preţios acordat cauzei drepte a poporului viet­namez. Suntem­ convinşi, a spus vorbitorul in Încheiere, că po­porul român, în dorinţa de a întări solidaritatea internaţiona­­listă, ne va ajuta in continuare în noua etapă a revoluţiei, eta­pa reconstrucţiei ţării, a apără­rii marilor cuceriri, a edificării unui Vietnam socialist și pros­per. . Noi perspective raporturilor multilaterale româno-turce Ionica relaţiilor prieteneşti şi de rodnică colaborare dintre România şi Turcia a înscris în aceste zile un mo­ment deosebit prin vizita în­treprinsă în ţara noastră, la in­vitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a primului ministru al guvernului, Manea Mănescu, de către primul ministru turc, Suleyman Demirel. Aplicînd cu consecvenţă prin­cipiile politicii externe româ­neşti, aşa cum au fost direcţio­nate de hotărîrile partidului şi statului nostru, România socia­listă, desfăşurînd o intensă şi multilaterală activitate interna­ţională, amplifică raporturile de conlucrare cu toate statele, in­diferent de orînduirea lor socia­lă , în cadrul acestei permanen­te preocupări, un important loc revenind întăririi prieteniei şi cooperării cu ţările situate în imediata sa vecinătate, asigură­rii unui climat de securitate in Balcani, zonă geografică din care face parte. Expresie a aces­tei orientări, vizita întreprinsă de preşedintele Nicolae Ceauşescu în Turcia, în 1969, a marcat o cotitură istorică in dezvoltarea raporturilor bilate­rale, demonstrînd elocvent că deosebirile de sistem politico­­social, ca şi apartenenţa la alian­ţe militare diferite, nu pot şi nu trebuie să constituie piedici în calea instaurării unor raporturi reciproc avantajoase, în intere­sul păcii şi colaborării interna­ţionale. Anii care s-au scurs de atunci au consemnat noi măr­turii ale voinţei celor două sta­te de a intensifica prietenia şi colaborarea. Vizita în România, în anul 1970, a preşedintelui Turciei, a altor reprezentanţi oficiali şi oameni politici, pre­cum şi sporirea de 2,5 ori a vo­lumului schimburilor comercia­le, în ultimii cinci ani, atestă rodnicia dialogului româno-turc. Preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referindu-se la progresele realizate în coope­rarea între cele două state spunea : „Constituie un motiv de reală satisfacţie pentru noi faptul că relaţiile româno-turce cunosc o evoluţie pozitivă, me­reu ascendentă, că între ţările noastre se dezvoltă o colaborare multilaterală, in interesul celor două naţiuni, al cauzei generale a progresului şi păcii in lume“. Convorbirile dintre preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi pre­mierul Suleyman Demirel au beneficiat, pe de o parte, de climatul favorabil al raporturi­lor bilaterale, care au cunoscut o continuă dezvoltare, iar pe de altă parte, de noile condiţii po­zitive deschise de recenta re­uniune la înalt nivel a statelor participante la Conferinţa pen­tru securitate şi cooperare din Europa. In acest context, docu­mentele semnate la Bucureşti, concretizînd prevederi în spiri­tul Actului final de la Helsinki, dă expresie voinţei celor două state de a traduce în viaţă an­gajamentele asumate, certifică hotărirea de a dezvolta înţele­gerea şi cooperarea în confor­mitate cu cerinţele majore ale contemporaneităţii. Iată de ce, dincolo de semnificaţia sa deo­sebită din punct de vedere al relaţiilor reciproce, Declaraţia solemnă, semnată de preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi pre­mierul Suleyman Demirel, do­­bindeşte o certă valoare interna­ţională, fiind primul instrument diplomatic de acest fel care proclamă voinţa părţilor de a da viaţă documentului de la Hel­sinki, de a întreprinde în conti­nuare eforturi pentru ca prin­cipiile dreptului internaţional să se aplice cu stricteţe în practica relaţiilor dintre state. Mărturie a dorinţei comune de a impulsiona relaţiile pe multi­ple planuri între cele două