Scînteia Tineretului, martie 1976 (Anul 32, nr. 8327-8353)

1976-03-01 / nr. 8327

"SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Ritm intens, susţinut pentru executarea tuturor lucrărilor de sezon (Urmare din pag. I) fie a obţinerii unor producţii su­perioare. După datele de la Co­mitetul judeţean Ilfov al U.T.C., numai ieri pe ogoarele judeţului au participat la acţiunea de fer­tilizare a solului peste 4 500 ti­neri. Prin acţiunea tinerilor ogoarele ilfovene au fost fertili­zate cu peste 560 tone gunoi de grajd. La Tufa, cooperatorii Ion Petre şi Constantin Pistol, îm­prăştiau ultimele cantităţi de gunoi de grajd pe lotul legumi­col. Tinerii cooperatori din Mi­hăileşti, ca şi colegii lor din Novaci, numai ieri au executat, cu căruţele, peste 50 şi, respectiv, 30 de transporturi în cîmp. Secretarul comitetului comunal al U.T.C., Ion Cosovanu, remarca participarea deosebită a tuturor membrilor organizaţiei, între fruntaşi remarcîndu-se Silviu Ţicu, Lazăr Costache, Gheorghe Crăciun, Nicolae Ungureanu, Ion Dinu, Vasilca Dragne, precum şi, pildă stimulatorie a exemplului personal, secretarii U.T.C. din cele două cooperative agricole de producţie : Ecaterina Dumi­tru şi Ioana Berceanu. Poate , pentru a înţelege pe deplin sem­nificaţia acestei acţiuni, adevă­ratele valenţe ale iniţiativei ute­­ciste — este nevoie să mai fa­cem o precizare deosebit de im­portantă: ieri cooperativele agri­cole de producţie Mihăileşti şi Novaci au realizat indicatorii planificaţi la fertilizări. Următorul popas l-am făcut la întreprinderea agricolă de stat Mihăileşti. După cum ne informa tovarăşul inginer Con­stantin Ghiţă, directorul unităţii, toate forţele au fost concentrate pentru grăbirea ritmului de execuţie a lucrărilor de fertili­zare. Inginerul Gheorghe Neam­­ţu, şeful sectorului chimizare, sector recent înfiinţat, se afla — alături de oamenii pe care-i conduce — în plină activitate. Ieri, ca şi în zilele ce au premers raidului nostru, formaţia specia­lizată, constituită dintr-un parc de 10 tractoare cu 10 remorci basculante şi 5 tractoare cu 5 maşini de împrăştiat gunoi au lucrat un ritm susţinut : pe 15 hectare din tarlalele rezervate cultivării cu furaje, legume şi cartofi timpurii au fost împrăş­tiate peste 750 tone gunoi de grajd. Pe panoul fruntaşilor, mecanizatorii: Dumitru Militant, Gheorghe Diţu, Ion Apostol, Constantin Popa, Mihai Ciocan, Gheorghe Neacşu. Pentru a în­tregi imaginea acestei importan­te activităţi, tovarăşul Vasile Pană, inginerul-şef al I.A.S., sublinia că, pînă la această oră, aplicarea îngrăşăminte­lor chimice azotoase a fost încheiată, potrivit programu­lui, la toate culturile pla­nificate­­ greu, orz boabe şi orz fulguire, furaje şi legume. In săptămîna pe care o înce­pem formaţia specializată va executa fertilizarea cu gunoi de grajd cu o viteză zilnică de 500 tone, ceea ce înseamnă că, la jumătatea săptăminii, lucrul va fi încheiat. Pe aceleaşi coordonate se în­scriu şi realizările cooperatori­lor din Călugăreni. La C.A.P. Brănişteni, Uzunu, Hulubeşti şi Călugăreni întreaga suprafaţă cultivată cu grîu a fost fertili­zată. Cantităţi însemnate de gu­noi de grajd au fost împrăştia­te pe ogoarele destinate semă­năturilor de primăvară : 1000 tone la Brănişteni, 1 500 tone la Uzunu, 2 000 tone la Hulu­beşti, 1 800 tone la Călugăreni. In discuţia pe care am avut-o, secretarul comitetului comunal de partid şi primar al Călugă­­renilor, tovarăşul Grigore Ol­­teanu, sublinia că, răspunzînd indicaţiilor date recent de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, în această săptămînă vor fi mobi­lizate toate forţele penttru ca fertilizarea solului să fie urgent încheiată. In legumicultura — activitate spornică Concomitent cu acţiunile de fertilizare a solului, inclusiv a terenurilor destinate plantării legumelor, lucrătorii din agri­cultura judeţului Ilfov acordă atenţia cuvenită amenajării ră­sadniţelor şi solariilor, pregăti­rii seminţelor şi materialului săditor destinat legumiculturii. Notăm cîteva din constatările raidului efectuat ieri in locali­tăţi din judeţul Ilfov. La sera cooperativei agricole de pro­ducţie Călugăreni 4 milioane de fire de roşii sunt gata pregătite spre a fi livrate celorlalte uni­tăţi cooperatiste şi cetăţenilor spre a le planta în curţi. In seră se execută lucrări de repicat. La C.A.P. Mihăileşti, terenul pe care se vor cultiva varză, ro­şii şi vinete este în curs de fertilizare. Cooperatorii, încă de pe acum, pregătesc aracii de susţinere. La I.A.S. Mihăileşti, în serele modern amenajate şi dotate, materialul semincer pentru cartofii timpurii este pregătit. După aprecierea ingi­­nerului-şef al unităţii, tovară­şul Vasile Pană, ca urmare a asigurării unor condiţii optime de luminozitate şi a spaţiilor co­respunzătoare dintre lădiţe ma­terialul semincer se