Scînteia Tineretului, iunie 1977 (Anul 33, nr. 8717-8742)

1977-06-01 / nr. 8717

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 TELEGRAME Republicii Socialiste România, NICOLAE a trimis preşedintelui Republicii Tunisiene, HABIB Preşedintele CEAUŞESCU, _ ......... ________ ■OURGUTBA, următoarea telegramă : Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Tunisiene — sărbătoarea victoriei — am deosebita plăcere de a vă transmite, în numele po­porului român şi al meu personal, călduroase felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, iar poporului tunisian prieten, pace, progres şi prosperitate. In acelaşi timp, îmi exprim deplina convingere că, în spiritul în­ţelegerilor convenite cu ocazia vizitei în ţara dumneavoastră, rapor­turile de prietenie şi colaborare statornicite între România şi Tuni­sia vor continua să se amplifice tot mai mult, spre binele poporului român şi al poporului tunisian, în interesul cauzei păcii, securităţii, al înţelegerii şi cooperării internaţionale, precum şi al unei noi or­dini economice mondiale. Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, MANELA MANESCU, a trimis primului ministru al Republicii Tu­nisiene, HEDI NOEIRA, următoarea telegramă : Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Tunisiene, am plăcerea de a vă transmite cele mai călduroase felicitări­ şi urări de fericire personală, de progres şi prosperitate poporului tunisian pentru dez­voltarea continuă a relaţiilor de prietenie şi cooperare între ţările noastre. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul MANEA MANESCU, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, au primit din partea tovarăşului GUSTAV HUSAK, secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Comunist din Cehoslovacia, preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, şi a tovarăşului LUBOMIR STROUGAL, preşedintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace, următoarea tele­gramă : Dragi tovarăşi, Permiteţi-ne să vă exprimăm mulţumiri pentru salutările tovă­răşeşti şi urările cordiale transmise în numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al dumneavoastră personal, cu prilejul celei de-a 32-a aniversări a eliberării Cehoslovaciei de către armata sovietică. Suntem­ convinşi, ca şi dumneavoastră, că relaţiile tradiţionale de prietenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre se vor dezvolta necontenit în toate domeniile, spre binele popoarelor român şi cehoslovac şi în interesul unităţii ţărilor so­cialiste, cauzei socialismului, păcii şi securităţii in lumea întreagă. Folosim acest prilej pentru a ura, din partea noastră, întregului popor român şi dumneavoastră personal multe succese in conti­nuare, în construirea socialismului în ţara dumneavoastră. Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene, GIULIO ANDREOTTI, următoarea telegramă : La întoarcerea mea la Roma, doresc să vă exprim mulţumirile mele cele mai vii pentru primirea şi ospitalitatea călduroasă ce ne-au fost rezervate mie, soţiei mele, ministrului de externe Forlani şi delegaţiei italiene in cursul şederii noastre la Bucureşti. A fost pentru mine un motiv de profundă satisfacţie să am un nou şi constructiv schimb de idei după întilnirea de la Roma, din 1973, care a marcat un moment de mare importanţă în rapor­turile dintre ţările noastre. Convorbirile pe care le-am avut împreună ne-au permis nu numai să constatăm mersul favorabil al relaţiilor italo-române, ci s-au dovedit deosebit de fructuoase şi în ceea ce priveşte acordul asupra unor importante acţiuni de cooperare bilaterală, pentru care mă bucur foarte mult. Ele ne-au oferit, de asemenea, prilejul propice pentru a aprofunda discuţiile în legătură cu problemele majore ale actualităţii internaţionale, in aspiraţia comună de a crea cele mai adecvate condiţii pentru realizarea unui progres pe calea destinderii şi consolidării