Scînteia Tineretului, septembrie 1975 (Anul 31, nr. 8173-8198)
1975-09-01 / nr. 8173
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 TELEGRAMĂ Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a trimis preşedintelui Consiliului Comandamentului Revoluţiei al Republicii Arabe Libiene, colonel MOAMER EL-KADHAFI, următoarea telegramă : Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Arabe Libiene, am marea plăcere, ca in numele poporului român şi al meu personal, să vă adresez călduroase felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de prosperitate şi progres pentru poporul libian prieten. Sunt convins că relaţiile de prietenie statornicite între cele două ţări se vor intensifica şi diversifica in continuare, în spiritul înţelegerilor convenite cu dumneavoastră în timpul vizitei memorabile efectuate în Republica Arabă Libiană, pentru binele şi în interesul popoarelor noastre, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. SOSIREA LIDERULUI PARTIDULUI CONSERVATOR DIN MAREA BRITANIE Duminică după-amiază, a sosit în Capitală liderul Partidului Conservator din Marea Britanie, Margaret Thatcher, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, face o vizită în ţara noastră. La aeroportul internaţional Otopeni, oaspetele a fost îndrepinat de Ştefan Voitec, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.U.S., Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.U.S., de alţi activişti ai P.tr.S. A fost prezent Michael Shea, însărcinat cu afaceri ad-interim al Marii Britanii la Bucureşti. De în aceeaşi zi liderul Partidului Conservator din Marea Britanie, Margaret Thatcher, a vizitat zona centrală a Capitalei, precum şi noul cartier Drumul Taberei, în timpul vizitei oaspetele britanic a fost însoţit de Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.U.S. Cu prilejul aniversării proclamării R. D. Vietnam Duminică dimineaţă a avut loc la Cooperativa agricolă de producţie „Ho Şi Min“ din comuna Dor Mărunt, judeţul Ialomiţa, o adunare festivă consacrată celei de-a XXX-a aniversări a proclamării Republicii Democrate Vietnam. Au participat Gheorghe Glodeanu, secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de ţărani cooperatori din localitate. Au fost prezenţi Nguyen Thanh Ha, ambasadorul R.D. Vietnam, membri ai ambasadei, precum şi Nguyen Van Chin, secretar al ambasadei Republicii Vietnamului de sud la Bucureşti. Luînd cuvintul cu acest prilej Constantin Toma, Erou al muncii socialiste, preşedintele C.A.P. din localitate, a relevat lupta îndelungată, plină de sacrificii a poporului vietnamez pentru libertatea patriei. Astăzi, poporul vietnamez sărbătoreşte marea sa aniversare jubiliară in condiţiile cind lupta sa pătrunsă de spirit de sacrificiu şi înaltă conştiinţă patriotică şi revoluţionară a dus la înlăturarea ocupaţiei străine, de pe întreg teritoriul Vietnamului, a fost înlăturat regimul reacţionar, antipopular de la Saigon, a fost deschisă calea edificării unui Vietnam paşnic, reunificat şi prosper. Ne este plăcut să subliniem şi cu acest prilej — a arătat vorbitorul — că între Partidul Comunist Român şi Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între cele două ţări şi popoare s-au stabilit relaţii bune, tovărăşeşti, de prietenie, solidaritate şi colaborare. întîlnirile şi convorbirile care au avut loc în ultimii ani între conducătorii de partid şi de stat ai celor două tari au scos in evidentă hotărirea comună de a dezvolta şi consolida aceste relaţii in spiritul solidarităţii internaţionaliste, in interesul cauzei socialismului şi păcii în lume. A luat apoi cuvintul Nguyen Thanh Ha, ambasadorul R.D. Vietnam la Bucureşti, care a mulţumit călduros pentru organizarea manifestării considerînd-o ca încă o expresie a sprijinului şi solidarităţii pe care poporul român le-a manifestat permanent faţă de cauza dreaptă a poporului vietnamez. Referindu-se la sprijinul multilateral primit de poporul vietnamez din partea ţărilor socialiste, a tuturor forţelor revoluţionare, progresiste, iubitoare de pace, ambasadorul a exprimat recunoştinţa sinceră a poporului vietnamez faţă de preşedintele Nicolae Ceauşescu, Partidul Comunist Român, guvernul şi poporul român pentru ajutorul multilateral şi preţios acordat cauzei drepte a poporului vietnamez. Suntem convinşi, a spus vorbitorul in Încheiere, că poporul român, în dorinţa de