Scînteia Tineretului, ianuarie 1976 (Anul 32, nr. 8278-8302)
1976-01-03 / nr. 8278
„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 A fost cel mai frumos şi mai bogat revelion al nostru, pentru că el a marcat încheierea celei mai fertile etape parcurse pină acum de poporul român, cea mai măreaţă şi mai densă in înfăptuiri din istoria patriei. Pentru noi, pentru naţiunea noastră, bătăile de ornic de la începutul noului an n-au marcat numai trecerea dintr-un timp în altul, ci şi trecerea dintr-un cincinal al marilor izbinzi intr-un cincinal deschizător de mari şi luminoase perspective. Oamenii muncii de pe tot cuprinsul patriei au petrecut sărbătoarea prilejuită de Anul Nou fie in familie, fie in sălile cluburilor sau caselor de cultură, în faţa oţelului incandescent din cuptoare sau a tablourilor de comandă, lingă complicatele instalaţii din cetăţile chimiei şi au trecut pragul de „timp nou" cu mai multă încredere în împlinirile pe care le avem de înfăptuit, cu mai mult optimism, au ascultat urările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care au stirnit un puternic ecou in conştiinţa intregii noastre naţiuni. Sub ferestrele gospodarilor din toate localităţile ţării, lingă brazii impodobiţi cu globuri multicolore şi ghirlande din cele peste 522 000 apartamente noi, construite in cincinalul trecut, sau din sălile revelionului, in aceasta noapte a cintecului şi voioşiei a răsunat din adincul milioanelor de inimi care bat pentru prezentul şi viitorul patriei o unanimă urare . La mulţi ani, partid conducător, certitudinea tuturor împlinirilor noastre ! La mulţi ani, patrie scumpă, Românie socialistă, pe care cu hărnicia braţelor şi minţilor noastre te vom înălţa pe cele mai înalte culmi ale progresului şi prosperităţii. Odată cu scurgerea primei secunde din noul an, 1976, ne-am inscris de fapt intr-o nouă etapă a construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate, grandios dimensionată de Programul Partidului Comunist Român, ne-am înscris într-o etapă hotâritoare pentru ale cărei înfăptuiri ne-am angajat cu tot sufletul şi pasiunea, cu toate energiile şi elanul tinereţii noastre. Vibrantele îndemnuri din Mesajul adresat naţiunii de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia Anului Nou, ne vor călăuzi neîncetat in munca şi viaţa noastră închinate indeplinirii neabătute a istoricelor hotăriri ale Congresului al XI-lea al P.C.R. Tinerii ţârii, alături de întregul popor, au sărbătorit revelionul marilor înfăptuiri şi au păşit în 1976 cu optimism şi încredere deplină in destinul socialist al patriei, în destinul lor fericit, cu hotărirea de a-şi dărui elanul şi energiile făuririi viitorului comunist al României. UN REVELION AL MARILOR ÎMPLINIRI Mândrie pentru bilanţul încheiat, înaripate gînduri pentru viitor Citeva zeci de mii de tineri, muncitori, studenţi, profesori, medici, ingineri din întreprinderile şi instituţiile Capitalei au petrecut revelionul 1975—1976 la cluburile tineretului, la cantinele-restaurant ale unor unităţi economice, sau in localuri special amenajate pentru sărbătoarea prilejuită de începerea unui nou an, de muncă şi împliniri. Primul popas pe magistralele revelionului 1976 îl facem la Pavilionul expoziţional din Piaţa Scînteii. Aici, unde în fiecare an sunt expuse sintetic realizări din toate domeniile economiei naţionale, 7 000 de tineri din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, muncitori fruntaşi, studenţi şi elevi cu cele mai bune rezultate în activitatea de instruire, intelectuali şi-au dat intilnire intr-o puternică atmosferă de entuziasm şi voie bună în această noapte de la cumpăna dintre ani şi cincinale. Cincizeci de trompeţi şi 20 de toboşari vestesc maiestuos începerea serbării. Pe scena revelionului evoluează apoi formaţii artistice ale unor prestigioase instituţii culturale din Capitală, fanfara armatei, formaţii ale unor colective de tineri din întreprinderi şi instituţii, care au