prezintă foarte bine. Pe 50 de hectare au fost executate lucrări de scarifi­­cat şi fertilizat cu dejecţie de pasăre şi gunoi de grajd, acţiuni menite să ducă la realizarea angajamentului pe care lucrăto­rii de aci şi l-au asumat , de pe fiecare hectar cultivat să se obţină o producţie de 21 tone legume. Iată deci cîteva din acţiunile întreprinse, participarea intensă a lucrătorilor ogoarelor, a tine­rilor din judeţul Ilfov pentru înfăptuirea sarcinilor ce le stau în faţă, pentru imprimarea unui ritm susţinut campaniei de pri­măvară. Încă din aceste prime zile bune de lucru, încă de pe acum sunt pregă­tiţi aracii pentru susţinerea culturilor legumicole. In ima­gine, cooperatorii Constantin Pistol si Ion Petre Cu ajutorul maşinii de împrăştiat gunoi, mecanizatorul Gheorghe Diţu fertilizează zilnic cu graniţă 2 hectare de pajişti ÎNCHEIEREA REPARĂRII TRACTOARELOR! (Urmare din pag. I) ele nu an de cauze... locale. Munca a fost bine organizată, atent urmărită și îndrumată, fapt ce a făcut ca marea majo­ritate a utilajelor să fie pregă­tită. De bună apreciere se bucură astfel activitatea desfă­șurată de S.M A. Vișina (direc­tor Ion Plotea), unitate care este si staţie-pilot a Institutului de cercetări de mecanică agricolă. Cu toate acestea, pentru unele maşini lipsesc şi la această oră piesele necesare reparaţiilor. In principal este vorba de arbori motor, cămăşi de cilindri, chiu­­lase, piese din cutia de viteză, cuţite de freză. Trustul S.M.A. a dovedit iniţiativă, infiinţind in cadrul marilor centre secţii de recondiţionări. „Dar cu toată strădania noastră, fiind vorba de repere importante, acţiunea n-a putut acoperi pe de-a-ntre­­gul necesarul de piese“. Cuvin­tele aparţin inginerului Aurel Angh­el, care răspunde, la nive­lul trustului, de problema repa­raţiilor. „Zilnic bat drumul că­tre baza judeţeană de aprovi­zionare — ne spune dinsv­l — dar şi baza-i goală. Din cota de piese prevăzute a fi livrate in trimestrul I al acestui an n-a intrat nimic in bază“. Facem, deci, public apelul me­canizatorilor din Olt, cu convin­gerea că forurile corespunzătoa­re vor dovedi receptivitatea ne­cesară. Ele au datoria să inter­vină pe lingă unitățile producă­toare de piese de schimb, in ve­derea onorării cit mai grabnice a datoriilor pe care si le-au a­­sumat prin contract. 1. Profesor la catedra de Chimie analitică, Facultatea de Chimie la disciplinele : „Chimie analitică calitativă“, „Metode de determi­nare a constantelor analitice“, „Metode electrochimice de anali­ză“, „Activitatea de cercetare la proiect specializare“ şi „Chimie analitică“ poziţia 4 din statul de funcţiuni ; 2. Conferenţiar la Catedra de Inginerie chimică. Facultatea de Inginerie chimică la disciplinele : „Operaţii şi utilaje în industria chimică anorganică**, „Operaţii şi utilaje- In industria chimică orga­nică şi macromolecule“ şi „Opera­ţii şi utilaje în industria chimică" poziţia 5 din statul de funcţiuni ; 3. Conferenţiar la Catedra de Filozofie, Facultatea de Aeronave la disciplina : „Filozofie“ poziţia 5 dinn statul de funcţiuni ; 4. Conferenţiar la Catedra de Filozofie, Facultatea de Aeronave la disciplina­­ „Filozofie“ poziţia 6 din statul de funcţiuni ; 5. Conferenţiar la Catedra de Economie politică, Facultatea Me­canică agricolă la disciplina : „E­­conomie politică“ poziţiile 12, 13, 14 din statul de funcţiuni ; 6. Şef de lucrări la Catedra de Telefonie-telegrafie, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii la disciplina : „Telefonie“ poziţia 12 din statul de funcţiuni ; 7. Şef de lucrări la Catedra de Telefonie-telegrafie, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, la disciplinele : „Electronică“ şi „E­­chipamente pentru comutaţie tele­fonică şi telegrafică“ poziţia 13 din statul de funcţiuni : 8. Şef de lucrări la Catedra de Motoare cu ardere internă, Fa­cultatea de Mecanică, la discipli­nele : „Motoare termice“ şi „Mo­toare pentru automobile“, poziţia 14 din statul de funcţiuni : 9. Şef de lucrări la Catedra de Inginerie chimică, Facultatea da Inginerie chimică la disciplinele 3 „Operaţii şi utilaje“ şi „Termo­dinamică tehnică şi mecanica fluidelor" poziţia 6 din statul da funcţiuni­i 10. Şef lucrări la Catedra de Tehnologia silicaţilor şi compuşi­lor oxidici, Facultatea de Ingine­rie chimică la disciplinele : „Chi­mia fizică gener­ală a silicaţilor“, „Tehnologia ceramicii şi refrac­tarelor" şi „Bazele cercetării ex­perimentale“, poziţia 5 din statul de funcţiuni . 