Scînteia Tineretului, iunie 1977 (Anul 33, nr. 8717-8742)
1977-06-01 / nr. 8717
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 TELEGRAME Republicii Socialiste România, NICOLAE a trimis preşedintelui Republicii Tunisiene, HABIB Preşedintele CEAUŞESCU, _ ......... ________ ■OURGUTBA, următoarea telegramă : Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Tunisiene — sărbătoarea victoriei — am deosebita plăcere de a vă transmite, în numele poporului român şi al meu personal, călduroase felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, iar poporului tunisian prieten, pace, progres şi prosperitate. In acelaşi timp, îmi exprim deplina convingere că, în spiritul înţelegerilor convenite cu ocazia vizitei în ţara dumneavoastră, raporturile de prietenie şi colaborare statornicite între România şi Tunisia vor continua să se amplifice tot mai mult, spre binele poporului român şi al poporului tunisian, în interesul cauzei păcii, securităţii, al înţelegerii şi cooperării internaţionale, precum şi al unei noi ordini economice mondiale. Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, MANELA MANESCU, a trimis primului ministru al Republicii Tunisiene, HEDI NOEIRA, următoarea telegramă : Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Tunisiene, am plăcerea de a vă transmite cele mai călduroase felicitări şi urări de fericire personală, de progres şi prosperitate poporului tunisian pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor de prietenie şi cooperare între ţările noastre. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul MANEA MANESCU, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, au primit din partea tovarăşului GUSTAV HUSAK, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, şi a tovarăşului LUBOMIR STROUGAL, preşedintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace, următoarea telegramă : Dragi tovarăşi, Permiteţi-ne să vă exprimăm mulţumiri pentru salutările tovărăşeşti şi urările cordiale transmise în numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al dumneavoastră personal, cu prilejul celei de-a 32-a aniversări a eliberării Cehoslovaciei de către armata sovietică. Suntem convinşi, ca şi dumneavoastră, că relaţiile tradiţionale de prietenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre se vor dezvolta necontenit în toate domeniile, spre binele popoarelor român şi cehoslovac şi în interesul unităţii ţărilor socialiste, cauzei socialismului, păcii şi securităţii in lumea întreagă. Folosim acest prilej pentru a ura, din partea noastră, întregului popor român şi dumneavoastră personal multe succese in continuare, în construirea socialismului în ţara dumneavoastră. Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene, GIULIO ANDREOTTI, următoarea telegramă : La întoarcerea mea la Roma, doresc să vă exprim mulţumirile mele cele mai vii pentru primirea şi ospitalitatea călduroasă ce ne-au fost rezervate mie, soţiei mele, ministrului de externe Forlani şi delegaţiei italiene in cursul şederii noastre la Bucureşti. A fost pentru mine un motiv de profundă satisfacţie să am un nou şi constructiv schimb de idei după întilnirea de la Roma, din 1973, care a marcat un moment de mare importanţă în raporturile dintre ţările noastre. Convorbirile pe care le-am avut împreună ne-au permis nu numai să constatăm mersul favorabil al relaţiilor italo-române, ci s-au dovedit deosebit de fructuoase şi în ceea ce priveşte acordul asupra unor importante acţiuni de cooperare bilaterală, pentru care mă bucur foarte mult. Ele ne-au oferit, de asemenea, prilejul propice pentru a aprofunda discuţiile în legătură cu problemele majore ale actualităţii internaţionale, in aspiraţia comună de a crea cele mai adecvate condiţii pentru realizarea unui progres pe calea destinderii şi consolidării