state, in spiritul documentelor semna­te la cel mai înalt nivel, cu prilejul vizitei au fost semnate Acordul de cooperare economi­că, industrială şi tehnică pe ter­men lung, Protocolul cuprinzînd măsuri pentru dezvoltarea rela­ţiilor economice, alte înţelegeri menite a ridica raporturile ro­mâno-turce la noi cote, într-o viziune amplă, de perspectivă, în cursul convorbirilor, cu ocazia examinării principalelor aspecte ale vieţii internaţionale, părţile au subliniat necesitatea înfăptuirii unor măsuri reale de dezarmare şi, în primul rînd, de dezarmare nucleară, importanţa rezolvării problemei decalajelor economice, au exprimat preocu­parea faţă de starea de ten­siune din Orientul Apropiat, au relevat cu satisfacţie evoluţia pozitivă din lume, ca rezultat al afirmării tot mai puternice a popoarelor de a-şi făuri o viaţă liberă, care să corespundă inte­reselor şi aspiraţiilor lor legi­time. Este ştiut că România acordă o deosebită însemnătate trans­formării Balcanilor intr-o zonă a păcii şi colaborării, rezultatele vizitei premierului turc consti­tuind o nouă şi valoroasă con­tribuţie la dezvoltarea unor noi raporturi de bună vecinătate şi colaborare rodnică între toate statele din regiune, ca o parte componentă a cursului spre des­tindere şi colaborare din întrea­ga Europă, în concordanţă cu politica sa externă principială, România s-a pronunţat pentru soluţionarea pe calea tratativelor a conflictului din Cipru , în condiţiile păcii şi securităţii in­divizibile, situaţia din această insulă dovedindu-se strins le­gată de pacea şi securitatea din Balcani şi din Europa. în cursul convorbirilor, ambele părţi s-au pronunţat pentru respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Repu­blicii Cipru, pentru asigurarea convieţuirii paşnice între cele două comunităţi. Deşi scurtă, şederea în Româ­nia a oferit oaspeţilor turci po­sibilitatea de a cunoaşte o parte din preocupările şi realizările poporului nostru, faţă de care ei au avut cuvinte de caldă apre­ciere. „Poporul turc­­ spunea în acest sens premierul Su­leyman Demirel — urmăreşte cu satisfacţie eforturile depuse de România pentru pace în lume şi în Balcani, precum şi dezvol­tarea plină de elan a României, sub conducerea eminentului şi valorosului om de stat Nicolae Ceauşescu“. Prin caracterul fertil al con­vorbirilor, prin rezultatele sale rodnice, vizita premierului Re­publicii Turcia, Suleyman De­mirel, în ţara noastră a deschis noi şi ample perspective pentru continua extindere şi adîncire a raporturilor de prietenie şi bună vecinătate între cele două ţări şi popoare, pentru o colaborare mai activă şi mai fructuoasă, cn interesul reciproc, al păcii în Balcani, în Europa şi în întreaga lume. I. TIMOFTE (Urmare din pag. I) agenţia tulceana şi-a amenajat o tabără proprie, la Stipoc, cu o capacitate de 100 locuri şi două puncte fixe, la Roşu şi Olguţa, primul dispunînd de citeva căsuţe şi de corturi, iar al doilea numai de corturi, la care se adaugă mai multe bărci şi materiale cultural-sportive. Discutind cu tovarăşul Constan­tin Mocanu, vicepreşedinte al Agenţiei R.T.T. Tulcea, aflăm că aici există şi un număr su­ficient de ghizi, mai precis 60, din care lucrează doar 28, dar şi aceştia cu multe zile „în gol de turişti“. Atunci, de ce tinerii n-o solicită pe măsura aşteptărilor ? Intre cauzele pe care le invo­că conducerea agenţiei pentru a explica destul de slaba activi­tate turistică, notăm faptul că, incepind din acest an, inspecto­ratele şcolare judeţene şi-au re­dus contribuţiile pentru excursii în Deltă, orientîndu-se îndeo­sebi asupra taberelor fixe din Interiorul ţării. Apoi, contrac­tările de locuri s-au prelungit în 1975 pînă în preajma des­chiderii sezonului­ sau, în unele cazuri, chiar şi în sezon, cu alte cuvinte s-a înregistrat şi de-o parte, dar şi de cealaltă, un de­ficit de organizare. Ce spun turiştii ? Am ales din mai multe