11. Lector la Catedra de Ma­tematici II. Facultatea de Aerona­ve la disciplinei : „Matematici superioare“ şi „Analiză matema­tică“, poziţia 4 din statul de func­ţiuni ; 12. Şef de lucrări la Catedra de Educaţie fizică, Facultatea de E­­lectrotehnică la disciplina „Jocuri sportive de baschet“ poziţia 9 din statul de funcţiuni ; 13. Şef de lucrări la Catedra de Mecanică fină la Facultatea de Mecanică la disciplinele : „Me­canisme şi elemente constructive de mecanică fină“ şi „Metrologie aplicată“ poziţia 27 din statul de funcţiuni ; 14. Asistent la Catedra de Elec­trotehnică I. Facultatea de Elec­trotehnică la disciplinele : „Elec­trotehnică“, „Electrotehnică şi e­­lectronică industrială“, „Electro­tehnică şi instalaţii electrice“ şi „Bazele electrotehnicii“ poziţia 35 din statul de funcţiuni ; 15. Asistent la Catedra de Elec­trotehnică I, Facultatea de Elec­trotehnică la disciplinele : „Elec­trotehnică şi electronică indus­trială“ şi „Electrotehnică şi in­stalaţii electrice“ poziţia 36 din statul de funcţiuni ; 16. Asistent la Catedra de Cen­trale electrice, Facultatea de E­­nergetică la disciplinele : „Siste­me noi de producere a energiei electrice“, „Montarea şi exploata­rea centralelor termoelectrice“, „Termoenergetică industrială şi termoficare“, „Instalaţii term­ice industriale“, „Gospodărirea ener­giei în industrie“, „Fiabilitate In energetică“, „Centrale termo şi hidro­electrice“ şi „Centrale elec­trice“ poziţia 30 din statul de funcţiuni ; 17. Asistent la Catedra de Calcu­latoare, Facultatea de Automati­că la disciplina : „Programare“ poziţia 36 din statul de funcţiuni; 18. Asistent la Catedra de Calcu­latoare, Facultatea de Automatică la disciplina : „Dispozitive şi cir­cuite electronice“ poziţia 39 din statul de funcţiuni ; 19. Asistent la Catedra de Elec­trotehnică II. Facultatea de Auto­matică la disciplinele : „Electro­tehnică şi echipament electric de mecanică fină“, „Electrotehnică şi maşini electrice" şi „Bazele elec­trotehnicii“ poziţia 21 din statul de funcţiuni ; 20. Asistent la Catedra de Teh­nologie electronică şi fiabilitate, Facultatea de Electronică şi tele­comunicaţii la disciplinele : „Con­strucţia aparatelor electronice şi a calculatoarelor“, „Construcţia şi exploatarea calculatoarelor elec­tronice“, „Materiale“, „Reglarea şi exploatarea echipamentelor elec­tronice“ şi „Instalaţii electronice pentru reglarea traficului" poziţia 26 din statul de funcţiuni ; 21. Asistent la Catedra de Tele­fonie-telegrafie". Facultatea de E­­lectronică şi telecomunicaţii la disciplinele : „Tehnica construc­ţiei reţelelor în cabluri locale şi lungă distanţă“, „Construcţia re­ţelelor telefonice“ şi „Linii şi sis­teme de transmisiuni“ poziţia 22 din statul de funcţiuni . 22. Asistent la Catedra de Elec­tronică aplicată, Facultatea de E­­lectronică şi telecomunicaţii la disciplinele : „Dispozitive electro­nice şi electronică industrială“, „Televiziune“, „Teoria transmisiei informaţiei“, „Elemente de elec­tronică aplicată“, „Electronică in­dustrială“ şi „Teoria informaţiei“ poziţia 23 din statul de func­ţiuni ; 23. Asistent la Catedra de Elec­tronică aplicată, Facultatea de E­­lectronică şi telecomunicaţii la disciplina : „Electronică indus­trială“ poziţia 24 din statul de funcţiuni ; 24. Asistent la Catedra de Mo­toare cu ardere internă, Faculta­tea de Mecanică la disciplinele : „Tehnologia de fabricaţie a ma­şinilor termice“, „Dinamica mo­toarelor“, „Motoare termice de tracţiune" şi „Motoare de auto­mobile" poziţia 17 din statul de funcţiuni ; 25. Asistent la Catedra de Re­zistenţa materialelor, Facultatea de Tehnologia construcţiilor de maşini la disciplinele : „Rezis­tenţa materialelor“ şi „Mecanică şi rezistenţa materialelor“ pozi­ţiile 26 şi 27 din statul de func­ţiuni ; 26. Asistent la Catedra de Geo­metrie descriptivă şi desen I, Fa­cultatea de Tehnologia construc­ţiilor de maşini la disciplina „De­sen tehnic“ poziţiile 23, 24, şi 25 din statul de funcţiuni ; 27. Asistent la Catedra de Geo­metrie descriptivă şi desen I, Fa­cultatea de Tehnologia construc­ţiilor de maşini la disciplinele : „Geometrie descriptivă şi desen" şi „Desen tehnic“ poziţia 26 din statul de funcţiuni ; 28. Asistent la Catedra de Teh­nologia construcţiilor de maşini, Facultatea Tehnologia construc­ţiilor de maşini la disciplinele : „Maşini-unelte şi control dimen­sional“, „Tehnologia fabricării maşinilor“, „Maşini-unelte şi pre­lucrarea metalelor“, „Tehnologii neconvenţionale“, „Construcţia şi exploatarea dispozitivelor“, „Scule aşchietoare şi dispozitive“ şi „To­leranţe şi ajustaje“, poziţia 27 din statul de f­uncţiuni ; 29. Asistent la Catedra de Teh­nologia construcţiilor de maşini. Facultatea Tehnologia construcţii­lor de maşini la disciplinele : „Scule aşchietoare şi dispozitive“, „Maşini pentru prelucrarea me­­talelor şi SDV“, „Maşini-unelte şi control dimensional“, „Maşini­­unelte şi control tehnic“, „Tole­ranţe şi ajustaje“ şi „Control teh­nic“, poziţia 23 din statul de func­ţiuni . 