Scînteia Tineretului, aprilie 1977 (Anul 33, nr. 8665-8690)
1977-04-01 / nr. 8665
„...Doresc ca în numele acestui forum suprem, care reuneşte organele de conducere ale partidului şi statului, sa adresez întregului nostru popor chemarea de a-şi uni şi mai strîns rîndurilor de a-şi intensifica eforturile pentru a asigura realizarea cu succes a planului pe acest am a planului cincinal, triumful societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi al comunismului in Republica Socialistă România1r. NICOLAE CEAUŞESCU LA CHEMAREA SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI, RĂSPUNSUL ÎNFLĂCĂRAT AL TINEREI GENERAŢII, CU DĂRUIRE ŞI RĂSPUNDERE COMUNISTĂ, MUNCA FĂRĂ PREGET PENTRU ÎNFLORIREA PATRIEI nul dintre numeroşii tineri fruntaşi in produc- S, de la I.C.M. Reşiţa — frezorul Ion Borta, scretarul organizaţiei UIT.C. maşini, hala 3. Foto : O. PLECAN Prin recuperarea unor materiale, 80 000 lei economii Prin recuperarea pieselor a 350 bucăţi turbosuflante pentru tractoare de mare capacitate, brigăzile uteciste ale tinerilor din întreprinderea „Hidromecanica“ Braşov au realizat pină în prezent o economie în valoare de 80 000 lei. Astfel a fost recuperată o însemnată cantitate de oţel Înalt aliat din care s-a turnat 200 rotoare, iar o importantă cantitate de fontă a fost predată turnătoriei întreprinderii. S-au evidenţiat în această activitate de muncă patriotică tinerii Nicolae Suciu, Ioan Amariei, Eugen Toma, Constantin Toma şi Gyula Wassadina VELEA Obiectivul fiecărei formaţii de lucru — devansarea termenelor de execuţie Participarea tinerilor la realizarea de producţii suplimentare este asigurată în Şantierul naval din Galaţi prin organizarea sistematică a. .schimburilor prelungite. Iniţiativa utecişti a fost însuşită de toate colectivele atelierelor şi este susţinută cu deosebită însufleţire de formaţiile de lucru ale tinerilor. Am putut consemna o largă mobilizare în cadrul acestei acţiuni a tinerilor din atelierul de confecţii. „Lucrăm cu toţii pentru devansarea termenelor de execuţie, ne spunea Ion Olaru, locţiitorul secretarului comitetului U.T.C. pe secţie. Sunt prezenţi toţi cei 238 de tineri. Urmare a eforturilor depuse de la Începutul anului, dar mai ales in ultimele 2 săptămini, producţia suplimentară realizată în Şantierul naval din Galaţi se ridică la 10 000 000 lei. ION CHIRIC Schimburi prelungite, 80 de vagoane peste plan în momentul de faţă, întreprinderea de vagoane Caracal produce la capacitatea zilnică prevăzută, dar aceasta este departe de a-i mulţumi pe tinerii constructori de vagoane. Printre primele iniţiative la care tinerii din întreprindere au subscris şi pentru îndeplinirea cărora acţionează cu toată răspunderea este aceea de a suplimenta producţia lunii martie cu 40 de vagoane pentru producţia internă şi, respectiv, cu 40 de vagoane pentru export. De altfel, în ,această perioadă, in toate organizaţiile U.T.C. din secţiile şi atelierele întreprinderii se lucrează în schimburi prelungite, rezultate deosebite obţinînd tinerii de la secţia finisaj, remedieri finale şi de la atelierele frine si tracţiune. In acelaşi timp, In întreprindere au fost constituite colective mixte de specialişti şi tineri muncitori care studiază căile şi mijloacele mai bunei gospodăriri a materialelor şi a materiilor prime şi propun soluţii de optimizare a fluxului tehnologic. Printre altele, tinerii s-au angajat să economisească 20 kg electrolizi la fiecare vagon nou produs. S. CIONOFF Lună record de producţie şi calitate Cei peste 