păcii. Confirmindu-vă intenţia guvernului italian de a da raporturilor cu ţara dumneavoastră orice impuls posibil, doresc să vă reînnoiesc, domnule președinte, împreună cu cele mai calde urări de prosperitate și de pace pentru țara dumneavoastră, expresia celor mai bune salutări dumneavoastră și doamnei Ceaușescu. Sesiunea Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din industria alimentară şi ramuri conexe Marţi, s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările celei de-a 29-a sesiuni a Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din industria alimentară şi ramuri conexe, la care au participat reprezentanţi din 21 de ţări. Au fost discutate probleme privind activitatea uniunii în ultimul an, acţiunile sindicatelor din ramură in rindul tineretului, precum şi planul de muncă pe 1978. Marti a sosit în Capitală delegaţia guvernamentală franceză,, condusă de André Rossi, ministrul comerţului exterior al Franţei, care va participa la lucrările celei de-a VIII-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de Gheorghe Rădulescu, viceprim-ministru al guvernului, preşedintele părţii române in comisie. Constantin Stanciu, adjunct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale( de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Raoul Delaye, ambasadorul Franţei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Delegaţia C.C. al P.C.U.S., condusă, de tovarăşul M.V. .Zimianin, secretar al C.C. al P.C.U.S., care face o vizită in ţara noastră la invitaţia C.C. al P.C.R., a avut, în cursul zilei de marţi, convorbiri la Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. cu tovarăşul Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., şi la Academia „Ştefan Gheorghiu“ cu tovarăşul Leonte Răutu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., rectorul Academiei. în aceeaşi zi, oaspeţii sovietici au vizitat întreprinderea de maşini grele din Bucureşti şi Institutul pentru cereale şi plante tehnice de la Fundulea. Tovarăşul Ion Păţan, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, a avut, marţi dimineaţă, o întrevedere cu trimisul special al preşedintelui Republicii Afganistan, Mohammad Naim, care, la invitaţia Consiliului de Stat, face o vizită oficială in tara noastră. In timpul întrevederii au fost discutate probleme privind posibilităţile de extindere a schimburilor comerciale, a cooperării în producţie,, a colaborării tehnico-ştiinţifice dintre România si Afganistan. Marţi, a părăsitCapitala ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Mongole, Mangalîn Dughersuren, care, la invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a făcut o vizită oficială de prietenie in ţara noastră. Marti, a părăsit Capitala, îndreptindu-se sprepatrie, delegaţia Asociaţiei letone de prietenie şi relaţii culturale cu străinătatea, condusă de Sops Valdis Ekabovici, vicepreşedinte al Prezidiului Asociaţiei, care, conform planului de colaborare dintre A.R.L.U.S. şi A.P.S.R., ne-a vizitat ţara. La Craiova a fost semnat marţi planul de aplicare a înţelegerii de colaborare directă intre universitatea din localitate şi universitatea ,Kiril şi Metodiu“ din Veliko Tirnovo — R. P. Bulgaria pe anii 1977—1978. COPIII NOŞTRI CRESC ODATĂ CU ŢARĂ (Urmare din vag- 1) său general, li este recunoscut României meritul de a deţine o asemenea pedagogie care pune in prim plan cultul copilului, semnul cert al marilor civilizaţii, promovind răspunderile pe care le preia societatea pentru instrucţia şi educaţia copiilor, în spiritul muncii, pentru sănătatea şi dezvoltarea lor armonioasă. Patru milioane de copii învaţă ■ Învaţă toţi cei de virsta învăţăturii ! Există înscrisă in legi datoria învăţăturii, după cum tot in legi este înscrisă posibilitatea învăţăturii pentru toţi cei care împlinesc şase ani şi pină la cei care-şi