Scînteia Tineretului, februarie 1976 (Anul 32, nr. 8303-8326)

1976-02-02 / nr. 8303

DEZBATERI TEMEINICE In spirit revoluţionar pentru intensificarea activităţii politico-ideologice în rîndul tineretului Una din problemele de cea mai mare importanţă care pre­ocupă, în această perioadă, or­ganizaţiile U.T.C. este dezba­terea modului in care se înfăp­tuieşte programul ideologic al partidului şi stabilirea principa­lelor măsuri în vederea îmbu­nătăţirii continue a activităţii politico-ideologice şi cultural­­educative in rîndul tineretului, dezbatere ce urmează a fi de­clanşată încă de la începutul lunii februarie. Despre modul în care se pregătesc in vederea a­­cestei acţiuni, ne-a vorbit tova­răşul Ioan Bonea, prima-secretar al Comitetului judeţean Satu- Mare al U.T.C. : — Dat fiind că avem la dis­poziţie o perioadă extrem de scurtă pînă la începutul a­­cestor acţiuni am procedat la adoptarea unor măsuri o­­perative încă din luna ianua­rie. Deci, este vorbă nu de... intenţii ci, mai mult, de lucruri care să se înfăp­tuiască. Iată, pe scurt, cum am procedat noi : mai intii am or­ganizat instruirea cu activele comitetelor judeţean, municipal şi orăşeneşti ale U.T.C. în a­­ceastă instruire, sunt convins, am reuşit să clarificăm toate problemele legate de viitoarele dezbateri şi să marcăm, clar, direcţiile în care vor acţiona activiştii U.T.C. Am făcut apel la spiritul lor de dăruire din muncă deoarece perioada care urmează va solicita din plin eforturile tuturor. Accentuez în mod deosebit pe sarcinile ce revin activiştilor U.T.C. deoa­rece în lunile care urmează ei vor fi primii chemaţi să ajute concret la buna desfăşurare a dezbaterilor. Numai astfel a fost posibil ca pină în 30 ianuarie să fie terminate in­struirile activelor U.T.C. din unităţile economice, şcoli şi co­mune. Dealtfel, in toată această perioadă activiştii sunt alături de membrii birourilor organiza­ţiilor U.T.C., de secretarii aces­tora, ajutîndu-i direct în întoc­mirea materialelor ce­ vor fi prezentate uteciştilor. Ei vor participa efectiv la dezbateri şi vor reţine principalele probleme discutate. Deocamdată am în­tocmit graficele cu participarea activiştilor la instruirile active­lor U.T.C. din unităţile econo­mice, şcoli şi comune. Ur­mează să realizăm asemenea grafice şi cu datele de desfă­şurare a adunărilor generale U.T.C. din unităţile industriale şi şcoli şi din comune. Acestea sunt cîteva din măsurile organi­zatorice prin care, gîndim noi, vom asigura bunul mers­ al dezbaterilor. în plus, voi adău­ga că, permanent, atit eu cit şi membrii secretariatului comi­tetului judeţean U.T.C., vom e­­fectua un riguros control al în­deplinirii sarcinilor pe care le-am trasat la instruire. Dispunem de o tematică orientativă întocmită de Bi­roul C.C. al U.T.C. Tematica conturează un cadru larg dez­baterilor şi oferă un minunat prilej de afirmare a forţei po­litice şi educative a organizaţii­lor U.T.C. Respectînd această TEODOR POGOCEANU (Continuare in pag. a ll-a) In­tlimpinarea Congresului deputaţilor consiliilor populare PENTRU NOUL CHIP AL ORAŞELOR în numeroase aşezări de pe cuprinsul ţării încep să se ma­terializeze prevederile planuri­lor, consiliilor populare privind dezvoltarea şi modernizarea ur­banistică a localităţilor în acest cincinal. In municipiul Galaţi, spre exemplu, se află, în pre­zent, un lucru blocuri însumind 3 500 de apartamente, care vor întregi ansamblurile de locuin­ţe , din vechiul centru civic al oraşului, din cartierele Mazepa, Dunărea, Aeroport, în localită­ţile Roman, Piatra Neamţ, Tg. Neamţ, Bicaz, Roznov şi Bălţă­­teşti, din judeţul Neamţ, au în­ceput lucrările de construcţie a peste 1200 apartamente prevă­zute în planul pe acest an. Aces­te aşezări îşi vor spori zestrea de locuinţe cu obiective social­­culturale, in actualul cincinal, cu peste 14 500 de apartamente, 280 săli de clasă, grădiniţe, săli de sport şi altele. Constructorii cligieni au predat