Scînteia Tineretului, iulie 1977 (Anul 33, nr. 8743-8768)
1977-07-01 / nr. 8743
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Expunerea la proiectele de legi privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi impozitul agricol Vă rog să-mi permiteţi ca din Însărcinarea Consiliului de Miniştri să supun spre examinare şi adoptare forului suprem legislativ al ţării proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi proiectul de lege privind, impozitul agricol. Proiectele de legi care vă sunt prezentate spre examinare şi adoptare au fost elaborate din iniţiativa şi sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii, şi se înscriu in amplul program de perfecţionare continuă a organizării şi conducerii activităţii economice şi sociale. In acest context, prevederile din proiectele de legi menţionate vor contribui la perfecţionarea relaţiilor financiare, la crearea condiţiilor ca oamenii muncii să cunoască nemijlocit drepturile băneşti pe care trebuie să le primească pentru munca prestată, să exercite un control direct asupra modului de determinare a veniturilor ce li se cuvin, eliminîndu-se, totodată, formele şi metodele complicate de calcul al impozitelor, atît la unităţile de stat, cit și la cele cooperatiste. Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat prevede desfiinţarea impozitului pe retribuţia individuală şi introducerea unui nou sistem, simplificat, potrivit căruia impozitul urmează a fi calculat pe total unitate socialistă, prin aplicarea cotei de impozit stabilită prin lege la fondul total de retribuire al fiecărei unităţi. Potrivit indicaţiilor date de conducerea partidului, la elaborarea proiectului de lege s-a urmărit asigurarea, în condiţiile desfiinţării impozitului pe retribuţia individuală, a veniturilor nete pe care oamenii muncii le realizează in prezent. în consecinţă, în proiectul de lege se prevede că retribuţia tarifară de încadrare netă se stabileşte prin scăderea din retribuţia tarifară brută a impozitului aferent acesteia, astfel că fiecare om al muncii va primi o retribuţie netă egală cu cea actuală, pînă la majorarea retribuției în ramura sau sectorul respectiv de activitate. Sporul de vechime neîntreruptă in aceeaşi unitate nu va mai fi impozitat, iar cotele de spor existente, care rămin nemodificate, vor fi aplicate la retribuţiile tarifare fără impozit. De asemenea, se vor stabili fără impozit adaosul de retribuţie pentru depăşirea normelor de muncă, gratificaţiile şi toate celelalte drepturi de retribuire prevăzute de lege pentru munca prestată. Ca o consecinţă a desfiinţării impozitului pe retribuţia individuală, scutirile, reducerile şi majorările de impozit nu vor mai acţiona. In ce priveşte drepturile şi obligaţiile personalului muncitor care în prezent se determină în raport de anumite plafoane ale retribuţiei tarifare brute, ca de exemplu alocaţia de stat pentru copii, chiria şi altele, in proiectul de lege se prevede că acestea rămin nemodificate şi după aplicarea retribuţiilor tarifare fără impozit, atita timp cit nu se schimbă condiţiile pe baza cărora au fost stabilite. Plafonul de 1 500 lei venit mediu lunar pe fiecare membru de familie, care dă dreptul la o locuinţă cu chirie din fondul locativ de stat rămîne, de asemenea, nemodificat, deci nu va fi redus cu impozitul aferent. Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat cuprinde şi dispoziţii specifice referitoare la determinarea fondului de retribuire impozabil, cotele de impozit diferenţiate pe ramuri, subramuri şi activităţi intre 14,50 şi 17,50 la sută, termenele de plată, precum şi îndatoririle unităţilor financiar-bancare cu privire la controlul determinării şi plăţii impozitului. Programul Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism prevede pentru agricultură sarcini deosebit de importante privind sporirea continuă a producţiei vegetale şi animale, care să asigure satisfacerea in condiţii tot mai bune a cerinţelor de consum ale populaţiei, a necesităţilor industriei şi a altor nevoi ale economiei. Este cunoscut