fac o profesie prin şcoală. Să ne amintim numai că, in fiecare septembrie, şcolile se deschid larg pentru toţi fiii patriei, iar pe băncile lor se află, în fiecare toamnă, darul poporului pentru ei , manualele oferite gratuit, multele milioane de cărţi şcolare. Şi să nu uităm că un sfert de milion de dascăli sunt investiţi de societate să le călăuzească învăţătura, munca, să le cultive setea de cunoaştere. Când mamele şi taţii se află la lucru,au liniştea că fiii şi fiicele se află la creşe ori grădiniţe, înconjuraţi de jucării şi multă dragoste. Grija pentru copii, incepind cu cea mai fragedă virstă, este înscrisă cu claritate în documentele Congresului al XI-lea al P.C.R., care prevăd ca, pină in 1980, învăţămintul preşcolar să-i cuprindă pe copiii intre 3—6 ani in proporţie de 80 la sută, iar grădiniţa să fie generalizată pentru copiii de virsta de cinci ani. „Noi creştem odată cu ţara“ — sună genericul unei îndrăgite activităţi pioniereşti. In cadrul organizaţiei comuniste, copiii de virsta cravatei roşii cu tricot lor depun multă rvnă să onoreze acest superb legămint. De curind, legămintul acesta a fost preluat — fireşte, la nivelul lor de înţelegere — de şoimii patriei, membrii celei mai tinere organizaţii, create de partid pentru ca omul nou să se formeze începînd de la virsta grădiniţei. Adevărat, copiii noştri cresc odată cu ţara. Asta înseamnă că se bucură de copilărie, de tot ceea ce le oferă ea, fiindu-le deopotrivă dragă cartea şi munca. Că se apleacă cu dragoste asupra istoriei patriei, să-i cunoască trecutul şi prezentul. Că pun de-acum mina lor mică, dar harnică, la treabă, pentru ţară. Că trăiesc in şcoală, in organizaţia lor comunistă, intr-o strinsă prietenie şi frăţie — copii români, maghiari, germani şi de alte, naţionalităţi. Ce fac copiii noştri astăzi ? Învaţă, muncesc şi se joacă. Învaţă să-şi iubească fierbinte patria, partidul, pe cel mai iubit şi apropiat prieten al lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cu asta,se ocupă feţii frumoşi ,comunişti ai României. Pe plan internaţional, „Ziua copilului“ este consacrată apărării celor mai tinere vlăstare ale umanităţii — apărare de inechitate, pentru posibilităţi care trebuie să fie egale, apărare împotriva atentatelor la condiţia umană prin asuprire şi exploatare, apărarea năzuinţelor către o lume mai bună şi mai dreaptă. Sunt zeci şi sute de milioane de copii de pe o bună parte a globului care au nevoie de o asemenea apărare, să li se creeze condiţii elementare de viaţă, de învăţătură şi educaţie. Pentru aceste idei, de înalt umanism, de responsabilitate faţă de destinele tinerei generaţii, militează neabătut partidul şi statul nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui activitate neobosită pe plan internaţional impune România socialistă în primele rinduri ale luptei, pentru rezolvarea problemelor vitale ale omenirii, printre care şi creşterea şi educarea viitorului umanităţii, apărarea copiilor insemnind apărarea prezentului şi viitorului omenirii. CONSFĂTUIRE DE LUCRU A LEGUMICULTORILOR La întreprinderea de sere Işalniţa, unitatea cu cele mai bune rezultate în activitatea din cadrul centralei de legume, s-au desfăşurat, marţi, lucrările unei consfătuiri de lucru cu cadrele de conducere şi specialişti ai complexelor de sere şi asociaţiilor intercooperatiste din ţară, cu lucrători fruntaşi din aceste unităţi, cu cercetători şi cadre didactice universitare. Organizată de centrala industrială de profil, consfătuirea a analizat stadiul realizării sarcinilor economice revenite acestor unităţi în primele cinci luni si perspectivele de îndeplinire si depăşire a sarcinilor planului anual si angajamentelor asumate în intrecere — participanţii evidenţiind faptul că in perioada scursă din acest an producţia totală de legume de seră a fost depăşită