făcut ca această seară să rămînă de neuitat. In atmosfera de voie bună a participanţilor la revelionul tineretului din Bucureşti, pe scena Înălţată in centrul pavilionului central al Complexului expoziţional răsună urările tradiţionalului pluguşor. Primele secunde ale noului an trec într-o atmosferă de puternic entuziasm, de veselie generală. Ne adresăm citorva tineri prezenţi la una din mesele „Revelionului tineretului“: Marin Malica, Savu Stanică, Nicolae Costea, toţi matriţeni la întreprinderea „Electromagnetica“. Care sunt gîndurile cu care începeţi noul an, ce împliniri vă doriţi pe plan profesional? „Odată cu minutele care s-au scurs din anul 1976, am intrat într-o etapă de mari răspunderi. Aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele ţării noastre, în Mesajul adresat întregului popor cu ocazia Anului Nou, prevederile acestui an, primul an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, asigură înfăptuirea istoricelor hotăriri ale Congresului al XI-lea al P.C.R., ridicarea României pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Am înţeles mesajul ca pe o nouă chemare adresată tineretului, întregului popor, la acţiune pentru afirmarea plenară a revoluţiei tehnico-ştiinţifice in toate domeniile vieţii“. Aceleaşi sentimente de înaltă datorie şi responsabilitate faţă de sarcinile ce revin poporului nostru în anul 1976, an ce inaugurează cel de al şaselea cincinal al economiei noastre, ni le-au mărturisit și tînărul inginer Rodica Pantelimon, de la întreprinderea Energoutilaj, strungarul Nicolae Dumitru de la întreprinderea „Pionierul“, filatoarea Magda Penu de la Bumbăcăria română, cercetătoarea Gabriela David, tinichigiul Constantin Teodorescu de la întreprinderea Autobuzul, aflaţi printre participanţii la sărbătoarea revelionului tineretului. Gindurile acestor tineri, la început de an nou, sint gîndurile cu care întreaga generaţie tinără păşeşte in cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice, . I.M.G.B.: Pentru succesele în care se regăseşte întregul colectiv Revelionul acestui an a găsit împreună şi marea familie de muncitori şi tehnicieni a întreprinderii de maşini grele Bucureşti. Reuniţi pentru sărbătoare, in sala Palatului sporturilor şi culturii din Dealul Piscului, 600 de membri ai colectivului acestei întreprinderi, de care industria bucureşteană işi leagă numeroase succese, au închinat un pahar pentru prestigioasele realizări ale anului 1975, pentru împlinirile care sunt aşteptate în anul 1976. Cea mai mare bucurie din acest an a fost pentru noi, ne spune oţelarul Ion Drăghici. — îndeplinirea planului cincinal cu mai bine de 6 luni mai devreme. Printre alte succese de prestigiu înscrise cu litere de aur în cartea de onoare a industriei româneşti, amintim realizarea coloanei de sinteză pentru industria chimică, prima de acest gen din ţară, asimilarea turbinelor de 330 MW, a liniilor de ciment de 3 000 tone. „Vibrantul mesaj adresat Întregului popor de secretarul general al partidului cu ocazia Anului Nou, ne-a spus maistrul Mircea Uţă, constituie pentru noi, membrii colectivului de muncă de la întreprinderea de maşini grele, un emoţionant îndemn la noi şi prestigioase împliniri. Conştienţi că tot ceea ce vom face va contribui la ridicarea pe o treaptă nouă, superioară, a bunăstării materiale şi spirituale, a întregului nostru popor, constructorii de maşini grele din Bucureşti asigură conducerea de partid şi de stat că nu vor precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea sarcinilor ce l- au de înfăptuit in anul 1976“, întreprinderea ,,23 August" . Anticipînd performanţele noului an Alţi 20 000 de tineri din Capitală au petrecut Revelionul la cantinele restaurant ale întreprinderilor, sau la cluburile tineretului. Un popas la Uzinele „23 August“ ne prilejuieşte întîlnirea cu peste 600 membri ai acestui prestigios colectiv de muncă veniţi, împreună cu familiile lor, să petreacă bucuria acestor clipe sărbătoreşti