1000 de utecişti ai Combinatului pentru industrializarea lemnului Pipera din Capitală au hotărit, alături de întreg colectivul de muncă de aici, să transforme luna martie într-o „Lună record de producţie şi calitate“. Lucrînd în schimburi prelungite, utilizînd intens, cu un randament superior, toate cele 480 de minute, acest harnic detaşament muncitoresc s-a angajat să realizeze pină la sfîrşitul acestei luni, peste prevederile planului, o producţie cu 15 la, sută mai mare. Estimat in produse aceasta echivalesrti cu 1 000 garnituri „Drobeta", 1 50 de dormitoare si camere combinate, 50 de sufragerii, 3 000 mp piese pentru bucătării, 3 000 mp panouri cofraje. BENONE NEAGOE Spaţiile productive, mai raţional utilizate Principala preocupare a colectivului de la Combinatul de prelucrare a lemnului din Drobeta Turnu Severin o constituie modernizarea şi raţionalizarea fluxurilor tehnologice din cadrul diferitelor secţii ale combinatului în vederea obţinerii unor sporuri suplimentare de producţie. Căutările tehnologilor s-au concretizat, recent, in modernizarea depozitului de cherestea prin introducerea paletizării in executarea operaţiilor de manipulare a cherestelei. Astfel, prin stivuirea „pe înălţime“ a fost eliberată o suprafaţă de circa 2 400 metri pătraţi. Prin aceasta au fost create premisele eliberării altor 4 500 mp în cadrul secţiei de mobilă, unde noile linii tehnologice ce urmează a fi montate vor permite obţinerea unei producţii suplimentare în valoare de cîteva zeci milioane lei. La amenajarea şi organizarea acestor sectoare tinerii s-au aflat în primele rindur, efectuind un mare număr de ore de muncă patriotică. I. D. CUCU Ritm intens, calitate sporiţi — iată imperativele zilei in campania de primăvară. Fotoreporterul a surprins două lucrări care trebuie urgentate : plantatul cartofilor (la Glodeanu Sărat, jud. Buzău) şi pregătirile în plantaţiile viticole (la I.A.S. Urziceni, jud.. Ilfov). Fotografii de GHEORGHE CUCU LUPTA CALITĂŢII O ştire sosită ieri la redacţie ne anunţă că, în preocuparea lor pentru realizarea importantului indicator de plan care se cheamă calitatea produselor, constructorii de utilaj petrolier din Ploieşti, Tîrgovişte şi Cîmpina au reuşit să sporească randamentul mediu la familia instalaţiilor de foraj de peste două ori în comparaţie cu tipurile similare fabricate pînă în anul 1975. Mai mult decit atît, să adauge vechilor tipuri, acum substanţial modernizate, noi agregate capabile să funcţioneze în toate straturile geologice şi diferite condiţii de climă cu randament şi siguranţă de funcţionare ridicate. Ceea ce înseamnă competitivitate şi eficienţă sporite, în ultima instanţă un plus adăugat avuţiei naţionale. Fără îndoială, acest exemplu nu este nicidecum singular. Zilnic, numeroase colective muncitoreşti din toate judeţele ţării raportează realizări similare. Dar tot atît de adevărat este faptul că rezultatele obţinute pînă în prezent in această direcţie nu sînt încă nici pe măsura cerinţelor, nici la nivelul posibilităţilor de care dispune economia noastră. Motiv pentru care lupta pentru calitate —a produselor şi, implicit, a muncii — trebuie să se situeze în permanenţă în centrul activităţii tuturor colectivelor din cercetare şi proiectare, din întreprinderi. Această sarcină a cărei însemnătate deosebită pentru toate domeniile de activitate a fost subliniată in Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în Hotărîrea adoptată de recenta şedinţă comună a C.C. al P.C.R., Marii Adunări