30. Asistent la Catedra de Teh­nologia metalelor, Facultatea de Tehnologia construcţiilor de ma­şini la disciplinele : „Tehnologia construcţiilor sudate“, „Tehnolo­gia materialelor“, „Tehnologie“ şi „Maşini-unelte şi măsurări me­canice“ poziţia 33 din statul de funcţiuni ; 31. Asistent la Catedra de Me­canică şi teoria mecanismelor, Fa­cultatea de Mecanică agricolă la disciplinele : „Mecanică“, „Meca­nică şi rezistenţa materialelor“ şi „Mecanică tehnică“ poziţia 42 din statul de funcţiuni ; 32. Asistent la Catedra de Me­canică şi teoria mecanismelor. Facultatea de Mecanică agricolă la disciplinele : „Mecanică“, „Me­canică şi rezistenţa materialelor" şi „Mecanică, rezistenţa materia­lelor şi organe de maşini“ poziţia 44 din statul de funcţiuni ; 33. Asistent la Catedra de Geo­metrie descriptivă şi desen II, Facultatea de Mecanică agricolă la disciplina „Geometrie descriptivă şi desen tehnic“ poziţia 20 din statul de funcţiuni ; 34. Asistent la Catedra de Teh­nologia transporturilor şi teleco­menzi feroviare, Facultatea de Transporturi la disciplinele . ..Sisteme de reglare a circulaţiei“ swfctt^nologie electronică“ pozi­­t^^^H din stătul de funcţiuni ; la Catedr­a de Peda­gogie şi Limbi străine, Faculta­tea de Transporturi la disciplina : „Limba germană“ poziţia 38 din statul de funcţiuni ; 36. Asistent la Catedra de Ma­tematici I, Facultatea de Trans­porturi la disciplinele: „Matema­tici speciale“ şi „Analiză mate­matică“ poziţia 30 din statul de funcţiuni ; 37. Asistent la Catedra de Ma­tematici I, Facultatea de Trans­porturi la disciplinele : „Mate­matici superioare“, „Matematici speciale“ şi „Analiză matemati­că“ poziţia 39 din statul de func­ţiuni ; 38. Asistent la Catedra de Ma­tematici I, Facultatea de Trans­porturi la disciplinele : „Analiză matematică“ şi „Algebră liniară şi geometrie analitică“ poziţiile 41 şi 43 din statul de funcţiuni ; 39. Asistent la Catedra de Ma­terial rulant, Facultatea de Trans­porturi la disciplinele : „Vagoane şi frîne“, „Locomotive şi automo­toare cu motoare termice“, „Trac­ţiunea trenurilor“, „Locomotive Diesel“, „Locomotive şi trenuri electrice“, „Dinamica materialu­lui rulant“ şi „Locomotive“ pozi­ţia 13 din statul de funcţiuni ; 40. Asistent la Catedra de Auto­vehicule rutiere, Facultatea de Transporturi la disciplinele : „E­­chipament electric şi de bord auto“, „Automobile“, „Dinamica autovehiculelor“, „Fabricarea pie­selor auto“, „Calculul şi construc­ţia autovehiculelor“ şi „Conducere auto“ poziţia 18 din statul de funcţiuni ; 41. Asistent la Catedra de Auto­vehicule rutiere. Facultatea de Transporturi la disciplinele: „Cal­culul şi construcţia autovehicu­lelor“, „Organizarea şi planifica­rea întreprinderilor auto“, „Fa­bricarea pieselor auto şi măsuri mecanice“, „Combustibili, lubri­­fianţi şi materiale speciale auto“, „Teoria traficului rutier“ şi „Ex­ploatarea tehnică auto“ poziţia 19 din statul de funcţiuni ; 42. Asistent la Catedra de Teh­nica transporturilor şi tele­comenzi feroviare, Facultatea de Transporturi la disciplinele : „Sis­teme de telecomandă“, „Măsurări electrice şi electronice“ şi „Tehno­logie electrică“ poziţia 18 din sta­tul de funcţiuni ; 43. Asistent la Catedra de Pe­dagogie şi Limbi străine, Facul­tatea de Transporturi la discipli­nele : „Metodică“ şi „Practică pedagogică“ poziţia 10 din statul de funcţiuni ; 44. Asistent la Catedra de Ma­tematici II, Facultatea de Aero­nave la disciplinele : „Analiză matematică“ şi „Matematici su­perioare“ poziţiile 12 şi 28 din sta­tul de funcţiuni ; 45. Asistent la Catedra de Ma­tematici II, Facultatea de Aero­nave la disciplina : „Analiză ma­tematică“ poziţiile 14 şi 20 din statul de funcţiuni : 46. Asistent la Catedra de Ma­tematici II. Facultatea de Aero­nave la disciplinele : „Matema­tici speciale“ şi „Analiză matema­tică“ poziţia 22 din statul­­ de funcţiuni : 47. Asistent la Catedra de Ma­tematici II. Facultatea de Aero­nave, la disciplina : „Matematici speciale“ poziţia 23 din statul de funcţiuni ; 48. Asistent la Catedra de Ter­ motehnică şi maşini termice. Fa­cultatea de Mecanică la discipli­nele : „Termotehnică“, „Cuptoare pentru industria chimică“. ..Ter­motehnică şi transmisia căldurii“ şi „Termotehnică, maşini şi in­stalaţii termice“ poziţia 17 din sta­tul de funcţiuni ; 49. Asistent la Catedra de Fizică, Facultatea de Aeronave, la disci­plinele : „Fizică“ şi „Mecanică“ poziţia 56 din statul de funcţiuni; 50. Asistent la Catedra de Fizică, Facultatea de Aeronave la disci­plina „Fizică“ poziţia 5­7 din sta­tul de funcţiuni. Candidaţii, la concurs vor de­pune la Secretariatul rectoratului Institutului politehnic Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 311—313, etajul I­, camera 219, în termen de 30 de zile de la data publicării anunţului în Buletinul Oficial pentru posturile de profesor, con­ferenţiar şi şef de lucrări (lector) şi respectiv de 15 zile pentru pos­turile de asistent, cererea de în­scriere împreună cu actele pre­văzute de Legea nr. 6 privind sta­tutul