opinii notate la Tulcea pe cea a profesorului Augustin Pop, conducător al unui grup de 35 de elevi de la liceul din Tîrgu Lăpuş, aflaţi în Deltă pentru a treia oară con­secutiv . „Venim pentru că pă­­mîntul acesta dintre ape ne ofe­ră de fiecare dată noi surprize, noi satisfacţii. In general, sin­„Nu o dată tinărul se întoar­ce din Deltă şi cu unele insa­tisfacţii, generate de modul în care i s-a organizat excursia. Aş propune în acest sens cole­gilor de la agenţia din Tulcea să respecte toate itinerariile, să diversifice excursiile, să folo­sească mai raţional timpul de zi-lumină. Nu s-ar putea ca în unele localităţi uşor populate să punct turistic ? Plaja de acolo este excelentă. S-ar putea or­ganiza excursii combinate, Del­­tă-mare, de foarte mare atrac­­tivitate. De pildă, să se repar­tizeze B.T.T.-ului locuri pe pla­ja cu totul nevalorificată, unde să se ridice și corturi, iar pe canal, în apropiere, să fie an­corate două pontoane, gata ori­­cînd să plece in Deltă. S-ar mai PLECARE Delegaţia Consiliului Naţional al Cooperativelor Agricole de Producţie din R. P. Ungară, condusă de Fehér Lajosné, se­cretară pentru probleme de ti­neret şi femei din cadrul con­siliului, care, la invitaţia U­­niunii Naţionale a Coopera­tivelor Agricole de Producţie a făcut o vizită de documentare şi schimb de experienţă în Româ­nia, a părăsit duminică ţara. CURSURI La Vălenii de Munte s-au des­chis, duminică dimineaţă, cursu­rile Universităţii populare „Ni­­­­colae Iorga“, la care participă timp de o săptămină activişti culturali din mai multe judeţe ale ţării. ÎN ÎNTIMPINAREA CONGRESULUI AL X-LEA ^ AL U.T.C. Şl CONFERINŢEI A X-A A U.A.S.C.R.­­ - ÎNTRECERILE FINALE ALE COMPETIŢIEI DE­­ MASA CU CARACTER REPUBLICAN S „Cupa 1 Scînteii tineretului­­ la tenis“ ! Costineşti, 9 mm 13 septembrie 1975 ! Cea mai mare competiţie de masă pentru tenis, dotată­­ cu trofeul „Cupa Scînteii tineretului", iniţiată şi organizată­­ de ziarul nostru, în colaborare cu federaţia de specialitate , şi cu sprijinul C.C. al U.T.C., se apropie de ultima etapă,­­ finala, ce se va desfăşura, la Costineşti, între 9-13 sep-­­ tem­brie a.c.­­ Dedicată Congresului al X-lea al U.T.C. şi Conferinţei a­­ X-a a U.A.S.C.R., ediţia din acest an a competiţiei­­ a doua 1 - a reunit la startul etapei de masă, desfăşurată la nive-­­ lul şcolilor, întreprinderilor, satelor, facultăţilor şi unităţi-­­ lor militare, 200 000 de tineri, fete şi băieţi, care au în- i dragii şi practică cu pasiune „sportul alb".­­ Cei mai buni amatori - campionii judeţelor şi ai munici-­­ piului Bucureşti la cele 3 categorii de vîrstă, în număr exact­­ de 240 - se vor reuni, aşadar, la startul confruntărilor fi-­i­nal­e. Mulţi dintre concurenţii ce vor sosi la Costineşti, în­­ zilele următoare, s-au numărat printre finaliştii primei edi­­ţ­­ii, desfăşurată în octombrie, anul trecut, îşi încearcă şansa­­ reeditării performanţelor şi cei doi campioni - Marinela­­ Ţecu, din Rm. Vîlcea şi Mihai Ciuntea din Piatra Neamţ,­­ care, după cîte sîntem informaţi se antrenează cu asidui-­­ tate pentru atacarea titlurilor.­­ Anul acesta, competiţia a căpătat o mai mare amploare,­­ prin organizarea - la cererea tinerilor - de întreceri la­­ trei categorii de vîrstă : 11-14, 15-18, 19-25 ani, atît la­­ fete, cît şi la băieţi. _ _ \ în staţiunea Costineşti se intensifică pregătirile pentru­­ primirea­ oaspeţilor. Sunt gata toate cele 12 terenuri d­in ' bitum'situate în perimetrul bazei sportive. Ştiri sosite din­­ provincie ne demonstrează că întrecerile turneului final sunt­­ aşteptate cu mult interes şi cu nerăbdare, finaliştii antre-­­ nîndu-se de zor pentru a-şi reprezenta cu cinste judeţele.