a întări solidaritatea internaţionalistă, ne va ajuta in continuare în noua etapă a revoluţiei, etapa reconstrucţiei ţării, a apărării marilor cuceriri, a edificării unui Vietnam socialist și prosper. . Noi perspective raporturilor multilaterale româno-turce Ionica relaţiilor prieteneşti şi de rodnică colaborare dintre România şi Turcia a înscris în aceste zile un moment deosebit prin vizita întreprinsă în ţara noastră, la invitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a primului ministru al guvernului, Manea Mănescu, de către primul ministru turc, Suleyman Demirel. Aplicînd cu consecvenţă principiile politicii externe româneşti, aşa cum au fost direcţionate de hotărîrile partidului şi statului nostru, România socialistă, desfăşurînd o intensă şi multilaterală activitate internaţională, amplifică raporturile de conlucrare cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială , în cadrul acestei permanente preocupări, un important loc revenind întăririi prieteniei şi cooperării cu ţările situate în imediata sa vecinătate, asigurării unui climat de securitate in Balcani, zonă geografică din care face parte. Expresie a acestei orientări, vizita întreprinsă de preşedintele Nicolae Ceauşescu în Turcia, în 1969, a marcat o cotitură istorică in dezvoltarea raporturilor bilaterale, demonstrînd elocvent că deosebirile de sistem politicosocial, ca şi apartenenţa la alianţe militare diferite, nu pot şi nu trebuie să constituie piedici în calea instaurării unor raporturi reciproc avantajoase, în interesul păcii şi colaborării internaţionale. Anii care s-au scurs de atunci au consemnat noi mărturii ale voinţei celor două state de a intensifica prietenia şi colaborarea. Vizita în România, în anul 1970, a preşedintelui Turciei, a altor reprezentanţi oficiali şi oameni politici, precum şi sporirea de 2,5 ori a volumului schimburilor comerciale, în ultimii cinci ani, atestă rodnicia dialogului româno-turc. Preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referindu-se la progresele realizate în cooperarea între cele două state spunea : „Constituie un motiv de reală satisfacţie pentru noi faptul că relaţiile româno-turce cunosc o evoluţie pozitivă, mereu ascendentă, că între ţările noastre se dezvoltă o colaborare multilaterală, in interesul celor două naţiuni, al cauzei generale a progresului şi păcii in lume“. Convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi premierul Suleyman Demirel au beneficiat, pe de o parte, de climatul favorabil al raporturilor bilaterale, care au cunoscut o continuă dezvoltare, iar pe de altă parte, de noile condiţii pozitive deschise de recenta reuniune la înalt nivel a statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare din Europa. In acest context, documentele semnate la Bucureşti, concretizînd prevederi în spiritul Actului final de la Helsinki, dă expresie voinţei celor două state de a traduce în viaţă angajamentele asumate, certifică hotărirea de a dezvolta înţelegerea şi cooperarea în conformitate cu cerinţele majore ale contemporaneităţii. Iată de ce, dincolo de semnificaţia sa deosebită din punct de vedere al relaţiilor reciproce, Declaraţia solemnă, semnată de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi premierul Suleyman Demirel, dobindeşte o certă valoare internaţională, fiind primul instrument diplomatic de acest fel care proclamă voinţa părţilor de a da viaţă documentului de la Helsinki, de a întreprinde în continuare eforturi pentru ca principiile dreptului internaţional să se aplice cu stricteţe în practica relaţiilor dintre state. Mărturie a dorinţei comune de a impulsiona relaţiile pe multiple planuri între cele două state, in spiritul documentelor semnate la cel mai înalt nivel, cu prilejul vizitei au fost semnate Acordul de cooperare economică, industrială şi tehnică pe termen lung, Protocolul cuprinzînd măsuri pentru dezvoltarea relaţiilor economice, alte înţelegeri menite a ridica raporturile româno-turce la noi cote, într-o viziune amplă, de perspectivă, în cursul convorbirilor, cu ocazia examinării principalelor aspecte ale vieţii internaţionale, părţile au subliniat necesitatea înfăptuirii unor măsuri reale de dezarmare şi, în primul rînd, de dezarmare nucleară, importanţa rezolvării problemei decalajelor economice, au exprimat preocuparea faţă de starea de tensiune din Orientul