Scînteia Tineretului, aprilie 1976 (Anul 32, nr. 8354-8379)

1976-04-01 / nr. 8354

■ R Miercuri după-amiază s-a in­■ cheiat vizita oficială de priete-­­nie pe care au efectuat-o in Ku- Bweit preşedintele Republicii So­­r­cialiste România, tovarăşul I Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa­lElena Ceauşescu, la invitaţia e­■ mirului statului Kuweit, şeic ■tiabah Al-Salem Al-Sabah, şi a ■Toamnei Norryyah Al-Sabah. La ora 16.00, la Palatul Das­ -eşedinţa oficială a înalţi- P­oeţi români, soseşte emi­li al uweitului, însoţit de prin­■ '­­ moştenitor şi primul minis-I ".vernului, de alte înalte I ţi , ale ţării-gazdâ. ‘ sapu­se s-au întreţinut cor­dial, cei doi şefi de stat au luat­­ loc in maşinile oficiale, escorta­te de motociclişti. Coloana ofi­cială se îndreaptă spre aeropor­tul internaţional al oraşului Kuweit, traversind marile artere ale capitalei impodobite sărbă­toreşte, pe sub arcuri de triumf ornate cu portretele celor doi şefi de stat, cu urări de priete­nie. Locuitori ai capitalei aplau­dă cu căldură in momentul tre­cerii maşinilor oficiale. La sosirea pe aeroport, împo­dobit cu drapelele celor două state, are loc ceremonia ple­cării. Preşedintele Nicolae Ceauşescu,­ tovarăşa Elena Ceauşescu, în­soţiţi de emirul Kuweitului, îşi iau ..rămas bun de la membrii guvernului kuweitian, de la şe­fii e misiunilor diplomatice, pre­cum şi de la membrii ambasa­dei române. Copii ai personalu­lui ambasadei române,­ îmbră­caţi în costume naţionale, oferă preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei " Elena Ceauşescu buchete de flori, îi îmbrăţişează. Cei doi şefi de stat se în­dreaptă spre podiumul de onoa­re. Garda militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. Sunt intonate imnurile de stat ale României şi Kuweitului. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Sabah Al-Salem Al- Sabah trec în revistă garda de onoare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu işi, iau apoi rămas bun de la înaltele oficialităţi kuweitiene : şeic Jaber Al-Ahmed Al-Jaber Al- Sabah, prinţul moştenitor şi pri­mul ministru al guvernului, Khali­d Saleh Al-Ghunaim, pre­şedintele Adunării Naţionale, Jaber Al-Abdula, consilierul special al emirului, şeic Jaber Al-Ali Al-Salim Al-Sabah, vice­­prim-ministru şi ministru al in­formaţiilor,­ şeic Sabah Al-Ah­­m­ed Al-Jaber, ministrul aface­rilor externe, şeic Saad Al- Abdullah Al-Salem­­Al-Sabah, ministrul de interne şi al apă­rării, Abdullah Youssef Al-Gha- I­tem, ministrul electricităţii şi tu­pelor, şeful misiunii de onoare constituite cu prilejul vizitei înalţilor soli ai poporului român. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Kuweitului îşi iau apoi un călduros rămas bun, îşi string mâinile cu prietenie, se îmbrăţişează. La rindul său, to­varăşa Elena Ceauşescu îşi ia un cordial rămas bun de la emirul Kuweitului. Şeful statului kuweitian mul­ţumeşte preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu pentru faptul că au răspuns invitaţiei sale şi au vi­zitat Kuweitul. El şi-a expri­mat, apoi, convingerea că a­­ceastă vizită constituie un mo­ment deosebit de important care va contribui la dezvoltarea relaţiilor dintre Kuweit şi Ro­mânia. Mulţumind pentru ospitalita­tea ce i-a fost rezervată in Ku­weit, preşedintele României a apreciat, la rindul său, că vi­zita întreprinsă în această ţară va duce la extinderea şi apro­fundarea conlucrării româno­­kuweitiene. Înalţii oaspeţi urcă scara a­­vionului, in timp ce sunt trase 21 salve de salut. La ora 16.30, ora locală, aero­nava prezidenţială decolează, îndreptindu-se spre patrie. Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu in Kuweit a luat, ast­fel, sfârşit, inscriindu-se ca o pagină de referinţă în cronica relaţiilor româno-kuweitiene, în urma inţelegerilor convenite în cadrul convorbirilor fructuoase dintre cei doi şefi de stat, a dialogului la nivel înalt româ­­no-kuweit­ian, desfăşurate în­­tr-un climat de stimă şi consi­deraţie reciprocă, legăturile de prietenie şi colaborare dintre­­ cele două state vor cunoaşte o nouă dezvoltare, in beneficiul ambelor popoare,­­ al păcii şi co­laborării internaţionale. Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în Kuweit, pre­cum şi rezultatele ei deosebit de pozitive reprezintă, fără în­doială, o contribuţie importantă la adincirea conlucrării reciproc avantajoase între România şi Kuweit, in toate domeniile. A­­cest fapt a fost subliniat, de altfel, de numeroase personali­tăţi ale vieţii politice, economi­ce şi culturale kuweitiene în cursul vizitei înalţilor soli ai po­porului român, care au mani­festat un viu interes faţă de realizările României, şi au ţinut să-şi exprime consideraţia faţă de personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, faţă de acti­vitatea sa neobosită în slujba păcii şi cooperării internaţio­nale. Primul dialog româno-kuwei­­tian la nivel înalt constituie un eveniment cu amplă rezo­nanţă nu numai in plan­ul rela­ţiilor bilaterale ; el vine să de­monstreze faptul că In lumea de astăzi conlucrarea dintre toate naţiunile, indiferent de mărime sau orînduire socială, este nu numai posibilă, ci şi ne­cesară, servind la consolidarea climatului de pace şi securitate, la făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte. laCivilANT ISTORIC DE MARE ÎNSEMNĂTATE VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN KUWEIT îs-a încheiat cu rezultate deosebit de pozitive [pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi­­ colaborare dintre cele două ţări şi popoare # Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost oaspeţii Universităţii kuweitiene • Întîlnire cu reprezentanţi ai vieţii economice şi comerciale preşedintele Nicolae Ceauşescu de presă # Comunicat Primiri la Conferinţă comun ÎN PAGINILE 2-3-4 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI, COMUNIST ANUL XXXII, 1976 SERIA II, Nr. 8 354 4 PAGINI 30 BANI JOI 1 APRILIE După rodnicele vizite Grecia TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU şi TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU S-AU ÎNAPOIAT ÎN CAPITALA Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întors, miercuri seara, în Capitală, din vizitele oficiale întreprinse în Grecia, la invitaţia preşedintelui Republicii Elene, Constantin Tsatsos, şi in Kuweit, la invitaţia emirului statului, şeicul Sabah Al-Salem Al-Sabah, şi a doamnei Norryyah Al-Sabah. In aceste vizite, şeful statului român a fost însoţit de George Macovescu, ministrul afacerilor ■ externe, Nicolae Doicaru, consi­lier al preşedintelui Republicii, Nicolae Ionescu, ministru secre­tar de­ stat la Ministerul Comer­ţului Exterior­­ şi Cooperării Economice Internaţionale, Con­stantin Mitea,­­ consilier al pre­şedintelui Republicii, de alte persoane oficiale. La aeroportul Otopeni, unde a avut loc ceremonia sosirii, dom­nea o atmosferă sărbătorească. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapelele partidului şi statului. La ora 19:20, aeronava prezi­denţială a aterizat. La coborârea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt intimpinaţi de to­varăşii Manea Mănescu, Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Bur­tică, Gheorghe Cioară, Lina Cio­­banu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Pă­­ţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ştefan Andrei, Mihai Da­­lea, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Ursu. Tovarăşii din conducerea de partid şi de stat au venit îm­preună cu soţiile. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii culturale, generali. A fost de faţă Athanase A. Ca­­milos, însărcinat cu afaceri ad­­interim al Republicii Elene la Bucureşti. Se aflau, de asemenea,­ şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in ţara noastră. Mii de locuitori ai Capitalei au venit la aeroport pentru a sa­luta cu Însufleţire pe tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Ei au scandat îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“, reafirmindu-şi sentimentele de profundă dragoste, stimă şi re­cunoştinţă faţă de secretarul ge­neral al partidului, pentru acti­vitatea neobosită pe care o con­sacră prosperităţii patriei, creş­terii prestigiului şi rolului Româ­niei socialiste in viaţa interna­ţională, edificării unei lumi mai drepte şi mai bune. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu căldură manifestări­lor pline de simpatie ale popu­laţiei Capitalei. In primirea entuziastă făcută de bucureşteni şi-a găsit o gră­itoare expresie deplina aprobare» şi Satisfacţie cu care întreaga noastră naţiune a luat cunoştin­ţă de rezultatele remarcabile ale vizitelor efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în Grecia şi Kuweit, vizite ce se înscriu ca momente de« mare importanţă şi semnificaţie­ în dezvoltarea re­laţiilor de prietenie şi colabora­re multilaterală dintre România şi aceste ţări, dintre popoarele noastre, ca o contribuţie de seamă la cauza păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. Flux continuo, organizare superioară la efectuarea insămîntărilor­ ­ Galaţi Pe malul Siretului,­ de la Ga­laţi la Tecuci, ogoarele sînt străbătute de dimineaţa pînă seara de tractoare şi semănă­tori. Ne-am apropiat de Braniş­tea şi Independenţa, de Liveşti şi Barcea. La semnalele primă­verii toţi oamenii satelor au ie­şit în cîmp la semănat, în gră­dini, vii şi livezi, să deschidă căile roadelor. „Am mobilizat toate forţele,­ne spunea­ tovară­şul Iulian Lovin, primarul din Barcea. In acest­ an, care se a­­nunţă mănos, vrem să ne sin­cronizăm mai bine eforturile, în, aşa fel incit toate lucrările a­­gricole să fie efectuate la timp şi de bună calitate“. Folosirea eficientă a timpului de lucru este evidenţiată de , fapte : s-au in­­sămînţat mazărea din­­prima epo­că pe 25 de ha, lucerna şi car­tofii pe 27 ha şi respectiv 23 ha. Pentru floarea-soarelui s-a în­cheiat pregătirea terenului pe 300­ ha, aşa incit începând de­ azi vor putea intra semănătorile şi aici. In vie, la tăiat şi legat, lu­crează peste 500 de cooperatori, iar in legumicultura aproape 300. Tabloul repartizării forţe­lor este sugestiv, indicînd un angajament sporit din partea ce-ION CHIRIC (Continuare in pag. a IV-a) 9 Alba La sediul staţiei de mecani­,­zare a agriculturii din Unirea,­ judeţul Alba, îl întâlnim doar pe­ economistul şef Gheorghe Vin­­ţan, devenit în aceste zile un a­­devărat dispecer. în­­ permanen­ţă acesta ţine legătura cu cele 6 cooperative agricole , de pro­ducţie deservite de unităţile de­­ mecanizatori, trimite spre punc­tele de lucru materialele ceru­te. „De luni am declanşat semă­natul în toate unităţile, ne spu­nea economistul şef. Se dă bă­tălia pentru încheierea grabnică a lucrării amintite la sfecla­ de zahăr, care în această primăvară se va însămînţa,pe o suprafaţă de 425 ha. Dorim ca pînă pe data de 4 aprilie să încheiem se­mănatul culturilor din epoca în­­tii“. Străbatem traseul indicat de economistul şef. Suntem­ în punctul de lucru Letreag. Două semănători, conduse de tinerii mecanizatori Vasile Oană şi Ion Miclea, încorporau un sol se­minţe de sfeclă. Cu o zi înainte, aceşti ■ tineri au reuşit să însă­mânţeze 34 ha. „Astăzi, ne spu­nea unul dintre ei,, vom realiza 36 ha. Aceasta, deoarece ■ avem OVIDIU MARIAN (Continuare In pag. a IV-a) VACANTA ŞCOLARA Incepînd de sîmbată, ele­vii ţării primesc un răgaz de odihnă şi recreare pen­tru exact două săptămîni. Pentru această perioadă sunt pregătite — după cum a reieşit şi din recenta­ şedinţă a Comandamentului central de vacanţă — nu­meroase manifestări, unele devenite tradiţionale pen­tru vacanţele de primăvară, altele inedite, capabile să satisfacă gusturile elevilor. I. Din seria activităţilor tra­diţionale enumerăm taberele de odihnă, taberele sportive, excursiile­ judeţene şi interju­­deţene, care trimit invitaţii pe adresa a 400 000 elevi, cu 250 000 mai multe decit în anul şcolar precedent. Pentru tabe­re şi excursii, aşa cum stă în obiceiul organizatorilor şi ele­vilor, se elaborează calendare zilnice de acţiuni purtînd am­prenta tinereţii, a educativului şi instructivului. Se anticipea­ză desfăşurarea unor acţiuni politico-educative şi cultural­­artistice, omagiale dedicate unei aniversări scumpe — 55 de ani de la înfiinţarea parti­dului — acţiuni de muncă pa­triotică, programe distractive şi recreative, adică tot ce este posibil să se organizeze în zi­lele de tabără şi excursii cu adolescenţi dornici să cunoas­că şi să se cunoască.­­ Olimpiadele şcolare, ajun­se la faza republicană, îşi con­voacă la o competiţie de in­teligenţă, creativitate şi pregă­tire vîrfurile şcolare în dome­niile limbii şi literaturii româ­ne şi limbilor naţionalităţilor conlocuitoare, matematicii, fi­zicii, chimiei, biologiei şi filo­zofiei, la Tg. Mureş, Braşov, LUCREŢIA LUSTIG (Continuare în pag-a IV-a)

Next