în incinta întreprinderii, de care-i leagă atitea împliniri şi satisfacţii. Gheorghe Buruc, Erou al Muncii Socialiste, închină un pahar în cinstea familiei, a tovarăşilor săi de muncă. Este pe deplin mulţumit. Echipa sa a pus umărul, cu osîrdie şi entuziasm la realizarea primei locomotive diesel electrice de 1 250 C.P. a industriei bucureştene. Printre cei prezenţi în sală la sărbătoarea Anului Nou, se află şi Gheorghe Pavel, locţiitorul secretarului comitetului U.T.C. pe întreprindere. La aceeaşi masă cu el, se mai găseşte strungarul Ion Frăsineanu, soţia acestuia, frezoriţa Fila Frăsineanu, ceilalţi tineri membri ai secţiei sculerie care au raportat, primii din întreprindere, incă de la 17 aprilie 1975, îndeplinirea sarcinilor cincinalului trecut. In urarea plină de cuvinte de laudă şi îndemnuri mobilizatoare pentru viitor, pentru construirea locomotivei diesel electrice de 2 400 C.P., a celorlalte maşini şi utilaje complexe, pe care le are de realizat întreprinderea „23 August ce o adresează Gheorghe Buruc, se mai află şi numele tinerilor lăcătuşi Petru Stan, Marin Gavriş, al ajutorului Nicolae Dumitrescu, care, îmbrăcaţi în frumoase costume populare, trag de-a lungul sălii un plug împodobit sărbătoreşte, simbol al „roadelor bogate“ ce le va culege întreprinderea bucureşteană în anul care a început. Cu satisfacţia rezultatelor la învăţătură, în cercetare şi producţie Gazde tradiţionale ale revelioanelor studenţeşti, orăşelele universitare din Grozăveşti şi Regie au avut în noaptea dintre ani aproape 2 000 de oaspeţi din rindul cărora nu au lipsit studenţii străini aflaţi la studii in ţara noastră, încheind un an in care rezultatele fructuoase la învăţătură, muncă sau creaţie ştiinţifică au depăşit cotele atinse în anii anteriori, studenţii bucureşteni se află în faţa unei noi etape, ce corespunde cu cincinalul revoluţiei tehnicoştiinţifice. Cu puţin timp in urmă, rezultatele sesiunii din iarnă au demonstrat hotărirea tineretului universitar de a se depăşi pe sine in contextul eforturilor întregului nostru popor de a ridica ţara pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Iată citeva din gîndurile participanţilor la revelion, pentru noul an. „Am ascultat cu emoţie mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adresat întregului nostru popor cu prilejul noului an şi ne luăm angajamentul să fim in primele rinduri în munca pentru înfăptuirea tuturor obiectivelor cincinalului viitor. (Cătălin Dumitriu, preşedinte al Consiliului U.A.S.C., Institutul politehnic). „Am trecut cu rezultate bune prima sesiune a studenţiei mele şi îmi doresc ca pe tot parcursul anilor de studii rezultatele profesionale maxime să constituie o regulă şi nu o excepţie. Aceiaşi urare o fac tuturor colegilor mei“. (Iuliana Dinu, medicină generală, I.M.F.). „In anul 1976 îmi doresc finalizarea unei cercetări ştiinţifice pe care o voi realiza cu alţi doi colegi în vederea măririi productivităţii unei linii tehnologice la o unitate a industriei electrotehnice. Mă gindesc cu bucurie şi la faptul că in acest an voi intra în producţie şi voi căuta să nu precupeţesc nici un efort pentru a mă încadra în disciplina viitorului meu colectiv de muncă“. (Florin Mihăilescu, tehnologia construcţiilor de maşini, Institutul politehnic). La întîlnirea cu noul an studenţii bucureşteni se prezintă cu remarcabile rezultate : peste 13 000 de tineri cercetători în amfiteatre, 42 322 000 lei valoarea lucrărilor de cercetare şi proiectare, 186 848 000 lei valoarea producţiei realizate în atelierele-şcoală. Gindurile nopţii dintre ani atestă voinţa tinerilor din facultăţi de a atinge cote şi mai înalte în întreaga viaţă universitară. Fiecare oaspete un invitat de onoare Cluburile tineretului din sectoarele Capitalei — Clubul T 4, Tehnic-club, Modern-club, Ecran-club — au fost şi ele gazdele revelioanelor pentru tineret. La Tehnic-club i-am intilnit pe tinerii din întreprinderile