Apropiat, au relevat cu satisfacţie evoluţia pozitivă din lume, ca rezultat al afirmării tot mai puternice a popoarelor de a-şi făuri o viaţă liberă, care să corespundă intereselor şi aspiraţiilor lor legitime. Este ştiut că România acordă o deosebită însemnătate transformării Balcanilor intr-o zonă a păcii şi colaborării, rezultatele vizitei premierului turc constituind o nouă şi valoroasă contribuţie la dezvoltarea unor noi raporturi de bună vecinătate şi colaborare rodnică între toate statele din regiune, ca o parte componentă a cursului spre destindere şi colaborare din întreaga Europă, în concordanţă cu politica sa externă principială, România s-a pronunţat pentru soluţionarea pe calea tratativelor a conflictului din Cipru , în condiţiile păcii şi securităţii indivizibile, situaţia din această insulă dovedindu-se strins legată de pacea şi securitatea din Balcani şi din Europa. în cursul convorbirilor, ambele părţi s-au pronunţat pentru respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Cipru, pentru asigurarea convieţuirii paşnice între cele două comunităţi. Deşi scurtă, şederea în România a oferit oaspeţilor turci posibilitatea de a cunoaşte o parte din preocupările şi realizările poporului nostru, faţă de care ei au avut cuvinte de caldă apreciere. „Poporul turc spunea în acest sens premierul Suleyman Demirel — urmăreşte cu satisfacţie eforturile depuse de România pentru pace în lume şi în Balcani, precum şi dezvoltarea plină de elan a României, sub conducerea eminentului şi valorosului om de stat Nicolae Ceauşescu“. Prin caracterul fertil al convorbirilor, prin rezultatele sale rodnice, vizita premierului Republicii Turcia, Suleyman Demirel, în ţara noastră a deschis noi şi ample perspective pentru continua extindere şi adîncire a raporturilor de prietenie şi bună vecinătate între cele două ţări şi popoare, pentru o colaborare mai activă şi mai fructuoasă, cn interesul reciproc, al păcii în Balcani, în Europa şi în întreaga lume. I. TIMOFTE (Urmare din pag. I) agenţia tulceana şi-a amenajat o tabără proprie, la Stipoc, cu o capacitate de 100 locuri şi două puncte fixe, la Roşu şi Olguţa, primul dispunînd de citeva căsuţe şi de corturi, iar al doilea numai de corturi, la care se adaugă mai multe bărci şi materiale cultural-sportive. Discutind cu tovarăşul Constantin Mocanu, vicepreşedinte al Agenţiei R.T.T. Tulcea, aflăm că aici există şi un număr suficient de ghizi, mai precis 60, din care lucrează doar 28, dar şi aceştia cu multe zile „în gol de turişti“. Atunci, de ce tinerii n-o solicită pe măsura aşteptărilor ? Intre cauzele pe care le invocă conducerea agenţiei pentru a explica destul de slaba activitate turistică, notăm faptul că, incepind din acest an, inspectoratele şcolare judeţene şi-au redus contribuţiile pentru excursii în Deltă, orientîndu-se îndeosebi asupra taberelor fixe din Interiorul ţării. Apoi, contractările de locuri s-au prelungit în 1975 pînă în preajma deschiderii sezonului sau, în unele cazuri, chiar şi în sezon, cu alte cuvinte s-a înregistrat şi de-o parte, dar şi de cealaltă, un deficit de organizare. Ce spun turiştii ? Am ales din mai multe opinii notate la Tulcea pe cea a profesorului Augustin Pop, conducător al unui grup de 35 de elevi de la liceul din Tîrgu Lăpuş, aflaţi în Deltă pentru a treia oară consecutiv . „Venim pentru că pămîntul acesta dintre ape ne oferă de fiecare dată noi surprize, noi satisfacţii. In general, sin„Nu o dată tinărul se întoarce din Deltă şi cu unele insatisfacţii, generate de modul în care i s-a organizat excursia. Aş propune în acest sens colegilor de la agenţia din Tulcea să respecte toate itinerariile, să diversifice excursiile, să folosească mai raţional timpul de zi-lumină. Nu s-ar putea ca în unele localităţi uşor populate să punct turistic ? Plaja de acolo este excelentă. S-ar putea organiza excursii combinate, Deltă-mare, de foarte mare atractivitate. De pildă, să se repartizeze B.T.T.