­­ In perioada desfăşurării întrecerilor concurenţii vor avea­­ ocazia să participe la o serie de acţiuni şi activităţi poli-­i­tico-educative şi distractive pe care iniţiatorii competiţiei­­ le organizează special pentru participanţii la turneul final. ^ Cîteva dintre acestea :­­ • Turul litoralului românesc cu autobuzele ^ • O gală de filme sportive­­ • Intilniri cu sportivi de mare performanţă şi demonstraţii­­ de tenis susţinute de componenţi ai loturilor noastre na-­­­ţionale ,­­ e O seară culturo-distractivă - cu program, muzica, dans - dedicată Analiştilor.,­­ C. V. I ce CONTINUITATEA (Urmare din pag. I) mişcării sportive in atragerea tinerilor pe terenurile de sport, în trezirea gustului acestora pentru Învăţarea si practicarea sportului, şi care rămin, din pă­cate, nişte anonimi. Finalele de la Bucureşti au fost un bun pri­lej pentru a descoperi printre conducătorii tehnici ai echipelor profesori şi instructori inimoşi care trăiau cu o mare intensitate emoţională jocul echipelor, vic­toriile dobindite de elevii lor. Printre numeroşii spectatori se aflau profesorul Petre Tănăsa­­che, care in decurs de mai bine de 40 de ani a pregătit la Li­ceul „Gh. Lazăr“ numeroşi elevi ce au îmbrăcat tricourile de campioni, ca­ şi octogenarul Jean Doljanu, din Craiova, jucător al leatului ’916. Ei ne-au mărturi­sit cu nespusă bucurie, că aici pe Stadionul tineretului, au avut prilejul să urmărească o entu­ziastă manifestare sportivă, o adevărată sărbătoare a cinei, care datează de sute de ani. Dar ceea ce dă vigoare şi sens competiţiilor de masă este con­tinuitatea. De aceea, în acest context ni se pare important şi demn de semnalat faptul că odată cu aceste finale întrecerile sportive nu s-au încheiat. Pînă la cele două evenimente de o deosebită însemnătate în viaţa tineretului nostru, Congresul al X-lea al U.T.C. şi Conferinţa a X-a a U.A.S.C.R., in toate loca­lităţile ţării, organizaţiile U.T.C. continuă să organizeze întreceri la celelalte discipline sportive — atletism, înot, tenis de cîmp şi de masă, cicloturism, orien­tare turistică, tir, trîntă, baschet, fotbal, handbal sau la alte dis­cipline pentru care există con­diţii şi se găsesc amatori — aşa cum se prevede în regulamentul competiţiei „Cupa Congresului al X-lea al U.T.C. şi Conferin­ţei a X-a a U.A.S.C.R.“. In unele judeţe, la unele sporturi se pot organiza etape pe centre de co­mune, pe localităţi, ori chiar fi­nale pe judeţe. Esenţial este ca, pe măsură ce ne apropiem de Congresul U.T.C., activităţile, acţiunile sportive să crească în amploare, să cuprindă un număr tot mai mare de tineri, întrece­rile să se organizeze împreună cu alte activităţi cultural-educa­tive. In felul acesta sportul de masă, exerciţiul fizic, continuu, care înseamnă sănătate şi opti­mism vor cuceri noi şi noi iubi­tori in rîndul tineretului. DELTA DUNĂRII tem mulţumiţi de serviciile B.T.T. Este, totuşi, mult prea mic numărul de trasee : doar două, la întreaga bogăţie a Del­tei, ni se par prea puţine. De asemenea, ar fi cazul să se mai diversifice şi excursiile. Avem şi citeva propuneri : să se iniţieze excursii de studii, excursii cu ghizi specializaţi în ştiinţele naturii, excursii de mai lungă durată, nu doar de cel mult patru zile. Cu ceva mai multă preocupare în interesul turistului, care să aibă posibili­tatea de a alege dintr-un nu­măr mai mare de variante, B.T.T. ar avea şi el de ciştigat“. Tovarăşul Constantin Pană, vicepreşedinte al Agenţiei Bucureşti a B.T.T., a adăugat: se înfiinţeze şi puncte fixe ra­cordate la pontoane, pentru a se putea înnopta acolo 1­2 zile? Adică, pontonul să aducă tu­riştii la punctul fix nr. 1, să-i lase acolo şi să ia alţii, pe care să-i ducă la punctul fix nr. 2, apoi la nr. 3, la 4 și așa mai departe, aceasta conducte, im­plicit la satisfacerea unui nu­măr mult mai mare de tineri. Cele două puncte fixe existente acum în Deltă, fără nici o legă­tură curentă între ele, sunt cu totul insuficiente. Referitor la tabăra de la Sti-' poc , a continuat interlocuto­rul nostru — cred că 10 zile de imobilizare acolo duc la plicti­seală. In