păcii. Confirmindu-vă intenţia guvernului italian de a da raporturilor cu ţara dumneavoastră orice impuls posibil, doresc să vă reînnoiesc, domnule președinte, împreună cu cele mai calde urări de prosperi­tate și de pace pentru țara dumneavoastră, expresia celor mai bune salutări dumneavoastră și doamnei Ceaușescu. Sesiunea Comitetului Administrativ al­ Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din industria alimentară şi ramuri conexe Marţi, s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările celei de-a 29-a sesiuni a Comitetului Ad­ministrativ al Uniunii Interna­ţionale a Sindicatelor din indus­tria alimentară şi ramuri co­nexe, la care au participat re­prezentanţi din 21 de ţări. Au fost discutate probleme privind activitatea uniunii în ultimul an, acţiunile sindicatelor din ra­mură in rindul tineretului, pre­cum şi planul de muncă pe 1978. Marti a sosit în Capitală d­ele­­gaţia guvernamentală franceză,, condusă de André Rossi, mi­nistrul comerţului exterior al Franţei, care va participa la lucrările celei de-a VIII-a se­siuni a Comisiei mixte guver­namentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică. La sosire, pe aeroportul Oto­­peni, delegaţia a fost salutată de Gheorghe Rădulescu, vice­­prim-ministru al guvernului, preşedintele părţii române in comisie. Constantin Stanciu, ad­junct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale( de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Raoul Delaye, ambasadorul Franţei la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. Delegaţia C.C. al P.C.U.S., condusă, de tovarăşul M.V. .Zi­­mianin, secretar al C.C. al P.C.U.S., care face o vizită in ţara noastră la invitaţia C.C. al P.C.R., a avut, în cursul zilei de marţi, convorbiri la Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. cu tovarăşul Ion Dincă, mem­bru al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., şi la Aca­demia „Ştefan Gheorghiu“ cu tovarăşul Leonte Răutu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., rectorul Aca­demiei. în aceeaşi zi, oaspeţii sovie­tici au vizitat întreprinderea de maşini grele din Bucureşti şi Institutul pentru cereale şi plan­te tehnice de la Fundulea. Tovarăşul Ion Păţan, vice­­prim-ministru al guvernului, mi­nistrul comerţului exterior şi co­operării economice internaţiona­le, a avut, marţi dimineaţă, o întrevedere cu trimisul special al preşedintelui Republicii Af­ganistan, Mohammad Naim, care, la invitaţia Consiliului de Stat, face o vizită oficială in tara noastră. In timpul întrevederii au fost discutate probleme privind po­sibilităţile de extindere a schim­burilor comerciale, a cooperării în producţie,, a colaborării teh­­nico-ştiinţifice dintre România si Afganistan. Marţi, a părăsit­­Capitala mi­nistrul afacerilor externe al Re­publicii Populare Mongole, Man­­galîn Dughersuren, care, la in­vitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a făcut o­ vizită oficială de priete­nie in ţara noastră. Marti, a părăsit Capitala, în­­dreptindu-se spre­­patrie, delega­ţia Asociaţiei letone de priete­nie şi relaţii culturale cu străi­nătatea, condusă de Sops Valdis Ekabovici, vicepreşedinte al Pre­zidiului Asociaţiei, care, conform planului de colaborare dintre A.R.L.U.S. şi A.P.S.R., ne-a vi­zitat ţara. La Craiova a fost semnat marţi planul de aplicare a înţe­legerii de colaborare directă in­tre universitatea din localitate şi universitatea ,­Kiril şi Meto­­diu“ din Veliko Tirnovo — R. P. Bulgaria pe anii 1977—1978. COPIII NOŞTRI CRESC ODATĂ CU ŢARĂ (Urmare din vag- 1) său general, li este recunoscut României meritul de a deţine o asemenea pedagogie care pune in prim plan cultul copilului, semnul cert al marilor civiliza­ţii, promovind răspunderile pe care le preia societatea pentru instrucţia şi educaţia copiilor, în spiritul muncii, pentru sănă­tatea şi dezvoltarea lor armo­nioasă. Patru milioane de copii învaţă ■­ Învaţă toţi