Scînteia Tineretului, decembrie 1975 (Anul 31, nr. 8251-8277)
1975-12-01 / nr. 8251
„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 TELEGRAME Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a adresat Mareşalului Jean Bedel Bokassa, preşedinte pe viaţă al Republicii Centrafricane, următoarea telegramă : Cea de-a XVII-a aniversare a proclamării Republicii Centrafricane imi oferă plăcutul prilej de a vă adresa, în numele poporului român, al guvernului Republicii Socialiste România, al Partidului Comunist Român şi al meu personal, un mesaj prietenesc, sincere şi călduroase felicitări, pentru dumneavoastră personal, pentru Mişcarea Evoluţiei Sociale din Africa Neagră, urări de noi succese pe calea progresului şi bunăstării pentru poporul centrafrican prieten. Sărbătoarea dumneavoastră naţională imi oferă, totodată, ocazia de a vă împărtăşi dorinţa şi hotărirea noastră de a face totul pentru dezvoltarea şi întărirea continuă a relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre popoarele şi ţările noastre. Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Centrafricane, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a transmis o telegramă de felicitare ministrului afacerilor externe al acestei țări, Antonio Franck. PE LA fiflSNISTERUL EDUCAŢIEI Şl ÎNVĂŢĂMÎNTULUI Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului aduce la cunoştinţă că admiterea la doctorat va avea loc intre 15 şi 25 decembrie a.c. Desfăşurarea colocviului de admitere la doctorat se va face conform actelor normative in vigoare. SPECTACOL Ansamblul de cîntece şi dansuri „Liaonin“ din R. P. Chineză a prezentat, duminică seara, un spectacol pe scena Operei Române din Bucureşti. Măiestria interpretativă a artiştilor oaspeţi a fost răsplătită cu călduroase aplauze de publicul Capitalei. CRONICA U. T. C. Ieri, a părăsit Capitala, indreptindu-se spre patrie, o delegaţie a Clubului Presei de Tineret (I.P.C.) din R.F. Germania, care a efectuat o vizită de documentare In ţara noastră. A APĂRUT BROŞURA. Contribuţii ale României la soluţionarea marilor probleme ale lumii contemporane Broşura cuprinde următoarele documente : — Poziţia României cu privire la instaurarea unei noi ordini economice internaţionale. (Declaraţie difuzată la a ViI-a sesiune extraordinară a Adunării Generale a O.N.U. — septembrie 1975). — Poziţia României în problemele dezarmării, în primul rînd ale dezarmării nucleare, şi in instaurarea unei păci trainice în lume. (Document difuzat la sesiunea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite — 5 noiembrie 1975). — Poziţia României cu privire la îmbunătăţirea şi democratizarea activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite, la întărirea rolului său în realizarea colaborării între toate statele, fără deosebire de orinduire socială, a unei lumi mai bune şi mai drepte, a unei păci trainice. (Document prezentat la sesiunea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite — 12 noiembrie 1975). Editura politică O aspiraţie seculară (Urmare din vas,. I) Pe scara Istoriei unitatea statală săvîrşită in 1918 a creat perspectiva dezvoltării in condiţii mai bune a naţiunii române. Cu toate acestea, datorită faptului că la crima statului s-au găsit burghezia şi moşierimea — clase care au folosit roadele unirii pentru consolidarea propriilor lor poziţii de clasă — problemele fundamentale ale progresului societăţii noastre, revendicările democratice înscrise în Rezoluţia adoptată la Alba Iulia în 1918 au rămas nerezolvate. Perioada care desparte actul de la 1913 de eliberarea ţării de sub dominaţia fascistă — 23 August 1944 — a cunoscut numeroase bătălii purtate de oamenii muncii împotriva exploatării, pentru dreptate