altă ordine de idei, de ce n-am folosi si Sulina ca putea revitaliza şi excursiile cu bărci remorcate. De ce au dis­părut din reclamă ? Şi, pentru că a venit vorba de reclamă , propaganda turistică a Deltei e cu totul insuficientă. In toată agenţia am doar 3 exemplare dintr-un pliant editat în urmă cu 7 ani, iar afişele de popu­larizare îmi lipsesc cu desăvâr­şire, de foarte multă vreme. Fără o reclamă adecvată nu se prea poate face turism de bună calitate, cu atit mai mult cu cit majoritatea tinerilor nu cunosc mare lucru despre Deltă şi nici despre condiţiile pe care le im­plică o excursie în acele locuri. Fiecare agenţie are şi fonduri pentru propagandă. De ce tul­cenii n-ar edita ei înşişi citeva afişe frumoase, atractive, pe care să le trimită apoi in cele­lalte judeţe ?“ Am notat şi alte opinii care ar putea contribui la valorifi­carea mai eficientă a Deltei prin turismul pentru tineret. Studenţii de la Arhitectură se oferă, de pildă, să execute pro­iectele unor cabane, căsuţe, mi­­nihoteluri, care să fie construi­te (de ce nu chiar prin muncă patriotică ?) în unele puncte fixe­­ sau chiar la Sulina. Alte grupuri, alcătuite din studenţi şi muncitori se oferă să explo­reze Delta în amănunţime şi să propună cele mai atractive iti­­nerarii, cartate şi completate cu toate datele de rigoare. Studen­ţii de la Institutul de arte plas­tice şi de la Arhitectură au fă­cut de mai multe ori propuneri pentru realizarea de afişe de propagandă turistică. Unul din interlocutori mai propunea, ca o soluţie intermediară privind cazarea, colaborarea B.T.T. cu şcolile din localităţile Deltei, care, în perioada verii, să poa­tă fi transformate în locuri de popas pentru grupuri mici şi mijlocii de excursionişti. Toate acestea, însă, trebuie în primul rînd să fie ascultate, analizate şi, in consecinţă, spri­jinite de înşişi organizatorii excursiilor noastre. LUNI 7 SEPTEMBRIE 1975 FOTBAL IV. O etapă a eficacităţii: 3® de goluri! Pretendenţi la fotoliul de orchestră In avancronica etapei de sim­­bătă, în care interlocutor ne-a fost internaţionalul Bölöni, de la A.S.A. Tg. Mureş, după ce aces­ta, în pronosticurile sale, acor­dase prima şansă echipelor gazdă, a încheiat astfel : „dar prevăd că va fi o etapă cu sur­prize“. Şi iată că prima surpriză s-a înregistrat tocmai în meciul de la Tg. Mureş, în care nu nu­mai Bölöni a văzut învingătoare echipa gazdă. Desigur, se avea in vedere forma bună în care se află echipa mureşană, dovadă făcută în toate meciurile susţi­nute pînă acum. Dar Steaua, vrind să iasă din conul de um­bră, a atrestat un joc de calitate care i-a adus un punct preţios. Autorul golului egalizator a fost M. Răducanu, care — introdus, spre sfirşit, în teren — a driblat tot ce i-a ieşit în cale, vrind să-şi demonstreze clasa în urma rezervei manifestate de antre­norii săi faţă de includerea lui în „unsprezecele“ de bază. Un alt rezultat surpriză s-a înregis­trat la Piteşti unde echipa lui Dobrin n-a putut trece de proas­păta ’ promovată — F. C. Bihor. Surprize se pot numi şi scoru­rile unor partide. Cel mai mare scor al campionatului s-a realizat la Cluj-Napoca , într-o singură repriză 6—0 ! ? Este un scor care poate exprima la fel de bine două lucruri : ori că oaspeţii se află într-o situa­ţie ce reclamă intervenţii rapide, ori că „U“ a învăţat repede şi bine lecţiile pentru succese pre­date de fostul antrenor de di­vizie B Paul Popescu. Nu se prevedea un meci atît de echi­librat și cu atitea goluri la Constanta unde evoluau două echipe a căror principală me­teahnă era, pină mai ieri, lipsa de finalizare. Meciul a consacrat un nou nume — tinărul Peniu, trei goluri — pe lista campioni­lor eficacităţii. La Satu Mare e­­chipa care a atacat în final a fost Dinamo. Dar gazdele şi-au păstrat, cu preţul unor mari e­­forturi, avantajul minim. Olim­pia râminînd, astfel, singura e­­chipă neînvinsă. Apropo de eficacitate , procentul mare — 30 goluri — a fost săltat de două meciuri — cele de la Constanţa şi Cluj-Napoca : 13 goluri ! Acest campionat se pare că se va des­făşura sub semnul unor dispute mai echilibrate, lupta pentru po­ziţiile fruntaşe — şapte echipe au 5 puncte — ori pentru evita­rea ultimelor locuri, lăsîndu-ne să aşteptăm cu mare interes, de fiecare dată, etapa viitoare. Li­derul va avea o viaţă grea... Constatări interesante ne-au prilejuit cele două derbiuri de la Bucureşti. Nivelul prestaţiei rapidiştilor nu e cel pe care l-ar putea su­gera scorul de 3—0. Rapidul a jucat la fel de neconcludent ca şi pînă acum. Feroviarii clujeni i-au ajutat pe colegii lor de la Bucureşti să iasă din­ impas lu­cind slab. C.F.R. Cluj-Napoca a evoluat sub aşteptări şi absenţa a patru titulari — Moga, Bacoş, Mihai Liviu şi Adam — ne scu­teşte de alte comentarii. Al doilea derbi care a avut loc la Bucureşti — locul trei cu locul patru din campionatul trecut — a fost cel studenţesc, desfăşurat pe stadionul Republicii in faţa cîtorva sute de spectatori, dintre care 80 la sută erau suporteri craioveni. Ambele echipe n-au ieşit dintr-un joc de uzură şi rutină, arătind carenţe de formă sportivă şi organizarea jocului. Un plus de clarviziune, în unele momente, au avut craiovenii care, mizînd pe contraatacuri, au pus de multe ori în pericol poarta apărată slab de Suciu, dar şi de apărarea imediată, ne­sigură şi imobilă. Rezultatul de egalitate îi satisface, poate, pe bucuresteni, dar îi nemulţumeşte pe olteni pentru că la un sub­­centrare a lui Strimbeanu, pe­trecut in finalul meciului, Suciu prinde balonul şi cade cu el în poartă. Cu toate protestele ju­cătorilor de la Universitatea Craiova arbitrii nu validează golul. Oricum, acest drag, pen­tru Sportul studenţesc nu poate fi o performantă, ci mai degra­bă un eşec. V. CABULEA CLASAMENT DIAGRAMA ETAPEI F. C. OLIMPIA SATU MAJIE­­DINAMO 2—1 (2—1). După uin joc viu disputat,, sătmărenii ob­ţin o nouă victorie, pe teren propriu, in faţa dinamoviştilor. Cele două goluri ale gazdelor le-a înscris fostul atacant clu­jean, Viorel Mureşan (min. 35 şi min. 45), iar fundaşul Sătmă­­reanu II a „semnat“ golul oas­peţilor. La tineret-speranţe, 0—2. SPORTUL STUDENŢESC-UNI­­VERSITATEA CRAIOVA 1—1 (0—1). Oblemenco a deschis sco­rul în min. 10 şi Grosu (min. 47) a egalat. RAPID-C.F.R. CLUJ­­NAPOCA 3—0 (1—0). Au marcat: Manea (min. 30) şi Neagu, de două ori (min. 76 şi min. 78), a­­sigurind prima victorie a fero­viarilor. A.S.A. TlRGU MUREŞ­­STEAUA 1—1 (1—0). O partidă pasionantă, cu multe acţiuni spectaculoase, dar şi cu unele durităţi , fundaşii Pîntea, Att­­ghelini şi mijlocaşul Bölöni — care au prestat, dealtfel un joc bun — au primit cartonaşe gal­bene. Ha­jnal a deschis scorul în min. 9, iar M. Răducanu a ega­lat spre finalul meciului (min. 80). La tineret-speranţe, 4—0. F.C.M. REŞIŢA-POLI. IAŞI 4—0 (2—0). Au marcat, în ordine : Ion Munteanu (min. 3), Bojin. (min. 45), fundașul Ologeasa (min. 79) și Florea (min. 8$^H* tineret-sperante. 2—0, S. c­ H . CAU-JIUL 3—9 (1—0). Fc* bacâoană a realizat o dota­torie de la revenirea in prim­ eșalon, prin golurile înscrii* de : Aelenei (min. 20), Pans! (miin. 63) şi Chitaru (min. 00). La tineret-sperante, gazdele ob­ţin victoria cu un scor categoric, 8—1. F.C. ARGEŞ-F.C. BIHOR 0—0. Un punct preţios obţinut, in deplasare, de oră­­deni. La tineret-sperante, 1—1. F. C. CONSTANŢA-U.T.A. 4-3 (2—2). Un joc frumos, cu multe goluri înscrise din acţiuni ofen­sive reuşite. Autori : Mărcu­lescu (min. 3), Peniu, de trei ori (min. 40, min. 48 şi min. 56), res­pectiv Broşovschi (min. 13), Re­dea (min. 32) şi Colnic (min. 52). „U“ CLUJ NAPOCA-FOLI. Ti­­MIŞOARA 6—0 (0—0). După o repriză albă, studenţii clujeni s-au dezlănţuit, realizind scorul etapei. Au marcat : Vaczi (mirt. 55), Cîmpeanu II, de două ori (min. 66 şi min. 80), Ciocan (min. 69), Bichescu (min. 76) şi