-ului locuri pe plaja cu totul nevalorificată, unde să se ridice și corturi, iar pe canal, în apropiere, să fie ancorate două pontoane, gata oricînd să plece in Deltă. S-ar mai PLECARE Delegaţia Consiliului Naţional al Cooperativelor Agricole de Producţie din R. P. Ungară, condusă de Fehér Lajosné, secretară pentru probleme de tineret şi femei din cadrul consiliului, care, la invitaţia Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie a făcut o vizită de documentare şi schimb de experienţă în România, a părăsit duminică ţara. CURSURI La Vălenii de Munte s-au deschis, duminică dimineaţă, cursurile Universităţii populare „Nicolae Iorga“, la care participă timp de o săptămină activişti culturali din mai multe judeţe ale ţării. ÎN ÎNTIMPINAREA CONGRESULUI AL X-LEA ^ AL U.T.C. Şl CONFERINŢEI A X-A A U.A.S.C.R. - ÎNTRECERILE FINALE ALE COMPETIŢIEI DE MASA CU CARACTER REPUBLICAN S „Cupa 1 Scînteii tineretului la tenis“ ! Costineşti, 9 mm 13 septembrie 1975 ! Cea mai mare competiţie de masă pentru tenis, dotată cu trofeul „Cupa Scînteii tineretului", iniţiată şi organizată de ziarul nostru, în colaborare cu federaţia de specialitate , şi cu sprijinul C.C. al U.T.C., se apropie de ultima etapă, finala, ce se va desfăşura, la Costineşti, între 9-13 sep- tembrie a.c. Dedicată Congresului al X-lea al U.T.C. şi Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R., ediţia din acest an a competiţiei a doua 1 - a reunit la startul etapei de masă, desfăşurată la nive- lul şcolilor, întreprinderilor, satelor, facultăţilor şi unităţi- lor militare, 200 000 de tineri, fete şi băieţi, care au în- i dragii şi practică cu pasiune „sportul alb". Cei mai buni amatori - campionii judeţelor şi ai munici- piului Bucureşti la cele 3 categorii de vîrstă, în număr exact de 240 - se vor reuni, aşadar, la startul confruntărilor fi-inale. Mulţi dintre concurenţii ce vor sosi la Costineşti, în zilele următoare, s-au numărat printre finaliştii primei ediţii, desfăşurată în octombrie, anul trecut, îşi încearcă şansa reeditării performanţelor şi cei doi campioni - Marinela Ţecu, din Rm. Vîlcea şi Mihai Ciuntea din Piatra Neamţ, care, după cîte sîntem informaţi se antrenează cu asidui- tate pentru atacarea titlurilor. Anul acesta, competiţia a căpătat o mai mare amploare, prin organizarea - la cererea tinerilor - de întreceri la trei categorii de vîrstă : 11-14, 15-18, 19-25 ani, atît la fete, cît şi la băieţi. _ _ \ în staţiunea Costineşti se intensifică pregătirile pentru primirea oaspeţilor. Sunt gata toate cele 12 terenuri din ' bitum'situate în perimetrul bazei sportive. Ştiri sosite din provincie ne demonstrează că întrecerile turneului final sunt aşteptate cu mult interes şi cu nerăbdare, finaliştii antre- nîndu-se de zor pentru a-şi reprezenta cu cinste judeţele. In perioada desfăşurării întrecerilor concurenţii vor avea ocazia să participe la o serie de acţiuni şi activităţi poli-itico-educative şi distractive pe care iniţiatorii competiţiei le organizează special pentru participanţii la turneul final. ^ Cîteva dintre acestea : • Turul litoralului românesc cu autobuzele ^ • O gală de filme sportive • Intilniri cu sportivi de mare performanţă şi demonstraţii de tenis susţinute de componenţi ai loturilor noastre na-ţionale , e O seară culturo-distractivă - cu program, muzica, dans - dedicată Analiştilor., C. V. I ce CONTINUITATEA (Urmare din pag. I) mişcării sportive in atragerea tinerilor pe terenurile de sport, în trezirea gustului acestora pentru Învăţarea si practicarea sportului, şi care rămin, din păcate, nişte anonimi. Finalele de la Bucureşti au fost un bun prilej pentru a descoperi printre conducătorii tehnici ai echipelor profesori şi instructori inimoşi care trăiau cu o mare intensitate emoţională jocul echipelor, victoriile dobindite de elevii lor. Printre numeroşii spectatori se aflau profesorul Petre Tănăsache, care in decurs de mai bine de 40 de ani a pregătit la Liceul „Gh. Lazăr“ numeroşi elevi ce au îmbrăcat tricourile de campioni, ca şi octogenarul Jean Doljanu, din Craiova, jucător al leatului ’916. Ei ne-au mărturisit cu nespusă bucurie, că aici pe Stadionul tineretului, au avut prilejul să urmărească o entuziastă manifestare sportivă, o adevărată sărbătoare a cinei, care datează de sute de ani. Dar ceea ce dă vigoare şi sens competiţiilor de masă este continuitatea. De aceea, în acest context ni se pare important şi demn de semnalat faptul că odată cu aceste finale întrecerile sportive nu s-au încheiat. Pînă la cele două evenimente de o deosebită însemnătate în viaţa tineretului nostru, Congresul al X-lea al U.T.C. şi Conferinţa a X-a a U.A.S.C.R., in toate localităţile ţării, organizaţiile U.T.C. continuă să organizeze întreceri la celelalte discipline sportive — atletism, înot, tenis de cîmp şi de masă, cicloturism, orientare turistică, tir, trîntă, baschet, fotbal, handbal sau la alte discipline pentru care există condiţii şi se găsesc amatori — aşa cum se prevede în regulamentul competiţiei „Cupa Congresului al X-lea al U.T.C. şi Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R.