Scînteia Tineretului, martie 1976 (Anul 32, nr. 8327-8353)
1976-03-01 / nr. 8327
"SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Ritm intens, susţinut pentru executarea tuturor lucrărilor de sezon (Urmare din pag. I) fie a obţinerii unor producţii superioare. După datele de la Comitetul judeţean Ilfov al U.T.C., numai ieri pe ogoarele judeţului au participat la acţiunea de fertilizare a solului peste 4 500 tineri. Prin acţiunea tinerilor ogoarele ilfovene au fost fertilizate cu peste 560 tone gunoi de grajd. La Tufa, cooperatorii Ion Petre şi Constantin Pistol, împrăştiau ultimele cantităţi de gunoi de grajd pe lotul legumicol. Tinerii cooperatori din Mihăileşti, ca şi colegii lor din Novaci, numai ieri au executat, cu căruţele, peste 50 şi, respectiv, 30 de transporturi în cîmp. Secretarul comitetului comunal al U.T.C., Ion Cosovanu, remarca participarea deosebită a tuturor membrilor organizaţiei, între fruntaşi remarcîndu-se Silviu Ţicu, Lazăr Costache, Gheorghe Crăciun, Nicolae Ungureanu, Ion Dinu, Vasilca Dragne, precum şi, pildă stimulatorie a exemplului personal, secretarii U.T.C. din cele două cooperative agricole de producţie : Ecaterina Dumitru şi Ioana Berceanu. Poate , pentru a înţelege pe deplin semnificaţia acestei acţiuni, adevăratele valenţe ale iniţiativei uteciste — este nevoie să mai facem o precizare deosebit de importantă: ieri cooperativele agricole de producţie Mihăileşti şi Novaci au realizat indicatorii planificaţi la fertilizări. Următorul popas l-am făcut la întreprinderea agricolă de stat Mihăileşti. După cum ne informa tovarăşul inginer Constantin Ghiţă, directorul unităţii, toate forţele au fost concentrate pentru grăbirea ritmului de execuţie a lucrărilor de fertilizare. Inginerul Gheorghe Neamţu, şeful sectorului chimizare, sector recent înfiinţat, se afla — alături de oamenii pe care-i conduce — în plină activitate. Ieri, ca şi în zilele ce au premers raidului nostru, formaţia specializată, constituită dintr-un parc de 10 tractoare cu 10 remorci basculante şi 5 tractoare cu 5 maşini de împrăştiat gunoi au lucrat un ritm susţinut : pe 15 hectare din tarlalele rezervate cultivării cu furaje, legume şi cartofi timpurii au fost împrăştiate peste 750 tone gunoi de grajd. Pe panoul fruntaşilor, mecanizatorii: Dumitru Militant, Gheorghe Diţu, Ion Apostol, Constantin Popa, Mihai Ciocan, Gheorghe Neacşu. Pentru a întregi imaginea acestei importante activităţi, tovarăşul Vasile Pană, inginerul-şef al I.A.S., sublinia că, pînă la această oră, aplicarea îngrăşămintelor chimice azotoase a fost încheiată, potrivit programului, la toate culturile planificate greu, orz boabe şi orz fulguire, furaje şi legume. In săptămîna pe care o începem formaţia specializată va executa fertilizarea cu gunoi de grajd cu o viteză zilnică de 500 tone, ceea ce înseamnă că, la jumătatea săptăminii, lucrul va fi încheiat. Pe aceleaşi coordonate se înscriu şi realizările cooperatorilor din Călugăreni. La C.A.P. Brănişteni, Uzunu, Hulubeşti şi Călugăreni întreaga suprafaţă cultivată cu grîu a fost fertilizată. Cantităţi însemnate de gunoi de grajd au fost împrăştiate pe ogoarele destinate semănăturilor de primăvară : 1000 tone la Brănişteni, 1 500 tone la Uzunu, 2 000 tone la Hulubeşti, 1 800 tone la Călugăreni. In discuţia pe care am avut-o, secretarul comitetului comunal de partid şi primar al Călugărenilor, tovarăşul Grigore Olteanu, sublinia că, răspunzînd indicaţiilor date recent de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în această săptămînă vor fi mobilizate toate forţele penttru ca fertilizarea solului să fie urgent încheiată. In legumicultura — activitate spornică Concomitent cu acţiunile de fertilizare a solului, inclusiv a terenurilor destinate plantării legumelor, lucrătorii din agricultura judeţului Ilfov acordă atenţia cuvenită amenajării răsadniţelor şi solariilor, pregătirii seminţelor şi materialului săditor destinat legumiculturii. Notăm cîteva din constatările raidului efectuat ieri in localităţi din judeţul Ilfov. La sera cooperativei agricole de producţie Călugăreni 4 milioane de fire de roşii sunt gata pregătite spre a fi livrate celorlalte unităţi cooperatiste şi cetăţenilor spre a le planta în curţi. In seră se execută lucrări de repicat. La C.A.P. Mihăileşti, terenul pe care se vor cultiva varză, roşii şi vinete este în curs de fertilizare. Cooperatorii, încă de pe acum, pregătesc aracii de susţinere. La I.A.S. Mihăileşti, în serele modern amenajate şi dotate, materialul semincer pentru cartofii timpurii este pregătit. După aprecierea inginerului-şef al unităţii, tovarăşul Vasile Pană, ca urmare a asigurării unor condiţii optime de luminozitate şi a spaţiilor corespunzătoare dintre lădiţe materialul semincer