socială şi independenţă naţională. In aceste bătălii îndreptate împotriva reacţiunii interne, clasa muncitoare şi-a ridicat nivelul de organizare şi combativitate, prin partidul său comunist, ţinînd sus steagul luptei pentru afirmarea independentă, demnă, prosperă a naţiunii noastre. Odată cu victoria insurecţiei naţionale antifasciste şi antiimperialiste de la 23 August, în viaţa poporului nostru s-a deschis calea împlinirii celor mai inalte aspiraţii, asigurîndu-se totodată deplina independenţă de stat, poporul luîndu-şi destinele în propriile mîini pentru a-şi clădi liber o viaţă nouă sub conducerea Partidului Comunist Român. Ecoul neuitatei zile de 1 decembrie 1918 răsună cu o deosebită vigoare astăzi, când poporul nostru face bilanțul primului an care s-a scurs de la Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român, cu numai o lună înainte de încheierea cu succes a cincinalului. Carta ideologică fundamentală, teoretică şi politică adoptată de Congres — Programul partidului — asigură prodigioase perspective de progres ţării noastre, deschide necuprinse orizonturi de gîndire şi creaţie tuturor fiilor săi, fără deosebire de naţionalitate, înalţă edificiul unei civilizaţii de tip nou pe meleagurile românești. FOTBAL: Intr-un meci amical, România-U.R.S.S. 2-2 PALMARES FĂRĂ PERFORMANTE Mai întii , filmul meciului. Circa 15 000 de spectatori au urmărit, simbătă după-amiază, pe stadionul „23 August“ din Capitală, intilnirea internaţională amicală de fotbal dintre echipele României şi U.R.S.S.. Desfăşurat pe un teren pe alocuri îngheţat şi alunecos, pe alocuri desfundat, meciul, in cea mai mare parte dinamic şi spectaculos, s-a încheiat cu un rezultat de egalitate, 2—2 (1—1), echitabil, după opinia noastră, avind în vedere aspectele jocului. Fotbaliştii români au deschis scorul in minutul 4 prin Troi, care a reluat imparabil, din voie, un balon respins de apărarea oaspeţilor. In minutul 44, echipa U.R.S.S. a egalat in urma unei lovituri de la 11 mp executată de Kolotov, că urmare a unui atac neregulamentar comis de Sameş asupra lui Veremeev. Oaspeţii iau conducerea în minutul 47, cind mingea expediată de Konkov a intrat in plasă, cu largul concurs al portarului Răducanu. Echipa română a dominat copios, în continuare, însă ineficace, obţinînd remiza de-abia in minutul 85, cind Hajnal a expediat un şut din colţul careului de 16 m, care l-a surprins pe portarul Ostapovski. Conducătorul meciului, desfăşurat intr-un perfect spirit de sportivitate , Rudy Glöckner, împreună cu colegii săi (R. D. Germană) au prestat un arbitraj corect, competent, autoritar. Li s-au aliniat următoarele formaţii : România : Răducanu (Moraru, min. 55), Mateescu, Sandu Gabriel, Sameş, Lucuţă, Bălăci (Dobrin, min. 46), Dinu, Iordănescu, Troi, Dudu Georgescu, Lucescu (Hajnal, min. 75). A mai jucat, in ultimele 5 minute, Sandu Mircea. U.R.S.S. : Ostapovski, Troşkin, Fomenko, Konkov, Rejko, Zveaghinţev, Burjak, Veremeev, Onişcenko, Kolotov, Blohin. A mai jucat Andresian. ★ Aşadar, încă un rezultat de egalitate pentru echipa naţională. Un rezultat care, ca şi altele similare, se înscrie intr-un palmares, in general, nesatisfăcător. Pentru că, dacă statisticianul nu a greşit, de cind V. Stănescu este conducătorul tehnic al reprezentativei, echipa naţională, din 25 de meciuri susţinute, n-a pierdut decit 5 partide, realizînd 9 victorii şi 11 rezultate de egalitate. Aparent, un palmares pozitiv. Aparent doar, intrucît echipa noastră n-a obţinut nici o performanţă în această perioadă, cel mai important obiectiv — calificarea în „sferturile" Cupei Europei — nefiind îndeplinit. începem comentariul prezentind această situaţie, deoarece şi în meciul de simbătă, cu