“. In unele judeţe, la unele sporturi se pot organiza etape pe centre de comune, pe localităţi, ori chiar finale pe judeţe. Esenţial este ca, pe măsură ce ne apropiem de Congresul U.T.C., activităţile, acţiunile sportive să crească în amploare, să cuprindă un număr tot mai mare de tineri, întrecerile să se organizeze împreună cu alte activităţi cultural-educative. In felul acesta sportul de masă, exerciţiul fizic, continuu, care înseamnă sănătate şi optimism vor cuceri noi şi noi iubitori in rîndul tineretului. DELTA DUNĂRII tem mulţumiţi de serviciile B.T.T. Este, totuşi, mult prea mic numărul de trasee : doar două, la întreaga bogăţie a Deltei, ni se par prea puţine. De asemenea, ar fi cazul să se mai diversifice şi excursiile. Avem şi citeva propuneri : să se iniţieze excursii de studii, excursii cu ghizi specializaţi în ştiinţele naturii, excursii de mai lungă durată, nu doar de cel mult patru zile. Cu ceva mai multă preocupare în interesul turistului, care să aibă posibilitatea de a alege dintr-un număr mai mare de variante, B.T.T. ar avea şi el de ciştigat“. Tovarăşul Constantin Pană, vicepreşedinte al Agenţiei Bucureşti a B.T.T., a adăugat: se înfiinţeze şi puncte fixe racordate la pontoane, pentru a se putea înnopta acolo 12 zile? Adică, pontonul să aducă turiştii la punctul fix nr. 1, să-i lase acolo şi să ia alţii, pe care să-i ducă la punctul fix nr. 2, apoi la nr. 3, la 4 și așa mai departe, aceasta conducte, implicit la satisfacerea unui număr mult mai mare de tineri. Cele două puncte fixe existente acum în Deltă, fără nici o legătură curentă între ele, sunt cu totul insuficiente. Referitor la tabăra de la Sti-' poc , a continuat interlocutorul nostru — cred că 10 zile de imobilizare acolo duc la plictiseală. In altă ordine de idei, de ce n-am folosi si Sulina ca putea revitaliza şi excursiile cu bărci remorcate. De ce au dispărut din reclamă ? Şi, pentru că a venit vorba de reclamă , propaganda turistică a Deltei e cu totul insuficientă. In toată agenţia am doar 3 exemplare dintr-un pliant editat în urmă cu 7 ani, iar afişele de popularizare îmi lipsesc cu desăvârşire, de foarte multă vreme. Fără o reclamă adecvată nu se prea poate face turism de bună calitate, cu atit mai mult cu cit majoritatea tinerilor nu cunosc mare lucru despre Deltă şi nici despre condiţiile pe care le implică o excursie în acele locuri. Fiecare agenţie are şi fonduri pentru propagandă. De ce tulcenii n-ar edita ei înşişi citeva afişe frumoase, atractive, pe care să le trimită apoi in celelalte judeţe ?“ Am notat şi alte opinii care ar putea contribui la valorificarea mai eficientă a Deltei prin turismul pentru tineret. Studenţii de la Arhitectură se oferă, de pildă, să execute proiectele unor cabane, căsuţe, minihoteluri, care să fie construite (de ce nu chiar prin muncă patriotică ?) în unele puncte fixe sau chiar la Sulina. Alte grupuri, alcătuite din studenţi şi muncitori se oferă să exploreze Delta în amănunţime şi să propună cele mai atractive itinerarii, cartate şi completate cu toate datele de rigoare. Studenţii de la Institutul de arte plastice şi de la Arhitectură au făcut de mai multe ori propuneri pentru realizarea de afişe de propagandă turistică. Unul din interlocutori mai propunea, ca o soluţie intermediară privind cazarea, colaborarea B.T.T. cu şcolile din localităţile Deltei, care, în perioada verii, să poată fi transformate în locuri de popas pentru grupuri mici şi mijlocii de excursionişti. Toate acestea, însă, trebuie în primul rînd să fie ascultate, analizate şi, in consecinţă, sprijinite de înşişi organizatorii excursiilor noastre. LUNI 7 SEPTEMBRIE 1975 FOTBAL IV. O etapă a eficacităţii: 3® de goluri! Pretendenţi la fotoliul de orchestră In avancronica etapei de simbătă, în care interlocutor ne-a fost internaţionalul Bölöni, de la A.S.A. Tg. Mureş, după ce acesta, în pronosticurile sale, acordase prima şansă echipelor gazdă, a încheiat astfel : „dar prevăd că va fi o etapă cu surprize“. Şi iată că prima surpriză s-a