cei de virsta în­văţăturii ! Există înscrisă in legi datoria învăţăturii, după cum tot in legi este înscrisă po­sibili­tatea învăţăturii pentru toţi cei care împlinesc şase ani şi pină la cei­ care-şi fac o pro­fesie prin şcoală. Să ne amin­tim numai că, in fiecare sep­tembrie, şcolile se deschid larg pentru toţi fiii patriei, iar pe băncile lor se află, în fiecare toamnă, darul poporului pentru ei , manualele oferite gratuit, multele milioane de cărţi şco­lare. Şi să nu uităm că un sfert de milion de dascăli sunt inves­tiţi de societate să le călăuzeas­că învăţătura, munca, să le cul­tive setea de cunoaştere. Când mamele şi taţii se află la lu­cru,­au liniştea că fiii şi fiicele se află la creşe ori grădiniţe, înconjuraţi de jucării şi multă dragoste. Grija pentru copii, in­­cepind cu cea mai fragedă virstă, este înscrisă cu claritate în documentele Congresului al XI-lea al P.C.R., care pre­văd ca, pină in 1980, învă­­ţămintul preşcolar să-i cuprin­dă pe copiii intre 3—6 ani in proporţie de 80 la sută, iar gră­diniţa să fie generalizată pen­tru copiii de virsta de cinci ani. „Noi creştem odată cu ţara“ — sună genericul unei îndrăgite activităţi pioniereşti. In cadrul organizaţiei comuniste, copiii de virsta cravatei roşii cu tricot lor depun multă r­vnă să ono­reze acest superb legămint. De curind, legămintul acesta a fost preluat — fireşte, la nivelul lor de înţelegere — de şoimii pa­triei, membrii celei mai tinere organizaţii, create de partid pentru ca omul nou să se for­meze începînd de la virsta gră­diniţei. Adevărat, copiii noştri cresc odată cu ţara. Asta înseamnă că se bucură de copilărie, de tot ceea ce le oferă ea, fiindu-le deopotrivă dragă cartea şi mun­ca. Că se apleacă cu dragoste asupra istoriei patriei, să-i cu­noască trecutul şi prezentul. Că pun de-acum mina lor mică, dar harnică, la treabă, pentru ţară. Că trăiesc in şcoală, in organi­zaţia lor comunistă, intr-o strin­­să prietenie şi frăţie — copii români, maghiari, germani şi de alte, naţionalităţi. Ce fac copiii noştri astăzi ? Învaţă, muncesc şi se joacă. În­vaţă să-şi iubească fierbinte patria, partidul, pe cel mai iu­bit şi apropiat prieten al lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cu asta,se ocupă feţii frumoşi ,comunişti ai României. Pe plan internaţional, „Ziua copilului“ este consacrată apără­rii celor mai tinere vlăstare ale umanităţii — apărare de inechi­tate, pentru posibilităţi­ care trebuie să fie egale, apărare îm­potriva atentatelor la condiţia umană prin asuprire şi exploa­tare, apărarea năzuinţelor către o lume mai bună şi mai dreap­tă. Sunt zeci şi sute de milioane de copii de pe o bună parte a globului care au nevoie de o asemenea apărare, să li se cre­eze condiţii elementare de via­ţă, de învăţătură şi educaţie. Pentru aceste idei, de înalt umanism, de responsabilitate faţă de destinele tinerei gene­raţii, militează neabătut parti­dul şi statul nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui activitate neobosită pe plan­ internaţional impune România socialistă în primele rinduri ale luptei, pentru rezol­varea problemelor vitale ale omenirii, printre care şi creşte­rea şi educarea viitorului uma­nităţii, apărarea copiilor in­­semnind apărarea prezentului şi viitorului omenirii. CONSFĂTUIRE DE LUCRU A LEGUMICULTORILOR La­ întreprinderea de sere Işalniţa, unitatea cu cele mai bune rezultate în activitatea din cadrul centralei de legume, s-au desfăşurat, marţi, lucrările unei consfătuiri de lucru cu cadrele de conducere şi specialişti ai complexelor de sere şi asocia­ţiilor intercooperatiste din ţară, cu lucrători fruntaşi din aceste unităţi, cu cercetători şi cad­re didactice universitare. Organi­zată de centrala industrială de profil, consfătuirea a analizat stadiul realizării sarcinilor eco­nomice revenite acestor unităţi în primele cinci luni si perspec­tivele de îndeplinire si depăşire a sarcinilor