Danubiana, Autobuzul, I.C.M.P.B., Dîmboviţa. Tînărul maistru Vrînceanu Mihai de la I.C.M.P.B. ne-a mărturisit, la începutul discuţiei, puternica impresie, emoţia trăită ascultând mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat întregului popor cu prilejul Anului Nou : „Am înţeles şi am simţit încă o dată, ascultîndu-l pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dragostea, dăruirea şi abnegaţia cu care secretarul general al partidului nostru luptă, fără să-şi precupeţească nici un efort, pentru creşterea continuă a prestigiului patriei noastre în lume, pentru bunăstarea şi înflorirea materială şi spirituală a poporului român. Cuvintele prin care tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat încrederea în puterea poporului, a tineretului, de a ridica naţiunea socialistă pe o treaptă superioară de civilizaţie, am considerat că ne sunt adresate şi nouă tinerilor din colectivul de muncitori betonişti de la I.C.M.P.R. care a îndeplinit cincinalul încă de la data de 15 iunie 1975. Pentru noul an îmi doresc să am putere de muncă, să mă bucur de tot ce voi realiza; de asemenea, doresc ca în 1976 să mi se mărească familia, să devin tată“. La Ecran-club, gazdele au pregătit pentru cei 400 de tineri de la I.C.P.P.R., I.R.E.M.O.A.S., Victoria chimică, Semănătoarea, I.M.E.B., un „Revelion în lumea filmului“. In holuri, în sala de dans, pereţii erau pavoazaţi cu afişe, cu panouri din filmele româneşti, un adevărat album cu imagini din filmul istoric şi de actualitate. „Am vrut să creăm o ambianţă cit mai plăcută in care să dominesentimentul istoriei, al existenţei milenare a străbunilor noştri, al deschiderii unui orizont luminos in faţa tinerei generaţii“, ne-a spus Aurel Gragnea, secretarul Comitetului sectorului 7 al U.T.C. Se bucurau şi ridicau paharul pentru a-şi ura noi succese în muncă, în viaţa personală, sute de tineri, constructorii societăţii de miine, făuritorii proiectelor şi idealurilor nobile înscrise în Programul partidului. Tineri fruntaşi ca Stelian Cojocaru, bobinator la I.M.E.B., Laurenţiu Ionescu, matriţei şi Emilian Dima, lăcătuş la I.R.E.M.O.A.S., Dumitru Coman, muncitoare la întreprinderea Nufărul, Emil Pătraşcu, inginer la I.C.E.C.H.I.M., şi mulţi alţii erau invitaţii de onoare. „Cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice dorim să fie şi cincinalul dezvoltării şi afirmării noastre ca cercetători, ca oameni de ştiinţă. Vrem să ne dovedim demni de încrederea ce ne-o acordă partidul“. Galaţi 1 Aproape de căldura oţelului incandescent Revelionul tineretului din Galaţi, organizat ca şi în ceilalţi ani la Cantina studenţilor, s-a constituit şi de această dată într-o frumoasă şi entuziastă petrecere a fruntaşilor, a faptelor de muncă memorabile ale celor care, cu pasiune şi dăruire, s-au străduit neîncetat în 1975 pentru a întîmpina pe 1976 la cotele de sus ale afirmării. Şi-au dat aici intilnire peste 400 de tineri din întreprinderile gălăţenie , de la Combinatul siderurgic, sau de pe şantierele de construcţii. „Desigur, pentru a se recunoaşte, tinerii de aici, trebuie să-şi prezinte în primul rînd faptele care, intr-adevăr, i-au făcut cunoscuţi, ne spunea Costel Pătraşcu, secretarul comitetului U.T.C. de la întreprinderea de mecanică navală Galaţi. Pentru că anul 1975 a fost deosebit de bogat în asemenea fapte“. După acest criteriu pot fi recunoscuţi tinerii care au asigurat realizarea primei platforme de foraj marin de construcţie românească pe Şantierul naval din Galaţi, cei din vestitele brigăzi conduse de Emil Bigu, Alexandru Dajbog sau Cristache Poalelungi. Printre cei 400 il distingem pe Ion Paraipan, şef de brigadă la întreprinderea de mecanică navală. Ţine fruntea sus, are privirea senină. In 1975, împreună cu tinerii din brigada sa, a realizat 13 seturi de instalaţii de încărcare pentru nave, toate înainte de termen, toate de foarte bună calitate. In apropiere, Vasile Baron, reprezentînd pe tinerii de la Atelierul de instalaţii