cu 4 100 tone, iar planul de export— cu 3 400 de tone, rezultatele cele mai bune obţininduse la întreprinderile de sere Işalniţa, Ploieşti şi Oradea. Cu acest prilej au fost prezentate soiurile si hibrizii de tomate şi de castraveţi de seră nou create şi s-au stabilit structura de producţie, soiurile şi hibrizii pentru celde-aldoilea ciclu de activitate din acest an, precum şi pentru anul viitor., au fost luate măsuri vizind creşterea in continuare a eficientei economice si calităţii culturilor de seră. încă doi sportivi români medaliaţi la „europenele“ de lupte:L.ŞANDORiE CRISTIAN La Palatul Sporturilor „Kemal Ataturk“ din oraşul Bursa s-au încheiat aseară campionatele europene de lupte, competiţie la care sportivii din delegaţia României au obţinut anul acesta un succes deosebit cucerind 10 medalii, dintre care 3 de aur, 2 de argint şi 5 de bronz, performanţă de prestigiu care confirmă încă o dată valoarea înaltă atinsă de reprezentanţii noştri în această ramură sportivă, în competiţia de lupte libere, echipa noastră, alcătuită in cea mai mare parte din debutanţi, a obţinut trei medalii de bronz prin Gheorghe Rasovan (categ. 48 kg), L. Şandor (categ. 62 kg) şi Emilian Cristian (categ. 74 kg). La categoria 57 kg, tînărul Petre Brînduşan s-a clasat pe locul 4, iar la categoria supergrea L. Simon a ocupat locul 5. ...Şi totuşi, un Cuţov rămine in lupta pentru medalii! Corespondenţă din Halle, de la trimisul nostru special, Teodor Pogoceanu Ieri seara, în cea de-a,II-a gală, întreaga noastră delegaţie a trăit intens durerea provocată de evoluţia sub aşteptări a dublului campion european, Simion Cuţov. El a boxat fără ambiţie, atacurile sale nu şi-au găsit ţinta si, in plus, se pare că a acuzat şi lipsa unei temeinice pregătiri fizice. Adversarul său, englezul Gilbody, a fost ceea ce se numeşte un „boxer incurcăreţ“. El a folosit toate mijloacelede multe ori si pe cele neregulamentare) pentru a stopa atacurile lui Cutov. In plus, trebuie să recunoaştem că seriile englezului au fost eficace, el dovedind rapiditate în execuţie şi o remarcabilă abilitate in evitarea promptă a luptei de aproape. La începutul reprizei a treia, Cutov a primit şi un avertisment din partea arbitrului din ring pentru atacuri cu capul înainte, avertisment total nejustificat si care probabil a atirnat greu in decizia finală. Mai degrabă, însă, ar fi trebuit avertizat boxerul englez pentru „tineri“ repetate pe parcursul tuturor celor trei reprize. Dincolo cu toate acestea, e cazul să o spunem deschis: Simion Cuţov a boxat departe de valoarea care l-a consacrat, nu a reuşit să-şi domine adversarul şi să conducă lupta aşa cum a făcut-o de nenumărate ori în anii din urmă. La puţinemomente după meciul lui Simion, a urcat treptele ringului Calistrat Cutor. El a boxat foarte bine şi a cîştigat meciul în prima repriză după ce şi-a expediat de 3 ori adversarul la podea. Boxerul norvegian. Karlsson, tînăr, fără prea multă experienţă, a fost Pifragil pentru Calistrat. Victoria reprezentantului nostru are însă o valoare, simbolică : în cursă, a rămas totuşi un Cutov ! Depinde de el, de ambiţia cu care va lupta, ca să nu fie întrerupt aici, la Halle, şirul de succese al fraţilor Cutov. Să sperăm că acest bun şi serios boxer la 29 de ani va avea resursele ne-Campionatele europene de box cesare să izbîndească în drumul său spre medalii. Astăzi (n.r. : ieri) și-a făcut debutul în campionate și Costică Chiracu. El l-a întilnit pe olandezul Magielse. Conform , indicaţiilor tehnice primite înaintea meciului de la antrenorul emerit Ion Popa, boxerul nostru nu a urmărit lovitura decisivă. El a boxat cu dezinvoltură- cistigind detaşat repriza întîi. In repriza a doua, boxerul român atacă din primul moment, dar arbit^ul oprește meciul si cere părerea medicului reuniunii care hotărăște