Scînteia Tineretului, martie 1977 (Anul 33, nr. 8638-8664)

1977-03-01 / nr. 8638

Expresie a dorinţei comune de a dezvolta pe multiple planuri colaborarea dintre cele două ţâri şi popoare, în interesul cauzei păcii şi cooperării internaţionale VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN REPUBLICA COASTA DE FILDEŞ La Palatul prezidenţial din Abidjan Solemnitatea schimbului de înalte distincţii româneşti şi ivoriene In seara zilei de 27 februarie, la Palatul prezidenţial din Abid­jan, a avut loc solemnitatea schimbului de Înalte distincţii româneşti şi ivoriene. Preşedintele Republicii Coasta de Fildeş, Felix Houphouet- Boigny, a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu „Marea Cruce a Ordinului Naţional“. In cadrul aceleiaşi solemnităţi, preşedintele Republicii Socialiste Romănia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a iuminat preşedinte­lui Felix Houphouet-Boigny, şi doamnei Marie Therese Hou­phouet-Boigny Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Cei doi şefi de stat şi soţiile lor s-au felicitat reciproc, şi-au strins cu căldură mîinile. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Felix Houphouet- Boigny s-au întreţinut apoi cor­dial, într-o atmosferă de stimă şi respect reciproc, in spiritul bunelor relaţii care s-au stator­nicit şi se dezvoltă intre cele două ţări şi popoare. Momente solemne­­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu ţi tovarăşei Elena Ceauşescu le sunt înminate în alte distincţii ivoriene Momente semnificative ale celei de-a doua zile a vizitei • Simbolică dovadă a prieteniei şi încrederii — înmînarea cheii oraşului Abidjan înalţilor oaspeţi români • Pretutindeni, solii poporului român primiţi cu vii manifes­taţii de prietenie de locuitorii capitalei ivoriene (relatări ale vizitei în mari unităţi industriale şi în modernul port al oraşului) • Presa ivoriană acordă spaţii largi vizitei solilor poporului român în Coasta de Fildeş • Alte manifestări din progra­mul vizitei ÎN PAGINILE 2 ŞI 3 Proletari din toate ţările, unîţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 638 6 PAGINI 30 BANI MARȚI 1 MARTIE 1977 FELIX HOUPHOUET-BOIGNY. „Admiraţia noastră faţa de dinamismul naţiunii române, stima noastră faţă de calea dreaptă pe care aţi ales-o se îmbină, determi­nez Coasta de Fildeş să dorească foarte mult să se întărească cooperarea dintre ţările noas­tre în domenii unde ea este deja larg angajată și să căutăm de o manieră pozitivă sectoarele unde ea nu s-a statornicit încă". NICOLAE CEAUŞESCU: „Pornind de la interesele generale ale po­poarelor noastre, ale bunăstării lor, ale păcii şi colaborării, putem să dezvoltăm o colaborare foarte largă în toate domeniile de activitate. Şi dacă mai adăugăm — cum aţi menţionat şi dumneavoastră —, şi anumite lucruri comune, ținînd seama de cultura latină, atunci putem fi siguri că între popoarele noastre va exista o colaborare foarte bună". (In pagina a 4-a) ENERGIA SOLUŢIILE TINERILOR valoare productivă, valoare educativă Raţionalizările propuse — dovezi concrete ale spiritului de bun gospodar Dineu oficial în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu Duminică, preşedintele Felix Houphouet-Boigny şi doamna Marie Therese Houphouët- Boigny au oferit, in saloanele Palatului prezidenţial din Abid­jan, un dineu oficial în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat tovarăşii Gheorghe Oprea, viceprim-mi­­nistru al guvernului, Ştefan An­drei, membru supleant al Comi­tetului Politic Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Nicu Ceauşescu, mem­bru al Biroului, secretar al C.C. al U.T.C., celelalte persoane o­­ficiale care însoţesc pe înalţii oaspeţi români. Au luat parte, de asemenea, Philippe Yace, secretar general al Partidului Democratic din Coasta de Fildeş, preşedintele Adunării Naţionale, Auguste De­nise, ministru de stat, Alphonse Boni, preşedintele Curţii Supre­me, Mamadou Coulibaly, pre­şedintele Consiliului Economic şi Social, Arsene Usher Assouan, ministrul afacerilor externe, Kouan Kanga Antoine, primarul capitalei, membri ai Biroului Politic al Partidului Democra­tic şi ai Biroului Adunării Na­ţionale, membrii guvernului, re­prezentanţi ai organizaţiilor na­ţionale, Înalte oficialităţi civile şi militare, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, cu soţiile. Au luat parte şefii misiunilor diplomatice acreditaţi In capitala Ivoriană. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate şi prietenie, preşedintele Felix Houphouet- Boigny şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. IIII PAG. A 3-A Toasturile preşedinţilor Felix Houphouet-Boigny şi Nicolae Ceauşescu La întreprinderea de prelucrare a fructelor arborelui de cacao După primele două luni ale anului Colectivele muncitoreşti raportează noi şi importante succese PESTE PLAN, OŢEL PENTRU 1500 DE TRACTOARE Furnaliştii de la Hunedoara şi Călan au majorat la 15 000 tone producţia de fontă realizată peste plan în primele două luni ale anului. La rândul lor, forma­ţiile de lucru care deservesc cuptoarele Martin şi electrice din cadrul Centralei siderurgice Hunedoara au elaborat în ace­laşi timp o cantitate suplimen­tară de oţel echivalentă cu me­talul necesar pentru fabricarea a peste 1 500 de tractoare. Bene­ficiind de o aprovizionare rit­mică cu cantităţi sporite de lingouri de oţel incandescente, muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii de la laminoarele bluming şi semifabricate au obţinut cei mai ridicaţi indici de utilizarea agregatelor şi instalaţiilor, rea­lizind în fiecare zi din februa­rie in medie cite 250 tone de blumuri şi alte laminate peste prevederi. Succesele siderurgiştilor de aici demonstrează eficienta mă­surilor stabilite şi aplicate la toate locurile de muncă pentru folosirea cu randament sporit, a agregatelor, respectarea întoc­mai a tehnologiilor de lucru și scurtarea duratei de topire și elaborarea șarjelor. IN CONTUL ECONOMIILOR 400000 KWH ENERGIE ELECTRICA In perioada ce s-a scurs din acest an, colectivul întreprinde­rii Electrocentrale din Rîmnicu Vîlcea a consemnat în contul economiilor o cantitate de ener­gie electrică de peste 400 000 kWh, ceea ce reprezintă echi­valentul producției unei , hidro­centrale de pe riul Olt pe timp de 3 zile. Acest succes este, în princi­pal, rezultatul aplicării unor măsuri t­ehnico-organizatorice vizind optimizarea funcţionării îni cascadă a centralelor hidro­electrice, îmbunătăţirea parame­trilor funcţionali ai instalaţiei de climatizare a aceluiaşi obiec­tiv, raţionalizarea iluminatului in cadrul unităţilor, precum şi a consumului tehnologic propriu al centralelor etc. EFICIENŢA ÎNLOCUITORILOR METALULUI Preocupaţi pentru utilizarea pe scară largă a Înlocuitorilor de metal, aluminiu, fontă etc., lucrătorii Grupului de industrie locală Mureş au asimilat în pro­ducţie mai multe produse din poliesteri armaţi cu fibră de sti­clă şi din cauciuc. Eficienţa acestor materiale este evidentă. Noile produse au, în toate ca­zurile, proprietăţi superioare. Dacă în anul trecut gama pro­duselor din poliesteri nu a de­păşit 200 tone, în acest an, vo­lumul producţiei de asemenea piese se va ridica la 500 tone, echivalentul a 400 tone oţel şi aluminiu. Intre principalii bene­ficiari ai noilor produse se nu­mără întreprinderile „Automeca­nica“ Mediaş, de autocamioane — Braşov şi cea de vagoane Arad. In cadrul aceloraşi preocupări, la întreprinderea „Prodcomplex“ din Tg. Mureş s-au asimilat in producţie mai multe tipuri de manşoane de legătură pentru cabluri electrice de înaltă ten­siune, ca şi plăci de protecţie, covoare avertizoare şi elemente de distanţare. Numai în acest an, la întreprinderea tîrgmure­­şeană vor­ fi economisite peste 300 tone fontă şi mai mult de 7 milioane cărămizi. De remar­cat că un manşon din cauciuc, realizat după noua tehnologie, cintăreşte numai 3 kg, faţă de 40 kg cel din fontă. REDUCERI SUBSTANŢIALE ALE CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL Unităţile teritoriale ale Cen­tralei transporte..