selecţionata Uniunii Sovietice, reprezentativa noastră a arătat aceleaşi carenţe de joc ca şi în partidele anterioare şi care ţin, într-un mod decisiv, de pregătire, deci de antrenor. Cum s-ar spune, timpul trece, problemele rămin. Echipa noastră, mai întii de toate, nu este o echipă care să se vadă că are o concepţie de joc unitară, în virtutea căreia să acţioneze pe teren. Nu putem să reproşăm jucătorilor că n-au depus eforturi, că nu s-au străduit să obţină revanşa, deci un rezultat bun. Dar, spre regretul nostru, ei nu practică acel fotbal modern — constructiv, ofensiv, eficace — ci un joc la întîmplare, fără să fie guvernat de o anume tactică de joc. Ai senzaţia neplăcută că fiecare jucător face ce ştie şi cit poate. Şi iese, s-a văzut, exact ce ar ieşi dintr-o orchestră in care fiecare orchestrant interpretează o partitură proprie. Dirijorul unei asemenea orchestre, desigur, n-ar fi aplaudat. Nici V. Stănescu n-a reuşit în trei ani de zile sa creeze o partitura proprie originală, după care sa „evite întreaga formaţie a tricolorilor. Linia de mijloc s-a bazat numai pe Dinu, singurul care a satisfăcut în jocul cu fotbaliştii sovietici, ceilalţi doi, Iordănescu şi Bălăci, n-au făcut un joc axat pe atributele posturilor din naţională, pierzîndu-se în zone unde mai mult încurcau decit limpezeau lucrurile. In acest meci, din nou, înaintarea nu s-a dovedit periculoasă, incisivă. Toţi trei atacanţii - deci inclusiv Troi cu excepţia frumosului gol, — n-au dat randamentul scontat ’d. Georgescu a ratat ocazii care ni-l prezintă într-o formă sportivă precară. Ne-a surprins că Lucescu nu reuşea sa trimită mingea în careul oaspeţilor, unde o aşteptau coechipierii şi unde se puteau crea faze periculoase. Apărarea s-a dovedit, din nou, nesigură, uşor de depăşit. Două atacuri ttai consistente, două goluri. Ne întrebăm, ce s-ar fi intimplat dacă fotbaliştii sovietici asaltau mai serios poarta noastră. _ Meciul de simbătă, în faţa unei echipe puternice, omogene, cu jucători atleţi, cu o orientare lucidă în teren, a furnizat noi sau aceleaşi ? — motive de meditaţie antrenorilor de la conducerea tehnică a echipei noastre. Am dori ca învăţămintele să fie aplicate cu şanse de reuşită, în meciul oficial pe care tricolorii îl susţin miercuri, in deplasare, cu echipa olimpică a Franţei contind pentru calificare în turneul olimpic — partidă, cu care reprezentativa noastră atacă cel de-al treilea proiectiv al său. Să sperăm că o va face cu mai mulţi sorţi de izbinda. V. CABULEA Numeroşi spectatori au urmărit duminică la Galaţi meciul internaţional de fotbal dintre echipele de tineret (jucători sub 23 de ani) ale României şi U.R.S.S. Fotbaliştii români au obţinut victoria cu scorul de 2—0 (1—0) prin punctele marcate de Romilă II din lovitură de la 11 m şi de către V. Mureşean. Sărbătorirea revelionului In familie poate fi şi mai plăcută urmărind programul muzical distractiv pe care-l va oferi televiziunea. Cumpănind din timp televizorul preferat, în noaptea de Anul Nou veţi putea urmări, comod, împreună cu cei dragi, cunoscuţi cîntăreţi de muzică uşoară şi populară, talentaţi dansatori, comici vestiţi ai ecranului şi scenei noastre. Magazinele comerţului de stat vă pun la dispoziţie un bogat sortiment de televizoare : VENUS, OLIMP, ARIA, cu diagonala de 47 cm., OPERA, SATURN, DIANA, ELECTRA, DIAMANT, cu diagonala de 59—61 cm, ASTRONAUT şi LUX cu diagonala de 65 cm, care se disting prin tehnică avansată, estetică şi funcţionalitate. Televizoarele se vînd şi cu plata în 24 de rate lunare, cu un aconto de numai 15%, indiferent de mărimea retribuţiei tarifare nete, a pensiei sau a altui venit din muncă._________RECOM Decembrie, ultima lună a anului, a devenit