înregistrat tocmai în meciul de la Tg. Mureş, în care nu numai Bölöni a văzut învingătoare echipa gazdă. Desigur, se avea in vedere forma bună în care se află echipa mureşană, dovadă făcută în toate meciurile susţinute pînă acum. Dar Steaua, vrind să iasă din conul de umbră, a atrestat un joc de calitate care i-a adus un punct preţios. Autorul golului egalizator a fost M. Răducanu, care — introdus, spre sfirşit, în teren — a driblat tot ce i-a ieşit în cale, vrind să-şi demonstreze clasa în urma rezervei manifestate de antrenorii săi faţă de includerea lui în „unsprezecele“ de bază. Un alt rezultat surpriză s-a înregistrat la Piteşti unde echipa lui Dobrin n-a putut trece de proaspăta ’ promovată — F. C. Bihor. Surprize se pot numi şi scorurile unor partide. Cel mai mare scor al campionatului s-a realizat la Cluj-Napoca , într-o singură repriză 6—0 ! ? Este un scor care poate exprima la fel de bine două lucruri : ori că oaspeţii se află într-o situaţie ce reclamă intervenţii rapide, ori că „U“ a învăţat repede şi bine lecţiile pentru succese predate de fostul antrenor de divizie B Paul Popescu. Nu se prevedea un meci atît de echilibrat și cu atitea goluri la Constanta unde evoluau două echipe a căror principală meteahnă era, pină mai ieri, lipsa de finalizare. Meciul a consacrat un nou nume — tinărul Peniu, trei goluri — pe lista campionilor eficacităţii. La Satu Mare echipa care a atacat în final a fost Dinamo. Dar gazdele şi-au păstrat, cu preţul unor mari eforturi, avantajul minim. Olimpia râminînd, astfel, singura echipă neînvinsă. Apropo de eficacitate , procentul mare — 30 goluri — a fost săltat de două meciuri — cele de la Constanţa şi Cluj-Napoca : 13 goluri ! Acest campionat se pare că se va desfăşura sub semnul unor dispute mai echilibrate, lupta pentru poziţiile fruntaşe — şapte echipe au 5 puncte — ori pentru evitarea ultimelor locuri, lăsîndu-ne să aşteptăm cu mare interes, de fiecare dată, etapa viitoare. Liderul va avea o viaţă grea... Constatări interesante ne-au prilejuit cele două derbiuri de la Bucureşti. Nivelul prestaţiei rapidiştilor nu e cel pe care l-ar putea sugera scorul de 3—0. Rapidul a jucat la fel de neconcludent ca şi pînă acum. Feroviarii clujeni i-au ajutat pe colegii lor de la Bucureşti să iasă din impas lucind slab. C.F.R. Cluj-Napoca a evoluat sub aşteptări şi absenţa a patru titulari — Moga, Bacoş, Mihai Liviu şi Adam — ne scuteşte de alte comentarii. Al doilea derbi care a avut loc la Bucureşti — locul trei cu locul patru din campionatul trecut — a fost cel studenţesc, desfăşurat pe stadionul Republicii in faţa cîtorva sute de spectatori, dintre care 80 la sută erau suporteri craioveni. Ambele echipe n-au ieşit dintr-un joc de uzură şi rutină, arătind carenţe de formă sportivă şi organizarea jocului. Un plus de clarviziune, în unele momente, au avut craiovenii care, mizînd pe contraatacuri, au pus de multe ori în pericol poarta apărată slab de Suciu, dar şi de apărarea imediată, nesigură şi imobilă. Rezultatul de egalitate îi satisface, poate, pe bucuresteni, dar îi nemulţumeşte pe olteni pentru că la un subcentrare a lui Strimbeanu, petrecut in finalul meciului, Suciu prinde balonul şi cade cu el în poartă. Cu toate protestele jucătorilor de la Universitatea Craiova arbitrii nu validează golul. Oricum, acest drag, pentru Sportul studenţesc nu poate fi o performantă, ci mai degrabă un eşec. V. CABULEA CLASAMENT DIAGRAMA ETAPEI F. C. OLIMPIA SATU MAJIEDINAMO 2—1 (2—1). După uin joc viu disputat,, sătmărenii obţin o nouă victorie, pe teren propriu, in faţa dinamoviştilor. Cele două goluri ale gazdelor le-a înscris fostul atacant clujean, Viorel Mureşan (min. 35 şi min. 45), iar fundaşul Sătmăreanu II a „semnat“ golul oaspeţilor. La tineret-speranţe, 0—2. SPORTUL STUDENŢESC-UNIVERSITATEA CRAIOVA 1—1 (0—1). Oblemenco a deschis scorul în min. 10 şi Grosu (min. 47) a egalat. RAPID-C.F.R. CLUJNAPOCA 3—0 (1—0). Au marcat: Manea (min. 30) şi Neagu, de două ori (min. 76 şi min. 78), asigurind prima victorie a feroviarilor. A.S.A. TlRGU MUREŞSTEAUA 1—1 (1—0). O partidă pasionantă, cu multe acţiuni spectaculoase, dar şi cu unele durităţi , fundaşii Pîntea, Attghelini şi mijlocaşul Bölöni — care au prestat, dealtfel un joc bun — au primit cartonaşe galbene. Hajnal a deschis scorul în min. 9, iar M. Răducanu a egalat spre finalul meciului (min. 80). La tineret-speranţe, 4—0. F.C.M. REŞIŢA-POLI. IAŞI 4—0 (2—0). Au marcat, în ordine : Ion Munteanu (min. 3), Bojin. (min. 45), fundașul Ologeasa (min. 79) și Florea (min. 8$^H* tineret-sperante. 