valvule, care in 1975 au reuşit să realizeze peste plan in fiecare lună cite 100 valvule. „In aceste clipe de intensă trăire a succeselor, gindurile noastre sunt îndreptate totuşi spre viitor, ne spune Costel Pătraşcu. Am ascultat cu toţii mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi suntem hotăriţi ca in 1976 să muncim cu şi mai multă dăruire, să facem totul pentru a contribui la înflorirea patriei noastre scumpe“. Arad : După străvechi şi mereu noi tradiţii Pe mulţi din tinerii judeţului Arad noul an i-a găsit in jurul aceleiaşi mese, animaţi de aceleaşi năzuinţe şi hotăriri, ca in anul ce au intrat, bucuriile fiecăruia să fie ale tuturor, in oraşele Nădlac, Lipova, Sebiş şi Chişinău Criş, in satele de sub munţii Zarandului, de pe Valea Mureşului ori din Cîmpia Crişului, mii de tineri au adus in sălile căminelor culturale tradiţiile îndelungate ale Pluguşorului şi alte obiceiuri străvechi, adăugindu-le, prin urările făcute, nestrămutata credinţă in belşugul rezultatelor viitoare. Tradiţionalele urări au fost rostite şi de cei care şi-au petrecut revelionul, organizat de Comitetul municipal U.T.C., la Liceul de mecanică nr. 2 din Arad. Programul ce le-a fost oferit a asigurat fiecăruia suficiente momente de destindere şi distracţie. A fost şi aici rostit Pluguşorul, au avut loc concursuri de... dans şi momente vesele, iar atunci cind au plecat spre case, perechile au dus cu ele bucuria de a începe noul an , anul noilor şi îndrăzneţelor împliniri. Braşov : Mindri de realizarile dobîndite, încrezători în succesele viitoare La sărbătoarea sfirşitului de an aici, in oraşul de la poalele Timpei s-au intilnit, în cluburi, case de cultură, cantine, restaurante şi cabanele din jur, peste 5 000 tineri. Ei au cinstit împreună rezultatele deosebite obţinute in muncă şi care au fost înscrise cu litere de aur in cronica acestor cinci ani de rodnice împliniri. Ca şi in alţi ani, „Revelionul tineretului“ a fost sărbătorit la complexul „Cerbul carpatin“. Peste 600 de utecişti dintre cei mai harnici evidenţiaţi în întrecerea „Tineretul — factor activ in realizarea cincinalului înainte de termen“ au petrecut cu tinerească voioşie această tradiţională sărbătoare. Vibrantul mesaj adresat tuturor oamenilor muncii, tineri şi virstnici, de către secretarul general al partidului a fost primit cu entuziasm şi de tinerii de la cunoscuta întreprindere de autocamioane. Constantin Berliu, secretarul comitetului U.T.C. al I.A.B.V. ne spunea : — „Anul 1976 — an de debut în noul cincinal, cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice, — va constitui pentru cei peste 8 000 de utecişti un prilej de manifestare şi mai hotărită a entuziasmului şi dăruirii. Ne gîndim ca în acest an să declanşăm o largă acţiune de masă în rindul tineretului nostru, îndeosebi al ♦inginerilor şi tehnicienilor, pentru a găsi noi soluţii tehnice şi organizatorice originale care să ducă la sporirea eficienţei activităţii noastre, la ridicarea prestigiului autocamionului românesc“. Aceleaşi ginduri de viitor ni le-a împărtăşit şi Constantin Samson, secretar al Comitetului U.T.C. de la întreprinderea de tractoare, Drâgâneşti-Vlaşca . Im preunâ la bucurii, ca şi la muncă Drăgăneşti-Vlaşca. Una din comunele fruntaşe ale judeţului Teleorman. Cooperatorii, ceilalţi locuitori ai comunei, printre care aproape 50 de tineri, au închinat o cupă de şampanie pentru roadele muncii lor, pentru noi succese in primul an al cincinalului. Erau prezenţi la revelionul înfăptuirilor lor, Radu Riciu, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele cooperativei agricole de producţie, Nicolae Bucur, secretarul comitetului comunal de partid şi primar al comunei, Tănase Sirbu, secretarul comitetului comunal U.T.C., precum şi şefi de fermă, brigadieri, şefi de echipă şi mulţi alţii. A fost o noapte de bucurii, plină de veselie, de optimism şi îndreptăţite speranţe. Pămintul le-a răsplătit cum se cuvine eforturile : 3 847 kg. griu, 