Scînteia Tineretului, decembrie 1976 (Anul 32, nr. 8562-8588)
1976-12-01 / nr. 8562
INIŢIATIVE HUNEDORENE Una din iniţiativele recente ale organizaţiilor U.T.C. din marile unităţi economice hunedorene este şi aceea a antrenării tinerilor la întreţinerea şi repararea maşinilor şi utilajelor. In ultima săptămină au luat parte la asemenea acţiuni peste 101il de tineri. Un exemplu care ilustrează eficacitatea activităţilor întreprinse ni-l oferă rezultatele înregistrate in cadrul exploatărilor miniere Vulcan şi Lupeni, unde 60 de tineri, lucrind în afara orelor de program, au reuşit să repare patru trolii şi şase motoare de mină. (Ioan Groza). O PĂDURE PLANTATĂ LA MARGINEA ORAŞULUI Peste 1000 de tineri gălăţeni din organizaţiile U.T.C. de la Liceul de marină, Grupul şcolar „Al. Ioan Cuza“, Şantierul Naval, I.J.I.L., I.P.T.M.A. şi I.J.G.C.L. au participat la o amplă acţiune de amenajare a zonei bălţii Cătuşa, perimetru în care edilii oraşului şi-au propus să amplaseze un nou loc de agrement. Tinerii vor planta aici peste 50 000 de puieţi de arbori şi arbuşti. Pînă în prezent, profitând de vremea prielnică din ultimele zile, ei au săpat peste 4 000 de gropi şi au plantat 3 000 de puieţi care urmează să înconjoare, ca o pădure, viitorul lac nautic Cătușa. (Vasile Caburgan). RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA PLANULUI ŞI ANGAJAMENTULUI ANUAL LA MUNCA PATRIOTICA Organizaţia judeţeană Cluj a U.T.C. şi-a îndeplinit planul şi angajamentul anual în activitatea de muncă patriotică. Tinerii din această parte a ţării au realizat, printre altele, plantarea a 430 hectare de pădure, îngrijirea a 1 000 hectare de culturi forestiere, scoaterea de sub efectul excesului de umiditate şi al eroziunii a 818 hectare teren agricol, întreţinerea a 49 000 hectare păşune, trimiterea către oţelările patriei a peste 21 000 tone deşeuri metalice. Totodată ei au participat masiv la stringerea recoltei acestei toamne. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de organizaţiile U.T.C. din municipiile Cluj-Napoca şi Dej, din oraşele Gherla şi Huedin, din comunele Apahida, Băişoara, Bonţida, Căşei, Ciucea, Cojocna, Vad, care şi-au depăşit substanţial planul la toate capitolele şi care au asigurat un bogat conţinut educativ tuturor acţiunilor întreprinse. La temelia de beton a realizărilor CIFRE CONCLUDENTE Nu există colţ de ţară care să nu fi aşezat la înălţarea edificiului său întinerit temelia trainică a betonului cu ciment de Birseşti. In cei 17 ani de funcţionare, Combinatul de lianţi şi azbociment Birseşti — Tg. Jiu şi-a ciştigat un bun renume, devenind principalul furnizor de ciment, var, tuburi, plăci şi panouri din azbociment şi alte materiale de construcţie. „In anul 1974 — ne spunea inginerul Ion Mija, directorul tehnic adjunct — ne-am situat pe primul loc în ramura materialelor de construcţie. In următorul an am obţinut Diploma pentru folosirea judicioasă a utilajelor şi a fondului de timp, iar acum sperăm să ocupăm tot locul întâi“. Nu este numai un deziderat, ci o hotărâre unanimă a colectivului de aici, exprimată de indicatorii de plan, depăşiţi substanţial pe cele zece luni ale anului curent. De la Birseşti — Tg. Jiu au fost expediate şantierelor ţării mai mult cu 45 000 tone ciment, 2 700 tone var, 17 km tuburi din azbociment, 6 000 mp panouri din acelaşi material. Tot la această dată combinatul gorjan şi-a onorat in întregime obligaţiile contractuale faţă de partenerii străini. Ne-am fi oprit poate aici, la aceste realizări concludente, dacă n-ar fi intervenit tovarăşul Ion Ungurici, secretarul comitetului de partid, menţionînd că această constanţă a realizărilor se datoreşte in egală măsură tinerilor cimentişti, mobilizaţi cu tot mai multă răspundere in muncă, preocupaţi să-şi ridice nivelul politico-ideologic şi de cunoştinţe profesionale. In secţia cu cel mai BUN STRUNGAR Cu ce au contribuit tinerii din atelierul mecanic la realizările întregului colectiv ? Ar fi simplu de