2—0, S. c H . CAU-JIUL 3—9 (1—0). Fc* bacâoană a realizat o dotatorie de la revenirea in prim eșalon, prin golurile înscrii* de : Aelenei (min. 20), Pans! (miin. 63) şi Chitaru (min. 00). La tineret-sperante, gazdele obţin victoria cu un scor categoric, 8—1. F.C. ARGEŞ-F.C. BIHOR 0—0. Un punct preţios obţinut, in deplasare, de orădeni. La tineret-sperante, 1—1. F. C. CONSTANŢA-U.T.A. 4-3 (2—2). Un joc frumos, cu multe goluri înscrise din acţiuni ofensive reuşite. Autori : Mărculescu (min. 3), Peniu, de trei ori (min. 40, min. 48 şi min. 56), respectiv Broşovschi (min. 13), Redea (min. 32) şi Colnic (min. 52). „U“ CLUJ NAPOCA-FOLI. TiMIŞOARA 6—0 (0—0). După o repriză albă, studenţii clujeni s-au dezlănţuit, realizind scorul etapei. Au marcat : Vaczi (mirt. 55), Cîmpeanu II, de două ori (min. 66 şi min. 80), Ciocan (min. 69), Bichescu (min. 76) şi Batacîiu (min. 89). La tineret? speranţe: 1—C. A.S.A. Tg. Mureş 4 2 11 10—6 Univ. Craiova 4 2 11 6—2 F. C. Argeş 4 2 11 5—2 S. C. Bacău 4 2 11 5—3 F. C. Olimpia 4 1 3 0 4—3 C.F.R. 4 2 11 6—6 F. C. Bihor 4 2 11 5—5 „UM Cluj-Napoca 4 2 0 2 8—4 F. C. Constanţa 4 2 0 2 7—7 Steaua 4 12 1 4—1 Rapid 4 12 1 3—3 Poli. Iaşi 4 2 0 2 8—7 F.C.M. Reşiţa 4 2 0 2 6—7 Sportul Studenţesc 3 11 1 2—3 Jiul 4 112 8—8 U.T.A. 4 1 0 3 8—7 Dinamo 3 1 0 2 5—7 Poli. Timişoara 4 0 1 3 2—12 Mai mult respect faţă de spectatori! După cum se poate vedea şi din imaginea alăturată, nu este vorba numai de condiţiile „improprii de a urmări meciul pe care le-au avut şi ieri citeva mii de spectatori“, în „Giuleşti“, ei şi de securitatea acestora. Nu înţelegem de ce Federaţia cedează in faţa încapăţinării clubului „Rapid“ de a organiza meciuri pe acest stadion care prezintă un mare coeficient de nesiguranţă şi dezordine. Asta în vreme ce două stadioane mari — 23 August al Republicii — unde Rapidul joacă cu aceeaşi dezinvoltură ca şi „acasă“, — stăteau goale t Sportivi români în competiţii internaţionale TEODORA UNGUREANU - MEDALIA DE AUR ŞI CUPA FEDERAŢIEI DE GIMNASTICA A JAPONIEI In concursul feminin de gimnastică de la Tokio, tînăra gimnastă Teodora Ungureanu s-a clasat pe primul loc la trei aparate : sărituri, paralele şi sol. Sportivei românce i s-au decernat medalia de aur şi Cupa Federaţiei de gimnastică a Japoniei. O altă gimnastă româncă, Georgeta Gabor, s-a situat pe locul doi la sol cu nota 9,70 După cum s-a anunţat, la individual compus, Teodora Ungureanu a ocupat locul intii la egalitate cu Larisa Komarova (U.R.S.S.) CAIACISTA MARIA MIHOREANU - ÎNVINGĂTOARE LA MONTREAL Concursul preolimpic de caiaccanoe de la Montreal a programat finalele probelor pe distanţa de 500 m. Un frumos succes a obţinut caiacista româncă Maria Mihoreanu, învingătoare la caiac simplu cu timpul de 20 08” 49/100. Pe următoarele două locuri s-au clasat în ordine : Eva Kaminska (Polonia) — 2W55/100 și Galina Kreft (U.R.S.S.) — 2'09”70/100. In proba de caiac dublu, ciștigată de echipajul U.R.S.S. — 1’38”39/100, echipajul României s-a situat pe locul trei, cu timpul de 1’40”59/100. La canoe simplu, victoria a revenit lui Aleksandr Rogov (U.R.S.S.) — 2’04”45/100, urmat de Darvasz (Ungaria) — 2’04”62/100, Patzaichin (România) — 2’04”99/100. In cursa de caiac simplu bărbaţi, pe locul întii s-a clasat italianul Oreste Perri, campion mondial, cu timpul de 1’52” 34/100, secundat de Vladimir Morozov (U.R.S.S.) — 1’53’ ’34/100. ATLETELE NOASTRE AU PIERDUT LA LIMITA MECIUL CU R. F. GERMANIA Meciul atletic disputat la Heidenheim intre selecţionatele feminine ale României si R. F. Germania s-a încheiat cu scorul de 74—72 in favoarea gazdelor. Atletele românce au ciştigat 7 probe (din 14), stabilind si două noi recorduri naţionale prin Mihaela Loghin — 19,15 m la aruncarea greutăţii si Ioana Stancu Pecec — 60,98 m la aruncarea suliţei. Celelalte victorii ale echipei române au fost realizate de Mariana Suman — 2'02”9/10 la 800 m plat, Argentina Menis — 65,16 m la aruncarea discului, Natalia Andrei — 9’30”8/10 la 3 000 m, Virginia loan — 1,84 m la săritura în înălţime și Dorina Cătineanu — 6,36 m la săritura în lungime. Din echipa R. F. Germania s-a remarcat Annegret Richter, ciștigătoare în