Naţionale, Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi activului central de partid şi de stat, este necesar să reprezinte o coordonată fundamentală a preocupărilor uteciştilor, a organelor şi organizaţiilor U.T.C., să determine noi şi valoroase iniţiative. O PROBLEMA DE CONCEPŢIE. Asigurarea calităţii începe în laboratoarele de cercetare şi pe planşetele proiectanţilor. Caracterul creator al acestor activităţi şi ritmul desfăşurării lor determină, într-o primă instanţă, evoluţia unui indicator devenit din ce în ce mai important în aprecierea performanţelor economiei naţionale, ca şi a fiecărei ramuri şi întreprinderi în parte , asimilarea de noi produse şi modernizarea celor existente. De aceea, definirea condiţiilor de bază ale calităţii la principalele grupe de produse industriale şi, plecînd de aici, asigurarea 0 PERMANENTĂ ÎNDATORIRE PENTRU FIECARE TÂNAR MUNCITOR SAU SPECIALIST acestora prin proiecte, prezintă o maximă importanţă şi răspundere pentru toţi cei care lucrează în domeniul cercetării şi ingineriei tehnologice. După cum, tot atît de importantă este conceperea unor tehnologii şi a unor sisteme de fabricaţie (instalaţii, utilaje, aparatură de măsură şi control etc.) capabile să asigure în procesul de producţie, în condiţii de maximă eficienţă economică, realizarea tuturor caracteristicilor de calitate prevăzute în proiect. O PROBLEMA DE ORGANIZARE. Fără îndoială, un proiect bun este necesar, dar nu şi suficient pentru a asigura calitatea. Din păcate, mai găsim încă numeroase exemple care confirmă această afirmaţie. Decisivă devine organizarea activităţii în sfera producţiei, astfel incit nici un factor perturbator să nu poată impieta asupra performanţelor produselor. Este vorba de asigurarea unui nivel calitativ superior tuturor produselor din întreaga economie naţională şi, corespunzător, din fiecare ramură, întreprindere, secţie şi atelier de producţie. Căci, pe parcursul complexului larg de fabricaţie care nu se închide într-o întreprindere sau centrală, fiecare scădere de calitate — la materia primă, materiale sau subansamble — se cumulează în mod nedorit în produsul final. Mai este vorba de organizarea unui sistem de control — în care autocontrolului îi revine o maximă importanţă — în egală măsură cuprinzător şi eficient, care să excludă, fără a încărca costurile de fabricaţie, orice posibilitate de strecurare pe fluxul tehnologic a unor produse necorespunzătoare. Şi tot la fel de importantă este asigurarea unei asistenţe tehnice de înaltă competenţă la fiecare loc de muncă şi, mai ales, în toate schimburile care să faciliteze repunerea operativă la parametriinormali a oricărui component din complexele sisteme industriale. Factorul hotăritor care determină valorificarea deplină a acestor disponibilităţi şi resurse rămîne însă omul , competenţa şi pregătirea lui profesională şi, mai cu seamă, conştiinţa şi responsabilitatea prin care el conferă prin fiecare act de muncă adevărata măsură calităţii produselor. Din acest punct de vedere mai ales, organizaţiilor U.T.C. le revin sarcini cu mult sporite, ele fiind chemate să creeze în rindul tinerilor un climat care să stimuleze promovarea şi afirmarea noului, întărirea spiritului de exigenţă faţă de propria lor activitate. VIRGIL SIMION PENTRU RIDICAREA TUTUROR PRODUSELOR EXAMENUL CEL MAI GREU Au trecut trei săptămini de la noaptea care ne-a clătinat pe neaşteptate firescul existenţei. Trei săptămini de cinci ne luptăm cu urmările unui dezastru petrecut în cîteva clipe. Urme rămîn