explicat. Doar ei — constituind principala forţă in acest atelier — execută lucrările de reparaţii şi piesele de schimb necesare instalaţiilor atît de complexe şi solicitate. Dar şefului de atelier, maistrului Vasile Nanu, ii place demonstraţia convingătoare, lucrul concret, îmi arată, fără prea multe vorbe, o piesă, un angrenaj, de primă importanţă pentru cuptoarele de ciment, a fost executat aici, cu eforturi proprii, fără a mai fi nevoie să se procure din import. Faţă de modelul original, piesa a suportat modificări, cîştigînd totodată în mărirea gradului de rezistenţă. S-a lucrat continuu, inclusiv duminica, pe echipe, execuţia durind 90 de ore. „Ne-am angajat s-o executăm — ne spune secretarul organizaţiei U.T.C., Victor Moldoveanu — şi trebuie făcută. Pentru prima dată piesa va fi folosită la cuptorul 7. Probele confirmă calitatea lucrării“. Ne oferă şi citeva nume ale autorilor acestei realizări şi ale altora : Rudolf Coleşca, Petre Culea, Valeriu Potcovaru, Nicolae Pîrvulescu, Ion Broscaru, Nicolae Şerbănoiu, majoritatea strungari. Tot el aminteşte despre o inovaţie a lui Patriciu Boşca, a cărei valoare iniţială se ridica la 450 000 lei. Pentru repararea strungurilor din atelier acţionează o echipă specializată, formată tot din tineri, avindu-l şef pe Constantin Tufan. Iniţiativa tinerilor, privind organizarea V. RAVESCU (Continuare in pag. a IIl-a) Floricel Tartafi Peter Balts — deprind tainele meseriei in atelierul Grupului şcolar de pe lingă Întreprinderea de autocamioane Braşov Fotografia : GHEORGHE CUCU 58 de ani de la desăvârşirea statului naţional unitar român In istoria poporului român sunt înscrise, la loc de înaltă cinstire, evenimente pe care scurgerea anilor, departe de a aşterne colbul uitării, le înfăţişează mereu mai vii, mai încărcate de profunde semnificaţii. Şi acestea pentru că ele marchează momente cruciale în dezvoltarea patriei noastre. Un astfel de eveniment îl constituie cel legat de 1 decembrie 1918, dată ce simbolizează încheierea procesului de desăvârşire a statului naţional unitar român. Au trecut de atunci 58 de ani, dar pentru poporul nostru această memorabilă zi este şi va rămine pentru totdeauna incrustată pe răbojul istoriei, pentru că ea reprezintă încununarea unei lupte de veacuri purtată necontenit împotriva tuturor acelora care ne voiau răzleţiţi şi resemnaţi sub stăpinirea unor forţe străine acaparatoare. 1 decembrie 1918 a venit şi trebuia să vină, pentru că a fost pregătit de veacuri întregi în aspre încleştări, de suferinţe şi jertfe, de speranţă şi izbinzi, a venit şi trebuia să vină spre a încorona victoria unui popor ce n-a precupeţit nici un efort pentru a-şi vedea patria unită şi neatîrnată. Istoria stă mărturiecă românii au desfăşurat o titanică luptă pentru a-şi apăra ţara şi neamul şi chiar dacă vitrege împrejurări i-au silit a trăi multă vreme despărţiţi prin arbitrare şi vremelnice graniţe, conştiinţa unităţii şi individualităţii ca popor, ca ţară, s-a păstrat nealterată, s-a transmis din generaţie in generaţie, fertinzindu-le gîndirea şi imputernicindu-le braţul. Stau mărturii acestei eroice lupte Burebista şi Decebal, Menuţnorul şi Gelu, Basarab I şi Mircea, Ştefan cel Mare, Iancu de Hunedoara şi Vlad Ţepeş. Glăsuieşte din bătrîne cronici epopeea lui Mihai Viteazul, domnitorul care reîntrupa, la 1600, Dacia străbună, in pofida tuturor potrivnicilor vremii. Dar mai presus decit toate, vorbeşte despre marea năzuinţă a Unirii lupta neostenită a ţăranului român, acela care, din veac în veac, a ţinut sus steagul libertăţii, ştiind a-şi apăra ţara de duşmani, dar a ştiut la fel de bine să-şi ceară dreptul la viaţă, precum a făcut-o in 1437, la Bobîlna, în 1514, sub conducerea lui Gheorghe Doja, în 1784, sub flamura ridicată de Horia. In zorii erei moderne, marcată în istoria noastră de revoluţia din 1821, condusă de Tudor din Vladimiri, aspiraţia spre unitate şi libertate capătă noi dimensiuni, cuprinzînd întreg teritoriul patriei