sprijinul material şi financiar pe care statul îl acordă agriculturii pentru mecanizare, chimizare, irigaţii, asigurarea cu seminţe şi animale de înaltă productivitate, precum şi pentru pregătirea de cadre calificate, care au stimulat hărnicia ţărănimii noastre, contribuind în mod hotărîtor la creşterea producţiei agricole şi, pe această bază, la sporirea veniturilor ţărănimii. Prin proiectul de lege privind impozitul agricol se propun forme noi de impunere a veniturilor din agricultură, care îmbină în mod armonios necesitatea cointeresării în continuare a cooperativelor agricole şi a celorlalţi producători în sporirea producţiei agricole, cu cerinţele simplificării modului de determinare a impozitului. Aşa cum rezultă din proiectul de lege, în locul impunerii veniturilor realizate de fiecare membru al cooperativelor agricole de producţie se introduce un impozit fix pe hectar diferenţiat pe trei categorii de folosinţă a terenurilor şi cinci zone de fertilitate, care va fi plătit de fiecare cooperativă agricolă de producţie. Impozitul este stabilit între 30 şi 380 lei pe ha şi are în vedere stimularea gospodăririi cu maximum de eficienţă a pămîntului, punerea în valoare a potenţialului productiv al tuturor terenurilor, efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole. Intrucit veniturile cooperativelor agricole sunt influenţate şi de alţi factori, cum sunt gradul de dotare tehnică sau suprafaţa medie pe un cooperator, în proiectul de lege se prevede şi plata unui impozit pe fondul de retribuire care se repartizează membrilor cooperatori. Impozitul va fi stabilit, de asemenea, pe total cooperativă, cu cote diferenţiate între 3 și 9 la sută, în funcţie de mărimea venitului mediu anual ce revine pe un cooperator. Acest venit mediu va fi calculat avînd în vedere cooperatorii care au efectuat numărul minim de norme convenţionale stabilit de adunarea generală, ceea ce va determina participarea in mai mare măsură a cooperatorilor la executarea în bune condiţii şi la timp alucrărilor agricole, în ce priveşte gospodăriile agricole ale populaţiei, proiectul de lege privind impozitul agricol prevede introducerea, în locul impozitului pe venit, care se calculează in prezent cu cote progresive, a unui impozit fix de 35 pină la 400 lei pe hectar, diferenţiat pe trei categorii de folosinţă a terenurilor şi pe cinci zone de fertilitate, ca şi în cazul cooperativelor agricole de producţie. Impozitul va fi plătit de toate gospodăriile, ceea ce va stimula creşterea producţiei agricole şi în gospodăriile care deţin suprafeţe mici de teren. In condiţiile introducerii impozitului fix pe hectar, veniturile realizate de gospodăriile agricole ale populaţiei din creşterea animalelor, din apicultură şi sericicultură nu vor fi impozitate, ceea ce va constitui un stimulent în sporirea numărului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lînă şi miere. Proiectul de lege privind impozitul agricol cuprinde şi reglementări referitoare la termenele de plată a impozitului, acordarea de amînări şi eşalonări la plata impozitului în situaţii de pierdere a recoltei din cauza calamităţilor naturale, scutirea de impozit a suprafeţelor plantate cu vii şi livezi pînă la intrarea pe rod, precum şi dispoziţii cu caracter procedural. In condiţiile prevăzute în proiectul de lege privind impozitul agricol se asigură, pe ansamblul economiei, acelaşi volum de încasări la bugetul de stat din impozitele plătite de cooperativele agricole de producţie şi gospodăriile agri-cole ale populaţiei. In cele două proiecte de legi s-a prevăzut că persoanele fără copii vor plăti, în locul actualei majorări de impozit, care se calculează la totalitatea veniturilor realizate, o contribuţie fixă lunară stabilită în mod diferenţiat, numai în raport de retribuţia tarifară de încadrare fără impozit sau, după caz, în rapport de venitul realizat din munca prestată în cooperativele agricole de producţie sau de suprafaţa deţinută de gospodăriile agricole ale populaţiei. Se menţine astfel obligaţia persoanelor în