personalului didactic din R.S.R., publicată în Buletinul O­­ficial al R.S.R. partea I, nr. 33 din 15 martie 1969 și de Instruc-țiunile Ministerului Educaţiei şi nvăţămîntului nr. 84539/1969. Concursul se va ţine la rectora­tul Institutului politehnic Bucu­rești în termen de 3 luni de la data expirării termenului de în­scriere la concurs pentru posturi­le de profesor, conferenţiar şi şef de lucrări (lector) şi respectiv, 15 zile pentru posturile de asistent. Candidaţii la concurs sînt obli­gaţi să comunice în scris condu­cerii instituţiei sau întreprinderii unde îşi desfăşoară activitatea, în­scrierea la concurs. Concursul a fost publicat în Bu­letinul Oficial al R.S. România partea IlI-a, nr. 29 din 21 februa­rie 1976. LISTA ACTELOR NECESARE ÎNSCRIERII LA CONCURS PENTRU OCUPAREA DE POSTURI DIDACTICE : A. Pentru posturile de profesor şi conferențiar : — Cererea de înscriere, 2 exem­plare . — Memoriu de activitate didac­tică, ştiinţifică, tehnică în pro­ducţie şi socială, în 4 exemplare ; — Lista lucrărilor publicate sau în curs de publicare, 4 exempla­re ; — Lucrările de specialitate ela­borate, într-un exemplar ; — Autobiografie, în 3 exempla­re ; — Aprecierea activităţilor­­ di­dactică, ştiinţifică, obştească, tehnică, în producţie, eliberată de şeful catedrei pentru cei din învăţă­­mînt sau de colectivul de muncă unde candidatul îşi desfăşoară ac­tivitatea, pentru cel din afara în­­văţămîntului, însoţită de o adresă semnată de secretarul Comitetu­lui P.C.R. (numai pentru cei din afara I.P.B.) şi de către directo­rul instituţiei (întreprinderii), în care să se menţioneze că s-a ob­ţinut avizul favorabil al Comite­tului judeţean al P.C.R. sau al Se­cretariatului Comitetului de sector al P.C.R. pentru cei din munici­piul Bucureşti, pentru înscrierea la concurs ; — Copie legalizată de pe diplo­ma de studii superioare şi de pe anexa acesteia, în 2 exemplare ; — Copie legalizată de pe diplo­ma de doctor docent în ştiinţe sau de doctor, în 2 exemplare ; — Adeverinţă de vechime în muncă cu precizarea funcţiilor în care a activat, în 2 exemplare ; — în cazul în care diploma de studii superioare sau aceea de doctor docent sau de doctor este obţinută în străinătate se va de­pune traducerea legalizată de pe acestea în 2 exemplare, precum şi copie legalizată în 2 exemplare de pe adresa Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului privind echiva­larea acesteia. B. Pentru posturile de şef de lucrări şi asistent : — Cererea de înscriere la care se anexează : — Copie legalizată de pe diplo­ma de studii superioare şi de pe anexa acesteia (situaţia şcolară) — un exemplar ; — Memoriul de activitate ,ştiin­ţifică, tehnică şi didactică — 3 exemplare ; — Lista lucrărilor ştiinţifice pu­blicate sau în curs de publicare — 3 exemplare ; — Lucrările ştiinţifice publicate — un exemplar ; — Autobiografia — 2 exempla­re ; — Adeverinţă de vechime în muncă în care să se precizeze că s-a efectuat stagiul legal după repartizare — un exemplar ; — Copie legalizată (de Notaria­tul de Stat) de pe diploma de doctor — 1 exemplar ; — Aprecierea activităţilor : di­dactică, ştiinţifică, obştească şi tehnică în producţie eliberată de şeful catedrei pentru cei din învăţă­­mînt sau de colectivul de muncă unde candidatul îşi desfăşoară ac­tivitatea, pentru cei din afara în­­văţămîntului, însoţită de o adresă semnată de directorul instituţiei (întreprinderii) şi de secretarul Comitetului P.C.R. (numai pentru cei din afara I.P.B.), în care să se menţioneze că s-a obţinut a­­vizul favorabil al Comitetului ju­deţean al P.C.R. sau al Secreta­riatului Comitetului de sector al P.C.R. pentru cei din municipiul Bucureşti, pentru înscrierea la concurs. — Un dosar cu şină . — In cazul în care diplomele de studii sînt obţinute în străinătate, pe lîngă traducerea legalizată de Notariatul de Stat de pe acestea, se va depune şi un exemplar de pe adresa M.E.I. — Comisia Su­perioară de Diplome — privind echivalarea lor. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI ÎNVÂŢĂMÎNTULUI INSTITUTUL POLITEHNIC BUCUREŞTI anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice : Tineri cooperatori In vizită la unităţi industriale Ieri, duminică 29 februarie, s-a organizat prima acţiune din­­tr-un nou ciclu de activităţi iniţiate in judeţul Galaţi în in­­timpinarea Congresului educa­ţiei politice şi al culturii. Este vorba de vizita cooperatorilor din 14 cooperative agricole de producţie din judeţ în munici­piul Galaţi. In programul vizitei s-au înscris turul oraşului, vi­zitarea Şantierului naval şi a Combinatului siderurgic, pre­cum şi vizionarea spectacolu­lui „Acum şi în cele din urmă“, realizat de Teatrul dramatic din localitate. Organizatorii, Comi­tetul judeţean şi Uniunea jude­ţeană a C.A.P., au in vedere desfăşurarea a încă 5 acţiuni asemănătoare în duminicile