abandonul boxerului român pe motiv de rănire. După întreruperea meciului, l-am vizitat la cabină pe boxerul român. Rana pentru care a fost abandonat, era o... iulitură superficială, provocată, după cum ne-a spus Chiracu, de șiretul uneia din mănușile boxerului olandez. Nu era vorba de arcadă spartă, ci doar de o simplă contuzie. Doctorul Petre Radovici, medicul lotului nostru, ne-a declarat : „E o hotărîre pripită“. Rana e superficială și nici măcar nu sîngerează, astfel încit arbitrul meciului nu era necesar să facă apel la medicul reuniunii. In galele precedente, alţi boxeri cu răni mult mai serioase, nu au fost abandonaţi. Cred că arbitrii judecători dovedesc in aplicarea regulilor de protecţie a boxerilor, opinii diferite“. Astfel, a părăsit competiţia cel de-al doilea boxer român, boxer frustrat de victorie de un arbitru şi un medic incorecţi. Dacă am avut obiectivitatea să recunoaştem învingerea campionului european Simion Cuţoy, dacă pledăm pentru afirmarea deplină a fair-play-ului, care să dea ciştig de cauză celui mai bun, nu putem să nu subliniem injusteţea unor hotărîri. Din păcate, şi aici elementare, comandamente morale au fost încălcate de citeva ori in aceste prime 3 zile de concurs. Conducerea comisiei europene de arbitri, analizind verdictele incorecte ale unor judecători, a hotărit, dealtfel, suspendarea a 4 dintre ei pe o zi de la oficierea partidelor. O măsură destul de blindă. In gala din această seară (n.r. : ieri seara) va boxa Vasile Didea. El are de susţinut un meci foarte greu. Il intîlneşte pe campionul sovietic Savcenko. Miine (n.r. : azi), in prima gală vor evolua alţi 4 boxeri români : Alexandru Turei, Vasile Cicu, Mircea Dan Simon şi Teodor Dinu. In reuniunea de marţi seara a campionatelor europene de box de la, Halte, pugilistul român Ion Gyorfi (categoria semigrea) l-a învins la puncte, cu o decizie de 5—0, pe Gunther Peters (R.F. Germania) . La categoria mijlocie mică, Vasile Didea a pierdut prin K.O. tehnic In rândul 2 meciul cu Viktor Savcenko (U.R.S.S.). • MECIURILE DIN CADRUL SFERTURILOR DE FINALA ale „Cupei României“ la fotbal se dispută astăzi, cu începere de la ora 17.00, pe 4 stadioane din ţară. In Capitală, pe „Republicii“, divizionara A Rapid intîlneşte echipa Automecanica Bucureşti (Divizia C). La Brăila, Steaua va primi replica formaţiei S.C. Bacău, iar la Sibiu F.C.M. Reşiţa va juca cu divizionara B Metalul Bucureşti. Derbiul acestei faze a competiţiei se desfăşoară la Drobeta-Turnu Severin, între Universitatea Craiova şi U.T. Arad. ★ Tot astăzi, pe stadionul „Dinamo“ din Capitală, se dispută meciul restanţă contînd pentru campionatul diviziei A la fotbal intre echipele Dinamo şi Politehnica Timişoara. Partida va începe la ora 17,30. ★ Aspecte de la meciurile de cupă, precum şi de la meciul restanţă vor fi transmise la radio, pe programul I, cu începere de la ora 16,50, în cadrul emisiunii „Fotbal minut cu minut“. • COMENTÎND PARTIDA ILIE NASTASE — JAN KODES, ciştigată de jucătorul român in trei seturi, corespondentul agenţiei France Presse notează : „La şase ani după finala din 1971, care punea faţă în faţă pe aceeaşi doi jucători, românul Ilie Năstase şi-a luat o splendidă revanşă, obţinind, totodată, calificarea în sferturile de finală ale turneului de la Roland Garros. Superb de la un capăt la altul al partidei, Năstase şi-a etalat cu măiestrie repertoriul, pălind a-şi fi regăsit forma sportivă şi dorinţa de a reedita succesul repurtat aici în 1973. Misiunea sa nu va fi insă uşoară, scrie acelaşi comentator, întrucît chiar în sferturi el va avea un adversar extrem de dificil, americanul Brian Gottfried, actualul lider al Marelui premiu F.I.L.T., un jucător care se acomodează foarte bine cu terenul de zgură. IN TURNEUL INTERNAŢIONAL FEMININ DE ŞAH de la Piotrkow Tribunalski, după 6 runde