planului anual si angajamentelor asumate în in­trecere — participanţii eviden­ţiind faptul că in perioada scursă din acest an producţia totală de legume de seră a fost depăşită cu 4 100 tone, iar planul de ex­port— cu 3 400 de tone, rezul­tatele cele mai bune obţinindu­­se la întreprinderile de sere Işalniţa, Ploieşti şi Oradea. Cu acest prilej au fost prezentate soiurile si hibrizii de tomate şi de castraveţi de seră nou create şi s-au stabilit structura de pro­ducţie, soiurile şi hibrizii pentru cel­­de-al­­doilea ciclu de activi­tate din acest an, precum şi pentru anul viitor., au fost luate măsuri vizind creşterea in con­tinuare a eficientei economice si calităţii culturilor de seră. încă doi sportivi români medaliaţi la „europenele“ de lupte:L.ŞANDOR­iE CRISTIAN La Palatul Sporturilor „Ke­­mal Ataturk“ din oraşul Bursa s-au încheiat aseară campiona­tele europene de lupte, compe­tiţie la care sportivii din dele­gaţia României au obţinut anul acesta un succes deosebit cuce­rind 10 medalii, dintre care 3 de aur, 2­ de argint şi 5 de bronz, performanţă de prestigiu care confirmă încă o dată valoarea înaltă atinsă de reprezentanţii noştri în această ramură spor­tivă, în competiţia de lupte libere, echipa noastră, alcătuită in cea mai mare parte din debutanţi, a obţinut trei medalii de bronz prin Gheorghe Rasovan (categ. 48 kg), L. Şandor (categ. 62 kg) şi Emilian Cristian (categ. 74 kg). La categoria 57 kg, tînărul Petre Brînduşan s-a clasat pe locul 4, iar la categoria super­­grea L. Simon a ocupat locul 5. ...Şi totuşi, un Cuţov rămine in lupta pentru medalii! Corespondenţă din Halle, de la trimisul nostru special, Teodor Pogoceanu Ieri seara, în cea de-a,­II-a gală, întreaga noastră delegaţie a trăit intens durerea provocată de evoluţia sub aşteptări a du­blului campion european, Simion Cuţov. El a boxat fără ambiţie, atacurile sale nu şi-au găsit ţin­ta si, in plus, se pare că a acu­zat şi lipsa unei temeinice pre­gătiri fizice. Adversarul său, englezul Gilbody, a fost ceea ce se numeşte un „boxer incurcă­­reţ“. El a folosit toate mijloa­cele­­de multe ori si pe cele neregulamentare) pentru a stopa atacurile lui Cutov. In plus, tre­buie să recunoaştem că seriile englezului au fost eficace, el dovedind rapiditate în execuţie şi o remarcabilă abilitate in evitarea promptă a luptei de aproape. La începutul reprizei a treia, Cutov a primit şi un aver­tisment din partea arbitrului din ring pentru atacuri cu capul înainte, avertisment total nejus­­tificat si care probabil a atirnat greu in decizia finală. Mai de­grabă, însă, ar fi trebuit averti­zat boxerul englez pentru „ti­neri“ repetate pe parcursul tutu­ror celor trei reprize. Dincolo cu toate acestea, e cazul să o spu­nem deschis: Simion Cuţov a boxat departe de valoarea care l-a consacrat, nu a reuşit să-şi domine adversarul şi să conducă lupta aşa cum a făcut-o de nenumărate ori în anii din urmă. La puţine­­momente după me­ciul lui Simion, a urcat treptele ringului Calistrat Cutor. El a boxat foarte bine şi a cîştigat meciul în prima repriză după ce şi-a expediat de 3 ori adversa­rul la podea. Boxerul norve­gian. Karlsson, tînăr, fără prea multă experienţă, a fost Pi­­­fragil pentru Calistrat. Victoria reprezentantului nostru are însă o valoare, simbolică : în cursă, a rămas totuşi un Cutov ! De­pinde de el, de ambiţia cu care va lupta, ca să nu fie întrerupt aici, la Halle, şirul de succese al­ fraţilor Cutov. Să sperăm că­ acest bun şi serios boxer la 29 de ani va avea resursele ne-Campionatele europene de box cesare să izbîndească în drumul său spre medalii. Astăzi (n.r. : ieri) și-a făcut debutul în campionate și Costică Chiracu. El l-a întilnit pe olan­dezul Magielse. Conform , indica­ţiilor tehnice primite înaintea meciului de la antrenorul eme­rit Ion­ Popa, boxerul nostru nu a urmărit lovitura decisivă. El a boxat cu dezinvoltură- cistigind detaşat repriza întîi. In