în sufletul fiecăruia, atîtea dispariţii absurde ne vor îndurera ori de cite ori vom gindi la ele, dar mai presus de toate, deasupra a tot ce ne-a pus în faţă acest timp de aprigă încercare, va dăinui felil în care ne-am împotrivit lui. Modul cum am înţeles să-i primim provocarea şi să răspundem la ea. Cum am raţionat şi, mai ales, cum am acţionat. O demonstraţie exemplară de patriotism şi putere de dăruire, de omenie şi înaltă răspundere, de intervenţie înţeleaptă şi energică ne-a oferit, încă de la începutul acestei bătălii, primul bărbat, primul comunist al ţării, secretarul general al partidului. Un stil de conduită şi acţiune căruia i s-a conformat prin gind şi faptă toată suflarea ţării, un model a cărui forţă mobilizatoare a însufleţit, fără excepţie, întregul popor. Am fost, fără să dorim sau să bănuim, supuşi unei verificări de o exigenţă fără precedent. Fiecare trăsătură — umană, profesională, politică — a trebuit demonstrată practic, fiecare dintre crezurile şi aspiraţiile pe care le mărturisim au trebuit susţinute prin fapte concrete. S-au salvat vieţi şi s-au pus la adăpost, s-au recuperat bunuri, au fost redate circuitului economic instalaţii şi utilaje avariate, au fost silite, cele aflate în stare de funcţionare, să producă mai mult. Peste tot, efortul s-a situat la limita superioară a randamentului şi calităţii. Dar tot el, efortul, a furnizat dovezile cele mai expresive, răspunsurile cele mai calificate asupra profilului moral al celor care l-au întreprins. Bilanţul concret, al câtorva decenii de serioasă şi statornică SOFIA SCORŢARU-PAUN Din găleata cu fier topit, oprită brusc din alunecarea pe cablu, sar jerbe de scintei. Tinărul care a executat manevra dispare. Apoi, după o clipă, chipul său se ivește din nou, neatins și vesel. — Pe mine metalul mă cunoaște, imi strigă el cu miinile pilnte la gură, pentru a se face auzit prin vuietul necontenit al cuptoarelor. Ca şi cum metalul ar fi un personaj important şi influent, această relaţie i-a conferit de multă vreme lui Ioan Costina un prestigiu aparte printre colegii săi de la Întreprinderea de armături industriale din fontă şi oţel Zalău. El este privit cu un mare respect, indeminarea sa de metalurg provocind aceeaşi admiraţie (şi secretă invidie) ca driblingul unui as al fotbalului sau temeritatea unui personaj dintr-o carte de aventuri. Această formă spontană de preţuire a muncii este extrem de elocventă, tocmai prin spontaneitatea ei. Ca reporter, am cunoscut sute de tineri, dar nu-mi amintesc ca vreunul să-şi fi ascuns, printr-un gest reflex, la spate miinile bătătorite sau „murdare“ de muncă. Dimpotrivă, fiecare ţinea parcă să le arate, cu o abia reţinută mindrie. Este, la fel, foarte rar cazul ca un tinăr să se „ruşineze" că are o meserie mai grea decit cunoscuţii săi din aceeaşi generaţie ; in schimb se intîmplă adeseori ca un asemenea tinăr să povestească cum se trăieşte pe şantier sau la sondele de foraj cu o însufleţire contaminantă. Toate aceste atitudini şi reacţii, cu care ne-am obişnuit prii intr-atît incit nici nu le mai observăm, reflectă o profundă mutaţie petrecută in conştiinţe, constituirea unei noi mentalităţi : munca a devenit principalul criteriu de judecare a oamenilor. Şi nu doar in situaţiile cu caracter oficial — la un examen sau intr-o şedinţă — ci şi in viaţa zilnică, in stabilirea celor mai elementare relaţii. La Iaşi, l-am cunoscut pe tinărul zidar Aristotel Şutic a cărui biografie, iluminată de bucuria de a construi, ar merita povestită mai