şi pregătind uriaşul val revoluţionar de la 1848. Revoluţia română de la cumpăna veacului trecut a proclamat libertăţi sociale pentru întreg poporul, dar aceasta numai prin obţinerea neatrnării şi unităţii naţionale, adevărata „cheie de boltă fără de care s-ar prăbuşi întreg edifieiul naţional“ cum se exprima, cu îndreptăţire, marele patriot Mihail Kogălniceanu. Libertatea deplină şi unitatea, postulate fundamentale ale revoluţiei, îşi vor afla, pe rind, împlinirea. In 1859, prin unirea Moldovei cu Muntenia, se pun bazele statului naţional român modern, în jurul căruia se polarizează întreaga luptă naţională românească. Cucerirea independenţei de stat absolute in 1877—1878 a adăugat noi valenţe acestei lupte, stimulînd energiile revoluţionare ale poporului, pregătit acum să dea asaltul final pentru realizarea desăvîrşirii unităţii sale. Portdrapelul luptei naţionale a devenit clasa muncitoare, partidul său revoluţionar, care s-au situat in fruntea maselor largi ale poporului, militind cu consecvenţă pentru împlinirea măreţului ideal. VASILE NICULAE doctor în istorie (Continuare in pag. a III-a) AU REALIZAT PLANUL DE PRODUCŢIE PE 1976 • ÎNTREPRINDEREA textila LUGOJ a atins cu o lună mai devreme planul producţiei globale pe primul an al noului cincinal. De remarcat că, datorită măsurilor aplicate pentru folosirea cu maximum de randament a timpului de lucru in toate schimburile, mai mult de 80 la sută din sporul de producţie realizat pînă acum s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. • COLECTIVELE DE MUNCA DIN UNITĂŢILE DE INDUSTRIE LOCALA ALE JUDEŢULUI SUCEAVA şi-au îndeplinit prevederile planului la producţia marfă pe întregul an. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXII, SERIA II, Nr. 8 562 4 PAGINI — 30 BANI MIERCURI 1 DECEMBRIE 1976 MODERNIZAREA AGRICULTURII temă de studiu şi teren de afirmare pentru tinerii specialişti Pe inginerul Constantin Nicolescu il preocupă problema perfecţionării tehnologiilor de irigare, soluţiile vizînd importante economii de apă şi energie, o înaltă eficienţă economică Foto: O. PLECAN TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Gaston Plissonnier, secretar al C. C. al P. C. Francez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, marţi după-amiază, pe tovarăşul Gaston Plissonnier, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al Partidului Comunist Francez, care, la invitaţia Co■ mitetului Central al P.C.R., a făcut o vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, mem- bru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut de prietenie din partea secretarului general al P.C. Francez, tovarăşul Georges Marchais, împreună cu urări de noi succese poporului român în construirea societăţii socialiste. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat la rîndul său cele mai bune urări şi un salut călduros tovarăşului Georges Marchais,conducerii Partidului Comunist Francez. In timpul întrevederii a avut loc un schimb de păreri privind activitatea şi preocupările Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist Francez,exprimîndu-se dorinţa comună de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie, colaborare şi solidaritate dintre cele două partide, în interesul prieteniei tradiţionale dintre popoarele român şi francez, precum şi al lărgirii raporturilor dintre România şi Franţa. In cadrul examinării unor probleme ale actualităţii politice internaţionale a fost evidenţiată necesitatea de ase acţiona pentru dezvoltarea şi întărirea colaborării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, dintre toate forţele progresiste, democratice şi antiimperialiste, pentru continuarea şi adîncirea cursului spre destindere, pace, securitate şi colaborare pe continentul nostru şi in lume, pentru triumful cauzei socialismului, întrevederea a decurs într-o ambianţă de caldă cordialitate şi prietenie. GÎNDURI DE TÎNĂR SCRIITOR Poezia şi umanismul Prin om la umanism ! Iată cum s-ar putea