Scînteia Tineretului, aprilie 1976 (Anul 32, nr. 8354-8379)
1976-04-01 / nr. 8354
■ R Miercuri după-amiază s-a in■ cheiat vizita oficială de priete-nie pe care au efectuat-o in Ku- Bweit preşedintele Republicii Sorcialiste România, tovarăşul I Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşalElena Ceauşescu, la invitaţia e■ mirului statului Kuweit, şeic ■tiabah Al-Salem Al-Sabah, şi a ■Toamnei Norryyah Al-Sabah. La ora 16.00, la Palatul Das -eşedinţa oficială a înalţi- Poeţi români, soseşte emili al uweitului, însoţit de prin■ ' moştenitor şi primul minis-I ".vernului, de alte înalte I ţi , ale ţării-gazdâ. ‘ sapuse s-au întreţinut cordial, cei doi şefi de stat au luat loc in maşinile oficiale, escortate de motociclişti. Coloana oficială se îndreaptă spre aeroportul internaţional al oraşului Kuweit, traversind marile artere ale capitalei impodobite sărbătoreşte, pe sub arcuri de triumf ornate cu portretele celor doi şefi de stat, cu urări de prietenie. Locuitori ai capitalei aplaudă cu căldură in momentul trecerii maşinilor oficiale. La sosirea pe aeroport, împodobit cu drapelele celor două state, are loc ceremonia plecării. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de emirul Kuweitului, îşi iau ..rămas bun de la membrii guvernului kuweitian, de la şefii e misiunilor diplomatice, precum şi de la membrii ambasadei române. Copii ai personalului ambasadei române, îmbrăcaţi în costume naţionale, oferă preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei " Elena Ceauşescu buchete de flori, îi îmbrăţişează. Cei doi şefi de stat se îndreaptă spre podiumul de onoare. Garda militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. Sunt intonate imnurile de stat ale României şi Kuweitului. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Sabah Al-Salem Al- Sabah trec în revistă garda de onoare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu işi, iau apoi rămas bun de la înaltele oficialităţi kuweitiene : şeic Jaber Al-Ahmed Al-Jaber Al- Sabah, prinţul moştenitor şi primul ministru al guvernului, Khalid Saleh Al-Ghunaim, preşedintele Adunării Naţionale, Jaber Al-Abdula, consilierul special al emirului, şeic Jaber Al-Ali Al-Salim Al-Sabah, viceprim-ministru şi ministru al informaţiilor, şeic Sabah Al-Ahmed Al-Jaber, ministrul afacerilor externe, şeic Saad Al- Abdullah Al-SalemAl-Sabah, ministrul de interne şi al apărării, Abdullah Youssef Al-Gha- Item, ministrul electricităţii şi tupelor, şeful misiunii de onoare constituite cu prilejul vizitei înalţilor soli ai poporului român. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Kuweitului îşi iau apoi un călduros rămas bun, îşi string mâinile cu prietenie, se îmbrăţişează. La rindul său, tovarăşa Elena Ceauşescu îşi ia un cordial rămas bun de la emirul Kuweitului. Şeful statului kuweitian mulţumeşte preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu pentru faptul că au răspuns invitaţiei sale şi au vizitat Kuweitul. El şi-a exprimat, apoi, convingerea că această vizită constituie un moment deosebit de important care va contribui la dezvoltarea relaţiilor dintre Kuweit şi România. Mulţumind pentru ospitalitatea ce i-a fost rezervată in Kuweit, preşedintele României a apreciat, la rindul său, că vizita întreprinsă în această ţară va duce la extinderea şi aprofundarea conlucrării românokuweitiene. Înalţii oaspeţi urcă scara avionului, in timp ce sunt trase 21 salve de salut. La ora 16.30, ora locală, aeronava prezidenţială decolează, îndreptindu-se spre patrie. Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu in Kuweit a luat, astfel, sfârşit, inscriindu-se ca o pagină de referinţă în cronica relaţiilor româno-kuweitiene, în urma inţelegerilor convenite în cadrul convorbirilor fructuoase dintre cei doi şefi de stat, a dialogului la nivel înalt româno-kuweitian, desfăşurate într-un climat de stimă şi consideraţie reciprocă, legăturile de prietenie şi colaborare dintre cele două state vor cunoaşte o nouă dezvoltare, in beneficiul ambelor popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în Kuweit, precum şi rezultatele ei deosebit de pozitive reprezintă, fără îndoială, o contribuţie importantă la adincirea conlucrării reciproc avantajoase între România şi Kuweit, in toate domeniile. Acest fapt a fost subliniat, de altfel, de numeroase personalităţi ale vieţii politice, economice şi culturale kuweitiene în cursul vizitei înalţilor soli ai poporului român, care au manifestat un viu interes faţă de realizările României, şi au ţinut să-şi exprime consideraţia faţă de personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, faţă de activitatea sa neobosită în slujba păcii şi cooperării internaţionale. Primul dialog româno-kuweitian la nivel înalt constituie un eveniment cu amplă rezonanţă nu numai in planul relaţiilor bilaterale ; el vine să demonstreze faptul că In lumea de astăzi conlucrarea dintre toate naţiunile, indiferent de mărime sau orînduire socială, este nu numai posibilă, ci şi necesară, servind la consolidarea climatului de pace şi securitate, la făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte. laCivilANT ISTORIC DE MARE ÎNSEMNĂTATE VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN KUWEIT îs-a încheiat cu rezultate deosebit de pozitive [pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare # Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost oaspeţii Universităţii kuweitiene • Întîlnire cu reprezentanţi ai vieţii economice şi comerciale preşedintele Nicolae Ceauşescu de presă # Comunicat Primiri la Conferinţă comun ÎN PAGINILE 2-3-4 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI, COMUNIST ANUL XXXII, 1976 SERIA II, Nr. 8 354 4 PAGINI 30 BANI JOI 1 APRILIE După rodnicele vizite Grecia TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU şi TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU S-AU ÎNAPOIAT ÎN CAPITALA Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întors, miercuri seara, în Capitală, din vizitele oficiale întreprinse în Grecia, la invitaţia preşedintelui Republicii Elene, Constantin Tsatsos, şi in Kuweit, la invitaţia emirului statului, şeicul Sabah Al-Salem Al-Sabah, şi a doamnei Norryyah Al-Sabah. In aceste vizite, şeful statului român a fost însoţit de George Macovescu, ministrul afacerilor ■ externe, Nicolae Doicaru, consilier al preşedintelui Republicii, Nicolae Ionescu, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Constantin Mitea, consilier al preşedintelui Republicii, de alte persoane oficiale. La aeroportul Otopeni, unde a avut loc ceremonia sosirii, domnea o atmosferă sărbătorească. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapelele partidului şi statului. La ora 19:20, aeronava prezidenţială a aterizat. La coborârea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt intimpinaţi de tovarăşii Manea Mănescu, Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ştefan Andrei, Mihai Dalea, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Ursu. Tovarăşii din conducerea de partid şi de stat au venit împreună cu soţiile. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii culturale, generali. A fost de faţă Athanase A. Camilos, însărcinat cu afaceri adinterim al Republicii Elene la Bucureşti. Se aflau, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in ţara noastră. Mii de locuitori ai Capitalei au venit la aeroport pentru a saluta cu Însufleţire pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Ei au scandat îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“, reafirmindu-şi sentimentele de profundă dragoste, stimă şi recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, pentru activitatea neobosită pe care o consacră prosperităţii patriei, creşterii prestigiului şi rolului României socialiste in viaţa internaţională, edificării unei lumi mai drepte şi mai bune. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu căldură manifestărilor pline de simpatie ale populaţiei Capitalei. In primirea entuziastă făcută de bucureşteni şi-a găsit o grăitoare expresie deplina aprobare» şi Satisfacţie cu care întreaga noastră naţiune a luat cunoştinţă de rezultatele remarcabile ale vizitelor efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în Grecia şi Kuweit, vizite ce se înscriu ca momente de« mare importanţă şi semnificaţie în dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare multilaterală dintre România şi aceste ţări, dintre popoarele noastre, ca o contribuţie de seamă la cauza păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. Flux continuo, organizare superioară la efectuarea insămîntărilor Galaţi Pe malul Siretului, de la Galaţi la Tecuci, ogoarele sînt străbătute de dimineaţa pînă seara de tractoare şi semănători. Ne-am apropiat de Braniştea şi Independenţa, de Liveşti şi Barcea. La semnalele primăverii toţi oamenii satelor au ieşit în cîmp la semănat, în grădini, vii şi livezi, să deschidă căile roadelor. „Am mobilizat toate forţele,ne spunea tovarăşul Iulian Lovin, primarul din Barcea. In acest an, care se anunţă mănos, vrem să ne sincronizăm mai bine eforturile, în, aşa fel incit toate lucrările agricole să fie efectuate la timp şi de bună calitate“. Folosirea eficientă a timpului de lucru este evidenţiată de , fapte : s-au insămînţat mazărea dinprima epocă pe 25 de ha, lucerna şi cartofii pe 27 ha şi respectiv 23 ha. Pentru floarea-soarelui s-a încheiat pregătirea terenului pe 300 ha, aşa incit începând de azi vor putea intra semănătorile şi aici. In vie, la tăiat şi legat, lucrează peste 500 de cooperatori, iar in legumicultura aproape 300. Tabloul repartizării forţelor este sugestiv, indicînd un angajament sporit din partea ce-ION CHIRIC (Continuare in pag. a IV-a) 9 Alba La sediul staţiei de mecani,zare a agriculturii din Unirea, judeţul Alba, îl întâlnim doar pe economistul şef Gheorghe Vinţan, devenit în aceste zile un adevărat dispecer. în permanenţă acesta ţine legătura cu cele 6 cooperative agricole , de producţie deservite de unităţile de mecanizatori, trimite spre punctele de lucru materialele cerute. „De luni am declanşat semănatul în toate unităţile, ne spunea economistul şef. Se dă bătălia pentru încheierea grabnică a lucrării amintite la sfecla de zahăr, care în această primăvară se va însămînţa,pe o suprafaţă de 425 ha. Dorim ca pînă pe data de 4 aprilie să încheiem semănatul culturilor din epoca întii“. Străbatem traseul indicat de economistul şef. Suntem în punctul de lucru Letreag. Două semănători, conduse de tinerii mecanizatori Vasile Oană şi Ion Miclea, încorporau un sol seminţe de sfeclă. Cu o zi înainte, aceşti ■ tineri au reuşit să însămânţeze 34 ha. „Astăzi, ne spunea unul dintre ei,, vom realiza 36 ha. Aceasta, deoarece ■ avem OVIDIU MARIAN (Continuare In pag. a IV-a) VACANTA ŞCOLARA Incepînd de sîmbată, elevii ţării primesc un răgaz de odihnă şi recreare pentru exact două săptămîni. Pentru această perioadă sunt pregătite — după cum a reieşit şi din recenta şedinţă a Comandamentului central de vacanţă — numeroase manifestări, unele devenite tradiţionale pentru vacanţele de primăvară, altele inedite, capabile să satisfacă gusturile elevilor. I. Din seria activităţilor tradiţionale enumerăm taberele de odihnă, taberele sportive, excursiile judeţene şi interjudeţene, care trimit invitaţii pe adresa a 400 000 elevi, cu 250 000 mai multe decit în anul şcolar precedent. Pentru tabere şi excursii, aşa cum stă în obiceiul organizatorilor şi elevilor, se elaborează calendare zilnice de acţiuni purtînd amprenta tinereţii, a educativului şi instructivului. Se anticipează desfăşurarea unor acţiuni politico-educative şi culturalartistice, omagiale dedicate unei aniversări scumpe — 55 de ani de la înfiinţarea partidului — acţiuni de muncă patriotică, programe distractive şi recreative, adică tot ce este posibil să se organizeze în zilele de tabără şi excursii cu adolescenţi dornici să cunoască şi să se cunoască. Olimpiadele şcolare, ajunse la faza republicană, îşi convoacă la o competiţie de inteligenţă, creativitate şi pregătire vîrfurile şcolare în domeniile limbii şi literaturii române şi limbilor naţionalităţilor conlocuitoare, matematicii, fizicii, chimiei, biologiei şi filozofiei, la Tg. Mureş, Braşov, LUCREŢIA LUSTIG (Continuare în pag-a IV-a)