se prezintă foarte bine. Pe 50 de hectare au fost executate lucrări de scarificat şi fertilizat cu dejecţie de pasăre şi gunoi de grajd, acţiuni menite să ducă la realizarea angajamentului pe care lucrătorii de aci şi l-au asumat , de pe fiecare hectar cultivat să se obţină o producţie de 21 tone legume. Iată deci cîteva din acţiunile întreprinse, participarea intensă a lucrătorilor ogoarelor, a tinerilor din judeţul Ilfov pentru înfăptuirea sarcinilor ce le stau în faţă, pentru imprimarea unui ritm susţinut campaniei de primăvară. Încă din aceste prime zile bune de lucru, încă de pe acum sunt pregătiţi aracii pentru susţinerea culturilor legumicole. In imagine, cooperatorii Constantin Pistol si Ion Petre Cu ajutorul maşinii de împrăştiat gunoi, mecanizatorul Gheorghe Diţu fertilizează zilnic cu graniţă 2 hectare de pajişti ÎNCHEIEREA REPARĂRII TRACTOARELOR! (Urmare din pag. I) ele nu an de cauze... locale. Munca a fost bine organizată, atent urmărită și îndrumată, fapt ce a făcut ca marea majoritate a utilajelor să fie pregătită. De bună apreciere se bucură astfel activitatea desfășurată de S.M A. Vișina (director Ion Plotea), unitate care este si staţie-pilot a Institutului de cercetări de mecanică agricolă. Cu toate acestea, pentru unele maşini lipsesc şi la această oră piesele necesare reparaţiilor. In principal este vorba de arbori motor, cămăşi de cilindri, chiulase, piese din cutia de viteză, cuţite de freză. Trustul S.M.A. a dovedit iniţiativă, infiinţind in cadrul marilor centre secţii de recondiţionări. „Dar cu toată strădania noastră, fiind vorba de repere importante, acţiunea n-a putut acoperi pe de-a-ntregul necesarul de piese“. Cuvintele aparţin inginerului Aurel Anghel, care răspunde, la nivelul trustului, de problema reparaţiilor. „Zilnic bat drumul către baza judeţeană de aprovizionare — ne spune dinsvl — dar şi baza-i goală. Din cota de piese prevăzute a fi livrate in trimestrul I al acestui an n-a intrat nimic in bază“. Facem, deci, public apelul mecanizatorilor din Olt, cu convingerea că forurile corespunzătoare vor dovedi receptivitatea necesară. Ele au datoria să intervină pe lingă unitățile producătoare de piese de schimb, in vederea onorării cit mai grabnice a datoriilor pe care si le-au asumat prin contract. 1. Profesor la catedra de Chimie analitică, Facultatea de Chimie la disciplinele : „Chimie analitică calitativă“, „Metode de determinare a constantelor analitice“, „Metode electrochimice de analiză“, „Activitatea de cercetare la proiect specializare“ şi „Chimie analitică“ poziţia 4 din statul de funcţiuni ; 2. Conferenţiar la Catedra de Inginerie chimică. Facultatea de Inginerie chimică la disciplinele : „Operaţii şi utilaje în industria chimică anorganică**, „Operaţii şi utilaje- In industria chimică organică şi macromolecule“ şi „Operaţii şi utilaje în industria chimică" poziţia 5 din statul de funcţiuni ; 3. Conferenţiar la Catedra de Filozofie, Facultatea de Aeronave la disciplina : „Filozofie“ poziţia 5 dinn statul de funcţiuni ; 4. Conferenţiar la Catedra de Filozofie, Facultatea de Aeronave la disciplina „Filozofie“ poziţia 6 din statul de funcţiuni ; 5. Conferenţiar la Catedra de Economie politică, Facultatea Mecanică agricolă la disciplina : „Economie politică“ poziţiile 12, 13, 14 din statul de funcţiuni ; 6. Şef de lucrări la Catedra de Telefonie-telegrafie, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii la disciplina : „Telefonie“ poziţia 12 din statul de funcţiuni ; 7. Şef de lucrări la Catedra de Telefonie-telegrafie, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, la disciplinele : „Electronică“ şi „Echipamente pentru comutaţie telefonică şi telegrafică“ poziţia 13 din statul de funcţiuni : 8. Şef de lucrări la Catedra de Motoare cu ardere internă, Facultatea de Mecanică, la disciplinele : „Motoare termice“ şi „Motoare pentru automobile“, poziţia 14 din statul de funcţiuni : 9. Şef de lucrări la Catedra de Inginerie chimică, Facultatea da Inginerie chimică la disciplinele 3 „Operaţii şi utilaje“ şi „Termodinamică tehnică şi mecanica fluidelor" poziţia 6 din statul da funcţiunii 10. Şef lucrări la Catedra de Tehnologia silicaţilor şi compuşilor oxidici, Facultatea de Inginerie chimică la disciplinele : „Chimia fizică generală a silicaţilor“, „Tehnologia ceramicii şi refractarelor" şi „Bazele cercetării experimentale“, poziţia 5 din statul de funcţiuni . 