beneficiarilor primelaitW jje apartamente ,,din esttelftEPfizUte a ,fi ridicate in perîosfffiF 976—1080. Alte 180 de’ locuinţe sunt pregătite pentru recepţie, urmînd ca în curînd să-şi primească locatarii, în co­muna Bechet, judeţul Dolj — aşezare ce se pregăteşte să de­vină, intr-un viitor apropiat, lo­calitate urbană — au fost ter­minate primele 40 de aparta­mente ce conturează viitorul centru civic. Potrivit proiecte­lor, intr-o primă etapă, aici vor fi realizate 380 de apartamente, o creşă-grădiniţă, spaţii comer­ciale, unităţi prestatoare de ser­vicii, precum şi alte obiective social-culturale şi edilitar-gos­­podăreşti. Pentru Baia Mare, proiectanţii au definitivat deta­liile de sistematizare a celui mai mare ansamblu de locuinţe din acest oraş ale cărui lucrări de construcţie vor fi începute în curind. Noul cartier băimărean, denumit „Trai­an“, va fi străbătut de două importante artere de circulaţie şi va cuprinde blocuri cu pînă la 11 nivele, însumind 7 200 apartamente, precum şi o şcoală, grădiniţe şi creşe, ma­gazine, o zonă de agrement şi una sportivă, cu o suprafaţă de aproape 50 ha. La Baia Mare şi ,în alte localităţi ale judeţului Maramureş vor fi construite d in­­actualul cincinal 15 000 locuinţe, 321 săli de clasă, 3 140 locuri în creşe şi grădiniţe, alte obiective sociale, în judeţul Alba acţiu­nea de modernizare şi dezvolta­re a localităţilor prevede ca pînă la finele anului 1980 în această parte a ţării să fie construite aproape 15 000 de apartamente. Localităţile rurale Baia de Arieş, Teiuş, Jidvei şi Albac vor deveni, in viitor, centre urbane, iar comunele Ighiu, Ciuruleasa, Unirea, Sălciua, Şona şi Spring se vor dezvolta cu prioritate pentru a servi ca model de or­ganizare şi activitate altor aşe­zări din mediul sătesc. (Agerpres) FIECARE COMUNĂ ARE SALĂ DE SPORT... ...şi totuşi, în unele locuri, activitatea sportivă lipseşte Pentru intensificarea activităţi­lor sportive de masă în mediul rural, Comitetul Central al U.T.C., Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, Consi­liul culturii şi educaţiei socialiste au întocmit un amplu program de măsuri care prevede ca, în perioada de iarnă, aşezămintele culturale să constituie centrul tu­turor activităţilor sportive de la sate. Aici trebuie să se organi­zeze întreceri de şah, tenis de masă, trîntă, lupte, judo, popice, tir, alte probe incluse în Cupa tineretului sau Complexul poli­sportiv „Sport şi sănătate“, du­minici cultural-sportive, serbări şi reuniuni, întîlniri cu sportivi de performanţă etc. care au me­nirea să le cultive tinerilor să­teni interesul şi pasiunea pen­tru practicarea sistematică a AL. BALGRADEAN (Continuare In pag. a lll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXII, SERIA II, Nr. 8 303 4 PAGINI 30 BANI LUNI 2 FEBRUARIE 1976 Azi şi miine,­­o desfăşoară la Oradea finala pe ţară a con­cursului „Miini măiestre“, pentru desemnarea celor mai buni tineri lucrători din întreprinderile textile (amănunte privind or­ganizarea şi desfăşurarea, in pagina a IlI-a). RECORDURI BN ABATAJE VULCAN Plină de iniţiativă şi hărnicie tinerească , aşa este caracterizată activitatea desfăşurată de minerii din brigada de tineret condusă de utecistul Constantin Popa de la exploatarea minieră Vulcan. Angajaţi in întrecerea so­cialistă, pornim de colecta­nt mine n­um­­im sporitei producţiei de cărbune epesi­ficabil, membrii brigăzii au înregistrat un adevărat record pe exploatare in extragerea cărbunelui cu combina, realizind intr-una din zile, un randament de 12,3 tone pe post. A­­ceastă brigadă fruntaşă de tineri mineri a extras, in prima lună a anului, o cantitate suplimentară de cărbune care poate consti­tui materia primă necesară pentru produce­rea a peste 1000 tone semicocs. HORAŞTI Duminică dimineaţa, la ieşirea din ulti­mul şut al lunii ianuarie, minerii din forma­ţia condusă de brigadierul Ion Matei, de la Exploatarea carboniferă Horăşti, au ridicat la 105 metri volumul lunar de avansare in­­tr-u­n abn­taj­ cu susţinere individuală a stra­tului şi tăiere a cărbunelui cu combina. În­registrat in condiţii grele de lucru, strat ni­sipos în zonă, infiltraţii de apă etc, succe­sul constituie un record de tehnică minieră in sistemul amintit, viteza de avansare In­­trecind cu 13 metri vechiul record ce a a­­parţinut aceluiaşi colectiv.