traduce în alţi termeni ceea ce Călinescu găsea caracteristic gîndirii umaniste — trecerea de la particular la universal. Căci „a vedea în orice punct al lumii o oglindă a totului“ înseamnă şi a propune omului istoric un model de idealitate în care viitorul devine un prag al realităţii concrete. Iar a-i propune omului omeneasca-i frumuseţe ca măsură a existenţei sale mi se pare, la capătul şirului de experienţe tragice pe care le-a trăit şi pe care încă le mai trăieşte umanitatea, nu o misiune nobilă, ci una firească. Să vorbim aşadar omului despre valorile înalte, ale sufletului său. Cum ? Arătîndu-i mereu această mostră de idealitate sau ajutîndu-1 să dezgroape din chihlimbarul obişnuinţelor bulgărul de aur al omenescului ? Iată întrebarea artei adevărate, a artei militante şi implicit a poeziei. A întreba despre om , iată sensul adevărat al actului de creaţie. După cum a te ralia căii active de descoperire a adevărului despre om înseamnă a înţelege adevăratul sens modelator al propunerii artistice. Pentru că umanismul şi mai ales umanismul socialist nueste, nu poate fi rezultatul unor laminări exterioare, ci un proces de autodevenire in care omul se reciştigă prin efort, invăţind sensul valorilor cărora le dă nume, al valorilor umane. Fiindcă binele sau răul, cupiditatea şi filistinismul, bigotismul şi generozitatea nu sunt in cadrul umanismului noţiuni generale. Ele operează aici numai ca valori sau nonvalori istorice. A propune unele, a respinge altele nu se poate face in numele unui umanism atemporal. Şi cu atit mai inoperante devin ele în cadrul umanismului socialist, a acelui umanism care, specifică documentele de partid, afirmă valorile individuale ale omului in contextul afirmării generale a valorilor sociale. Altfel spus el propune valori morale in plan social, adică acolo unde ele există. Antropocentrismului individual renascentist, umanismul socialist ii adaugă un antropocentrism social, dacă se poate spune aşa. Ce rol ii revine poeziei, artă a mişcării sufleteşti, a stărilor, in edificarea acestui nou umanism ? Unul esenţial. Tocmai pentru că este o artă a stărilor sufleteşti. Tocmai fiindcă plecind de la funcţiile ideale ale unui cod moral superior ea pune in mişcare stări asemănătoare — recepţia ei nici nu se poate face decit pe lungimi de undă spirituale asemănătoare — care devin permanente. Poezia are nevoie pentru a acţiona de stări emoţionale vecinepropunerii sale, dar pe acest teren ea întreţine focul sacru al omenescului. Ea este asemeni impulsului necesar mişcării unui pendul. Pentru a-i spori amplitudinea este nevoie de înscrierea in pasul acestuia, după cum, odată realizată aceasăă armonizare, amplitudinea mişcării creşte in funcţie de intensitatea impulsului, in funcţie, deci de adevărul şi forţa mesajului artistic. Al unui mesaj ce nu poate fi unul oarecare, ci concret istoric. Este o evidenţă pe care numai prostia sau reavoinţa o pot pune in discuţie, că HORIA BADESCU (Continuare in pag. a II-a) ORA DE EDUCAŢIE FIZICA Acea rubrică din orarul şcolii care în unele locuri înseamnă spaţiu gol! Un raid-anchetă întreprins, recent, in mai multe şcoli este in măsură să ilustreze mai multe atitudini faţă de ora de educaţie fizică, cind, de fapt, ar trebui să fie una singură, aceea cerută de regulamentele şi programele şcolare. „PREFERAM UN AER LIBER. E MAI BINE, MAI SĂNĂTOS !" „.Clopoţelul a sunat şi pe platforma de bitum din faţa sălii de sport sunt adunaţi, pe două rînduri, elevii anului I de la secţia mecanică a Liceului „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Abrud, judeţul Alba. Fete şi băieţi, împreună, frumos echipaţi. Profesoara de educaţie fizică, Veronica Mesaroş — un ţinută cerută, adică un trening şi bascheţi— trece în revistă efectivul, ţinuta sportivă, ascultă raportul şefului de clasă care anunţă că nu există nici un absent. E o dimineaţă însorită, dar aerul rece se simte. Urmărim citeva minute cum se desfăşoară programul. La început , citeva