11. Lector la Catedra de Matematici II. Facultatea de Aeronave la disciplinei : „Matematici superioare“ şi „Analiză matematică“, poziţia 4 din statul de funcţiuni ; 12. Şef de lucrări la Catedra de Educaţie fizică, Facultatea de Electrotehnică la disciplina „Jocuri sportive de baschet“ poziţia 9 din statul de funcţiuni ; 13. Şef de lucrări la Catedra de Mecanică fină la Facultatea de Mecanică la disciplinele : „Mecanisme şi elemente constructive de mecanică fină“ şi „Metrologie aplicată“ poziţia 27 din statul de funcţiuni ; 14. Asistent la Catedra de Electrotehnică I. Facultatea de Electrotehnică la disciplinele : „Electrotehnică“, „Electrotehnică şi electronică industrială“, „Electrotehnică şi instalaţii electrice“ şi „Bazele electrotehnicii“ poziţia 35 din statul de funcţiuni ; 15. Asistent la Catedra de Electrotehnică I, Facultatea de Electrotehnică la disciplinele : „Electrotehnică şi electronică industrială“ şi „Electrotehnică şi instalaţii electrice“ poziţia 36 din statul de funcţiuni ; 16. Asistent la Catedra de Centrale electrice, Facultatea de Energetică la disciplinele : „Sisteme noi de producere a energiei electrice“, „Montarea şi exploatarea centralelor termoelectrice“, „Termoenergetică industrială şi termoficare“, „Instalaţii termice industriale“, „Gospodărirea energiei în industrie“, „Fiabilitate In energetică“, „Centrale termo şi hidroelectrice“ şi „Centrale electrice“ poziţia 30 din statul de funcţiuni ; 17. Asistent la Catedra de Calculatoare, Facultatea de Automatică la disciplina : „Programare“ poziţia 36 din statul de funcţiuni; 18. Asistent la Catedra de Calculatoare, Facultatea de Automatică la disciplina : „Dispozitive şi circuite electronice“ poziţia 39 din statul de funcţiuni ; 19. Asistent la Catedra de Electrotehnică II. Facultatea de Automatică la disciplinele : „Electrotehnică şi echipament electric de mecanică fină“, „Electrotehnică şi maşini electrice" şi „Bazele electrotehnicii“ poziţia 21 din statul de funcţiuni ; 20. Asistent la Catedra de Tehnologie electronică şi fiabilitate, Facultatea de Electronică şi telecomunicaţii la disciplinele : „Construcţia aparatelor electronice şi a calculatoarelor“, „Construcţia şi exploatarea calculatoarelor electronice“, „Materiale“, „Reglarea şi exploatarea echipamentelor electronice“ şi „Instalaţii electronice pentru reglarea traficului" poziţia 26 din statul de funcţiuni ; 21. Asistent la Catedra de Telefonie-telegrafie". Facultatea de Electronică şi telecomunicaţii la disciplinele : „Tehnica construcţiei reţelelor în cabluri locale şi lungă distanţă“, „Construcţia reţelelor telefonice“ şi „Linii şi sisteme de transmisiuni“ poziţia 22 din statul de funcţiuni . 22. Asistent la Catedra de Electronică aplicată, Facultatea de Electronică şi telecomunicaţii la disciplinele : „Dispozitive electronice şi electronică industrială“, „Televiziune“, „Teoria transmisiei informaţiei“, „Elemente de electronică aplicată“, „Electronică industrială“ şi „Teoria informaţiei“ poziţia 23 din statul de funcţiuni ; 23. Asistent la Catedra de Electronică aplicată, Facultatea de Electronică şi telecomunicaţii la disciplina : „Electronică industrială“ poziţia 24 din statul de funcţiuni ; 24. Asistent la Catedra de Motoare cu ardere internă, Facultatea de Mecanică la disciplinele : „Tehnologia de fabricaţie a maşinilor termice“, „Dinamica motoarelor“, „Motoare termice de tracţiune" şi „Motoare de automobile" poziţia 17 din statul de funcţiuni ; 25. Asistent la Catedra de Rezistenţa materialelor, Facultatea de Tehnologia construcţiilor de maşini la disciplinele : „Rezistenţa materialelor“ şi „Mecanică şi rezistenţa materialelor“ poziţiile 26 şi 27 din statul de funcţiuni ; 26. Asistent la Catedra de Geometrie descriptivă şi desen I, Facultatea de Tehnologia construcţiilor de maşini la disciplina „Desen tehnic“ poziţiile 23, 24, şi 25 din statul de funcţiuni ; 27. Asistent la Catedra de Geometrie descriptivă şi desen I, Facultatea de Tehnologia construcţiilor de maşini la disciplinele : „Geometrie descriptivă şi desen" şi „Desen tehnic“ poziţia 26 din statul de funcţiuni ; 28. Asistent la Catedra de Tehnologia construcţiilor de maşini, Facultatea Tehnologia construcţiilor de maşini la disciplinele : „Maşini-unelte şi control dimensional“, „Tehnologia fabricării maşinilor“, „Maşini-unelte şi prelucrarea metalelor“, „Tehnologii neconvenţionale“, „Construcţia şi exploatarea dispozitivelor“, „Scule aşchietoare şi dispozitive“ şi „Toleranţe şi ajustaje“, poziţia 27 din statul de funcţiuni ; 29. Asistent la Catedra de Tehnologia construcţiilor de maşini. Facultatea Tehnologia construcţiilor de maşini la disciplinele : „Scule aşchietoare şi dispozitive“, „Maşini pentru prelucrarea metalelor şi SDV“, „Maşini-unelte şi control dimensional“, „Maşiniunelte şi control tehnic“, „Toleranţe şi ajustaje“ şi „Control tehnic“, poziţia 23 din statul de funcţiuni . 