virstă de peste 25 de ani, care nu au copii, de a contribui la constituirea fondurilor necesare formării şi pregătirii tinerei generaţii. Pe baza hotărîrii Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 23 noiembrie 1976 şi corespunzător practicii partidului şi a democratismului profund al orînduirii noastre socialiste, cele două proiecte de legi au fost publicate în presă şi supuse dezbaterii publice. Doresc să informez Marea Adunare Naţională că proiectele de legi au trezit un larg interes în rândurile oamenilor muncii, subliniindu-se preocuparea constantă a conducerii partidului nostru pentru îmbunătăţirea formelor si metodelor de conducere si planificare, care să asigure o eficientă maximă in toate domeniile de activitate. Au fost făcute propuneri, din care au fost reţinute si incluse in proiectele de legi cele de natură să contribuie la completarea şi precizarea mai clară a reglementărilor. încredinţat că cele două proiecte de legi care se înscriu în ansamblul de măsuri elaborat din iniţiativa şi sub conducerea nemijlocită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea veniturilor populaţiei, pentru ridicarea pe o nouă treaptă de progres şi civilizaţie a întregului nostru popor, vor constitui pentru toţi oamenii muncii din industrie şi agricultură, din celelalte sectoare ale economiei naţionale, un nou şi puternic stimulent pentru înfăptuirea sarcinilor mari ce le revin în actualul cincinal pentru dezvoltarea economică şi socială a patriei, îmi exprim convingerea că ele vor întruni adeziunea dumneavoastră unanimă. — prezentată de tovarăşul Florea Dumitrescu — ministrul finanțelor CLASAMENT FINAL Dinamo — F.C.M. Reşiţa 5-0 Dinamo cîştigă cel de-al 59-lea campionat de fotbal al ţării — al IX-lea titlu de campion — în urma unui meci frumos, in care ambele echipe au jucat sportiv. După un început mai lent în care oaspeţii se dovedesc mai insistenţi, dinamoviştii, bine conduşi de Dinu, pun stăpînire pe joc şi in min. 20. Dudu Georgescu înscrie primul din suita celor 5 goluri pe care le-a realizat In această partidă. Celelalte 4 goluri au fost înscrise după pauză, în urma unor foarte bune centrări ale lui Lucuţă şi Al. Moldovan, în min. 48, 59, 62 şi 80. E drept că ultimele 2 goluri au fost înscrise pe un fond de resemnare, de plictiseală aş putea spune, al reşiţenilor. Aproape toţi jucătorii dinamovişti au vrut să încheie acest campionat cu cite un gol înscris adversarilor, dar lucrul acesta nu i-a reuşit, aşa cum am mai spus, decit lui Dudu Georgescu, care este dealtfel, si galacter al Europei. (GHEORGHE CUCU). U.T.A. - Steaua 5-0 Steliştii s-au prezentat la Arad cu nu mai niuip de 7 jucători de rezervă dintre care Ştefan, Popa şi Preda, debutanţi în Prima divizie a ţării. Acest fapt explică in mare măsură scorul cu care au pierdut în faţa textiliştilor, dornici să se revanşeze pentru înfringerea din tur. In prima parte, al.partidei, gazdele sutează de 12 ori pe spaţiul porţii, înscriind 4 goluri, prin Kukla (min. 22), Nedelcu (min. 26), Domide (32) şi Broşovschi (35) din lovitură de la 11 metri. In repriza a doua, bucureştenii stăpînesc mai bine mijlocul terenului, egalează raportul de cernere la 8, dar indecizia propriilor atacanţi si forma bună a portarului Iorgulescu nu Ie îngăduie să înscrie. Dimpotrivă, in min. 70, Nedelcu II majorează scorul la 5—0 Arbitrul Gheorghe Jucan din Mediaș a condus corect o partidă frumoasă. (I. DANCEA). Univ. Craiova — Jiul 2—0 Victoria craiovenilor in faţa echipei Jiul a început să prindă contur abia în min. 73, cînd Donose (cel mai insistent jucător de pe teren) a înscris printr-o lovitură cu capul, după ce portarul Cavai a respins balonul expediat din apropiere de Marcu. Pînă în acel moment, studenţii din Bănie, deşi dominaseră teritorial mai tot timpul, nu reuşiseră să fructifice nici o ocazie, fie din lipsa de decizie, fie datorită nesincronizării atacanţilor. De fapt, ei ne-au făcut impresia că sunt, pe de o parte, timoraţi de jocul aspru al minerilor, iar pe de alta, se gindesc să-şi păstreze forţele pentru