prin tradiţie şi „Luna cadourilor“. In magazinele comerţului de stat, împodobite sărbătoreşte, forfota nu conteneşte, de dimineaţă pină seara tirziu. Cadoul, care nu are virstă, dar este pentru toate vîrstele, trebuie ales din timp. Dacă alegerea cadoului n-a fost încă hotărită, vă amintim citeva produse, care pot fi oferite ca daruri celor dragi : jucării metalice, jocuri din carton poligrafia, diverse jocuri de construcţii din lemn şi material plastic, păpuşi, diafilme, schiuri, patine şi săniuţe , broşe din metal simple, cu strasuri şi cu pietre colorate, cercei, clipsuri, coliere, agrafe şi brăţări ; paltoane, pardesie, vaglane, canadiene, pantaloni şi echipament pentru sporturile de iarnă ; rochii, taioare, fuste, pulovere, jachete, sacouri şi cămăşi ; fulare, baticuri, eşarfe, bascuri, pălării şi mănuşi ; ghete, bocanci, cisme, galoşi şi şoşoni ; genţi, sacoşe, umbrele şi multe, multe alte articole. Rezultatele diviziei B SERIA I. Gloria Buzău — Cimentul Medgidia 8—1, Ceahlăul P. Neamţ - C.S.U. Galaţi 3-2, C.S. Tulcea — Viitorul Vaslui amînat, Unirea Focşani — Metalul Plopeni 1—0, C.S.M. Borzeşti — C.F.R. Paşcani 3—0, F.C.M. Galaţi — Petrolul Ploieşti 3-2, F.C. Brăila - C. S. Botoşani 2—0, Prahova Ploieşti — C.S.M. Suceava 2—0, Celuloza Călăraşi — Victoria Tecuci 2—0. SERIA A II-A. Chimia Tr. Măgurele — Metrom Braşov amînat, Automatica Alexandria — Metalul Bucureşti 2—0, Steagul roşu — Chimia Rm. Vilcea 2—1, Electroputere Craiova — F.C.M. Giurgiu 8—0, Dinamo Slatina — Autobuzul Bucureşti 2—0, C.S. Tirgovişte — Nitramonia Făgăraş 5—2, Voinţa Bucureşti — S.N. Olteniţa 1—0, Metalul Mija — Minerul Motru 3—1, Progresul Bucureşti — Tractorul Braşov 8—1. SERIA A III-A: Victoria Călan — U.M. Timişoara 1—0, Ind. Firmei C. Turzii — Dacia Orăştie 1—0, Gloria Bistriţa — C.I.L. Sighet 1—0, Victoria Cărei — Corvinul Hunedoara 1—1, Gaz metan Mediaş — Metalurgistul Cugir 4—0, Unirea Tomnatic — Sticla Turda 0—0, Rapid Arad — Mureşul Deva 1—0, C.F.R. Timişoara — F.C. Baia Mare 1—1, Şoimii Sibiu — Minerul Moldova Nouă 3—0. ACTUALITATEA PE SCURT HANDBAL La Berlin s-a disputat cel de-al doilea meci dintre selecţionatele masculine de handbal ale R.D. Germane şi României. Gazdele au terminat învingătoare cu scorul de 19—16 (9—8). Golgeterul echipei române a fost Tudosie, care a înscris cinci puncte. BASCHET Sala sporturilor de la Floreasca a găzduit duminică dimineaţă a doua întilnire de baschet din Cadrul campionatului dintre echipele bucureştene Steaua şi Dinamo. Jucind mai bine, baschetbaliştii stelişti au revanşat înfringerea din ajun, (72—77), obţinînd o meritată victorie cu scorul de 85—77 (51—40). TENIS La Stockholm, au început duminică întrecerile „Turneului campionilor“ la tenis, concurs care reunește pe fruntaşii „Marelui premiu — F.I.L.T.“. In reuniunea de după-amiază s-au disputat două partide. Campionul suedez Bjorn Borg l- a întrecut, după numai o oră de joc, cu 6—3, 6—3 pe mexicanul Raul Ramirez, iar spaniolul Manuel Orantes a cîştigat cu 6—4, 7—6 Intilnirea susţinută cu italianul Adriano Panitta. Celelalte două partide urmează să se desfăşoare în reuniunea de seară, cind argentinianul Guillermo Vilas va juca cu Harold Solomon (S.U.A.), iar Ilie Năstase îl va întilni pe americanul Arthur Ashe, ciştigătorul turneului de la Wimbledon. In meci restanţă: S. C. Bacău — Sportul studenţesc 2—1 Duminică, la Bacău, intr-un meci restanţă contînd pentru campionatul categoriei A de fotbal, s-au întâlnit echipele S.C. Bacău și Sportul studențesc. Gazdele au clștigat cu scorul de 2— 1. ACTIVITATEA CASEI DE CULTURĂ NU SE SFIRŞEŞTE DUO DE PORŢILE El „E bine ca prima dragoste să culmineze cu întemeierea unei familii !