30. Asistent la Catedra de Tehnologia metalelor, Facultatea de Tehnologia construcţiilor de maşini la disciplinele : „Tehnologia construcţiilor sudate“, „Tehnologia materialelor“, „Tehnologie“ şi „Maşini-unelte şi măsurări mecanice“ poziţia 33 din statul de funcţiuni ; 31. Asistent la Catedra de Mecanică şi teoria mecanismelor, Facultatea de Mecanică agricolă la disciplinele : „Mecanică“, „Mecanică şi rezistenţa materialelor“ şi „Mecanică tehnică“ poziţia 42 din statul de funcţiuni ; 32. Asistent la Catedra de Mecanică şi teoria mecanismelor. Facultatea de Mecanică agricolă la disciplinele : „Mecanică“, „Mecanică şi rezistenţa materialelor" şi „Mecanică, rezistenţa materialelor şi organe de maşini“ poziţia 44 din statul de funcţiuni ; 33. Asistent la Catedra de Geometrie descriptivă şi desen II, Facultatea de Mecanică agricolă la disciplina „Geometrie descriptivă şi desen tehnic“ poziţia 20 din statul de funcţiuni ; 34. Asistent la Catedra de Tehnologia transporturilor şi telecomenzi feroviare, Facultatea de Transporturi la disciplinele . ..Sisteme de reglare a circulaţiei“ swfctt^nologie electronică“ pozit^^^H din stătul de funcţiuni ; la Catedra de Pedagogie şi Limbi străine, Facultatea de Transporturi la disciplina : „Limba germană“ poziţia 38 din statul de funcţiuni ; 36. Asistent la Catedra de Matematici I, Facultatea de Transporturi la disciplinele: „Matematici speciale“ şi „Analiză matematică“ poziţia 30 din statul de funcţiuni ; 37. Asistent la Catedra de Matematici I, Facultatea de Transporturi la disciplinele : „Matematici superioare“, „Matematici speciale“ şi „Analiză matematică“ poziţia 39 din statul de funcţiuni ; 38. Asistent la Catedra de Matematici I, Facultatea de Transporturi la disciplinele : „Analiză matematică“ şi „Algebră liniară şi geometrie analitică“ poziţiile 41 şi 43 din statul de funcţiuni ; 39. Asistent la Catedra de Material rulant, Facultatea de Transporturi la disciplinele : „Vagoane şi frîne“, „Locomotive şi automotoare cu motoare termice“, „Tracţiunea trenurilor“, „Locomotive Diesel“, „Locomotive şi trenuri electrice“, „Dinamica materialului rulant“ şi „Locomotive“ poziţia 13 din statul de funcţiuni ; 40. Asistent la Catedra de Autovehicule rutiere, Facultatea de Transporturi la disciplinele : „Echipament electric şi de bord auto“, „Automobile“, „Dinamica autovehiculelor“, „Fabricarea pieselor auto“, „Calculul şi construcţia autovehiculelor“ şi „Conducere auto“ poziţia 18 din statul de funcţiuni ; 41. Asistent la Catedra de Autovehicule rutiere. Facultatea de Transporturi la disciplinele: „Calculul şi construcţia autovehiculelor“, „Organizarea şi planificarea întreprinderilor auto“, „Fabricarea pieselor auto şi măsuri mecanice“, „Combustibili, lubrifianţi şi materiale speciale auto“, „Teoria traficului rutier“ şi „Exploatarea tehnică auto“ poziţia 19 din statul de funcţiuni ; 42. Asistent la Catedra de Tehnica transporturilor şi telecomenzi feroviare, Facultatea de Transporturi la disciplinele : „Sisteme de telecomandă“, „Măsurări electrice şi electronice“ şi „Tehnologie electrică“ poziţia 18 din statul de funcţiuni ; 43. Asistent la Catedra de Pedagogie şi Limbi străine, Facultatea de Transporturi la disciplinele : „Metodică“ şi „Practică pedagogică“ poziţia 10 din statul de funcţiuni ; 44. Asistent la Catedra de Matematici II, Facultatea de Aeronave la disciplinele : „Analiză matematică“ şi „Matematici superioare“ poziţiile 12 şi 28 din statul de funcţiuni ; 45. Asistent la Catedra de Matematici II, Facultatea de Aeronave la disciplina : „Analiză matematică“ poziţiile 14 şi 20 din statul de funcţiuni : 46. Asistent la Catedra de Matematici II. Facultatea de Aeronave la disciplinele : „Matematici speciale“ şi „Analiză matematică“ poziţia 22 din statul de funcţiuni : 47. Asistent la Catedra de Matematici II. Facultatea de Aeronave, la disciplina : „Matematici speciale“ poziţia 23 din statul de funcţiuni ; 48. Asistent la Catedra de Ter motehnică şi maşini termice. Facultatea de Mecanică la disciplinele : „Termotehnică“, „Cuptoare pentru industria chimică“. ..Termotehnică şi transmisia căldurii“ şi „Termotehnică, maşini şi instalaţii termice“ poziţia 17 din statul de funcţiuni ; 49. Asistent la Catedra de Fizică, Facultatea de Aeronave, la disciplinele : „Fizică“ şi „Mecanică“ poziţia 56 din statul de funcţiuni; 50. Asistent la Catedra de Fizică, Facultatea de Aeronave la disciplina „Fizică“ poziţia 57 din statul de funcţiuni. Candidaţii, la concurs vor depune la Secretariatul rectoratului Institutului politehnic Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 311—313, etajul I, camera 219, în termen de 30 de zile de la data publicării anunţului în Buletinul Oficial pentru posturile de profesor, conferenţiar şi şef de lucrări (lector) şi respectiv de 15 zile pentru posturile de asistent, cererea de înscriere împreună cu actele prevăzute de Legea nr. 6 privind statutul personalului didactic din R.S.R., publicată