tururi ale platformei în pas de defilare. „Fiind din anul I, trebuie să-i învăţăm şi cum să meargă, în pas de defilare, avind o ţinută corectă, să se obişnuiască cu comenzile“, ne spune profesoara. O altă repriză — pas alergător. Apoi exerciţii de respiraţie. După care, cele două rinduri se afla faţă în faţă, la o distanţă de circa 8 m. Se execută şi se învaţă aruncarea şi prinderea corectă a mingii de oină. Un scurt răgaz in care comanda o preia responsabilul clasei. „Avem rezultate bune, în şcoala noastră, în ce priveşte activitatea sportivă. Avem campioni pe ţară şi pe judeţ la diferite sporturi. De ce? Pentru sport există, la copiii aceştia din munţi, o mare pasiune, dar şi o mare disciplină din partea noastră. Ce să vă spun? Mulţi dintre cei care au a prezinte şcoala în întrecerile sportive, cind au venit la liceu nu ştiau mare lucru. Au învăţat să practice corect disciplinele preferate,in orele de educaţie fizică. Este principalul obiectiv pe care-l urmărim. Copilul trebuie să capete deprinderea şi pasiunea de a practica sportul pentru sănătatea proprie şi pentru recreere la ora de educaţie fizică. Un exemplu: iarna, find condiţiile permit, orele de educaţie fizică le facem pe pîrtia de schi şi de sanie. Aşa am ajuns să avem la aceste sporturi campioni pe ţară şi pe judeţ. Deşi avem sala de sport, preferam aerul liber. E mai bine, mai sănătos“. 5 ELEVI PE METRU PATRAT, IAR ALĂTURI, STADIONUL CU PAZNICI INTRANSIGENŢI ! Ne aflăm în curtea Liceului nr. 5 „Octavian Goga“ din Sibiu. De fapt, această curte, cu bitum, care măsoară exact 50 pe 40 m, aparţine in egală măsură şi Şcolii generale 15, a cărei clădire desparte, de fapt, VASILE CABULEA . (Continuare in pag. a IIl-a) La Institutul de învăţămînt pedagogic Bacău — o premieră: CONSTRUCTORI DE MAŞINI . Deşi, prin numărul studenţilor, Institutul de învăţămînt pedagogic din Bacău se situează printre cele mai mici din ţară, realizarea integrării invăţămintului cu cercetarea şi producţia găseşte şi aici un teren optim. O premieră a acestui an universitar o constituie înfiinţarea unei secţii de subingineri în specialitatea tehnologia construcţiilor de maşini, cu două grupe la cursurile de zi şi două grupe la seral, secţie ce conferă de acum institutului o diversificare a profilelor în concordanţă cu nevoile de cadre ale judeţului. Cum se va realiza pregătirea viitorilor subingineri în triada învăţămîrii-cercetareproducţie, este prima întrebare la care ne-a răspuns tovarăşul inginer Dumitru Bontaş, devenit, după un stagiu în producţie la întreprinderea de maşiniunelte Bacău, cadru universitar. „întreprinderea la care am lucrat va găzdui începînd cu anul viitor o unitate de invăţămaînt şi producţie de tip B. în cadrul atelierului-şcoală, care se va construi pe o suprafaţă de 2 500 m, dorim să profilăm producţia pe aparate de serie mică preluînd, in acelaşi timp, o parte din producţia de scule, dispozitive şi verificatoare a întreprinderii de maşini-unelte. Ne propunem, de asemenea, realizarea asimilării unor furnituri din import, precum şi omologări pentru secţia mecanică fină. Pentru anul universitar următor vom începe cu studenţii munca de proiectare pentru modernizări de profile pentru maşini-unelte. Activitatea practică este asigurată prin structurarea pe module a perioadelor, în prezent ca desfăşurindu-se in atelierele institutului“. In ateliere, studenţii secţiei, de matematică-fizică lucrează la realizarea unei producţii de reostate în trepte tip R I 40, ale cărei încercări, proiect, montaj aparţin în întregime cadrelor didactice şi studenţilor. Contractat cu Oficiul central de mijloace de învăţămînt ai acest aparat oferă de pe acum viitorilor profesori ocazia familiarizării cu instrumentele necesare unui invăţămînt modern. Alternîndu-se in stagii cu colegii de la TCM, studenţii de la matematică-fizică realizează o producţie de jumătate de milion lei. Execuţia de subansamble este asigur C. STANCULESCU (Continuare în pag. a II-a)