probele de sprint: 100 m în 11”2/10 și 200 m în 22”9/10. Foto : O. PLECAM HANDBAL. La Bucureşti, un reuşit turneu internaţional pentru junior. „CUPA ORAŞELOR“ Pe terenurile din parcul sportiv Progresul din Capitală, numeroşi spectatori au urmărit, timp de patru zile, un atractiv program handbalistic, susţinut de tinere speranţe olimpice din şase ţări. Respectiv, s-a desfăşurat prima ediţie a turneului internaţional de juniori-tineret, „Cupa oraşelor“, organizat de Consiliul municipal pentru educaţie fizică şi sport, în colaborare cu Comitetul municipal Bucureşti al U.T.C. La startul acestei competiţii s-au aliniat selecţionate feminine şi masculine ale oraşelor Praga, Sofia, Budapesta, Moscova, Varşovia şi Bucureşti, cu două formaţii, oferind o suită de jocuri atractive şi de un bun nivel tehnic. Turneul feminin a fost dominat de cele două formaţii ale municipiului Bucureşti, care au ciştigat jocurile din serii. Aşadar, finala, programată ieri dimineaţa, s-a jucat în... familie. Victoria a revenit, după un joc echilibrat, primei selecţionate a Capitalei, cu 15—14 (9—6). La băieţi, cele mai bune competitoare, s-au dovedit formaţiile oraşelor Sofia şi Bucureşti I, învingătoare în cele două serii ale turneului, şi care s-au întilnit în partida finală, prilejuind o dispută dîrză şi spectaculoasă. Prezentînd un lot mai experimentat, cu mulţi jucători din prima garnitură a campioanei Bulgariei, T.S.K.A. Sofia, oaspeţii au ciştigat, cu 15—13 (8—7) în fata tinerilor handbalisti din Capitală. In completarea programului de ieri dimineața, pe „centralul“ de la Progresul, spectatorii au urmărit cu deosebit interes un meci demonstrativ al fostelor glorii ale handbalului nostru, dintre care amintim pe campionii mondiali : Gruia, Oţelea, Nodea, Redl, Goran, Hnat, Samungi, Coman etc. Ei au fost autorii unei demonstraţii mult gustate de public care a fost răsvlătită in M. LERESCU ETAPA VIITOARE (duminică 7 septembrie) Universitatea Craiova — F.C. Olimpia Satu Mare, U.T.A. — Rapid, Dinamo — Jiul, F.C.M. Reşiţa — F. C. Constanţa, C.F.R. Cluj-Napoca — A.S.A. Tirgu Mureş, Steaua — F. C. Argeş, Politehnica Iaşi — „U“ Cluj-Napoca, Politehnica Timişoara — Sportul studenţesc şi F. C. Bihor — S. C. Bacău. Miercuri se desfăşoară restanţa Dinamo — Sportul studenţesc. merîdîmn • Echipa franceză Stade Medard şi-a încheiat turneul in ţara noastră jucînd ieri dimineaţă în Capitală cu formaţia Griviţa Roşie. Rugbiştii români au terminat învingători cu scorul de 13—3 (3—3). • In pădurea Băneasa s-a desfăşurat ieri capionatul naţional de marş in proba de 50 km. Victoria a revenit atletului Leonida Caraiosifoglu (C.A.U.), cronometrat cu timpul de 4h 21’42”. Pe echipe, titlul de campioană a fost cucerit de formația PTTR. • La Poligonul Tunari s-au încheiat duminică întrecerile campionatului republican de talere, în proba de skeet (talere lansate din turn), titlul de campion naţional a fost ciştigat de Gheorghe Sencovici (Dinamo), cu 197 talere doborîte. • La Leningrad a început un turneu internaţional de rugby, la care participă şi selecţionata de tineret a României, în primul meci susţinut, rugbiştii români au întrecut cu scorul de 120—9 (16—3) reprezentativa Poloniei. REZULTATELE DIVIZIEI B SERIA I Petrolul Ploieşti — C. S. Botoşani 4—1 ; Celuloza Călăraşi — Cimentul Medgidia 1—1 ; Gloria Buzău — C.S.U. Galaţi 0—1 ; F.C.M. Borzeşti — Metalul Plopeni 4—1 ; C.F.R. Paşcani — S.C. Tulcea 3—0 ; C.S.M. Suceava — Ceahlăul P. Neamţ 3—1 ; F.C.M. Galaţi — Viitorul Vaslui 4—0 ; Victoria Tecuci — F. C. Brăila 1—0 ; Unirea Focşani — Prahova Ploieşti 1—2; SERIA A II-A Steagul roşu Braşov — Nitamonia Făgăraş 2—2 ; Electroputere Craiova — Metalul Bucureşti 2—1 ; Progresul Bucureşti — Dinamo Slatina 2—1 ; Metalul Mija — Tractorul Braşov 1—1a Chimia Rm. Vilcea — Autobuzul Bucureşti 2—2 ; S. N. Olteniţa — F.C.M. Giurgiu 2—1 ; Voinţa Bucureşti — Chimia Tr. Măgurele 1—1 ; Automatica Alexandria — C. S. Tîrgovişte 0—1 ; Metrom Braşov — Minerul Motor 2—1. SERIA a III-A C.F.R. Timişoara — Dacia Oraştie 1—0 ; Şoimii Sibiu — Sticla Turda 2—1 ; Victoria Călan — C.I.L. Sighet 2—0 ; Ind. Firmei C. Turzii — U. M. Timişoara 3—0 ; Victoria Cărei — Unirea Tomnatic 0—0 ; Gaz metan Mediaş — F. C. Baia Mare — Corvinul Hunedoara — Mureşul Deva — 3—1 ; Minerul Moldova Nouă — Gloria Bistriţa 2—1 ; Metalurgistul Cugir — Rapid Arad 3—0.