Scînteia Tineretului, iulie 1977 (Anul 33, nr. 8743-8768)

1977-07-01 / nr. 8743

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Expunerea la proiectele de legi privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi impozitul agricol Vă rog să-mi permiteţi ca din Însărcinarea Consiliului de Mi­niştri să supun spre examinare şi adoptare forului suprem le­gislativ al ţării proiectul de lege privind impozitul pe fondul to­tal de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi proiectul de lege privind, impozitul agricol. Proiectele de legi care vă sunt prezentate spre examinare şi adoptare au fost elaborate din iniţiativa şi sub directa îndru­mare a­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii,­­ şi se înscriu in amplul program de perfecţionare continuă a orga­nizării şi conducerii activităţii economice şi sociale. In acest context, prevederile din proiec­tele de legi menţionate vor con­tribui la perfecţionarea relaţiilor financiare, la crearea condiţiilor ca oamenii muncii să cunoască nemijlocit drepturile băneşti pe care trebuie să le primească pentru munca prestată, să exer­cite un control direct asupra modului de determinare a veni­turilor ce li se cuvin, elimi­­nîndu-se, totodată, formele şi metodele complicate de calcul al impozitelor, atît la unităţile de stat, cit și la cele coopera­tiste. Proiectul de lege privind im­pozitul pe fondul total de re­tribuire al unităţilor socialiste de stat prevede desfiinţarea im­pozitului pe retribuţia indivi­duală şi introducerea unui nou sistem, simplificat, potrivit că­ruia impozitul urmează a fi cal­culat pe total unitate socialistă, prin aplicarea cotei de impozit stabilită prin lege la fondul to­tal de retribuire al fiecărei uni­tăţi. Potrivit indicaţiilor date de conducerea partidului, la ela­borarea proiectului de lege s-a urmărit asigurarea, în condiţiile desfiinţării impozitului pe retri­buţia individuală, a veniturilor nete pe care oamenii muncii le realizează in prezent. în conse­cinţă, în proiectul de lege se prevede că retribuţia tarifară de încadrare netă se stabileşte prin scăderea din retribuţia ta­rifară brută a impozitului afe­rent acesteia, astfel că fiecare om al muncii va primi o retri­buţie netă egală cu cea actuală, pînă la majorarea retribuției în ramura sau sectorul respec­tiv de activitate. Sporul de vechime neîntrerup­tă in aceeaşi unitate nu va mai fi impozitat, iar cotele de spor existente, care rămin nemodifi­cate, vor fi aplicate la retribu­ţiile tarifare fără impozit. De asemenea, se vor stabili fără impozit adaosul de retribuţie pentru depăşirea normelor de muncă, gratificaţiile şi toate celelalte drepturi de retribuire prevăzute de lege pentru mun­ca prestată. Ca o consecinţă a desfiinţării impozitului pe re­tribuţia individuală, scutirile, reducerile şi majorările de im­pozit nu vor mai acţiona. In ce priveşte drepturile şi obligaţiile personalului munci­tor care în prezent se determi­nă în raport de anumite plafoa­ne ale retribuţiei tarifare brute, ca de exemplu alocaţia de stat pentru copii, chiria şi altele, in proiectul de lege se prevede că acestea rămin nemodificate şi după aplicarea retribuţiilor ta­rifare fără impozit, atita timp cit nu se schimbă condiţiile pe baza cărora au fost stabilite. Plafonul de 1 500 lei venit me­diu lunar pe fiecare membru de familie, care dă dreptul la o locuinţă cu chirie din fondul locativ de stat rămîne, de ase­menea, nemodificat, deci nu va fi redus cu impozitul aferent. Proiectul de lege privind im­pozitul pe fondul total de retri­buire al unităţilor socialiste de stat cuprinde şi dispoziţii spe­cifice referitoare la determina­rea fondului de retribuire im­pozabil, cotele de impozit dife­renţiate pe ramuri, subramuri şi activităţi intre 14,50 şi 17,50 la sută, termenele de plată, precum şi îndatoririle unităţilor finan­­ciar-bancare cu privire la con­trolul determinării ş­i plăţii im­pozitului. Programul Partidului Comu­nist Român de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a