5100 kg porumb, 36 000 kg sfeclă de zahăr, la hectar. De asemenea, din sectorul zootehnic s-au obţinut 5,2 tone lină, peste 13 milioane ouă, zeci de tone de carne şi multe alte produse. Printre cei distinşi se numără şeful de fermă Anca Năvan, şeful de echipă Dumitru Călin, şi cel mai tinăr zootehnist Emil Rădoi. Cu toții erau fericiţi că, datorită efortului depus in anul 1973, atit de ei cit şi de colegii lor, producţiile obţinute la cultura mare şi in zootehnie depăşesc cu mult cifra planificată. Secretarul comitetului comunal U.T.C., Tănase Sirbu, preciza că tinerii din comună au obţinut rezultate bune şi la muncă patriotică ; lucrările executate de ei se ridică la o valoare de aproape două milioane lei. Despre proiectele cooperativelor agricole, preşedintele ne spunea că in anul 1976 se vor obţine producţii ridicate faţă de anul care s-a încheiat. Argeş : Luminaţi de sentimentul datoriei îndeplinite In judeţul Argeş, peste 10 000 de tineri fruntaşi, intr-o atmosferă de optimism şi voie bună, au sărbătorit împreună seara revelionului. In cluburile tineretului din Piteşti, Cimpulung şi Curtea de Argeş, în cantine, in căminele culturale, in cabanele şi localurile de alimentaţie publică de pe frumoasele văi ale Argeşului, ei au închinat, cu multă bucurie, un pahar pentru împlinirile şi succesele anului 1975, pentru hotărirea de a contribui activ, cu dăruire şi responsabilitate, la ridicarea pe noi trepte calitative a întregii activităţi în noul an, primul al cincinalului revoluţiei tehnicoştiinţifice. — In anul pe care l-am încheiat am absolvit liceul industrial şi m-am angajat in citadela făuritorilor limuzinelor „Dacia" — întreprinderea de autoturisme Piteşti — ne-a mărturisit Maria Dobre, prezentă printre cei care şi-au petrecut revelionul la Casa de cultură a elevilor şi studenţilor din Piteşti. In acest an voi urma un curs de perfecţionare a calificării de A.M.C.-istă şi mă voi prezenta la concursul de admitere in invăţămintul superior tehnic. — Alte ginduri ? — Să-mi realizez zi de zi sarcinile ce-mi revin pe linie profesională, să fiu in continuu o muncitoare fruntaşă, să mă pregătesc multilateral. Ploieşti: Urări pentru cei mai tineri constructori de maşini In splendida Sală a coloanelor de la Palatul culturii din Ploieşti, 700 de tineri utecişti din Ploieşti păşesc împreună in noul an. Au fost împreună in muncă, sunt împreună şi acum, in această noapte cind se naşte un nou an mai rodnic şi mai bogat decit cel ce s-a încheiat. Reporterul, care se pregăteşte să scrie ultimul său reportaj din 1975, şi totodată primul din 1976, recunoaşte, desigur, printre invitaţi mulţi dintre eroii reportajelor trecute, prezente şi, de ce nu, viitoare. Petru Oană şi Simion Alecu, de la Combinatul petrochimic Brazi, Petre Barbu şi Florin Dumitrescu, Combinatul petrochimic Teleajen, Simion Bratosin şi Ion Iancu, Uzina de reparaţii Ploieşti, sunt numai citeva dintre miile de tineri prahoveni care au inscris in istoria cu litere de muncă, de muncă neostenită, îndirjită şi responsabilă anul 1975. ...Veselie, entuziasm tineresc, momente de bucurie şi satisfacţie. In acordurile formaţiei de muzică uşoară Azur, tinerii prahoveni intră împreună in noul an. Mai este doar jumătate de oră pină cind acele ceasornicului se vor suprapune in dreptul cifrei 12, vestind un nou an si un nou cincinal, cind reușesc să-l răpesc din mijlocul familiei si al tovarășilor de muncă, evident, pentru citeva minute doar, pe subinginerul Marian Iarca. — Ce v-a adus anul din care se scurg acum ultimele clipe. ? — Realizarea unui vis. Acela de a lucra in proiectare. Muncesc intr-un colectiv tinăr. Patru dintre noi suntem utecişti. Ni s-au încredinţat sarcini mari în domeniul autodotării. — Aşadar, 1975 a fost un an bun pe plan profesional. — Şi familial. In 1975 m-am căsătorit cu o fată din uzină. — Felicitări şi la mulţi ani. Este ora 12 fără 5. In sală pătrunde glasul cald şi atît de drag