în Buletinul Oficial al R.S.R. partea I, nr. 33 din 15 martie 1969 și de Instruc-țiunile Ministerului Educaţiei şi nvăţămîntului nr. 84539/1969. Concursul se va ţine la rectoratul Institutului politehnic București în termen de 3 luni de la data expirării termenului de înscriere la concurs pentru posturile de profesor, conferenţiar şi şef de lucrări (lector) şi respectiv, 15 zile pentru posturile de asistent. Candidaţii la concurs sînt obligaţi să comunice în scris conducerii instituţiei sau întreprinderii unde îşi desfăşoară activitatea, înscrierea la concurs. Concursul a fost publicat în Buletinul Oficial al R.S. România partea IlI-a, nr. 29 din 21 februarie 1976. LISTA ACTELOR NECESARE ÎNSCRIERII LA CONCURS PENTRU OCUPAREA DE POSTURI DIDACTICE : A. Pentru posturile de profesor şi conferențiar : — Cererea de înscriere, 2 exemplare . — Memoriu de activitate didactică, ştiinţifică, tehnică în producţie şi socială, în 4 exemplare ; — Lista lucrărilor publicate sau în curs de publicare, 4 exemplare ; — Lucrările de specialitate elaborate, într-un exemplar ; — Autobiografie, în 3 exemplare ; — Aprecierea activităţilor didactică, ştiinţifică, obştească, tehnică, în producţie, eliberată de şeful catedrei pentru cei din învăţămînt sau de colectivul de muncă unde candidatul îşi desfăşoară activitatea, pentru cel din afara învăţămîntului, însoţită de o adresă semnată de secretarul Comitetului P.C.R. (numai pentru cei din afara I.P.B.) şi de către directorul instituţiei (întreprinderii), în care să se menţioneze că s-a obţinut avizul favorabil al Comitetului judeţean al P.C.R. sau al Secretariatului Comitetului de sector al P.C.R. pentru cei din municipiul Bucureşti, pentru înscrierea la concurs ; — Copie legalizată de pe diploma de studii superioare şi de pe anexa acesteia, în 2 exemplare ; — Copie legalizată de pe diploma de doctor docent în ştiinţe sau de doctor, în 2 exemplare ; — Adeverinţă de vechime în muncă cu precizarea funcţiilor în care a activat, în 2 exemplare ; — în cazul în care diploma de studii superioare sau aceea de doctor docent sau de doctor este obţinută în străinătate se va depune traducerea legalizată de pe acestea în 2 exemplare, precum şi copie legalizată în 2 exemplare de pe adresa Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului privind echivalarea acesteia. B. Pentru posturile de şef de lucrări şi asistent : — Cererea de înscriere la care se anexează : — Copie legalizată de pe diploma de studii superioare şi de pe anexa acesteia (situaţia şcolară) — un exemplar ; — Memoriul de activitate ,ştiinţifică, tehnică şi didactică — 3 exemplare ; — Lista lucrărilor ştiinţifice publicate sau în curs de publicare — 3 exemplare ; — Lucrările ştiinţifice publicate — un exemplar ; — Autobiografia — 2 exemplare ; — Adeverinţă de vechime în muncă în care să se precizeze că s-a efectuat stagiul legal după repartizare — un exemplar ; — Copie legalizată (de Notariatul de Stat) de pe diploma de doctor — 1 exemplar ; — Aprecierea activităţilor : didactică, ştiinţifică, obştească şi tehnică în producţie eliberată de şeful catedrei pentru cei din învăţămînt sau de colectivul de muncă unde candidatul îşi desfăşoară activitatea, pentru cei din afara învăţămîntului, însoţită de o adresă semnată de directorul instituţiei (întreprinderii) şi de secretarul Comitetului P.C.R. (numai pentru cei din afara I.P.B.), în care să se menţioneze că s-a obţinut avizul favorabil al Comitetului judeţean al P.C.R. sau al Secretariatului Comitetului de sector al P.C.R. pentru cei din municipiul Bucureşti, pentru înscrierea la concurs. — Un dosar cu şină . — In cazul în care diplomele de studii sînt obţinute în străinătate, pe lîngă traducerea legalizată de Notariatul de Stat de pe acestea, se va depune şi un exemplar de pe adresa M.E.I. — Comisia Superioară de Diplome — privind echivalarea lor. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI ÎNVÂŢĂMÎNTULUI INSTITUTUL POLITEHNIC BUCUREŞTI anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice : Tineri cooperatori In vizită la unităţi industriale Ieri, duminică 29 februarie, s-a organizat prima acţiune dintr-un nou ciclu de activităţi iniţiate in judeţul Galaţi în intimpinarea Congresului educaţiei politice şi al culturii. Este vorba de vizita cooperatorilor din 14 cooperative agricole de producţie din judeţ în municipiul Galaţi. In programul vizitei s-au înscris turul oraşului, vizitarea Şantierului naval şi a Combinatului siderurgic, precum şi vizionarea spectacolului „Acum şi în cele din urmă“, realizat de Teatrul dramatic din localitate. Organizatorii, Comitetul judeţean şi Uniunea judeţeană a C.A.P., au in vedere desfăşurarea a încă 5 acţiuni asemănătoare în duminicile următoare, în aşa fel, incit 