ur­mătoare, în aşa fel, incit 2 200 de cooperatori, cei mai buni şi în special din sectorul zooteh­nic să aibă posibilitatea să cu­noască mai bine o parte din realizările industriale, edilitare și culturale contemporane. I. C. (Urmare din pag. I) nate, cele două prietene au ui­tat tot ce îşi puseseră în gind la intrarea lor în muncă. Ca­­trina Gagu ridea ca de o glumă de vechea ei hotărîre de a-şi continua studiile, iar Dorinei Gîrleanu i se părea un nonsens să-şi mai însuşească o meserie, să urce încet, pas cu pas, cu eforturi, treptele măiestriei pro­fesionale. Ele doreau pur şi simplu să aibă, deodată, tot ceea ce vedeau la grupul lor de „prieteni“ — bani, articole de lux, să doarmă ziua şi să se distreze noaptea... Taximetrista uită de cinstea şi probitatea specifice meseriei ei, se-nvaţă la bacşişuri şi, cum nici astea nu-i ajung, falsifică kilometrajul, acceptă curse du­bioase şi se implică în acţiuni de înşelătorie. In paralel, Do­rina Gîrleanu desfăşoară şi ea, pe cont propriu, o activitate si­milară. Apoi, gîndindu-se că in două vor avea un cîştig mai mare, se specializează la hoţia de articole de îmbrăcăminte în şcoli şi locuri publice. Semnifi­cativ pentru decăderea lor mo­rală, prima „lovitură“ o dau in şcoala în care învăţase Gîrlea­nu, fiindcă îi cunoştea perfect interiorul. Fosta elevă s-a re­întors tiptil în şcoala căreia ii datora 10 ani de învăţătură, în lăcaşul unde, printre altele, în­văţase că trebuie să fie cinstită, demnă. Iar prima ieşire în lume cu haine furate a fost o nuntă in familie, cind prietenele s-au dus gătite să arate in felul a­­cesta cine sunt ele ! N-au vor­bit la nuntă nici despre munca lor, nici despre vechile planuri —XI® B­A­RTOGRAFICA GIORDANO BRUNO Este destul de dificil de scris despre acest film care-ţi lasă un gust amar nu atît pentru desti­nul tragic al eroului — marele gînditor materialist al sfirşitu­­lui de veac al XVI-lea — cit pentru neputinţa întregii echipe, in frunte cu scenaristul şi regi­zorul Giuliano Montaldo, de a închega un film grav şi profund despre ultimii ani şi poate cei mai încărcaţi de simboluri­ ai vieţii lui Giordano Bruno. Si­gur, figura filozofului care s-a dezbărat de rasa de călugăr do­minican pentru a se elibera de sub rigorile absurde ale unei biserici închistate în dogmă şi pentru a-şi afirma ideile despre unitatea şi materialitatea uni­versului, idei care, transpuse in plan social şi politic, zguduiau din temelii eşafodajul unui ev mediu întunecat şi sîngeros, era extrem de dificil de întruchipat cinematografic. Răminerea la redarea strictă a datelor bio­grafice poate fi interesantă și simbolică prin însăși urmărirea destinului personajului. Dar am convingerea că Giuliano Mon­taldo şi Gian Maria Volonté (interpretul principal) au vrut să facă mai mult decit atît : au vrut să surprindă flacăra inte­rioară a eroului, flacără care, răzbătînd peste secole, devenind contemporană spectatorilor, să ardă pentru tot ceea ce Înseam­nă şi astăzi luptă pentru liber­tatea gîndului şi a spiritului, pentru egalitate şi dreptate so­cială. Dacă ar fi fost materiali­zată la un înalt nivel artistic, intenţia ar fi fost mai mult de­cit lăudabilă. Numai că se simte aici o permanentă discrepanţă între ce şi-au propus şi ce au reuşit să facă realizatorii peli­culei. Mai întii, este cu totul contrafăcută, cu totul exterioară atmosfera epocii. Regizorul, parcă mereu tentat de atracti­­vitatea superproducţiei, apelea­ză la fast şi paradă (e adevă­rat, deloc străine epocii) numai pentru a incita coloristic ochiul spectatorului şi nu pentru a sluji ideea filmului. Personajele par să recită fraze din docu­mente fără a se osteni deloc să-i şi reprezinte, in complexitatea lor umană, pe cei cărora res­pectivele fraze le sunt atribuite. Dar marea deziluzie o provoacă Gian Maria Volonté, acest ac­tor atit de pasionat şi credin­cios , interpret al unor tipuri de personaje cu o conştiinţă poli­tică înaintată, tipuri de perso­naje contestatare in faţa ne­dreptăţii sociale, a exploatării. El încearcă şi aici să contureze un asemenea tip, dar există o permanentă contradicţie între intenţia sa şi cadrul general în care se mişcă. Căderea regiei în contrafăcutul spectaculos nu numai că provoacă un divorţ e­­vident între personajul său şi restul mis-en-scenei, dar îl face şi pe el să abdice cîteodată de la formula de interpretare care i se potriveşte atît de bine. Ar fi destul de multe de spus des­pre filmul lui Giuliano Montal­do, dar numai unul mai merită o atenţie deosebită : folosirea culorii. Dacă la primele încer­cări de a face cinematograf în culori critici de mare prestigiu s-au opus din teama că noul ele­ment va duce la o copiere fidelă, neartistică a realităţii, că va în­depărta regizorii de căutarea şi găsirea unor mijloace de expre­sie care să suplinească