conduc Lia Bogdan (România), Samina (U.R.S.S.) şi Karakas (Ungaria), cu cite 4,5 puncte. In runda a 6-a, Lia Bogdan a remizat cu Szvencik. DIN EXPERIENŢA UNITĂŢILOR FRUNTAŞE Extinderea suprafeţelor irigate suportul producţiilor record Două titluri de Erou al Muncii Socialiste, Ordinul Muncii clasa I, numeroase diplome şi menţiuni, iată cartea de vizită a cooperatorilor din Borcea II, judeţul Ialomiţa. Dincolo de aceste încununări de prestigiu, stă munca de fiecare zi a unor oameni harnici şi pricepuţi care de doi ani la rînd realizează producţii la cultura porumbului de peste 10 000 kg la hectar. Despre irigaţii, indiferent de anotimp, indiferent de vreme, discuţiile se leagă firesc, căci ele constituie o prezenţă constantă în preocupările cooperatorilor de aici. Ivan Traian, motopompist, îşi mută în aceste zile casa din sat în cimp, la mulţi kilometri distanţă, acolo unde zi de zi, noapte de noapte, va veghea lingă motopompa sa, măsurînd cu privirea firul de porumb pînă cind se va ridica cu mult peste statura lui. „In vreo patru ani — ne spune acesta — cu braţele noastre am amenajat terenul, 160 ha, pentru irigatul prin brazdă. Nu a fost o treabă uşoară, dar pentru aceasta nu am cerut nimic sta- tului. Noi am nivelat terenul, noi am săpat reţeaua internă de canale in lungime de 7 km, pe care o curăţăm mereu, astfel incit nici un strop de apă să nu se piardă“. Preşedintele cooperativei, Constantin Nedelcu, întilnit de noi în grădina de legume, — acolo unde jeturile aspersoarelor nu contenesc nici un moment — ne-a vorbit despre şcoala motopompiştilor de aici deschisă tot anul, despre ambiţia ţăranilor de a cunoaşte mecanică in aceeaşi măsură in care descifrează celelalte taine ale agriculturii. „Practic, nici un om din cooperativă nu este în afara cursurilor de motopompişti. Anual au fost pregătiţi 10—50 de oameni“. Succesele dobindite de cooperatorii din această unitate nu au fost privite de vecinii lor nici o clipă ca o excepţie. Pe bună dreptate, se poate aprecia că de la Borcea II experienţa în privinţa irigaţiilor a prins rădăcini şi în celelalte cooperative ale Consiliului intercooperatist Borcea. o cifră este edificatoare: ca urmare a întîlnirilor fructuoase dintre cooperatori, sub genericul „Vecine, ascultă-mi sfatul !“, al elaborării unui plan comun de acţiune, anul trecut producţiile la porumb au crescut în fiecare din cele 4 unităţi cu peste 50 la sută faţă de anul precedent, media pe consiliu intercooperatist depăşind cifra de 7 000 kg. Inginerul şef al consiliului intercooperatist, Ion Adam, şi-a făcut stagiatura la Borcea II. „Irigaţia prin brazdă a întărit ideea folosirii optime a pantei terenului şi a utilizării raţionale a forţei de muncă. Rapid, ea a trecut de hotarele cooperativei la vecini“. ENCIU BOBIRNICHE In ferma de cimp condusă de Gh. Cătrună, de la C.A.P. Voievoda, se prăşesc cu cultivatoarele, ultimele porţiuni din tarlaua de floareasoarelui. Foto : O. PLECAN MIERCURI 1 IUNIE 1977 Alte veşti de pe ogoare Pînă în prezent praşila a doua mecanică la sfecla dezahăr a fost efectuată pe mai mult de jumătate din suprafaţa cultivată, fiind încheiată in judeţele Timiş, Olt şi Dîmboviţa. Cea de-a doua prăşilă manuală se apropie de sfirşit in marea majoritate a judeţelor cultivatoare. La floarea-soarelui, cea de-a doua praşilă mecanică a fost executată pe aproape 50 la sută din terenurile aflate în cultură, iar cea manuală pe o treime. Porumbul a fost prăşit mecanic (prima praşilă) pe mai mult de 60 la sută din terenurile cultivate, iar cartofii în proporţie de peste 90 la sută. Faţă însă de graficul lucrărilor optime, în unele unităţiagricole lucrările de întreţinere a culturilor sunt intirziate, ceea ce impune folosirea deplină a mijloacelor mecanice şi a forţelor umane pentru impulsionarea praşilelor şi terminarea lor