Batacîiu (min. 89). La tineret? speranţe: 1—C. A.S.A. Tg. Mureş 4 2 11 10—6 Univ. Craiova 4 2 11 6—2 F. C. Argeş 4 2 11 5—2 S. C. Bacău 4 2 11 5—3 F. C. Olimpia 4 1 3 0 4—3 C.F.R. 4 2 11 6—6 F. C. Bihor 4 2 11 5—5 „UM Cluj-Napoca 4 2 0 2 8—4 F. C. Constanţa 4 2 0 2 7—7 Steaua 4 12 1 4—1 Rapid 4 12 1 3—3 Poli. Iaşi 4 2 0 2 8—7 F.C.M. Reşiţa 4 2 0 2 6—7 Sportul Studenţesc 3 11 1 2—3 Jiul 4 112 8—8 U.T.A. 4 1 0 3 8—7 Dinamo 3 1 0 2 5—7 Poli. Timişoara 4 0 1 3 2—12 Mai mult respect faţă de spectatori! După cum se poate ve­dea şi din imaginea alăturată, nu este vorba numai de con­diţiile „improprii de a urmări meciul pe care le-au avut şi ieri citeva mii de spectatori“, în „Giuleşti“, ei şi de securi­tatea acestora. Nu înţelegem de ce Federaţia cedează in faţa încapăţinării clubului „Rapid“ de a organiza me­ciuri pe acest stadion care prezintă un mare coefi­cient de nesiguranţă şi dezor­dine. Asta în vreme ce două stadioane mari — 23 August al Republicii — unde Rapidul joacă cu aceeaşi dezinvoltură ca şi „acasă“, — stăteau goale t Sportivi români în competiţii internaţionale TEODORA UNGUREANU - ME­DALIA DE AUR ŞI CUPA FE­DERAŢIEI DE GIMNASTICA A JAPONIEI In concursul feminin de gim­nastică de la Tokio, tînăra gim­nastă Teodora Ungureanu s-a clasat pe primul loc la trei apa­rate : sărituri, paralele şi sol. Sportivei românce i s-au decer­nat medalia de aur şi Cupa Fe­deraţiei de gimnastică a Japo­niei. O altă gimnastă româncă, Georgeta Gabor, s-a situat pe locul doi la sol cu nota 9,70­ După cum s-a anunţat, la indi­vidual compus, Teodora Ungu­reanu a ocupat locul intii la e­­galitate cu Larisa Komarova (U.R.S.S.) CAIACISTA MARIA MIHOREA­­NU - ÎNVINGĂTOARE LA MONTREAL Concursul preolimpic de caiac­­canoe de la Montreal a progra­mat finalele probelor pe distan­ţa de 500 m. Un frumos succes a obţinut caiacista româncă Ma­ria Mihoreanu, învingătoare la caiac simplu cu timpul de 20 08” 49/100. Pe următoarele două locuri s-au clasat în ordine : Eva Kaminska (Polonia) — 2W55/100 și Galina Kreft (U.R.S.S.) — 2'09”70/100. In proba de caiac dublu, ciș­­tigată de echipajul U.R.S.S. — 1’38”39/100, echipajul României s-a situat pe locul trei, cu timpul de 1’40”59/100. La canoe simplu, victoria a revenit lui A­­leksandr Rogov (U.R.S.S.) — 2’04”45/100, urmat de Darvasz (Ungaria) — 2’04”62/100, Patzai­­chin (România) — 2’04”99/100. In cursa de caiac simplu băr­baţi, pe locul întii s-a clasat ita­lianul Oreste Perri, campion mondial, cu timpul de 1’52” 34/100, secundat de Vladimir Mo­rozov (U.R.S.S.) — 1’53’ ’34/100. ATLETELE NOASTRE AU PIER­DUT LA LIMITA MECIUL CU R. F. GERMANIA Meciul atletic disputat la Hei­denheim intre selecţionatele fe­minine ale României si R. F. Germania s-a încheiat cu scorul de 74—72 in favoarea gazdelor. Atletele românce au ciştigat 7 probe (din 14), stabilind si două noi recorduri naţionale prin Mi­­haela Loghin — 19,15 m la a­­runcarea greutăţii si Ioana Stancu Pecec — 60,98 m la arun­carea suliţei. Celelalte victorii ale echipei române au fost realizate de Ma­riana Suman — 2'02”9/10 la 800 m plat, Argentina Menis — 65,16 m la aruncarea discului, Natalia Andrei — 9’30”8/10 la 3 000 m, Virginia loan — 1,84 m la sări­tura în înălţime și Dorina Căti­­neanu — 6,36 m la săritura în lungime. Din echipa R. F. Ger­mania s-a remarcat Annegret Richter, ciștigătoare în probele de sprint: 100 m în 11”2/10 și 200 m în 22”9/10. Foto : O. PLECAM HANDBAL. La Bucureşti, un reuşit turneu internaţional pentru junior. „CUPA ORAŞELOR“ Pe terenurile din parcul spor­tiv Progresul din Capitală, nu­meroşi spectatori au urmărit, timp de patru zile, un atractiv program handbalistic, susţinut de tinere speranţe olimpice din şase ţări. Respectiv, s-a desfă­şurat prima ediţie a turneului internaţional de juniori-tineret, „Cupa oraşelor“, organizat de Consiliul municipal pentru edu­caţie fizică şi sport, în colabo­rare