plastic redarea colorată a vieţii, e ade­vărat că mari realizatori au reu­şit să demonstreze funcţia este­tică a culorii în film, faptul că ea poate deveni element esenţial de limbaj filmic, chiar ele­­ment-simbol. Numai că teama iniţială a acelor critici şi-a gă­sit totuşi „susţinerea“ într-un mare număr de pelicule care folosesc culoarea doar ca pe un „cîrlig“ la public, unul care să accentueze spectaculosul facil. Din păcate, intr-o mare măsură şi Giordano Bruno se înscrie printre acestea. CELE PE CARE NU LE-AM UITAT sînt tinerele pe care, cu mulţi ani în urmă, in timpul celui de al doilea război mondial, în a­­celaşi oraş, le-a instruit pentru a deveni un bun detaşament de genişti. Plăcut în acest film nu este numai tonul în care se derulează amintirea comandan­tului — ton simplu şi sensibil, fără să cadă în sentimentalisme — ci şi ambiţia regizorilor (Ana­toli Vehotko şi Natalia Troş­­cenko) de a se angaja într-o muncă destul de dificilă , de a compune caracterele unor ti­nere care, deşi în plin război, nu şi-au pierdut nici tinereţea, nici iluziile, nici veselia, nici încrederea, dar care dincolo de aparenţa zglobie şi neastîmpă­­rată posedă un fond solid, o mare putere de sacrificiu şi chiar tăria de a se supune ri­gorilor vieţii militare. In bună parte, realizatorii au trecut cu bine o asemenea grea încercare, realizînd o peliculă In care mo­mentele de dramă se îmbină ar­monios cu cele de o caldă me­lancolie, în care tragedia lur face loc printre clipele de des­tindere zîmbitoare. Cele pe care comandantul Va­­siliev nu le-a uitat, de care-şi aminteşte chiar şi astăzi, cind chipurile vesele, animate ale trecătorilor şi agitația citadină a Leningradului îi dau un sen­timent de linişte şi durabilitate. PREMIUL Tot o producţie e studiouri­lor „Lenfilm“ este el pelicula Premiul realizată de Serghei Mikaelian. Un film de actuali­tate care pune in discuţie tră­săturile de caracter ale omului nou, constructor al socialismu­lui. Gestul echipei lui Potapov de a refuza primele ce-i reve­neau pentru că depăşise planul dă naştere unei aprige discuţii între susţinătorii şi opozanţii a­­titudinii acesteia. Dar conduita pusă în dezbatere nu este re­zultatul vanităţii sau orgoliu­lui, ci al unui adevăr peste care etica de adevăraţi comunişti a membrilor echipei nu poate trece : datorită unor indiscipline petrecute pe şantier, respectiva brigadă nu-ţ­­ realizase planul iniţial, iar ministerul, plin de înţelegere, îl redusese substan­ţial. Or, acesta era „planul" de­păşit. Mai puţin interesant din punc­tul de vedere al construcţiei cinematografice, filmul lui Ser­­ghei Mikaelian este impresio­nant prin felul cum reuşeşte să contureze personalitatea omului nou, animat de o înaltă respon­sabilitate socială şi etică. Este de remarcat şi interpretarea câ­torva actori printre care Ev­­gheni Leonov, Vladimir Samoi­lov, Oleg Iankovski, MIRUNA IONESCU de viitor, ci doar s-au învîrtit mindre, arătîndu-şi hainele fu­rate. „Iată ce am devenit noi!“ păreau a spune. Și rudele n-au bănuit o clipă că deveniseră... hoaţe ! Catrina Gagu a avut un mo­­­ment cind poate încă ar fi pu­tut să se reîntoarcă la vechea sa viată. S-a îndrăgostit. A fă­cut planuri de viaţă curate, frumoase. Dar setea de­agoni­lor de miliţie... Josnică şi peni­bilă „ocupaţie“ îşi aleseseră două femei tinere, puternice, avind toate posibilităţile de afirmare ! — A fost o copilărie!. Încear­că să se scuze Caterina Gagu. — Eu n-aş fi făcut aşa ceva, ea m-a învăţat — se dezvinovă­ţeşte Dorina Gîrleanu. Nici una dintre scuze nu are valoare. „Furturile erau gîn­ Cu taxiul la... furat seară, care i se strecurase ca o boală în singe, a fost mai pu­ternică decit chiar sentimentul iubirii. — Logodnicul tău știe acum cu ce te îndeletniceai? — Iscă mă mai crede cinstită. Mă iubește și nu mă poate so­coti altfel, crede că sunt victi­ma unor împrejurări, că n-am știut nimic de furturile... Dori­nei. L-am ţinut mereu deoparte de cercul in care intrasem. Cu el vorbeam despre muncă, des­pre munca mea şi munca lui, despre casa pe care o să ne-o construim, despre mobila pa care o să ne-o luăm. E îngro­zitor, va afla şi el, aşa cum au aflat părinţii, colegii, toţi ! Rememorăm împreună cîteva scene — Cati inghesuind în portbagajul taxiului hainele fu­rate, aruncând priviri temătoare în jur. Dorina fugind de la o scoală cu 2 vulpi argintii in brate, urmărită de 20 de eleve , care văzuseră­ furtul şi au pre­dat-o în cele din urmă organe-­ dite de amîndouă, pregătite În­delung“ , precizează lt. colo­nel V. Drăgoi de la Miliţia mu­nicipiului Galaţi. „Copilăria“, „naivitatea“ nu-şi au nici ele rostul aici. Şi nici chiar in­fluenţa grupului de petrecăreţi atit de mult invocată. Fiindcă cine putea să determine două ti­nere de 24 de ani (C. G.) şi 27 (D. G.) să nu-şi aleagă modelul din lumea atît