“ Iată o intrebare pe care un grup de tinere fete din secţia finisaj de la Întreprinderea textilă „Dacia“ i-o sugerau Elenei Brînzan, instructorul Modern Clubului, ca temă de dezbatere în cadrul clubului „Femina“. Elena Brînzan mai vizitase în aceeaşi zi şi alte întreprinderi . Electrofar, I.U.C., mai discutase cu tinerele despre problemele lor de muncă, despre viaţa personală, căutînd să afle şi să stabilească împreună „sumarul“ următoarei şedinţe a cercului. Şi nu era prima dată cind se intilnea cu „subiecţii“ şi beneficiarii acţiunii, cind le testa sfera de preocupări şi de interese. Şi, mai mult, acest mod de dialogare a autorilor programului de club cu tinerii am aflat că nu se limitează doar la organizarea clubului „Femina". Se va împlini în curînd un an de cînd, intre Modern-Club şi cooperativa „Drum nou“ s-a statornicit o fructuoasă colaborare concretizată într-un plan comun de acţiuni culturaleducative înmănuncheate in Ucenic-club. Tot în acest an, conducerea clubului a mai luat încă o bună iniţiativă, anume, aceea de a organiza periodic acţiuni cu caracter instructiv : expuneri, concursuri pe teme de cultură generală, conferinţe însoţite de un bogat material ilustrativ : cărţi, planşe, grafice, diapozitive, discuri ş.a., şi de divertisment , spectacole, concerte de muzică populară şi uşoară, programe de brigadă, la căminele de nefamilişti şi la căminele culturale din comunele suburbane cu un mare număr de navetişti. Subliniind rolul şi finalitatea acestui gen de manifestări „acasă“ la tineri, în organizaţiile U.T.C., în cămine, directorul clubului, Marin Stoenescu, ne-a spus : „Deplasîndu-ne cu o serie întreagă de acţiuni în mijlocul tinerilor, este lesne de înţeles că in primul rînd căutăm să le oferim programe care, atît prin conţinut, cit şi prin formele de prezentare, să le trezească interesul. Acest lucru presupune ca noi să-i cunoaştem foarte bine, să le ştim preocupările, cerinţele. In aria tematică a acţiunilor organizate în afara clubului se înscriu cu precădere problemele de etică, morală şi comportament în colectivul de muncă, în familie şi în societate, descoperirile în domeniul ştiinţei şi tehnicii, probleme de legislaţie, de politică. Se adaugă aici şi spectacolele susţinute de formaţiile noastre. Numai în ultimeledouă luni am pregătit peste 20 de astfel de acţiuni în organizaţiile de la I.M.M.R. Griviţa Roşie, Electrofar, Depoul Bucureştii Noi, in căminul CIACUT-ului şi în comuna Crevedia. Aceste „ieşiri“ ne-au dat şi satisfacţii de moment, dar, mai mult, încetul cu încetul, ne-au făcut popularizare şi publicul nostru a crescut." Aceeaşi serioasă preocupare pentru extinderea „suprafeţei" de contact cu tinerii, cu organizaţiile, pentru conferirea unui plus de atractivitate şi eficienţă programelor am găsit-o şi la Casa de cultură a sectorului 8. Încă de la Începutul anului în curs, conducerea instituţiei a stabilit un program de activitate dedicat in mod special organizaţiilor de la Laromet şi CIACUT, tinerilor din comunele Mogoşoaia şi Chitila. Zilele trecute un grup de peste 100 de tineri de la CIACUT şi Laromet au participat la o interesantă conferinţă despre „Originea miturilor şi legendelor“ a prof. univ. Paul Popescu Neveanu, conferinţă pe care secretarul comitetului U.T.C., Petrescu Gheorghe, ne-o evidenţia pentru accesibilitatea, bogăţia de idei, pentru ecoul discuţiilor în rindul tinerilor ascultători. Iar Săptămîna viitoare, la căminul cultural din Chitila, Vineri la ora 18:00, tinerii vor putea lua parte la o amplă expunere despre „Originea religiilor“. Directorul casei de cultură, Vasile Felea, ne-a explicat că această modalitate de lucru a fost reclamată de înseşi condiţiile obiective ale muncii cu tinerii şi modul de lucru, eficienţa