pînă la începerea, din plin, a recoltării griului. Vinomie sau legumele sintern centru. Chiar de la început, avertizaţi că un Săveni, urban al judeţului Botoşani, la piaţă este preferabil să vii doar duminica. Motivul ? Atunci este zid de trrg şi vei găsi ceea ce doreşti. Foarte bine, ne spunem noi, că există şi un asemenea moment de virf, cu atit mai mult cu cit este fixat pentru o zi de odihnă, deci oamenii pot să-şi facă aprovizionarea cu unele produse ce rezistă o perioadă mai mare de timp — să zicem chiar o săptămină. Dar ce, oferă piaţa oraşului in celelalte 6 (şase) zile, pentru că toată lumea ştie că săptămină are 7 zile, iar unele produse sunt perisabile, rezistind in cămări cel mult 24 de ore ? Deci am ales şi noi o zi obişnuită... In sectorul „producători“ cel mult 10 persoane ofereau spre desfacere citeva verdeţuri şi „trufandale“, specifice sezonului in care ne găsim, culese din grădinile proprii. Mai adăugaţi, la cei menţionaţi, câţiva cetăţeni care făceau bani buni oferind spre desfacere seminţe de legume. Mă rog, dacă nu se găsesc legume, cel puţin să fie seminţe. Vorba proverbului „de dorul fragilor, mănind şi codiţele“... La centrele de desfacere ale cooperativelor de producţie Petriceni şi Săveni„ galantare goale. Aşa nu ne rămine decii unităţile C.F.L. Ce ne oferă ef£? Pină una alta, Eugenia Huţui responsabila magazinului nr. 2 C.L.F., ne recomandă drept „produse de sezon“ o variată (am putea spune chiar bogată) gamă „de conserve — tocană, ghiveciuri, compoturi, roşii in bulion — sucuri, siropuri şi pentru pretenţioşi oţet, paste făinoase, biscuiţi... Aşa abundenţă nu găseşti nici in mijlocul iernii. Celălalt magazin (nr. 2) era zăvorit, lucrind in schimb de ture cu primul. Măsură foarte bine venită, dacă ne gindim că poate cineva, după-amiaza, îşi dă seama că nu are oţetpentru salată să aibă de unde săsi procure. Din ce să facă ,salată ? Din roşii şi castraveţi, care se găsesc in cantităţi suficiente — proaspete, abia sosite din zonele mai călduroase ale ţării — şi care se găsesc deocamdată in depozitul C.L.F. Săveni. După asigurările şefului respectivului depozit, Nicolae Ciornea, in citeva ore acestea se vor găsi şi în magazine. Şi tot in depozit se mai găsesc : ceapă, cartofi şi ridichi. Pe piaţă, in schimb, nu. Am încercat să aflăm şi noi motivul pentru care acestea lipsesc de la desfacere. După îndelungi discuţii, am ajuns la concluzia că vinovate sunt... legumele. De exemplu, ridichiile se produc la C.A.P. Vlăsineşti, cale de numai 3—4 km de Săveni. Recoltarea aici se face seara, pentru ca in timpul nopţii să fie transportate spre piaţă. Maşinile sosesc insă abia dimineaţa (in cel mai fericit caz !) , ridichiile fiind transportate nu la piaţă, cum ar fi firesc, ci la depozit. Se descarcă, mai zac aici o zi, două şi după aceea sunt trimise la unităţi. Că nu le mai cumpără nimeni este de la sine înţeles. Pe cei de la Săveni nu-i deranjează o asemenea situaţie. Există o modalitate „simplă“ şi „eficientă“ de a scălda de sutele de legături de ridichi rămase nevindute. Se încarcă din nou in maşini (altele decit, cele care aduc ridichiile de la Vlăsineşti) şi iau calea pieţei municipale din Botoşani. Dacă nici aici nu se mai vind, nu maiare nimeni nici o vină. Ele au fost expediate „proaspete“... Deci vinovate, in ultimă instanţă (pentru că trebuie găsit şi un vinovat !) vor fi... legumele. Pentru că sunt perisabile... Fenomen avansat se pare şi in ceea ce priveşte preocuparea gospodarilor oraşului... I. D. CUCU Pe locul unde trebuia să se înalţe scheletul unui bloc, o groapă in care rugineşte un cilindru compresor. La citeva sute de metri de şantierul care duce lipsă de fier-beton, un păienjeniş al risipei. Buna gospodărire a materialelor pe șantiere (Urmare din pag. I) să-l schimb pe Marin Gurgu. Mi s-a spus că voi găsi aici, unde compresorul a fost adus de patru zile, tot ce trebuie. N-am găsit însă pe nimeni. M-aş fi apucat de treabă,dar nu e nici un buldozer pe aici care să-mi deschidă front de , lucru. Şi dacă tot simt singurul om din şantier, o fac şi pe paznicul. Cind v-am văzut, de-aia am şi sărit repede gardul... credeam că aţi venit cu alte gînduri. Lingă groapa asta mai sint nişte saci de ciment şi ceva cofraje...