României spre comunism prevede pentru agricultură sarcini deosebit de importante privind sporirea con­tinuă a producţiei vegetale şi animale, care să asigure satis­facerea in condiţii tot mai bune a cerinţelor de consum ale popu­laţiei, a necesităţilor industriei şi a altor nevoi ale economiei. Este cunoscut sprijinul mate­rial şi financiar pe care statul îl acordă agriculturii pentru mecanizare, chimizare, irigaţii, asigurarea cu seminţe şi ani­male de înaltă productivitate, precum şi pentru pregătirea de cadre calificate, care au stimu­lat hărnicia ţărănimii noastre, contribuind în mod hotărîtor la creşterea producţiei agricole şi, pe această bază, la sporirea ve­niturilor ţărănimii. Prin proiectul de lege privind impozitul agricol se propun forme noi de impunere a veni­turilor din agricultură, care îm­bină în mod armonios necesi­tatea cointeresării în continuare a cooperativelor agricole şi a celorlalţi producători în sporirea producţiei agricole, cu cerinţele simplificării modului de deter­minare a impozitului. Aşa cum rezultă din proiectul de lege, în locul impunerii veni­turilor realizate de fiecare mem­bru al cooperativelor agri­cole de producţie se intro­duce un impozit fix pe hec­tar diferenţiat pe trei ca­tegorii de folosinţă a terenu­rilor şi cinci zone de fertilitate, care va fi plătit de fiecare co­operativă agricolă de producţie. Impozitul este stabilit între 30 şi 380 lei pe ha şi are în vedere stimularea gospodăririi cu ma­ximum de eficienţă a pămîntu­­lui, punerea în valoare a poten­ţialului productiv al tuturor te­renurilor, efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole. Intrucit veniturile cooperati­velor agricole sunt influenţate şi de alţi factori, cum sunt gradul de dotare tehnică sau suprafaţa medie pe un cooperator, în pro­iectul de lege se prevede şi pla­ta unui impozit pe fondul de retribuire care se repartizează membrilor cooperatori. Impozi­tul va fi stabilit, de asemenea, pe total cooperativă, cu cote di­ferenţiate între 3 și 9 la sută, în funcţie de mărimea venitului mediu anual ce revine pe un cooperator. Acest venit mediu va fi calculat avînd în vedere cooperatorii care au efectuat numărul minim de norme con­venţionale stabilit de adunarea generală, ceea ce va determina participarea in mai mare mă­sură a cooperatorilor la execu­tarea în bune condiţii şi la timp a­­lucrărilor agricole, în ce priveşte gospodăriile a­­gricole ale populaţiei, proiectul de lege privind impozitul agri­col prevede introducerea, în locul impozitului pe venit, care se calculează in prezent cu cote progresive, a unui impozit fix de 35 pină la 400 lei pe hec­tar, diferenţiat pe trei categorii de folosinţă a terenurilor şi pe cinci zone de fertilitate, ca şi în cazul cooperativelor agricole de producţie. Impozitul va fi plătit de toate gospodăriile, ceea ce va stimula creşterea produc­ţiei agricole şi în gospodăriile care deţin suprafeţe mici de te­ren. In condiţiile introducerii im­pozitului fix pe hectar, venitu­rile realizate de gospodăriile a­­gricole ale populaţiei din creş­terea animalelor, din apicultură şi sericicultură nu vor fi impo­zitate, ceea ce va constitui un stimulent în sporirea numărului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lînă şi miere. Proiectul de lege privind im­pozitul agricol cuprinde şi regle­mentări referitoare la termenele de plată a impozitului, acorda­rea de amînări şi eşalonări la plata impozitului în situaţii de pierdere a recoltei din cauza calamităţilor naturale, scutirea de impozit a suprafeţelor plan­tate cu vii şi livezi pînă la in­trarea pe rod, precum şi dispo­ziţii cu caracter procedural. In condiţiile prevăzute în pro­iectul de lege privind impozitul agricol se asigură, pe ansam­blul economiei, acelaşi volum de încasări la bugetul de stat din impozitele­ plătite de coope­rativele agricole de producţie şi gospodăriile agri-cole ale popu­laţiei. In cele două proiecte de legi s-a prevăzut că persoanele fără copii vor plăti, în locul actualei majorări de impozit, care