pe larg. Deocamdată,nu voi evoca decit un episod al ei, şi anume acela al legării unei prietenii. La puţină vreme de la începerea muncii pe şantier, Aristotel Şutic a fost repartizat într-o formaţie care mai cuprindea un singur om, pe Constantin Dobriceanu. Erau amindoi cam de aceeaşi vîrstă ALEX. ŞTEFANESCU (Continuare in pag. a II-a) Acest mîndru şi simplu blazon după care ne recunoaştem OM AL MUNCII Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 665 4 PAGINI — 30 BANI VINERI 1 APRILIE 1977 LA TOATE CULTURILE, ÎN TOATE PAIELE DE PRODUCŢIE, PE PRIMUL PLAN. Respectarea graficelor de muncă, asigurarea calităţii lucrărilor EFIGIA SOLIDARITĂŢII NOASTRE Aceste zile de primăvară sunt marcate decisiv de eroismul şi solidaritatea cetăţenilor României socialiste, de munca exemplară a întregului popor consacrată dezvoltării accentuate a economiei naţionale. Obiectivul nostru esenţial este realizarea prevederilor cincinalului şi chiar depăşirea lor, aşa cum sublinia recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este un obiectiv care stă in puterea noastră, un obiectiv pe care-l vom transpune solidari in faptă toţi locuitorii patriei noastre : români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Ne stăruie proaspete in memorie faptele exemplare ale ostaşilor noştri, simţim puternic emoţia produsă de iniţiativele curajoase ale muncitorilor care au repus in funcţiune, cu rapiditate, uzinele avariate sau au participat masiv la munca de pe şantierele refacerii. Ne-a tulburat neodihna medicilor, o neodihni ce exprimă in sensul cel mai bun nu numai dragostea faţă de oameni, faţă de popor, ei ci devotamentul deplin faţă de patria noastră socialistă. Am răspuns in unanimitate chemării secretarului general al partidului. Am acţionat solidar indiferent de naţionalitate. Vreau insă să subliniez că solidaritatea aceasta este firească. Ea nu trebuie să mire pe nimeni, căci este justificată de o unde Anton Breitenhofer treagă istorie de luptă comună, de visare comună a aceloraşi idealuri, de materializare comună a acestora. Noţiunile de umanism şi de dăruire au in aceste zile dimensiuni tulburătoare. Emoţionantele gesturi ale solidarităţii nu sunt insă numai apanajul momentelor excepţionale. Ele doar prefigurează o epocă de efort unanim, încordat şi susţinut. Sunt multe ! Sunt emoţionante ! Desprind din agenda de reporter doar cîteva dintre faptele muncitorilor reşiţeni: români, germani, maghiari, sirbi. Toate poartă amprenta acestor zile, dar au puternică imprimată amprenta continu- ităţii, a comunităţii de des- tin. Specialiştii şi muncito- rii care au plecat să ajute pe colegii lor din alte judeţe, * cei 200 de siderurgişti care au donat semenilor din fini- 7 dul lor vital, colectivele care au livrat întreprinderilor „23 August“ din Bucureşti, „1 Mai“ Ploieşti, „Electropu- tere“ Craiova instalaţii care, conform prevederilor, ar fi trebuit să fie furnizate mai t tirziu reprezintă tot atitea 7 exemple care demonstrează vitalitatea, coeziunea marii noastre familii socialiste. So- i lidaritatea muncitorească are , în oraşul meu natal, Reşiţa, 7 tradiţii vechi de secole. De peste două veacuri, în preaj- l ma furnalelor trăiesc şi mun- J cesc români, germani, ma- ghiari şi sirbi. Ca intr-o fa- milie mare ei se ajută reci- proc, atît la locul de muncă, cit şi în viaţa de toate zi- i lele. Nimic nu-i poate des- părţi, aşa cum nimic funda- mental nu i-a desparfit in trecut. Împreună ei au su- * portat vremurile grele ale !Continuare in pag. a IlI-a)