­Hol auto din Ministerul Transporturilor şi Te­lecomunicaţiilor au reuşit să economisească anul trecut aproa­pe 40 000 tone combustibil con­venţional. Cele mai semnifica­tive succese aparţin întreprinde­rilor auto judeţene Arad, Alba, Bihor, Timiş, Tulcea şi Vîlcea. Pină la sfîrşitul acestui an, lucrătorii acestei centrale, con­­tinuind acţiunea de reducere substanţială a consumurilor, vor depăşi cu 80 milioane lei sar­cinile de plan, in condiţiile in care costurile legate de exploa­tarea şi întreţinerea parcului de autovehicule vor fi diminuate cu circa 20 milioane lei. TINEREŢE CONTINUĂ La răscruce de drumuri ori la vetre de sat, dispuse după o subtilă geografie a inimii, între pămînt şi cer, cu cerul pe umeri — monu­mentele. Sfioase, anonime, modeste chiar, impunind cel mai adesea nu prin ambiţia construcţiei, cit printr-o simplitate soră cu veşnicia. Cuvinte pe măsură, arse-n piatra de rîu, glăsuiesc tre­cătorului : In amintirea eroi­lor căzuţi în războiul de In­dependenţă... ; Recunoştinţă celor care au luptat pentru reîntregirea neamului... ; Slavă eroilor ce s-au jertfit pe frontul antihitlerist.... Dar şi : In anul 1907 ţăranii din această comună s-au răscu­lat împotriva... Şi : Spuneţi ge­neraţiilor vi­itoare că noi am făcut jertfa supremă pe cîmpurile de bă­tălie... Un loc — un monument. Mai multe locuri — acelaşi monument. Istoria însăşi a patriei este, intr-un anume fel, o antologie de monu­mente. Monumentele... Le ştim, le cunoaştem, ne-am născut şi-am crescu! In tovărăşia lor — şi fiecare păstrează alături de Inimă cel puţin o amintire legată de ele. Eram mici cînd, în ritmul solemn al tobelor pioniereşti, porneam la săr­bători şi depunem flori pe modestele socluri. Mai mari, apoi, am învăţat să ne des­cifrăm inscripţiile, să ne pă­trundem de semnificaţii. Şi chiar cînd, uneori, in dru­murile noastre de viaţă şi muncă, am trecut pe lîngă ele cu ochi neatent — ele, monumentele, ne-au înţeles şi ne-au iertat, ca nişte to­varăşi buni şi înţelepţi, de durată. Căci din inima pie­trei se deschid spre Inima noastră nume obişnuite co­mune : Ion şi Gheorghe, Vasile şi Marin, Haralambie. Nume de tată şi frate mai mare, de unchi şi bunic, de prieten dulce ca mierea. Şi noi ne infierbintam imagi­naţia tînără , oare cum vor fi arătat toţi aceşti Ioni şi Marini­c şi Haralambie ? Cu toţii ni-i Închipuiam do­robanţi înalţi şi puternici, şoimi de munte cu oile şapte vieţi în piepturi de aramă ; vedeam Sergenţi cu vestonul încărcat de decora­ţii şi ţărani făcînd zid din inimile lor . Pe alei nu se trece­­ în, orice ipostază i-am fi văzut, nu-i puteam înţelege pe eroi altfel decit m­alţi şi puternici, şi frumoşi, şi mîn­­dri, aşa cum sunt taţii şi fraţii mai mari, şi unchii, şi bunicii noştri. Şi deveneam noi înşine mai mindri, mai pu­ternici şi mai frumoşi în preajma monu­mentelor. Mă întreb şi astăzi dacă iarba nu răsare cumva din acea parte ascunsă a monu­mentelor in pămintul mări­nimos. Iarba şi griul şi ar­borii, nn care doinesc din primăvară pînă-n toamnă ciocîrliile. Căci cine poate susţine, la urma urmei, dacă un arbore nu înseamnă un om !? Le revăd acum, la ceas de seară şi capăt de veac de cînd ţara-i Ţară, pe linia zării — monumentele. Sfioa­se, anonime, modeste — insă demne în măreţia lor simplă şi paşnică. Mai luminoase c-un veac, mai apropiate c-o bătaie de inimă. Şi mă bucur o dată In plus că toate monumentele patriei mele sînt astăzi în grija celei mai tinere vîrste — pionierii. Semn sigur de dragoste, de lumină purtată cu sufletul. Semn sigur de continuă întinerire, într-o ţară recunoscută prin tine­reţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. ION ANDREIŢA SUNT AL VOSTRU CU TOATĂ INIMA Ultimul episod din corespondenţa unui medic militar in războiul de independenţă

Next