meciul de duminică, din finala Cupei României. Cel de-al doilea gol a fost înscris în min. 89 de căpitanul echipei, Ştefănescu, care a transformat o lovitură de la 11 m, acordată în urma faultului comis de portarul Homan (înlocuitorul lui Cavai) asupra atacantului craiovean Cîrţu. De partea cealaltă, fiul a irosit o bună ocazie în min. 80, cind Cîrţu (ieri, totuşi, neinspirat), a scos de pe linia porţii un şut al lui Bădin ; de asemenea, în min. 86. Sălăjan, aflat într-o clară poziţie de ofsaid, a trimis balonul în bară. In ansamblu a fost un joc de slabă factură tehnică, iar arbitrul C. Dinulescu s-a dovedit nehotârît în luarea deciziilor. (DAN LUPESCU). F.C. Constanta — Rapid 2-1 Aici, pe Litoral, s-au intîlnit două echipe care şi-au disputat în mod direct şansa de a rămine în prima divizie. A fost un meci foarte îndirjit. Gazdele, avînd nevoie de victorie pentru a se salva, au atacat susţinut, viguros, încă din primul minut. O dominare insistentă, cu acţiuni purtate în viteză, dar fără ocazii prea clare de a înscrie. In această parte a meciului rapidiştii n-au manifestat nici o tendinţă ofensivă, egalitatea fiindu-le favorabilă. Apărarea însă nu-i cea mai eficace armă cu care să menţii un rezultat. O minge aproape întîmplătoare ajunge la Periu şi acesta, bine înfipt în coasta apărării rapidiste, înscrie. Este 10 0 pentru gazde. Fiorul rece îi trezeşte pe elevii lui Motroc, care ies la atac ; la poarta lui Ştefănescu se înmulţesc astfel acţiunile periculoase. Rişniţă, scăpat singur printre apărători, ratează o bună ocazie în min. 25. Pină la sfirşitul reprizei înregistrăm un anume echilibru. In minutul 62, Ignat, primind o pasă ideală de pe extrema stingă, a şutat necruţător de pe linia de 16 metri. Este 2-0. De-acum lucrurile se schimbă. Siguri pe victorie, constănţenii atacă dezinvolt, în vreme ce oaspeţii intră pentru un moment în derută , acţiunile lor nu mai au claritatea şi vigoarea necesară. Şi totuşi, un final dramatic Şutru, în min. 82, Manea în min. 85 au avut ocazii foarte bune şi doar neşansa i-a îndepărtat de divizia A. Reduce din handicap Manea, în min. 88. A fost un meci de mare luptă, bărbătesc, dar sportiv, un meci in care a învins echipa care a jucat ceva mai bine şi a avut mai multă şansă. Arbitrajul prestat de Nicolae Rainea la centru, Otto Anderco şi Gh. Racz la tuşă, foarte bun. (VASILE CABULEAJ. Poli. Timişoara — S.C. Bacău 3—0 In primele 15 minute băcăoanii au lăsat impresia că au un singur scop : să evite înfringerea la un scor prea mare. De aceea s-a jucat aproape exclusiv spre poarta lui Ursache. Prima repriză are darul de a-i plictisi pe spectatori. Singura ,,realizare“ notabilă a fost bara lui Nucă, din min. 17. In schimb repriza secundă, răsplăteşte publicul cu multe faze de fotbal, cele 15 şuturi ale Politehnicii încheindu-se cu 3 goluri clare (in min. 59. 74 din penalti si 80) toate înscrise de Lata. Combinaţiile ingenioase ale timişorenilor din partea a doua a jocului, creşterea ritmului de joc şi a şuturilor pe spaţiul porţii, dar mai ales cele trei goluri sunt de natură să estompeze impresiile neplăcute din primele 45 de minute şi să fie uitat unicul incident dintre Florea şi Natu, soldat, pe drept, cu cite un cartonaş galben. (C. VINTILESCU) F.C. Bihor — Progresul 4-2 Disputat între două echipe scăpate de orice obsesie (gazdele situate la mijlocul clasamentului, iar oaspeţii fără... grijile primei divizii), meciul a plăcut in special pentru cele 6 goluri înscrise pe tabela de marcaj. Fildan în bună dispoziţie de joc, a deschis scorul in min. 12, pentru ca Tevi să egaleze în min. 22. Un nou „sprint“ al gazdelor în min. 29, cînd Suciu a înscris sec, acelaşi Tevi îşi aduce echipa pe linia de plutire, egalînd în min. 36. De aici însă forţa atacului orădean îşi spune cuvîntul şi Popovici înscrie în min. 42 din penalti, ca apoi Florescu, în min. 75, să pecetluiască scorul unei partide plăcute cu multe faze frumoase, create în special de gazde. Plăcută replica bucureştenilor care la ieşirea din stadion au fost însoţiţi de aplauzele