­ ­Agerpres) prin unități agricole ifin haria­tul llfMl ÎN CÎMP LA ORA ACTUALĂ • Executarea arăturilor adinei pe ultimele suprafeţe • Fertilizarea terenurilor semănate cu griu J­ORA PATRIEI MELE“ ....Stimată tovarăşă directoare, stimaţi tovarăşi profesori. In aceste momente deosebit de emoţionante, cind cu mina pe drapel am jurat să ne dăm viaţa pentru apărarea patriei, am avut plăcerea să auzim frumoasele cuvinte adresate prin telegramă, nouă şi comandanţilor noştri... Ne-aţi dat dovadă şi de această dată că sunteţi alături de noi şi ne păstraţi in amintirile fru­moase ale anilor de şcoală. La rindul nostru nu vom uita nici­odată cei 5 ani în care ne-aţi c­rescut, ne-aţi învăţat, ne-aţi dat numai sfaturi bune pe care urmindu-le vom ieşi întotdeauna primii“... „Întotdeauna primii". Deviză, angajament de onoare. 59 din cei 66 absolvenţi ai primei pro­moţii a Liceului industrial de­­construcţii şi arhitectură Baia Mare sunt astăzi studenţi ai in-­­stitutelor de construcţii din Cluj-Napoca, Iaşi şi Bucureştii Autorii emoţionantelor tinduri, adresate dascălilor, intr-unul din momentele cele mai pline de emoţii sunt studenţi. Studenţi­­ostaşi. 115 studenţi-ostaşi din 131 de absolvenţi. Cel mai mare procent din ţară. Colegii lor mai mari, cei din prima promoţie, sunt toţi studenţi integralişti. 80 la sută dintre ei cu note intre 9—10. Lencbe Socaci, premianta ■liceului, a luat toate examenele cu 10... Întotdeauna primii. Foş­tii elevi-constructori buimăreni işi onorează deviza şi şcoala. In 1975 pe listele de admitere ale facultăţilor de drumuri şi poduri din Iaşi şi Bucureşti, pri­mele locuri sunt ocupate de ab­solvenţii Liceului de construcţii şi arhitectură din Baia Mare... Cea mai mare medie pe regi­ment la examenul pentru gra­dul de fruntaş a fost obţinută de studentul­ ostaş Mihai Costin, absolvent al liceului, întotdeau­na primii... Pavel Mare, unul dintre cei 16 absolvenţi care au intrat direct in producţie, este astăzi, după numai cîteva luni de meserie, şef de lot — insta­laţii pe Şantierul de investiţii din Borşa. Ceilalţi îndeplinesc funcţii de maiştri, ajutori de maiştri... întotdeauna primii. Splendidă lecţie de voinţă, de recunoştinţă faţă de cei ce i-au învăţat să fie întotdeauna învin­gători. ...Aproape 90 la sută dintre maiştrii şantierelor maramure-DAN vasilescu (Continuare in pag. a ll-a) MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU adresat Conferinţei internaţionale de solidaritate cu lupta poporului angolez, sub conducerea M.P.L.A., împotriva agresiunii imperialiste şi rasiste LUANDA Am­ deosebita plăcere de a vă adresa, in nu­mele poporului român şi al meu personal, un cordial mesaj de salut dumneavoastră, parti­cipanţi la lucrările Conferinţei internaţionale de solidaritate cu lupta poporului angolez. Conferinţa dumneavoastră se desfăşoară în condiţiile unor­adinei transformări revoluţio­nare, sociale şi naţionale, care determină pu­ternice mutaţii în raportul de forţe pe plan mondial. In anul care a trecut, mişcarea de eli­berare naţională a popoarelor aflate sub domi­naţie străină a repurtat succese însemnate. Noi popoare au scuturat jugul colonial, şi-au do­­bindit independenţa, trecind pe calea dezvol­tării economico-sociale de-sine-stătătoare. Poporul român a salutat cu adîncă satisfacţie încununarea luptei pentru eliberare naţională a popoarelor din Angola, din Guineea-Bissau, Mozambic, Insulele Capului Verde, Sao Tomé şi Principe de care este legat prin trainice re­laţii de solidaritate şi prietenie. în prezent, po­porul nostru îşi exprimă