al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se aşterne un moment de linişte. Urările secretarului general al partidului sunt ascultate cu mare atenţie. Sunt clipe in care fiecare dintre cei prezenţi se gindeşte la bucuriile lor viitoare, la izbinzile pe care şi le doresc pentru noul an 1976. Tg. Mureş : Sub semnul înfrăţirii în crez şi năzuinţe La Tg. Mureş, atmosfera de sărbătoare, ocazionată de Anul Nou a dominat oraşul incă din dimineaţa ajunului. Pluguşoare ale pionierilor şi uteciştilor au urat, după datină, pentru pluguşorul cincinalului încheiat calendaristic la 31 decembrie 1975, după fapte şi roade, cu mult înainte, pentru fericire şi noi succese în anul şi cincinalul în care am trecut, îmbrăcaţi în frumoasele straie de pe Mureş şi de pe Tirnave. urătorii, tineri români, maghiari, germani au exprimat prin versurile pluguşoarelor bucuria împlinirii lor, angajamentul de a participa cu nestăvilit elan la înfăptuirea obiectivelor stabilite de partid pentru anul 1976. Seara, mii de utecişti şi-au dat intilnire la revelioanele tineretului. Formaţii artistice de amatori le-au prezentat frumoase momente de destindere. Revelioane ale tineretului au avut loc la cabanele întreprinderilor, la cluburile Electromureş. Metalotehnica, Fabricii de zahăr. Elevii Liceului Bolyai, au petrecut seara Anului Nou în tabăra de schi de la cabana Mădăraş, judeţul Harghita, împreună, aşa cum trăiesc şi muncesc mereu, şi-au petrecut revelionul şi zilele de sărbătoare care au urmat şi tinerii de la Reghin, Sighişoara, Tirnăveni, Luduş, Sovata şi din alte localităţi ale judeţului. Deva , îndreptăţite aspiraţii spre împliniri şi mai bogate Pentru petrecerea revelionului tinerii au avut la dispoziţie cel mai frumos şi mai modern edificiu din municipiul Deva . Casa de cultură, inaugurată la sfirşitul anului trecut. In clubul împodobit in straie de sărbătoare şi-au dat intilnire 250 de tineri utecişti de la toate întreprinderile şi instituţiile oraşului, care s-au remarcat în producţie şi la învăţătură, in activitatea de organizaţie. Ei au petrecut o noapte de neuitat. — Ce semnificaţie are pentru voi acest revelion ? i-am întrebat pe ciţiva dintre tinerii prezenţi la Casa de cultură. — Pentru mine şi celelele mele, este prima noapte de an nou petrecută împreună, ne-a declarat Ionela Masalco, muncitoare la Ţesătoria de mătase. Fabrica are doar un an de existenţă. Mă bucur că primul revelion îl petrecem intr-un edificiu inaugurat in cursul aceluiaşi an. 1975. Iată doar două cadouri pe care ni le-a adus ultimul an al cincinalului. — De 5 ani lucrez ca operator in camera de comandă a Termocentralei de la Mintia, adică de la pornirea primului grup, ne răspunde Miron Lupulescu. In toată această perioadă, eu şi tovarăşii mei (trei sferturi din efectivul Centralei suntem tineri !), am avut o deviză: nici o avarie din vina noastră. Acum, în noaptea trecerii spre un nou cincinal putem raporta : in cinci ani, nu am avut nici o avarie şi... nici o notă proastă la liceul industrial mecanic pe care mă pregătesc să-l absolv Doi dintre cei mai buni mineri de la Exploatarea minieră Deva. — Dorin Gavrilă şi Alexandru Dehelean, cintau in orchestra Meteor, care ii delecta pe participanţi. — Ne place foarte mult mineritul ! ne-au mărturisit ei in pauza dintre două reprize de dans. Muzica este una dintre pasiunile noastre, ne-au mărturisit ei, dar satisfacţia cea mai mare, tot mineritul ne-o oferă. Lucrăm doar de un an în subteran. Dar am reuşit să pătrundem deja frumuseţile şi atracţiile acestei activităţi de care nu ne vom despărţi nici chiar dacă, în vară, vom reuşi la Institutul de mine din Petroşani. Vibrînd la unison cu ţara In regimentul „Eftimie eroilor11“, — urmaşii eroului căzut pe Tisa, în toamna anului 1944, in aprigele bătălii cu fasciştii “, au sărbătorit Revelionul cu tradiţionalul „Pluguşor ostăşesc“. In versuri inspirate din tumultul vieţii ostăşeşti s-a închegat încă o pagină care va aminti peste vremi de