publicului local pentru evoluţia lor. (C. NICOLAE). F.C.M. Galaţi - A.S.A. Tg. Mureş 0—3 Primul gol a fost marcat de Fanici după 20 de minute de joc, în care ocazii clare de a deschide scorul au avut tot oaspeţii. Gălăţenii ar fi putut egala în min. 24, 26 sau 35 dar ei s-au pierdut în combinaţii inutile, pierzînd mingea atunci cind ar fi trebuit să trimită şutul decisiv. în a doua repriză, oaspeţii majorează scorul prin Birlöni şi Naghy. Jucătorii din Tg. Mureş au luptat cu ardoare pentru victorie şi au obţinut-o, poate mai uşor decit ar fi crezut. Bölöni a fost cel mai bun de pe teren. Despre componenţii echipei F.C.M. Galaţi ce să mai spunem ? Au dovedit din nou că n-au forţă de joc, viteză, că nu ştiu să se demarce, să practice un joc modern, eficient. Ei se întorc în divizia B cu fruntea plecată. (I. CHIRIC). Sportul studenţesc — F.C. Argeş 1—0 Un singur gol, înscris în prima repriză (autor Octavian Ionescu — min. 15 — la o excelentă centrare a lui Chihaia) ; trei cartonaşe galbene (Olteanu şi Bărbulescu, de la F.C. Argeş şi Tănăsescu de la Sportul studenţesc) ; cîteva erori de arbitraj ale ieşeanului Ion Ciolan şi puţini spectatori (am zice 500 !), în marea lor majoritate argeşeni (? !) — sunt principalele caracteristici ale partidei disputate pe stadionul „Republicii“ din Capitală. Evident, o partidă lipsită de miză, cele două combatante fiind scutite de emoţiile luptei pentru retrogradare sau de obţinere a „biletelor“ necesare deplasării la una din competiţiile internaţionale... O notă bună pentru modul sportiv în care cele două echipe şi-au apărat şansele victoriei. Fotbaliştii din Piteşti meritau cel puţin un punct, dar au irosit copilăreşte multe ocazii favorabile de a înscrie. Se cuvine a fi evidenţiat, încă o dată, tînărul apărător al buturilor studenţilor, Lazăr, care şi de această dată a demonstrat că este un portar de viitor. (I. D. CUCU). F.C. Corvinul — Poli, Iaşi 1-0 Aşadar, dintre cele trei formaţii promovate în sezonul trecut, doar team-ul hunedorean a reuşit, la... potou, să se menţină in prima divizie In ultima partidă din acest sezon, susţinută, ieri, pe teren propriu, în prezenţa unui număr mare de spectatori, fotbaliştii de la „Corvinul“ au repurtat o victorie la limită în faţa studenţilor din Iaşi. Meciul a început în nota de dominare a gazdelor, care au forţat deschiderea scorului, insă formaţia antrenată de Ilie Oană s-a apărat organizat, remarcindu-se, din nou, tînărul portar Bucu. La rîndul lor, oaspeţii au iniţiat o serie de acţiuni periculoase, rămase fără rezultat. Golul victoriei hunedorenilor a fost înscris de tînărul atacant Văetuş (min. 45). In repriza secundă, ambele formaţii au jucat relaxi, roitind din situaţii favorabile. (L. MIHAI). JUNIORII După jocurile de ieri, din ultima etapă a campionatului „juventiştilor“, formaţiile S.C. Bacău, F.C. Constanţa şi Corvinul Hunedoara ocupă primele trei poziţii în clasament. Echipele din Bacău şi Constanţa au acumulat acelaşi număr de puncte, 47, iar juniorii hunedoreni au terminat pe locul 3, cu 43 puncte. Iată rezultatele tehnice din etapa a 34-a : Corvinul Hunedoara — Politehnica Iaşi 5—1, Politehnica Timişoara — S. C. Bacău 3—1, F.C. Constanţa — Rapid 2—0, F.C. Bihor — Progresul 0—0, Universitatea Craiova — Jiul 5—0, Sportul studenţesc — F.C. Argeş 1—1, U.T.A. — Steaua 0—0, F.C.M. Galaţi — A.S.A. Tirgu Mureş 2—1. • CU PRILEJUL CONCURSULUI ATLETIC de la Helsinki, Samson Kimombwa, din Kenya, a stabilit un nou record mondial în proba de 10 000 m cu timpul de 27’30’5/10. Vechiul record era de 27’30’8/10 şi aparţinea din anul 1973 atletului englez Dave Bedford. • FINALA PROBEI DE SIMPLU BARBATI din cadrul turneului de tenis de la Wimbledon se va disputa simbătă între americanul Jimmy Connors și suedezul Bjorn Borg. In semifinale, Connors l-a eliminat cu 6—3, 6—3, 4—6, 6—4 pe compatriotul său John MacEnroe, in timp ce Borg l-a învins cu 6—4, 3—6, 6—3, 3—6, 8—6 pe Vitas Gerulaitis (S.U.A.). • INIRE 5 ŞI 10 IULIE se va desfăşura la Berlin un turneu internaţional masculin de volei cu