hotărîrea de a spri­jini in continuare eforturile noilor state inde­pendente pentru construirea unei, vieţi noi, li­bere şi prospere. Obţinerea independenţei de stat de către po­porul angolez, ca rezultat al luptei îndelungate, plină de eroism şi sacrificii, constituie o nouă confirmare a invincibilităţii luptei popoarelor pentru dreptul de a fi deplin stăpine pe desti­nele lor, de a-şi făuri liber viitorul, în confor­mitate cu aspiraţiile şi năzuinţele lor funda­mentale, pentru lichidarea definitivă a colonia­lismului, a practicilor neocolonialiste, a poli­ticii de discriminare rasială şi apartheid. Timp de peste un deceniu, poporul român a urmărit cu sentimente de caldă prietenie şi sim­patie lupta eroică a poporului angolez pentru cucerirea libertăţii şi independenţei naţionale, şi-a manifestat cu consecvenţă solidaritatea mi­litantă cu cauza justă a acestui popor, acordin­­du-i sprijin material, politic, diplomatic. Salutind proclamarea independenţei Angolei, România a stabilit relaţii de colaborare cu gu­vernul angolez creat de M.P.L.A., reprezentant legitim al poporului angolez. Ca prieten al po­porului angolez, poporul român urmăreşte­ cu îngrijorare încălcarea suveranităţii şi integrită­ţii Angolei ca urmare a intervenţiei imperialiste şi rasiste. România se pronunţă ferm pentru retragerea din Angola a trupelor Republicii Sud-Africane, pentru încetarea oricărei inter­venţii imperialiste, astfel ca poporul angolez să-şi poată soluţiona de­ sine-stătător probleme­le interne, in conformitate cu interesele sale vitale, să realizeze şi să consolideze unitatea na­ţională, să apere independenţa şi integritatea teritorială, să asigure dezvoltarea economică a ţării pe calea progresului şi civilizaţiei. Poporul român va acorda întregul său­ sprijin luptei poporului angolez pentru dezvoltarea eco­­nomico-socială independentă, în spiritul prie­teniei şi solidarităţii dintre popoarele noastre vom acţiona pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare economice şi­ de cooperare în pro­ducţie, corespunzător intereselor şi voinţei celor două ţări, considerînd că aceasta serveşte tot­odată şi cauzei luptei împotriva imperialismu­lui, colonialismului şi neocolonialismu­lu­i, cit şi cauzei colaborării internaţionale şi păcii. Consecventă politicii sale de pace şi cola­borare între popoare, Ron­ania va acţiona, şi in viitor, pentru lichidarea deplină şi definitivă a oricăror rămăşiţe de colonialism, a neocolonia­­lismului, a oricărei politici rasiale şi de apartheid, pentru înlăturarea tuturor focarelor de război, a surselor de tensiune din lume, pen­tru soluţionarea marilor probleme ale vieţii in­ternaţionale, pe calea tratativelor, în interesul tuturor popoarelor, pentru instaurarea unei noi ordini economice şi politice mondiale, bazată pe egalitate şi echitate, pentru triumful cauzei păcii, libertăţii, independenţei naţionale şi pro­gresului social. Este convingerea noastră profundă că înfăp­tuirea acestor deziderate fundamentale ale ome­nirii face mai necesară ca oricînd unirea, pe plan naţional şi internaţional, a eforturilor tu­turor forţelor progresiste, populare, antiimpe­­rialiste, in scopul unei dezvoltări libere, inde­pendente a tuturor popoarelor, al promovării unei politici noi de pace şi colaborare între naţiuni. Urez succes deplin Conferinţei dumneavoastră, iar poporului angolez prieten, împlinirea idea­lurilor sale de libertate, democraţie, bunăstare şi progres. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Încheierea lucrărilor celui de-al Vl-lea Congres al cooperaţiei de consum TELEGRAMĂ ADRESATĂ C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (IN PAGINA A 3-A) Tractoarele înscriu brazde negre pe covorul alb. Sec­venţă surprinsă pe pămân­turile cooperatorilor din co­muna Curcani, judeţul Ilfov De cîteva zile, meteorologii avertizează : temperatura scade simţitor, în multe părţi ale ţării ninge. Şi dacă prognozele au valoarea lor în ceea ce-i pri­veşte, să zicem, pe cei poposiţi la o cabană, echipele de salva­­mont ori diriguitorii drumurilor publice, o semnificaţie aparte, majoră prezintă însă pentru lu­crătorii ogoarelor. Am înţeles acest lucru o dată în plus, zilele acestea, in cimpia bărăgană. Sunt trei grade sub zero — şi după cum ar spune Ion Istrate, şeful secţiei de mecanizare Curcani, judeţul Ilfov — timp optim de muncă. Aici, ca în nu­meroase alte aşezări rurale, timp optim de muncă înseamnă, la ora actuală, in principal execu­tarea a două importante lucrări in cîmp : arăturile adinei, în ve­derea insămintărilor din primă­vară şi fertilizarea terenurilor semănate cu griu, a celorlalte suprafeţe agricole. La marginea satului Sălcioara, citeva tractoare înscriu brazde negre pe covorul alb. Drumuri lungi, dus şi intors, cu exacti­tate matematică, fără odihnă. „Deşi gama lucrărilor este mai redusă faţă de alte anotimpuri , ne spune, in sfîrşit, mecani­zatorul Petre Panduru, la rugă­mintea noastră pentru un minut de răgaz — intensitatea muncii este aceeaşi“. Aflăm astfel că ţăranii cooperatori din Sălcioara şi Curcani sunt­­ recunoscuţi pen­tru hărnicia lor, iar bunele re­colte pe care le obţin se dato­­resc efectuării lucrărilor agrico­le in timpul optim, cu exigenţă pentru calitatea lor, în legătură cu graba mult prea evidentă a celor cinci tineri mecanizatori, Petre Panduru se explică : „Ploile de mai înainte au în­muiat atît de mult pămmtul­ in­cit au împiedicat ieşirea tractoa­relor in cimp. Acest fapt, insă, nu ne putea lăsa cu datoria neonorată“. Reţinem, deci, că a­­cum, la minus trei grade, pă­­mintul este numai bun de arat. De altfel, amplificindu-şi efortu­rile,, mecanizatorii mai au de arat doar 70 hectare, ceea ce în­seamnă incă 2-3 zile bune de muncă, în care gerul este un „indicator“ necesar. „La minus 5 grade, după cum se anunţă timpul (din cabina unui tractor se aude muzica unui tranzistor !) vom relua fertilizarea celor 1 200 hectare cu griu“ — conchide unul din mecanizatori. Dar mi­nutul de discuţie solicitat s-a consumat, oamenii îşi verifică utilajele şi reintră în brazdă. Se înscriu din nou drumuri lungi, de efort şi competenţă, trasate cu exactitate matematică, fără odihnă , drumuri sigure ale vi­itoarelor recolte bogate. Notăm in carnet numele autorilor — Eugen Sterian, Marin Cristea, Gheorghe Stan, Petre Grigore, alături desigur de al lui Petre Panduru, interlocutorul nostru — şi ne continuăm traseul, în comuna Chirnogi, primarul Lazăr Manea, ne împărtăşeşte cuvinte de frumoasă apreciere la adresa tinerilor. „Sunt peste 300 — şi indiferent de profesie (elev, cooperator, funcţionar) toţi îşi aduc contribuţia la acti­vitatea agricolă“. Marin Pironea, secretarul comitetului comunal U.T.G. ne vorbeşte despre ace­laşi efort pe care, în această perioadă, îl depun în mod deo­sebit mecanizatorii. In coopera­tiva agricolă de producţie, la acţiunea de fertilizări se eviden­ţiază în mod deosebit tinerii Nicolae Burulean, Ion Moga, Ilie Ilie. Pe terenurile întreprinderii agricole de stat (aproape 4 000 de hectare cu griu) fertilizarea se face cu ajutorul avionului. Gunoiul de grajd, însă, este transportat şi împrăştiat în cîmp de tinerii mecanizatori Constan­tin Crîngaşu, Nicolae Jurubiţă, Marin Dănilă. Consemnînd că reparaţiile utilajelor pentru cam­pania de primăvară au fost realizate în ritmul planificat (şeful sectorului mecanic este însuşi secretarul U.T.C.) înche­iem aici o pagină din activitatea fără odihnă a lucrătorilor de pe ogoarele Bărăganului, în care cu majuscule de apreciere am transmis o secvenţă din efortul şi dăruirea tinerilor. I. ANDREIŢA „Poezia", de Gabriela Adoc,­­ una din lucrările prezen­tate in Salonul de artă plas­tică asupra căruia pre­zentăm­­UN PUNCT DE VEDERE de Grigore Arbore • Manifestări cultura­le în întîmpinarea Congresului depu­taţilor consiliilor populare • Săptâmîna cinema­tografică • Selecţiuni muzicale

Next