cu Comitetul municipal Bucureşti al U.T.C. La startul a­­cestei competiţii s-au aliniat se­lecţionate feminine şi masculine ale oraşelor Praga, Sofia, Buda­pesta, Moscova, Varşovia şi Bucureşti, cu două formaţii, o­­ferind o suită de jocuri atrac­tive şi de un bun nivel tehnic. Turneul feminin a fost domi­nat de cele două formaţii ale municipiului Bucureşti, care au ciştigat jocurile din serii. Aşa­dar, finala, programată ieri di­mineaţa, s-a jucat în... familie. Victoria a revenit, după un joc echilibrat, primei selecţionate a Capitalei, cu 15—14 (9—6). La băieţi, cele mai bune com­petitoare, s-au dovedit formaţi­ile oraşelor Sofia şi Bucureşti I, învingătoare în cele două serii ale turneului, şi care s-au întil­­nit în partida finală, prilejuind o dispută dîrză şi spectaculoasă. Prezentînd un lot mai experi­mentat, cu mulţi jucători din prima garnitură a campioanei Bulgariei, T.S.K.A. Sofia, oaspe­ţii au ciştigat, cu 15—13 (8—7) în fat­a tinerilor handbalisti din Capitală. In completarea programului de ieri dimineața, pe „centralul“ de la Progresul, spectatorii au ur­mărit cu deosebit interes un meci demonstrativ al fostelor glorii ale handbalului nostru, dintre care amintim pe campio­nii mondiali : Gruia, Oţelea, Nodea, Redl, Goran, Hnat, Sa­­mungi, Coman etc. Ei au fost autorii unei demonstraţii mult gustate de public care a fost răs­vlăt­ită in M. LERESCU ETAPA VIITOARE (duminică 7 septembrie) Universitatea Craiova — F.C. Olimpia Satu Mare, U.T.A. — Rapid, Dinamo — Jiul, F.C.M. Reşiţa — F. C. Constanţa, C.F.R. Cluj-Napoca — A.S.A. Tirgu Mureş, Steaua — F. C. Argeş, Politehnica Iaşi — „U“ Cluj-Na­poca, Politehnica Timişoara — Sportul studenţesc şi F. C. Bihor — S. C. Bacău. Miercuri se des­făşoară restanţa Dinamo — Sportul studenţesc. m­erîdîmn • Echipa franceză Stade Me­dard şi-a încheiat turneul in ţa­ra noastră jucînd ieri dimineaţă în Capitală cu formaţia Griviţa Roşie. Rugbişt­ii români au ter­minat învingători cu scorul de 13—3 (3—3). • In pădurea Băneasa s-a des­făşurat ieri capionatul naţional de marş in proba de 50 km. Vic­toria a revenit atletului Leonida Caraiosifoglu (C.A.U.), crono­metrat cu timpul de 4h 21’42”. Pe echipe, titlul de campioană a fost cucerit de formația PTTR. • La Poligonul Tunari s-au încheiat duminică întrecerile campionatului republican de ta­lere, în proba de skeet (talere lansate din turn), titlul de cam­pion naţional a fost ciştigat de Gheorghe Sencovici (Dinamo), cu 197 talere doborîte. • La Leningrad a început un turneu internaţional de rugby, la care participă şi se­lecţionata de tineret a României, în primul meci susţinut, rugbiş­­tii români au întrecut cu scorul de 120—9 (16—3) reprezentativa Poloniei. REZULTATELE DIVIZIEI B SERIA I Petrolul Ploieşti — C. S. Bo­toşani 4—1 ; Celuloza Călăraşi — Cimentul Medgidia 1—1 ; Gloria Buzău — C.S.U. Galaţi 0—1 ; F.C.M. Borzeşti — Metalul Plo­­peni 4—1 ; C.F.R. Paşcani — S.C. Tulcea 3—0 ; C.S.M. Suceava — Ceahlăul P. Neamţ 3—1 ; F.C.M. Galaţi — Viitorul Vaslui 4—0 ; Victoria Tecuci — F. C. Brăila 1—0 ; Unirea Focşani — Praho­va Ploieşti 1—2; SERIA A II-A Steagul roşu Braşov — Nit­a­­monia Făgăraş 2—2 ; Electropu­­tere Craiova — Metalul Bucu­reşti 2—1 ; Progresul Bucureşti — Dinamo Slatina 2—1 ; Metalul Mija — Tractorul Braşov 1—1­a Chimia Rm. Vilcea — Autobuzul Bucureşti 2—2 ; S. N. Olteniţa — F.C.M. Giurgiu 2—1 ; Voinţa Bucureşti — Chimia Tr. Măgu­rele 1—1 ; Automatica Alexan­dria — C. S. Tîrgovişte 0—1 ; Metrom Braşov — Minerul Mo­tor 2—1. SERIA a III-A C.F.R. Timişoara — Dacia O­­raştie 1—0 ; Şoimii Sibiu — Sticla Turda 2—1 ; Victoria Că­­lan — C.I.L. Sighet 2—0 ; Ind. Firmei C. Turzii — U. M. Timi­şoara 3—0 ; Victoria Cărei — U­­nirea Tomnatic 0—0 ; Gaz me­tan Mediaş — F. C. Baia Mare — Corvinul Hunedoara — Mureşul Deva — 3—1 ; Minerul Moldova Nouă — Gloria Bistriţa 2—1 ; Metalurgistul Cugir — Rapid Arad 3—0.

Next