participarea echipelor U.R.S.S., R.D. Germane, Ungariei şi selecţionatei secunde a ţării noastre. • PROBA DE CĂLĂRIE din cadrul campionatelor internaţionale de pentatlon modern ale României,s-a încheiat cu victoria tînărului sportiv român Vasile Nemeţeanu, care a totalizat 1100 puncte, realizînd cel mai bun timp (1’40/3/10) dintre cei 40 de concurenţi. Pe echipe, proba a fost ciştigată de Polonia — 3 270 puncte, urmată de R.F. Germania — 3 236 puncte, România (juniori) — 3 230 puncte, Cehoslovacia, România (A) etc. Competiţia continuă astăzi cu proba de scrimă. • AU CONTINUAT MECIURILE competiţiei internaţionale de baschet pentru echipe de junioare „Cupa Prietenia“, care au loc în oraşul Polhrimov. Echipa României a învins cu 65—51 (36—30) selecţionata Cehoslovaciei. Alte rezultate : Cehoslovacia (B) — Bulgaria 118—75 (56—34) , U.R.S.S.Cuba 105—59 (50—20). Fotbal xxxiv ACORD FINAL-EDIŢIA 59 % • Dinamo pentru a 9-a oară campioană • Rapid, Progresul şi F.C.M. Galaţi părăsesc primul eşalon • în cupele europene „ambasadorii" fotbalului românesc: Dinamo, Steaua, Universitatea Craiova şi A.S.A. Tg. Mureş • Jiul — noua reprezentantă în „Cupa Balcanică" • Dudu Georgescu a completat perechea „Ghetei de aur" • Final într-o ediţie cu goluri multe — 840 — şi peste 3000000 spectatori DINAMO Steaua Univ. Craiova A.S.A. Tg. M. Jiul Poli Timişoara Sp. studenţesc Poli Iaşi F.c. Bihor S.C. Bacău F.C. Argeş U.T.A. F.C.M. Reşiţa Corvinul F.C. Constanţa Rapid Progresul F.C.M. Galaţi 34 20 9 5 84—34 49 34 20 5 9 72—41 45 34 16 9 9 54—36 41 34 16 5 13 50—40 37 34 16 5 13 57—49 37 34 16 4 14 44—37 36 34 13 9 12 34—34 35 34 12 9 13 43—33 33 34 13 7 14 48—53 33 34 13 7 14 34—39 33 34 12 9 13 40—47 33 34 13 7 14 56—64 33 34 13 6 15 43—55 32 34 10 11 13 32—40 31 34 12 6 16 43—45 30 34 11 8 15 38—49 30 34 11 5 18 37-C-69 ?7 34 6 5 23 31—75 17 VINERI 7 IULIE 1977 Noi şi importante măsuri pentru înfăptuirea cu succes a Programului partidului pentru progresul multilateral al României socialiste (Urmare din pag. 1) de producţie, a formelor de educaţie, a formelor de participare la conducerea societăţii a tuturor oamenilor muncii“. O ilustrare elocventă a acestui fapt o oferă orientările fundamentale ale planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială şi prevederile bugetului de stat pe anul 1978. Inscriindu-se în ansamblul obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea, aceste două planuri asigură condiţii necesare realizării cu succes a ritmurilor şi proporţiilor prevăzute pentru actualul cincinal. Ele reprezintă o bază temeinică în vederea asigurării dezvoltării în continuare, în ritm înalt, a tuturor sectoarelor economiei naţionale, precum şi a progresului şi bunăstării tuturor judeţelor patriei. Organelor şi organizaţiilor U.T.C. le revine îndatorirea de a întări continuu latura calitativă a întregii lor activităţi politice şi organizatorice, de a antrena întregul tineret la activitatea economică, de sporire continuă a avuţiei naţionale. Este demn de menţionat şi in acest caz atenţia deosebită pe care partidul, personal secretarul său general, o acordă descoperirii şi aplicării acelor soluţii care permit valorificarea maximă a potenţialului economic, folosirea intensă a capacităţilor de producţie şi sporirea productivităţii muncii, valorificarea raţională a bazei de materii prime şi energetice, a tuturor resurselor materiale şi umane de care dispunem. Se impune o intensificare puternică a contribuţiei Uniunii Tineretului Comunist la creşterea eficienţei în toate sectoarele de activitate ale economiei noastre, la ridicarea neîncetată a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, al tinerei generaţii. In acest cadru unanim recunoscut, al grijii permanente a partidului faţă de om, de afirmare şi dezvoltare neîngrădită a personalităţii sale, pornind de la nivelul actual de dezvoltare a societăţii noastre şi raportindu-se la perspectivele înaintării ţării pe noi culmi de progres şi civilizaţie, Plenara a aprobat Programul de ridicare a nivelului de trai al