de numeroasă a oamenilor cinstiţi, ci să scoto­cească in subteranele vieţii, pentru a-şi găsi acolo cîteva jalnice exemple şi tocmai pe acelea să le copieze ? Cele două tinere au Început prin a dori, aşa cum e firesc, propriu vîrstei lor, să fie ceva, prin ele însele. Să înveţe, să-şi însuşească o meserie, să mun­cească, să se afirme, să-şi înte­meieze o familie. Apoi au eşuat lamentabil. A fost de ajuns să se întâlnească, accidental, cu citiva indivizi stăpiniţi de idea­lul meschin, de mentalitatea găunoasă a lui „a avea“, a avea cu orice Preţ, in orice caz nu cu cel al muncii, al învăţăturii şi convingerile lor s-au dovedit prea slabe, gata să se spulbere la cea mai mică adiere. — Am pierdut tot — îşi făcea un bilanţ lucid Catrina Gagu — respectul oamenilor, meseria pe care o iubeam — cine are ne­voie de o taximetristă hoaţă 7! Mi-am pierdut logodnicul... Intr-adevăr,­ după ce tragi li­nie şi aduni, la prima vedere, nu mai rămîne nimic : o viaţă ratată. Dar, din lacrimile Catri­­nei­­şi ale Dorinei, din înţele­gerea lor, deşi tîrzie, totuşi în­ţelegere, se mai poate aduna ceva : speranţă. Speranţă în acţiunea educativă a legii, spe­ranţă în tinereţea lor. Au viaţa întreagă înainte şi tristeţea ex­perienţei trăite le va îndemna să mediteze, să îşi găsească o cale de îndreptare. E trist că cele două tinere au avut nevoie de o asemenea ex­perienţă pentru a învăţa ceea ce trebuiau să ştie de mult — că trăim într-o lume care nu refuză oamenilor săi nici con­fortul, nici o viaţă îndestulată, nici distracţiile, nici recrearea, cu o singură condiţie — să-şi cucerească singuri accesul la bunurile materiale şi spirituale, Puse la dispoziţia tuturor. Prin muncă cinstită, prin efortul minţii şi braţelor. ci să nu transforme aceste bunuri în­tr-un scop în sine, meschin şi degradant pentru om. Să se fo­losească de ele pentru a-şi îm­bogăţi fiinţa, pentru a deveni mai pricepuţi, mai înţelepţi. Pentru a deveni ceva prin ceea ce sunt ! LUNI 7 MARTIE 1976 SELECJIUNI MUZICALE • Un interesant recital de violoncel — Cătălin Ilea (la pian — Marilena Ilea) — luni, 1 martie ora 20,00 in Sala mică a Palatului. In program lucrări de P. Constantinescu, P. Hinde­mith, Bohuslav Martinu, I. Stra­­vinski. • Pentru studenţi, orchestra Conservatorului „Ciprian Po­­rumbescu“ — dirijor Grigore Io­­sub — toi prezenta luni, la Ate­neul român, ora 20,30, ciclul Simfonii şi lucrări concertanta de Beethoven“. • Violonistul sovietic Igor Bezrodnîi, va susţine un recital extraordinar la Ateneul român miercuri, 3 martie ora 20,00. In program : Sonata a Vl-a in mi major de Haendel, Sonata a lX-a în la major de Beethoven, Craccona de Bach, Sonata a Il-a in re major de Prokofiev. • Un alt recital extraordinar al organistului Eric Lundkvist (Suedia), la Sala Radio, miercuri 3 martie ora 20,00. • In cadrul concursului „Spe­ranţe ale baghetei" , vom pu­tea urmări, joi 3 martie ora 20:00, în Studioul din str. Nufe­rilor, pe tânărul dirijor Cristian Brâncuşi la pupitrul Orchestrei simfonice a Radiote­le­viziunii. Programul cuprinde : Suita „Prin Munţii Apuseni" de M. Negrea, Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră de Ceaikovski (solist Dan Atanasiu), Concer­tele nr. 1 şi 2 pentru orgă şi or­chestră de Haendel (solist Eric Lundkvist, Simfonia a IV-a de Beethoven. • Concertul simfonic al Filar­monicii de vineri,­­ și sâmbătă, 6 martie ora 20:00, va fi dirijat de Andrzej Markowski (R. P. Polonă). In program : Górecki — Trei piese in stil clasic (primă audiţie), Glodeanu — Concert pentru pian şi orchestră (solist Murakami Senikiro — Japonia), Brahms — Simfonia a II-a. • Tinăra violonistă Lenuţa Ciulei va susţine un recital in ciclul „După amiezile muzicale ale tineretului“, duminică 7, martie, ora 18,00 la Sala mică a Palatului, cu lucrări de Tartini, Bach, W. Berger, Kreisler, Pa­ganini. In continuare, pianistul Sorin Melinte va interpreta So­nate pentru pian de Chopin, Enescu, Ravel. • Primul din cele cinci Con­certe extraordinare ale violonis­tului Ion Voicu, artist al poporu­lui, va avea loc duminică, 7 martie ora 20:00 la Ateneul ro­mân. In program: Concertul pentru vioară si orchestră in sol minor de Bruch, Rondo in sol major de Mozart, Concertul pen­tru vioară si orchestră in re major de Ceaikovski. Dirijor — Mihai Brediceanu. • Pe scenele teatrului liric. La Opera română, luni 1 martie la ora 19,30, Gheorghe Crăsnaru ne va oferi o Seară de lieduri de Franz Schubert . Lacul lebede­lor — miercuri 3 martie, ora 19,00; Bălcescu — vineri 5 mar­tie ora 19,00. Opereta prezintă „Victoria și-al ei husar" — marţi 2 mar­tie ora 19,30; Contesa Maritza — vineri 5 martie ora 19,30 ; Leonard — sâmbătă 6 martie ora 19,30 ; Mătuşa mea Faustina — spectacol matineu duminică 7 martie ora 10,30, iar seara la ora 19,30 — Soarele Londrei. ALINA POPOVICI

Next