“. Conducerea I.J.C.M. Brăila îşi mai aminteşte că are la Făurei un şantier început in urmă cu peste două luni, că obiectivul acestui şantier are un termen ferm de finalizare — 31 decembrie a.c. şi că, în acest scop, a trimis o serie de materiale care continuă să se degradeze un compresor al cărui mecanic a ameţit tot din cocol unei gropi ce a început să se surpe? LA TANDAREI, INTR-O MARGINE DE DRUM... . „apTMPierea gării de marfa, a Tandarei, pe un cimp care nu este nici rampă de descărcare și nici teren cultivat, privim trecătorului i se dezvăluie un perimetru unde risipa este ea acasă. Aruncate in mare dezordine, lingă drumul ce trece spre şantierele întreprinderilor de zahar şi ulei, ruginesc şi se degradează armături metalice pentru planşee, structuri metalice pentru stilpi şi grinzi, şi chiar o cisternă îngropată pe jumătate in pămint. Astfel de materiale şi multe altele, cărora că. greu le-ar mai putea reconstitui forma iniţială, aflăm, n-au prisosit niciodată şantierelor celor doua întreprinderi. Dimpotrivă betoniştii, care lucrează la fundaţia fabricii de ulei, aşteaptă armaturi şi structuri metalice asemănătoare cu cele care se degradează în marginea Gării ţandarei, la mai puţin de un kilometru de lotul condus de inginerul Liviu Radu. „Nu cred sa fie ale noastre — ne spune acesta — pentru că ele se află acolo înainte de deschiderea acestui şantier“. Cit despre cisterna dupa cum arată, starea ei trădează o vechime şi mai mare intr-ale neglijenţei. Cine or fi cei care ţin cu tot, dinadansul la o astfel de vechime? Poate le recunosc din imaginile alăturate. FINALA SPARTACHIADEI DE VARĂ A ŞCOLILOR MILITARE DE OFIŢERI ACTIVI Recent, la Sibiu, s-au încheiat întrecerile Spartachiadei de vară a şcolilor militare de ofiţeri activi, eveniment important al sportului de masă militar. Inscriindu-se organic în marea competiţie cu caracter naţional, DACIADA, această tradiţională manifestare sportivă a reunit la întreceri şapte loturi ce au cuprins în rîndurile Torpe elevii clasaţi pe locuri fruntaşe la faza de masă a spartachiadei. întrecerile din cadrul spartachiadei s-au desfăşurat la următoarele discipline sportive şi aplicativ-militare : atletism (100 m. 200 m; 400 m; 800 m; 1 500 m; ştafeta 4 x 1000 m şi 4 x 400 m); aruncarea greutăţii, aruncarea grenadei ; săritura în lungime şi săritura în înălţime ; gimnastica la aparate, jocuri sportive (handbal, baschet, volei) ; patrulă militară , duel de foc şi triatlon militar (trageri cu pistolul mitralieră, aruncarea grenadelor de mină, alergare în tern variat 3000 m). Relevînd pregătirea multilaterală a participanţilor, înalta măiestrie ostăşească, concursurile s-au desfăşurat într-o deplină sportivitate, în spiritul eticii ostăşeşti. Performanţele obţinute, cit şi, numărul ridicat de recorduri stabilite, (opt numai la atletism), sunt de bună valoare, ele reflectînd nivelul înalt al competiţiei. Aceasta a fost urmarea muncii pline de, răspundere desfăşurate de comandanţi, organele, organizaţiile de partid şi sub conducerea acestora, de organizaţiile de tineret pentru mobilizarea tinerilor în practicarea cu regularitate a exerciţiilor fizice, a diferitelor discipline sportive şi aplicativ militare. Finala competiţiei a fost ciştigată pentru a cincea oară consecutiv de reprezentanții lotului Cibin. Pe locuri fruntaşe s-au mai clasat loturile Măcin și Cerna. Lt. major TAPIRLEA MIHAIL