repriza a doua, boxerul român atacă din primul moment, dar arbit^ul oprește meciul si cere părerea medicului reuniunii care hotă­răște abandonul boxerului ro­mân pe motiv de rănire. După întreruperea meciului, l-am vi­zitat la cabină pe boxerul ro­mân. Rana pentru care a fost abandonat, era o... iulitură su­perficială, provocată, după cum ne-a spus Chiracu, de șiretul uneia din mănușile boxerului olandez. Nu era vorba de arcadă spartă, ci doar de o simplă con­tuzie. Doctorul Petre Radovici, medicul lotului nostru, ne-a de­clarat : „E o hotărîre pripită“. Rana e superficială și nici mă­car nu sîngerează, astfel încit arbitrul meciului nu era­ necesar să facă apel la medicul reuniu­nii. In galele precedente, alţi boxeri cu răni mult mai serioase, nu au fost abandonaţi. Cred că arbitrii judecători do­vedesc in aplicarea regulilor de protecţie a boxerilor, opinii di­ferite“. Astfel, a părăsit competiţia cel de-al doilea boxer român, boxer frustrat de victorie de un arbitru şi un medic incorecţi. Dacă am avut obiectivitatea să recunoaştem învingerea cam­pionului european Simion Cu­­ţoy, dacă pledăm pentru afir­marea deplină a fair-play-ului, care să dea ciştig de cauză ce­lui mai bun, nu putem să nu subliniem injusteţea unor hotă­­rîri. Din păcate, şi aici ele­mentare, comandamente morale au fost încălcate de citeva ori in aceste prime 3 zile de con­curs. Conducerea comisiei eu­ropene de arbitri, analizind ver­dictele incorecte ale unor jude­cători, a hotărit, dealtfel, sus­pendarea a 4 dintre ei pe o zi de la oficierea partidelor. O mă­sură destul de blindă. In gala din această seară (n.r. : ieri sea­ra) va boxa Vasile Didea. El are de susţinut un meci foarte greu. Il intîlneşte pe campionul so­vietic Savcenko. Miine (n.r. : azi), in prima gală vor evolua alţi 4 boxeri români : Alexandru Turei, Vasile Cicu, Mircea Dan Simon şi Teodor Dinu. In reuniunea de marţi seara a campionatelor europene de box de la, Halte, pugilistul român Ion Gyorfi (categoria semigrea) l-a învins la puncte, cu o decizie de 5—0, pe Gunther Peters (R.F. Ger­mania) . La categoria mijlocie mică, Vasi­le Didea a pierdut prin K.O. teh­nic In rândul 2 meciul cu Viktor Savcenko (U.R.S.S.). • MECIURILE DIN CA­DRUL SFERTURILOR DE FINALA ale „Cupei Români­ei“ la fotbal se dispută astăzi, cu începere de la ora 17.00, pe 4 stadioane din ţară. In Capitală, pe „Republicii“, di­vizionara A Rapid intîlneşte echipa Automecanica Bucu­reşti (Divizia C). La Brăila, Steaua va primi replica for­maţiei S.C. Bacău, iar la Si­biu F.C.M. Reşiţa va juca cu divizionara B Metalul Bucu­reşti. Derbiul acestei faze a competiţiei se desfăşoară la Drobeta-Turnu Severin, între Universitatea Craiova şi U.T. Arad. ★ Tot astăzi, pe stadionul „Dinamo“ din Capitală, se dispută meciul restanţă con­­tînd pentru campionatul di­viziei A la fotbal intre e­­chipele Dinamo şi Politehni­ca Timişoara. Partida va în­cepe la ora 17,30. ★ Aspecte de la meciurile de cupă, precum şi de la meciul restanţă vor fi transmise la radio, pe programul I, cu începere de la ora 16,50, în cadrul emisiunii „Fotbal mi­nut cu minut“. • COMENTÎND PARTIDA ILIE NASTASE — JAN KO­DES, ciştigată de jucătorul român in trei seturi, cores­pondentul agenţiei France Presse notează : „La şase ani după finala din 1971, care punea faţă în faţă pe aceeaşi doi jucători, românul Ilie Năstase şi-a luat o splendidă revanşă, obţinind, totodată, calificarea în sferturile de fi­nală ale turneului de la Ro­land Garros. Superb de la un capăt la altul al partidei, Năstase şi-a etalat cu măies­trie repertoriul, pălind a-şi fi regăsit forma sportivă şi dorinţa de a reedita succesul repurtat aici în 1973. Misiu­nea sa nu va fi insă uşoară, scrie acelaşi comentator, în­­trucît chiar în sferturi el va avea un adversar extrem de dificil, americanul Brian Got­tfried, actualul lider al Ma­relui premiu F.I.L.T., un ju­cător care se acomodează foarte bine cu terenul de zgură.