2 200 de cooperatori, cei mai buni şi în special din sectorul zootehnic să aibă posibilitatea să cunoască mai bine o parte din realizările industriale, edilitare și culturale contemporane. I. C. (Urmare din pag. I) nate, cele două prietene au uitat tot ce îşi puseseră în gind la intrarea lor în muncă. Catrina Gagu ridea ca de o glumă de vechea ei hotărîre de a-şi continua studiile, iar Dorinei Gîrleanu i se părea un nonsens să-şi mai însuşească o meserie, să urce încet, pas cu pas, cu eforturi, treptele măiestriei profesionale. Ele doreau pur şi simplu să aibă, deodată, tot ceea ce vedeau la grupul lor de „prieteni“ — bani, articole de lux, să doarmă ziua şi să se distreze noaptea... Taximetrista uită de cinstea şi probitatea specifice meseriei ei, se-nvaţă la bacşişuri şi, cum nici astea nu-i ajung, falsifică kilometrajul, acceptă curse dubioase şi se implică în acţiuni de înşelătorie. In paralel, Dorina Gîrleanu desfăşoară şi ea, pe cont propriu, o activitate similară. Apoi, gîndindu-se că in două vor avea un cîştig mai mare, se specializează la hoţia de articole de îmbrăcăminte în şcoli şi locuri publice. Semnificativ pentru decăderea lor morală, prima „lovitură“ o dau in şcoala în care învăţase Gîrleanu, fiindcă îi cunoştea perfect interiorul. Fosta elevă s-a reîntors tiptil în şcoala căreia ii datora 10 ani de învăţătură, în lăcaşul unde, printre altele, învăţase că trebuie să fie cinstită, demnă. Iar prima ieşire în lume cu haine furate a fost o nuntă in familie, cind prietenele s-au dus gătite să arate in felul acesta cine sunt ele ! N-au vorbit la nuntă nici despre munca lor, nici despre vechile planuri —XI® BARTOGRAFICA GIORDANO BRUNO Este destul de dificil de scris despre acest film care-ţi lasă un gust amar nu atît pentru destinul tragic al eroului — marele gînditor materialist al sfirşitului de veac al XVI-lea — cit pentru neputinţa întregii echipe, in frunte cu scenaristul şi regizorul Giuliano Montaldo, de a închega un film grav şi profund despre ultimii ani şi poate cei mai încărcaţi de simboluri ai vieţii lui Giordano Bruno. Sigur, figura filozofului care s-a dezbărat de rasa de călugăr dominican pentru a se elibera de sub rigorile absurde ale unei biserici închistate în dogmă şi pentru a-şi afirma ideile despre unitatea şi materialitatea universului, idei care, transpuse in plan social şi politic, zguduiau din temelii eşafodajul unui ev mediu întunecat şi sîngeros, era extrem de dificil de întruchipat cinematografic. Răminerea la redarea strictă a datelor biografice poate fi interesantă și simbolică prin însăși urmărirea destinului personajului. Dar am convingerea că Giuliano Montaldo şi Gian Maria Volonté (interpretul principal) au vrut să facă mai mult decit atît : au vrut să surprindă flacăra interioară a eroului, flacără care, răzbătînd peste secole, devenind contemporană spectatorilor, să ardă pentru tot ceea ce Înseamnă şi astăzi luptă pentru libertatea gîndului şi a spiritului, pentru egalitate şi dreptate socială. Dacă ar fi fost materializată la un înalt nivel artistic, intenţia ar fi fost mai mult decit lăudabilă. Numai că se simte aici o permanentă discrepanţă între ce şi-au propus şi ce au reuşit să facă realizatorii peliculei. Mai întii, este cu totul contrafăcută, cu totul exterioară atmosfera epocii. Regizorul, parcă mereu tentat de atractivitatea superproducţiei, apelează la fast şi paradă (e adevărat, deloc străine epocii) numai pentru a incita coloristic ochiul spectatorului şi nu pentru a sluji ideea filmului. Personajele par să recită fraze din documente fără a se osteni deloc să-i şi reprezinte, in complexitatea lor umană, pe cei cărora respectivele fraze le sunt atribuite. Dar marea deziluzie o provoacă Gian Maria Volonté, acest actor atit de pasionat şi credincios , interpret al unor tipuri de personaje cu o conştiinţă politică înaintată, tipuri de personaje contestatare in faţa nedreptăţii sociale, a exploatării. El încearcă şi aici să contureze un asemenea tip, dar există o permanentă contradicţie între intenţia sa şi cadrul general în care se mişcă. Căderea regiei în contrafăcutul spectaculos nu numai că provoacă un divorţ evident între personajul său şi restul mis-en-scenei, dar îl face şi pe el să abdice cîteodată de la formula de interpretare care i se potriveşte atît de bine. Ar fi destul de multe de spus despre filmul lui Giuliano Montaldo, dar numai unul mai merită o atenţie deosebită : folosirea culorii. Dacă la primele încercări de a face cinematograf în culori critici de mare prestigiu s-au opus din teama că noul element va duce la o copiere fidelă, neartistică a realităţii, că va îndepărta regizorii de căutarea şi găsirea unor mijloace de expresie care să suplinească plastic redarea colorată a