poporului. Se vor asigura, astfel, substanţiale depăşiri ale prevederilor planului cincinal pentru creşterea veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Demn de subliniat, ni se pare atît caracterul profund umanist, înalta ţinută etică şi morală a acestor hotărîri pe care le atestă multiplele categorii sociale pe care ele le au în vedere — de la oamenii muncii din unităţile industriale, de construcţii şi din agricultură, pînă la pensionari, cit şi deplina concordanţă pe care aceste prevederi o stabilesc între nivelul şi calitatea aportului fiecărui cetăţean la activitatea economică şi socială şi veniturile reale obţinute pe baza dezvoltării în ritm susţinut a tuturor ramurilor economiei noastre. In acest fel, îşi găseşte o strălucită materializare imul dintre principiile de bază ale practicii revoluţionare, potrivit căruia numai munca, activitatea creatoare depusă în folosul progresului societăţii reprezintă adevărata sursă de venituri pentru fiecare cetăţean, etalonul inalienabil cu care societatea noastră înţelege să răsplătească munca membrilor săi, asigurindu-le o calitate comunistă, superioară a vieţii. Au fost, de asemenea, adoptate importante măsuri cu privire la perfecţionarea învâţământului liceal, profesional şi superior. Aceste măsuri cu adevărat revoluţionare, cu care se încheie activitatea de aşezare pe o bază nouă, în concordanţă cu prevederile Programului partidului, a întregului învăţământ din ţara noastră, asigură o deplină racordare a şcolii la exigenţele cercetării şi producţiei. Obiectivul lor esenţial este acela de a asigura tineretului nostru o pregătire multilaterală şi o calificare temeinică într-o meserie, condiţii de bază pentru integrarea rapidă şi eficientă într-o activitate socială utilă, pentru continuarea studiilor şi specializării într-unul dintre domeniile producţiei şi vieţii economico-sociale, în strînsă concordanţă cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale dezvoltării societăţii noastre. In condiţiile in care esenţial devine acum efortul de îmbunătăţire a conţinutului învăţămîntului de ridicare a nivelului său ştiinţific şi legare tot mai strinsă de producţie şi viaţă, organele şi organizaţiile U.T.C. au sarcina prioritară de a-şi perfecţiona activitatea în acest domeniu, de a desfăşura o muncă de calitate superioară, de a contribui activ la înfăptuirea acestor hotărîri. In numele aceloraşi principii şi valori fundamentale ale eticii şi echităţii socialiste, a fost adoptată şi hotărîrea cu privire la creşterea rolului unităţilor socialiste, al organizaţiilor obşteşti, al maselor populare în respectarea legalităţii socialiste, in sancţionarea şi educarea prin muncă a persoanelor care comit abareri şi încălcări de la normele de convieţuire socială, de la legile ţării. Aceste măsuri cu caracter revoluţionar sunt menite să aşeze pe o bază nouă activitatea de reeducare a celor care săvîrşesc acte antisociale, societatea asumindu-şi răspunderea directă in această privinţă. Subliniind că cea mai bună educaţie se realizează în procesul muncii, secretarul general al partidului a accentuat că în acest domeniu, al formării omului prin muncă şi pentru muncă, sarcini mari, deosebit de importante revin Uniunii Tineretului Comunist. Se impune perfecţionarea continuă a activităţii organizaţiilor U.T.C., care trebuie să-şi asume nemijlocit răspunderi deosebite în educarea şi formarea tineretului, să contribuie printr-o largă gamă de modalităţi şi forme specifice la aplicarea lor în spiritul profund umanist în care au fost elaborate. Un alt document deosebit de important îl constituie hotărârea cu privire la noile reglementări asupra răspunderilor ce revin lucrătorilor din presă, radioteleviziune, edituri, uniunilor de creaţie din sistemul activităţilor cultural-artistice în informarea şi educarea oamenilor muncii. Se reliefează pregnant caracterul profund novator al unei asemenea hotăriri, care decurge din întărirea răspunderii tuturor celor care prin scrisul si arta lor, au nobila misiune de a forma și modela personalitatea