­­ IN TURNEUL INTER­NAŢIONAL FEMININ DE ŞAH de la Piotrkow Tribu­­nalski, după 6 runde conduc Lia Bogdan (România), Sam­­­ina (U.R.S.S.) şi Karakas (Ungaria), cu cite 4,5 puncte. In runda a 6-a, Lia Bogdan a remizat cu Szvencik. DIN EXPERIENŢA UNITĂŢILOR FRUNTAŞE Extinderea suprafeţelor irigate suportul producţiilor record Două titluri de Erou al Mun­cii Socialiste, Ordinul Muncii clasa I, numeroase diplome şi menţiuni, iată cartea de vizită a cooperatorilor din Borcea II, judeţul Ialomiţa. Dincolo de aceste încununări de prestigiu, stă munca de fiecare zi a unor oameni harnici şi pricepuţi care de doi ani la rînd realizează producţii la cultura porumbului de peste 10 000 kg la hectar. Despre irigaţii, indiferent de anotimp, indiferent de vreme, discuţiile se leagă firesc, căci ele constituie o prezenţă con­stantă în­­ preocupările coopera­torilor de aici. Ivan Traian, motopompist, îşi mută în aceste zile casa din sat în cimp, la mulţi kilometri distanţă, acolo unde zi de zi, noapte de noapte, va veghea lingă motopompa sa, măsurînd cu privirea firul de porumb pînă cind se va ridica cu mult peste statura lui. „In vreo patru ani — ne spune a­­cesta — cu braţele noastre am amenajat terenul, 160 ha, pen­tru irigatul prin brazdă. Nu a fost o treabă uşoară, dar pentru aceasta nu am cerut nimic sta-­ tului. Noi am nivelat terenul, noi am săpat reţeaua internă de canale in lungime de 7 km, pe care o curăţăm mereu, astfel incit nici un strop de apă să nu se piardă“. Preşedintele coope­rativei, Constantin Nedelcu, în­­tilnit de noi în grădina de le­gume, — acolo unde jeturile aspersoarelor nu contenesc nici un moment — ne-a vorbit despre şcoala motopompiştilor de aici deschisă tot anul, despre ambi­ţia ţăranilor de a cunoaşte me­canică in aceeaşi măsură in care descifrează celelalte taine ale agriculturii. „Practic, nici un om din cooperativă nu este în afara cursurilor de motopom­­pişti. Anual au fost pregătiţi 10—50 de oameni“. Succesele dobindite de coope­ratorii din această unitate nu au fost privite de vecinii lor nici o clipă ca o excepţie. Pe bună dreptate, se poate aprecia că de la Borcea II experienţa în privinţa irigaţiilor a prins rădăcini şi în celelalte coopera­tive ale Consiliului intercoope­­ratist Borcea. o cifră este edifi­catoare: ca urmare a întîlnirilor fructuoase dintre cooperatori, sub genericul „Vecine, ascul­tă-mi sfatul !“, al elaborării unui plan comun de acţiune, anul trecut producţiile la po­rumb au crescut în fiecare din cele 4 unităţi cu peste 50 la sută faţă de anul precedent, media pe consiliu intercooperatist de­păşind cifra de 7 000 kg. Ingine­rul şef al consiliului intercoope­ratist, Ion Adam, şi-a făcut sta­­giatura la Borcea II. „Irigaţia prin brazdă a întărit ideea folo­sirii optime a pantei terenului şi a­ utilizării raţionale a forţei de muncă. Rapid, ea a trecut de hotarele cooperativei la vecini“. ENCIU BOBIRNICHE In ferma de cimp condusă de Gh. Cătrună, de la C.A.P. Voievoda, se prăşesc cu cul­tivatoarele, ultimele por­ţiuni din tarlaua de floarea­­soarelui. Foto : O. PLECAN MIERCURI 1 IUNIE 1977 Alte veşti de pe ogoare Pînă în prezent praşila a doua mecanică la sfecla­ de­­zahăr a fost efectuată pe mai mult de jumătate din supra­faţa cultivată, fiind încheiată in judeţele Timiş, Olt şi Dîm­boviţa. Cea de-a doua pră­şilă manuală se apropie de sfirşit in marea majoritate a judeţelor cultivatoare. La floarea-soarelui, cea de-a doua praşilă mecanică a fost executată pe aproape 50 la sută din terenurile aflate în cultură, iar cea manuală pe o treime. Porumbul a fost prăşit me­canic (prima praşilă) pe mai mult de 60 la sută din tere­nurile cultivate, iar cartofii în proporţie de peste 90 la sută. Faţă însă de graficul lu­crărilor optime, în unele unităţi­­agricole lucrările d­e întreţinere a culturilor sunt intirziate, ceea ce impune folosirea deplină a mijloace­lor