vieţii, e adevărat că mari realizatori au reuşit să demonstreze funcţia estetică a culorii în film, faptul că ea poate deveni element esenţial de limbaj filmic, chiar element-simbol. Numai că teama iniţială a acelor critici şi-a găsit totuşi „susţinerea“ într-un mare număr de pelicule care folosesc culoarea doar ca pe un „cîrlig“ la public, unul care să accentueze spectaculosul facil. Din păcate, intr-o mare măsură şi Giordano Bruno se înscrie printre acestea. CELE PE CARE NU LE-AM UITAT sînt tinerele pe care, cu mulţi ani în urmă, in timpul celui de al doilea război mondial, în acelaşi oraş, le-a instruit pentru a deveni un bun detaşament de genişti. Plăcut în acest film nu este numai tonul în care se derulează amintirea comandantului — ton simplu şi sensibil, fără să cadă în sentimentalisme — ci şi ambiţia regizorilor (Anatoli Vehotko şi Natalia Troşcenko) de a se angaja într-o muncă destul de dificilă , de a compune caracterele unor tinere care, deşi în plin război, nu şi-au pierdut nici tinereţea, nici iluziile, nici veselia, nici încrederea, dar care dincolo de aparenţa zglobie şi neastîmpărată posedă un fond solid, o mare putere de sacrificiu şi chiar tăria de a se supune rigorilor vieţii militare. In bună parte, realizatorii au trecut cu bine o asemenea grea încercare, realizînd o peliculă In care momentele de dramă se îmbină armonios cu cele de o caldă melancolie, în care tragedia lur face loc printre clipele de destindere zîmbitoare. Cele pe care comandantul Vasiliev nu le-a uitat, de care-şi aminteşte chiar şi astăzi, cind chipurile vesele, animate ale trecătorilor şi agitația citadină a Leningradului îi dau un sentiment de linişte şi durabilitate. PREMIUL Tot o producţie e studiourilor „Lenfilm“ este el pelicula Premiul realizată de Serghei Mikaelian. Un film de actualitate care pune in discuţie trăsăturile de caracter ale omului nou, constructor al socialismului. Gestul echipei lui Potapov de a refuza primele ce-i reveneau pentru că depăşise planul dă naştere unei aprige discuţii între susţinătorii şi opozanţii atitudinii acesteia. Dar conduita pusă în dezbatere nu este rezultatul vanităţii sau orgoliului, ci al unui adevăr peste care etica de adevăraţi comunişti a membrilor echipei nu poate trece : datorită unor indiscipline petrecute pe şantier, respectiva brigadă nu-ţ realizase planul iniţial, iar ministerul, plin de înţelegere, îl redusese substanţial. Or, acesta era „planul" depăşit. Mai puţin interesant din punctul de vedere al construcţiei cinematografice, filmul lui Serghei Mikaelian este impresionant prin felul cum reuşeşte să contureze personalitatea omului nou, animat de o înaltă responsabilitate socială şi etică. Este de remarcat şi interpretarea câtorva actori printre care Evgheni Leonov, Vladimir Samoilov, Oleg Iankovski, MIRUNA IONESCU de viitor, ci doar s-au învîrtit mindre, arătîndu-şi hainele furate. „Iată ce am devenit noi!“ păreau a spune. Și rudele n-au bănuit o clipă că deveniseră... hoaţe ! Catrina Gagu a avut un moment cind poate încă ar fi putut să se reîntoarcă la vechea sa viată. S-a îndrăgostit. A făcut planuri de viaţă curate, frumoase. Dar setea deagonilor de miliţie... Josnică şi penibilă „ocupaţie“ îşi aleseseră două femei tinere, puternice, avind toate posibilităţile de afirmare ! — A fost o copilărie!. Încearcă să se scuze Caterina Gagu. — Eu n-aş fi făcut aşa ceva, ea m-a învăţat — se dezvinovăţeşte Dorina Gîrleanu. Nici una dintre scuze nu are valoare. „Furturile erau gîn Cu taxiul la... furat seară, care i se strecurase ca o boală în singe, a fost mai puternică decit chiar sentimentul iubirii. — Logodnicul tău știe acum cu ce te îndeletniceai? — Iscă mă mai crede cinstită. Mă iubește și nu mă poate socoti altfel, crede că sunt victima unor împrejurări, că n-am știut nimic de furturile... Dorinei. L-am ţinut mereu deoparte de cercul in care intrasem. Cu el vorbeam despre muncă, despre munca mea şi munca lui, despre casa pe care o să ne-o construim, despre mobila pa care o să ne-o luăm. E îngrozitor, va afla şi el, aşa cum au aflat părinţii, colegii, toţi ! Rememorăm împreună cîteva scene — Cati inghesuind în portbagajul taxiului hainele furate, aruncând priviri temătoare în jur. Dorina fugind de la o scoală cu 2 vulpi argintii in brate, urmărită de 20 de eleve , care văzuseră furtul şi au predat-o în cele din urmă organe- dite de amîndouă, pregătite Îndelung“ , precizează lt. colonel V. Drăgoi de la Miliţia municipiului Galaţi. „Copilăria“, „naivitatea“ nu-şi au nici ele rostul aici. Şi nici chiar influenţa grupului de petrecăreţi atit de mult invocată. Fiindcă cine putea să determine două tinere de 24 de ani (C. G.) şi 27 (D. G.) să nu-şi aleagă modelul din lumea atît de numeroasă a oamenilor cinstiţi, ci