comunistă a omului nou. In mod cu totul deosebit, pentru lucrătorii în domeniul presei aceste măsuri fac să crească sentimentul de înaltă responsabilitate, de demnitate civică şi politică, întăresc conştiinţa rezonanţei sociale a muncii gazetarului comunist. Niciodată mai mult ca astăzi cuvintele cronicarului — „eu despre ale mele toate cite scriu voi da samă“ — nu au sunat mai pline de înţeles şi actualitate. Aici şi acum ele înseamnă pentru noi datoria de cinste de a ne consacra toate forţele promovării ferme a liniei politice a partidului, a exigenţei revoluţionare, a răspunderii şi autorăspunderii faţă de educarea comunistă a maselor ce-şi făuresc în mod conştient propriul lor viitor. Cu atât mai mult pentru noi, cei ce activăm în frontul presei de tineret, aceste sarcini capătă înţelesuri distincte, deosebit de importante, învestiţi ca prin puterea scrisului nostru să îndeplinim unul din obiectivele fundamentale ale Programului partidului — creşterea şi educarea comunistă, pregătirea pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii, antrenarea sa largă şi responsabilă la întreaga viaţă economică şi socială — avem datoria să ne supunem unui atent şi exigent examen de conştiinţă, să ne perfecţionăm continuu mijloacele de investigare şi acţiune în cîmpul atit de complex şi dinamic al vîrstei tinere, să promovăm cu fermitate ideologia revoluţionară a partidului, învăţătura marxistleninistă despre lume şi viaţă, fără a face nici o concesie oricărei influenţe străine sau duşmănoase modului de a gîndi să trăi al tînărului revoluţionar. . Plenara C.C. al P.C.R. a adoptat documente a căror forţă e dată de spiritul lor realist, ştiinţific, de modul curajos, deschis cu care partidul scrutează viaţa şi realităţile acestei ţări şi ale acestui popor. Sunt documente care ilustrează pregnant capacitatea revoluţionară a partidului nostru de a descoperi soluţii noi, profund originale, adecvate în permanenţă necesităţilor fiecărei etape istorice , documente perfect realizabile, pentru că ele decurg firesc din maturitatea şi forţa cu care s-a împlinit în toţi aceşti ani societatea noastră. Ele constituie expresia profundei încrederi a partidului că stă în puterea noastră, a întregului popor să investim aceste noi şi importante hotărîri cu înaltele însemne ale realităţii, ale certitudinii. SECERIŞUL GRIULUI (Urmare din pag. I) ţie ce va depăşi 4 000 kg. la ha. Directorul S.M.A., ing. Adrian Iacob, intîlnit de noi pintre combinele aflate in lanurile cooperativei agricole de producţie Vărăşti, ne-a spus : „Sintem pregătiţi temeinic pentru strîngerea fără nici o pierdere a întregii recolte de grîu. Paralel cu recoltarea griului mecanizatorii noştri continuă arăturile şi insămînţatul culturilor succesive. Intr-o zi-două, vom termina de încorporat săminta în sol, pe toate cele 300 hectare eliberate după orz“. In cooperativele agricole de producţie Roseţi şi Modelu din cadrul consiliului intercooperatist Roseţi se recoltează din plin soiurile timpurii ,,Excelsior“ şi „Ileana“. Organizarea pe cite două formaţii de lucru — una de recoltat şi transport şi alta de presat şi adunat baloţi, gruparea combinelor şi descărcarea lor din mers reprezintă caracteristici ale bunei organizări a muncii in fiecare din cele trei cooperative ale consiliului intercooperatist. Începutul recoltării griului a coincis cu terminarea în toate unităţile a însămînţării culturilor succesive pe cele 550 ha, fapt ce creează premisele menţinerii unui ritm constant al fluxului tehnologic. La întoarcerea din cîmp am însoţit pe rutieriştii Ion Badea şi Vasile Petre, primii cărăuşi ai producţiei de griu de anul acesta, către baza de recepţie. Ei ne-au spus cu satisfacţie că, faţă de anii trecuţi, la baza către care se îndreaptă griul din cooperativele agricole Roseti, Modelu si Măgureni receptionarea se face mult mai prompt si operativ, eliminîndu-se aşteptările prelungite în faţa basculelor şi a magaziilor, creîndu-se astfel posibilitatea efectuării unor transporturi în plus pe durata unei zile bune de lucru.