mecanice şi a­ forţelor u­­mane pentru impulsionarea praşilelor şi terminarea lor pînă la începerea, din plin, a recoltării griului. Vinomie s­au legumele sintern centru. Chiar de la început, avertizaţi că un Săveni, urban al judeţului Botoşani, la piaţă este preferabil să vii doar duminica. Motivul ? Atunci este zid de trrg şi vei găsi ceea ce do­reşti. Foarte bine, ne spunem noi, că există şi un asemenea moment de virf, cu atit mai mult cu cit este fixat pentru o zi de odihnă, deci oamenii pot să-şi facă aprovizionarea cu unele produse ce rezistă o pe­rioadă mai mare de timp — să zicem chiar o săptămină. Dar ce, oferă piaţa oraşului in ce­lelalte 6 (şase) zile, pentru că toată lumea ştie că săptămină are 7 zile, iar unele produse sunt perisabile, rezistind in că­mări cel mult 24 de ore ? Deci am ales şi noi o zi obişnuită... In sectorul „pro­ducători“ cel mult 10 persoa­ne ofereau spre desfacere citeva verdeţuri şi „trufandale“, specifice sezonu­lui in care ne găsim, culese din grădinile proprii. Mai adăugaţi, la cei menţionaţi, câţiva cetă­ţeni care făceau bani buni ofe­rind spre desfacere seminţe de legume. Mă rog, dacă nu se gă­sesc legume, cel puţin să fie seminţe. Vorba proverbului „de dorul fragilor, mănind­ şi codi­ţele“... La centrele de desfacere ale cooperativelor de producţie Petriceni şi Săveni„ galantare goale. Aşa nu ne rămine decii unităţile C.F.L. Ce ne oferă ef£? Pină una alta, Eugenia Huţui responsabila magazinului nr. 2 C.L.F., ne recomandă drept „pro­duse de sezon“ o variată (am putea spune chiar bogată) gamă „de conserve — tocană, ghive­ciuri, compoturi, roşii in bu­lion — sucuri, siropuri şi pentru pretenţioşi oţet, paste făinoase, biscuiţi... Aşa a­­bundenţă nu găseşti nici in mijlocul iernii. Celălalt ma­gazin (nr. 2) era zăvorit, lu­­crind in schimb de ture cu primul. Măsură foarte bine ve­­nită, dacă ne gindim că poate cineva, după-amiaza, îşi dă sea­ma că nu are oţet­­pentru sa­lată să aibă de unde să­si pro­cu­re. Din ce să facă ,salată ? Din roşii şi castraveţi, care se gă­sesc in cantităţi suficiente — proaspete, abia sosite din zo­nele mai călduroase ale ţării — şi care se găsesc deocamdată in depozitul C.L.F. Săveni. După asigurările şefului respectivu­lui depozit, Nicolae Ciornea, in citeva ore acestea se vor găsi şi în magazine. Şi tot in depozit se mai găsesc : ceapă, cartofi şi ridichi. Pe piaţă, in schimb, nu. Am încercat să aflăm şi noi mo­tivul pentru care acestea lip­sesc de la desfacere. După în­delungi discuţii, am ajuns la concluzia că vinovate sunt... le­gumele. De exemplu, ridichiile se produc la C.A.P. Vlăsineşti, cale de numai 3—4 km de Săveni. Recoltarea aici se face seara, pentru ca in timpul nopţii să fie transportate spre piaţă. Ma­şinile sosesc insă abia dimi­neaţa (in cel mai fericit caz !) , ridichiile fiind transportate nu la piaţă, cum ar fi firesc, ci la depozit. Se descarcă, mai zac aici o zi, două şi după aceea sunt trimise­ la unităţi. Că nu le mai cumpără nimeni este de la sine înţeles. Pe cei de la Săveni nu-i deranjează o asemenea si­tuaţie. Există o modalitate „simplă“ şi „eficientă“ de a scălda de sutele de legături de ridichi rămase nevindute. Se încarcă din nou in maşini (altele decit, cele care aduc ridichiile de la Vlăsineşti) şi iau calea pieţei municipale din Botoşani. Dacă nici aici nu se mai vind, nu mai­­are nimeni nici o vină. Ele au fost expediate „proaspete“... Deci vinovate, in ultimă instanţă (pentru că trebuie găsit şi un vinovat !) vor fi... legumele. Pen­tru că sunt perisabile... Feno­men avansat se pare şi in ceea ce priveşte preocuparea gospo­darilor oraşului... I. D. CUCU Pe locul unde trebuia să se înalţe scheletul unui bloc, o groapă in care rugineşte un cilindru compresor. La citeva sute de metri de şantierul care duce lipsă de fier-beton, un păienjeniş al risipei. Buna gospodărire a materialelor pe șantiere (Urmare din pag. I) să-l schimb pe Marin Gurgu. Mi s-a spus că voi găsi aici, unde compresorul a fost adus de pa­tru zile, tot ce trebuie. N-am găsit însă pe nimeni. M-aş fi apucat de treabă,­­dar nu e nici un buldozer pe aici care să-mi deschidă front de , lucru. Şi dacă tot simt singurul om din şan­tier, o fac şi­ pe paznicul. Cind v-am văzut, de-aia am şi sărit repede gardul... credeam că aţi venit cu alte gînduri. Lingă groapa asta mai sint nişte saci de ciment şi ceva cofraje...