să scotocească in subteranele vieţii, pentru a-şi găsi acolo cîteva jalnice exemple şi tocmai pe acelea să le copieze ? Cele două tinere au Început prin a dori, aşa cum e firesc, propriu vîrstei lor, să fie ceva, prin ele însele. Să înveţe, să-şi însuşească o meserie, să muncească, să se afirme, să-şi întemeieze o familie. Apoi au eşuat lamentabil. A fost de ajuns să se întâlnească, accidental, cu citiva indivizi stăpiniţi de idealul meschin, de mentalitatea găunoasă a lui „a avea“, a avea cu orice Preţ, in orice caz nu cu cel al muncii, al învăţăturii şi convingerile lor s-au dovedit prea slabe, gata să se spulbere la cea mai mică adiere. — Am pierdut tot — îşi făcea un bilanţ lucid Catrina Gagu — respectul oamenilor, meseria pe care o iubeam — cine are nevoie de o taximetristă hoaţă 7! Mi-am pierdut logodnicul... Intr-adevăr, după ce tragi linie şi aduni, la prima vedere, nu mai rămîne nimic : o viaţă ratată. Dar, din lacrimile Catrineişi ale Dorinei, din înţelegerea lor, deşi tîrzie, totuşi înţelegere, se mai poate aduna ceva : speranţă. Speranţă în acţiunea educativă a legii, speranţă în tinereţea lor. Au viaţa întreagă înainte şi tristeţea experienţei trăite le va îndemna să mediteze, să îşi găsească o cale de îndreptare. E trist că cele două tinere au avut nevoie de o asemenea experienţă pentru a învăţa ceea ce trebuiau să ştie de mult — că trăim într-o lume care nu refuză oamenilor săi nici confortul, nici o viaţă îndestulată, nici distracţiile, nici recrearea, cu o singură condiţie — să-şi cucerească singuri accesul la bunurile materiale şi spirituale, Puse la dispoziţia tuturor. Prin muncă cinstită, prin efortul minţii şi braţelor. ci să nu transforme aceste bunuri într-un scop în sine, meschin şi degradant pentru om. Să se folosească de ele pentru a-şi îmbogăţi fiinţa, pentru a deveni mai pricepuţi, mai înţelepţi. Pentru a deveni ceva prin ceea ce sunt ! LUNI 7 MARTIE 1976 SELECJIUNI MUZICALE • Un interesant recital de violoncel — Cătălin Ilea (la pian — Marilena Ilea) — luni, 1 martie ora 20,00 in Sala mică a Palatului. In program lucrări de P. Constantinescu, P. Hindemith, Bohuslav Martinu, I. Stravinski. • Pentru studenţi, orchestra Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ — dirijor Grigore Iosub — toi prezenta luni, la Ateneul român, ora 20,30, ciclul Simfonii şi lucrări concertanta de Beethoven“. • Violonistul sovietic Igor Bezrodnîi, va susţine un recital extraordinar la Ateneul român miercuri, 3 martie ora 20,00. In program : Sonata a Vl-a in mi major de Haendel, Sonata a lX-a în la major de Beethoven, Craccona de Bach, Sonata a Il-a in re major de Prokofiev. • Un alt recital extraordinar al organistului Eric Lundkvist (Suedia), la Sala Radio, miercuri 3 martie ora 20,00. • In cadrul concursului „Speranţe ale baghetei" , vom putea urmări, joi 3 martie ora 20:00, în Studioul din str. Nuferilor, pe tânărul dirijor Cristian Brâncuşi la pupitrul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Programul cuprinde : Suita „Prin Munţii Apuseni" de M. Negrea, Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră de Ceaikovski (solist Dan Atanasiu), Concertele nr. 1 şi 2 pentru orgă şi orchestră de Haendel (solist Eric Lundkvist, Simfonia a IV-a de Beethoven. • Concertul simfonic al Filarmonicii de vineri, și sâmbătă, 6 martie ora 20:00, va fi dirijat de Andrzej Markowski (R. P. Polonă). In program : Górecki — Trei piese in stil clasic (primă audiţie), Glodeanu — Concert pentru pian şi orchestră (solist Murakami Senikiro — Japonia), Brahms — Simfonia a II-a. • Tinăra violonistă Lenuţa Ciulei va susţine un recital in ciclul „După amiezile muzicale ale tineretului“, duminică 7, martie, ora 18,00 la Sala mică a Palatului, cu lucrări de Tartini, Bach, W. Berger, Kreisler, Paganini. In continuare, pianistul Sorin Melinte va interpreta Sonate pentru pian de Chopin, Enescu, Ravel. • Primul din cele cinci Concerte extraordinare ale violonistului Ion Voicu, artist al poporului, va avea loc duminică, 7 martie ora 20:00 la Ateneul român. In program: Concertul pentru vioară si orchestră in sol minor de Bruch, Rondo in sol major de Mozart, Concertul pentru vioară si orchestră in re major de Ceaikovski. Dirijor — Mihai Brediceanu. • Pe scenele teatrului liric. La Opera română, luni 1 martie la ora 19,30, Gheorghe Crăsnaru ne va oferi o Seară de lieduri de Franz Schubert . Lacul lebedelor — miercuri 3 martie, ora 19,00; Bălcescu — vineri 5 martie ora 19,00. Opereta prezintă „Victoria și-al ei husar" — marţi 2 martie ora 19,30; Contesa Maritza — vineri 5 martie ora 19,30 ; Leonard — sâmbătă 6 martie ora 19,30 ; Mătuşa mea Faustina — spectacol matineu duminică 7 martie ora 10,30, iar seara la ora 19,30 — Soarele Londrei. ALINA POPOVICI