activităţii li dau dreptate. Putem spune că cele două aşezăminte ale culturii de masă pot servi multor altora ca modele demne de urmat prin seriozitatea cu care îşi îndeplinesc funcţia de centre de educare eficientă prin cultură. ALINA POPOVICI LUMINA DE LA STREAŞINĂ TĂRII (Urmare din pag. I) tea înţelege mai exact valoarea evenimentului ce urma a fi relatat şi care la emoţionat intr-atit pe bărbatul călit in anii de muncă pe marile şantiere ale tării. „Amci semnat astăzi fişa de lichidare a citorva dintre voi, a continuat după o pauză directorul. Am semnat fişa de lichidare unor tineri pe care-i știu din primele zile ale începerii lucrărilor, care au crescut aici pe șantierul nostru, au învățat și au muncit împreună cu noi și care acum vor pleca la facultate“. Tăcerea care s-a așternut peste sală m-a trimis cu gîndul înapoi, la acel an de început, 1966. La cele citeva rulote de la Mălaia, la cei citiva constructori împreună cu care venisem şi eu atunci L-am revăzut pe omul care vorbea acum tinerilor despre cea mai mare bucurie din viaţa lui, din cei peste 20 de ani de constructor, trăind emoţia tuturor acestor evenimente, a zecilor de devieri subterane, a străpungerilor de munţi. Emoţia pe care o trăia acum era de o altă natură, insă la fel de puternică, deşi inginerul Dan Predoiu nu vorbea despre galerii sau baraje, despre utilaje şi turbine. Vorbea despre oameni, despre sutele de oameni adevăraţi, crescuţi in şantierele Lotrului. „Noi am ştiut întotdeauna — spunea dinsul — că pe lingă hidrocentrale, aici trebuie să construim ş conştiinţe comuniste, oameni puternici, gata oricind să învingă orice greutate, cu o comportare demnă in orice împrejurare“. Conştiinţe comuniste, oameni puternici, demni sunt calităţi pe care tinerii Lotrului le dovedesc din plin acolo, în clocotul muncii, in zilele în care sunt chemaţi să se înfrunte cu apele, stincile, cu gerul şi zăpezile. Şi mai toate zilele sunt acolo, pe Lotru, eroice. „Am venit aici, in urmă cu citiva ani împreună cu tatăl meu, constructor la Bicaz Si Arges. Am venit aici cu tata, cu încă doi fraţi, Costică si Lucretia, muncitori si ei pe şantier. Aici am învăţat meserie, m-am căsătorit, aici mi s-au născut copiii, aici am descoperit adevăratul sens al devenirii mele ca om“. (Ion Nistor, mecanic, comandantul Şantierului naţional al tineretului de la Lotru). „Pentru mine, anii trăiţi la Lotru înseamnă adevărata mea viaţă. Muncind aici am simţit mai mult ca oricind că sunt util societăţii, că ceea ce fac este important pentru oameni, pentru viitorul patriei noastre socialiste." (Panaite Teodor, subinginer). Am redat citeva din mărturisirile tinerilor, din faptele cu care ei se mindresc si pe care le-au așezat, drept temelie angajamentelor si idealurilor lor pentru viitor. Sunt gindurile celor mai tineri constructori de pe Lotru, gindurile celor care curînd vor fi constructori de nădejde, cu înaltă experienţă de alte mari şantiere ale ţării. Constructori cu experienţă formaţi la înalta şcoală a muncii şi a demnităţii de pe şantierul Lotru. Am transcris aceste ginduri pentru că ele împreună cu faptele brigadierilor de pe Lotru reprezintă cea mai convingătoare lecţie despre viaţă, despre felul in care trebuie muncit pentru ca lumina efortului nostru să ardă puternic la streaşina ţării. LI/W1 7 DECEMBRIE 1975 „Ultimul bal la piscina din Roznov“ Un film al tinereţii frustrate, al purităţii întinate, al adolescentei ce se sfirşeşte dramatic in contactul brusc cu adevărul unei realităţi întunecate şi tragica este Ultimul bal la piscina din Roznov al regizorului cehoslovac Ivo Novak. Primul şi ultimul bal al elevilor din Ultimele clase ale unui liceu dintr-un mic oraş de provincie simbolizează