“. Conducerea I.J.C.M. Brăila îşi mai aminteşte că are la Făurei un şantier început in urmă cu peste două luni, că obiectivul acestui şantier are un termen ferm de finalizare — 31 decem­­brie a.c. şi că, în acest scop, a trimis o serie de materiale care continuă să se degradeze un compresor al cărui mecanic a ameţit tot din c­ocol unei gropi ce a început să se surpe? LA TANDAREI, INTR-O MARGINE DE DRUM... . „apTMPierea gării de mar­fa, a Tandarei, pe un cimp care nu este nici rampă de descăr­care și nici teren cultivat, pri­vim trecătorului i se dezvăluie un perimetru unde risipa este­­ ea acasă. Aruncate in mare dezordine, lingă drumul ce trece spre şantierele întreprinderilor de zahar şi ulei, ruginesc şi se degradează armături metalice pentru planşee, structuri meta­lice pentru stilpi şi grinzi, şi chiar o cisternă îngropată pe jumătate in pămint. Astfel de materiale şi multe altele, cărora că. greu le-ar mai putea recon­stitui forma iniţială, aflăm, n-au prisosit niciodată şantierelor celor doua întreprinderi. Dimpo­trivă betoniştii, care lucrează la fundaţia fabricii de ulei, aşteap­tă armaturi şi structuri metalice asemănătoare cu cele care se degradează în marginea Gării ţandarei, la mai puţin de un kilometru de lotul condus de inginerul Liviu Radu. „Nu cred sa fie ale noastre — ne spune acesta — pentru că ele se află acolo înainte de deschiderea acestui şantier“. Cit despre cis­­terna dupa cum arată, starea ei trădează o vechime şi mai mare intr-ale neglijenţei. Cine or fi cei care ţin cu tot, dina­­dansul la o astfel de vechime? Poate le recunosc din imaginile alăturate. FINALA SPARTACHIADEI DE VARĂ A ŞCOLILOR MILITARE DE OFIŢERI ACTIVI Recent, la Sibiu, s-au în­cheiat întrecerile Spartachia­­dei de vară a şcolilor mili­tare de ofiţeri activi, eveni­ment important al sportului de masă militar. Inscriin­­du-se organic în marea com­petiţie cu caracter naţional, DACIADA, această tradiţio­nală manifestare sportivă a reunit la întreceri şapte loturi ce au cuprins în rîndurile Tor­pe elevii clasaţi pe locuri fruntaşe la faza de masă a spartachiadei. întrecerile din cadrul spar­tachiadei s-au desfăşurat la următoarele discipline spor­tive şi aplicativ-militare : atletism (100 m. 200 m; 400 m; 800 m; 1 500 m; ştafe­ta 4 x 1000 m şi 4 x 400 m); aruncarea greutăţii, arun­carea grenadei ; săritu­ra în lungime şi săritura în înălţime ; gimnastica la aparate, jocuri sportive (handbal, baschet, volei) ; patrulă militară , duel de foc şi triatlon militar (trageri cu pistolul mitralieră, aruncarea grenadelor de mină, alergare în tern variat 3000 m). Relevînd pregătirea mul­tilaterală a participanţilor, înalta măiestrie ostăşească, concursurile s-au desfăşurat într-o deplină sportivitate, în spiritul eticii ostăşeşti. Performanţele obţinute, cit şi, numărul ridicat de re­corduri stabilite, (opt numai la atletism), sunt de bună valoare, ele reflectînd nive­lul înalt al competiţiei. Aceasta a fost urmarea muncii pline de, răspundere desfăşurate de comandanţi, organele, organizaţiile de partid şi sub conducerea acestora, de organizaţiile de tineret pentru mobilizarea tinerilor în practicarea cu regularitate a exerciţiilor fi­zice, a diferitelor discipline sportive şi aplicativ militare. Finala competiţiei a fost ciştigată pentru a cincea oară consecutiv de reprezentanții lotului Cibin. Pe locuri fruntaşe s-au mai clasat loturile Măcin și Cerna. Lt. major TAPIRLEA MIHAIL

Next