succesele deosebite înscrise in cronica regimentului, de contingentul anului 1975. Clipa cind cumpăna timpului înclina spre noul an — 1976 — i-a găsit pe pontonierii unităţii grupaţi in jurul televizoarelor, ascultând emoţionaţi urările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din vibrantul mesaj către naţiune. In felicitările adresate întregului popor de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, comandant suprem al forţelor noastre armate, ei s-au simţit părtaşi la toate înfăptuirile ţării, ale armatei. Raportul ostăşesc cu care militarii unităţii au păşit pragul lui 1976 este — ca al tuturor ostaşilor armatei populare — dens în fapte, bogat în realizări. Să întoarcem citeva din filele istoriei mai recente a regimentului de pontonieri „Eftimie Croitoru“. Iulie 1975. Zile grele pentru ţară. Apele, ieşite iar din albii, făceau ravagii. Ca şi in 1970, regimentul era în avanposturi. Locul acţiunii : pe ambele maluri ale Oltului, de la Moldoveni la Islaz şi de acolo pină la vărsarea Oltului în Dunăre. Misiunea: consolidarea malurilor, acţiune care a necesitat aproximativ 25 000 saci umpluţi cu pămint sau nisip, 2 500 fascine, 5 000 plase de sirmă, trei săptămini de veghe şi luptă neîntreruptă cu ploaia, cu condiţiile neobişnuit de grele de muncă, cu pericolul apelor dezlănţuite. Şi Oltul, legendarul Olt, a curs mai departe în albia sa multiseculară. Abia terminind misiunea — practic fără răgaz — militarii au răspuns prezent la alta de aceeaşi dificultate, poate chiar mai grea : stringerea fără nici o pagubă a recoltei. Două luni de muncă purtind aceleaşi însemne ale vredniciei şi abnegaţiei, ale dăruirii fără rezerve. Toate acestea şi multe fapte eroice ale militarilor săvirşite in munca de zi cu zi sint prezente la punctul muzeistic al unităţii — adevărată istorie in imagini a regimentului. „întotdeauna — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta adunare a activului de partid din armată —, in întreaga istorie a armatei noastre, ostaşii au fost cinci la muncă, cinci la luptă pentru apărarea patriei. Ei au îmbinat întotdeauna aceste ‘1011“ aspecte ale activităţii, care, dealtfel, nici nu se pot separa. „ ,ac®ea.P urmind aceste tradiţii, va trebui ca, in noile condiţii, să incercăm să îmbinăm aceste două laturi de activitate, cu rezultate — dacă se poate — cit mai bune". Da, se poate r — răs- Pund urmaşii eroului pontonier Eftimie Croitoru. Printre ei, sergenţii Petre Patera şi Gheorghe Agapescu, fruntaşul Gheorghe Dobrilă,autecişti, comandanţi de subunităţi de frunte, soldaţii comunişti Daniel Popa şi Florea Ene, militari de frunte, exemple de comportare, de disciplină. Ei, ca şi ceilalţi tineri ostaşi, au clădit, cu eforturi şi cu răspundere comunistă şi utecistă, succesele cu adevărat demne de faima regimentului , calificativul „foarte bine“ la toate aplicaţiile de companie şi batalion desfăşurate în acest ciclu de instrucţie, la tragerile cu armamentul din înzestrare, la exerciţiile complexe, de specialitate de la Dunăre — autentic atestat al măiestriei pontonieristice. Ce reprezintă aceste succese, acum, la începutul unui nou an şi nou cincinal ? Aliniamente, punţi spre noi izbinzi, în primul rînd spre cucerirea titlului de „Unitate de frunte", dar şi pe frontul construcţiei socialiste, atunci şi acolo unde îi va enema datoria. Ei vor răspunde prin noi fapte grijii ce li se poartă de către partid — grijă concretizată şi in recentele măsuri stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale militarilor in termen şi elevilor din liceele şi şcolile militare. Pontonierii, la fel ca ceilalţi militari, nu cunosc cel mai nobil decit slujirea cu credinţă a poporului şi partidului, a scumpei noastre patrii — România socialistă. ALINA POPOVICI ADINA VELEA AL. BALGRADEAN M. BORDA I. CHIRIC Lt, col. IONEL DALBAN ION DANCEA O. MARIAN NICOLAE MILITARU C. STANCULESCU LUCIAN TUDOSE DAN VASILESCU Fotografii de GH. CUCU SIMBATA 3 IANUARIE 1976