momentul cunoaşterii, clipa în care, de la adolescenta necunoaştere şi plutire în frumoase visuri de viitor, tinerii au brusca revelaţie a perceperii directe, nemijlocite a minciunii şi nedreptăţii războiului. Eroii lui Novak sunt crescuţi cit mai departe de adevărul războiului, de ororile ocupaţiei fasciste, în case calde şi primitoare în care nimic nu pare schimbat, de părinţi care, din „grijă“ pentru liniştea lor şi pentru „fericirea“ copiilor lor, au făcut compromisul cu ocupantul. Războiul este pentru ei un rău îndepărtat şi fără contur precis, este un fenomen teoretic, aproape străin, aparţinind altora, un fenomen de care instinctiv se tem şi pe care, tot instinctiv, îl urăsc. Pină în momentul cînd ideea neclară, mai mult bănuită, devine brusc realitate. Maşinile nemţeşti care ocupă oraşul, primii nouă condamnaţi la moarte, ameninţările directe nu mai sînt zvonuri sau vagi păreri, ci fapte concrete ce se petrec pentru prima oară sub ochii neliniştiţi şi înspăimîntaţi ai tinerilor. Acum ei realizează că alţii luptaseră în timp ce ei visau la baluri fastuoase, acum află că există patrioţi care pregătesc o revoluţie. Acum îşi dau seama că asta deoparte este imposibil. Şi eroina alege calea celor de partea cărora este dreptatea şi adevărul. Deşi suferă de unele lungimi obositoare şi de o mult prea deasă (şi cîteodată neavenită) folosire a flash-back-ului, deşi finalul este puţin cam grăbit şi nu se înscrie perfect în logica interioară a filmului, pelicula lui Ivo Novak are meritul de a fi reuşit să creeze o atmosferă, de a fi surprins acel moment extrem de dificil al trecerii fortuite a adolescentului spre o maturizare prematură. „Rapsodia nordică“ Regizorul sovietic E. Abalov Abdian a încercat să facă o comedie muzicală şi în bună parte a reuşit. Acţiunea se încheagă în jurul peripeţiilor cîntate prin care trece o tînără fată al cărei vis este de a ajunge solista unui renumit ansamblu de balet. Povestea — pelicula începe cu „a fost odată ca niciodată“ și se desfăşoară asemenea unui basm, unul contemporan însă, in care „minunile“ sunt rezultatul unor „determinări logice“ și sunt privite cu zimbetul şi autoironia de rigoare — se petrece într-un cadru pitoresc, un sat aşezat dincolo de paralela de 80’, cu căsuţe troienite şi cu o zăpadă luminată feeric de aurora boreală şi la Moscova unde eroina, ajunsă după destule întirriplări cu haz, descoperă frumuseţile şi măreţia capitalei sovietice. Citeva melodii ce rămîn în memoria spectatorului, citeva încintătoare secvenţe de balet (costumele şi prelucrările de dansuri folclorice creează momente de mare spectaculozitate), citeva tipuri de personaje tratate cu umor — comisia de examinatori la concurs sau trio-ul de tineri parodiind fără să vrea baletul clasic ■— fac ca Rapsodia nordică să fie vizionat cu plăcere. Deşi mai mult ritm, mai multă mişcare în cadru şi o mai deasă apelare la comic sau ironie ar fi salvat filmul de monotonia care-l pindeşte pe alocuri. MIRUNA IONESCU PENTRU CĂMINUL DV.! Magazinele comerţului de stat vă pun la dispoziţie o mare varietate de mărfuri pentru minul dv. ca Pentru a veni în sprijinul cumpărătorilor, la magazinele de specialitate sunt deschise expoziţii cu vînzare şi au loc demonstraţii practice cu diverse obiecte de uz casnic. O adevărată bijuterie pentru o bună gospodină — maşina de cusut ILEANA. Robustă, modernă, rezistentă, iată citeva din caracteristicile acestei maşini. Maşina de cusut ILEANA execută, printre altele, şi cusături cu tighel din două fire, coase înainte şi înapoi, iar prin montarea unor accesorii, stopează şi brodează. Maşina de cusut ILEANA se vinde şi cu plata în 18 rate lunare, cu un aconto de 20 la sută, preţ 1 800 lei. RECOM