se calculează la totalitatea venitu­rilor realizate, o contribuţie fixă lunară stabilită în mod di­ferenţiat, numai în raport de retribuţia tarifară de încadrare fără impozit sau, după caz, în rapport de venitul realizat din munca prestată în cooperative­le agricole de producţie sau de suprafaţa deţinută de gospodă­riile agricole ale populaţiei. Se menţine astfel obligaţia persoa­nelor în virstă de peste 25 de ani, care nu au copii, de a con­tribui la constituirea fondurilor necesare formării şi pregătirii tinerei generaţii. Pe baza hotărîrii Plenarei Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român din 2­3 no­iembrie 1976 şi corespunzător practicii partidului şi a demo­cratismului profund al orînduirii noastre socialiste, cele două pro­iecte de legi au fost publicate în presă şi supuse dezbaterii publice. Doresc să informez Marea Adunare Naţională că proiectele de legi au trezit un larg interes în rândurile oame­nilor muncii, subliniindu-se pre­ocuparea constantă a conducerii partidului nostru pentru îmbu­nătăţirea formelor si metodelor de conducere si planificare, care să asigure o eficientă maximă in toate domeniile de activitate. Au fost făcute propuneri, din care au fost reţinute si incluse in proiectele de legi cele de natură să contribuie la comple­tarea şi precizarea mai clară a reglementărilor. încredinţat că cele două pro­iecte de legi care se înscriu în ansamblul de măsuri elaborat din iniţiativa şi sub conducerea nemijlocită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea ve­niturilor populaţiei, pentru ri­dicarea pe o nouă treaptă de progres şi civilizaţie a întregu­lui nostru popor, vor constitui pentru toţi oamenii muncii din industrie şi agricultură, din ce­lelalte sectoare ale economiei naţionale, un nou şi puternic stimulent pentru înfăptuirea sarcinilor mari ce le revin în actualul cincinal pentru dezvol­tarea economică şi socială a pa­triei, îmi exprim convingerea că ele vor întruni adeziunea dumneavoastră unanimă. — prezentată de tovarăşul Florea Dumitrescu — ministrul finanțelor CLASAMENT FINAL Dinamo — F.C.M. Reşiţa 5-0 Dinamo cîştigă cel de-al 59-lea campionat de fotbal al ţării — al IX-lea titlu de campion — în urma unui meci frumos, in care ambele echipe au jucat sportiv. După un început mai lent în care oaspeţii se dovedesc mai insistenţi, dinamoviştii, bine conduşi de Dinu, pun stăpînire pe joc şi in min. 20. Dudu Geor­­gescu înscrie primul din suita celor 5 goluri pe care le-a rea­lizat In această partidă. Cele­lalte 4 goluri au fost înscrise după pauză, în urma unor foar­te bune centrări ale lui Lucuţă şi Al. Moldovan, în min. 48, 59, 62 şi 80. E drept­ că ultimele 2 goluri au fost­ înscrise pe un fond de resemnare, de plicti­seală aş putea spune, al reşiţe­­nilor. Aproape toţi jucătorii di­­namovişti au vrut să încheie a­­cest campionat cu cite un gol înscris adversarilor, dar lucrul acesta nu i-a reuşit, aşa cum am mai spus, decit lui Dudu Georgescu, care este dealtfel, si galacter al Europei. (GHEOR­­GHE CUCU). U.T.A. - Steaua 5-0 Steliştii s-au prezentat la Arad cu nu mai niuip de 7 jucători de rezervă dintre care Ştefan, Popa şi Preda, debutanţi în Pri­ma divizie a ţării. Acest fapt explică in mare măsură scorul cu care au pierdut în faţa tex­­tiliştilor, dornici să se revanşeze pentru înfringerea din­ tur. In prima parte, a­l­.partidei­, gazdele sutează de 12 ori pe spaţiul porţii, înscriind 4 goluri, prin Kukla (min. 22), Nedelcu (min. 26), Domide (32) şi Broşovschi (35) din lovitură de la 11 metri. In repriza a doua, bucureştenii stăpînesc mai bine mijlocul te­renului, egalează raportul de cernere la 8, dar indecizia pro­priilor atacanţi si forma bună a portarului Iorgulescu nu Ie în­găduie să înscrie. Dimpotrivă, in min. 70, Nedelcu II majorează scorul la 5—0­ Arbitrul Gheorghe Jucan din Mediaș a condus co­rect o partidă frumoasă. (I. DANCE­A). Univ. Craiova — Jiul 2—0 Victoria craiovenilor in faţa echipei Jiul a înce­put să prindă contur abia în min. 73, cînd Do­­nose (cel mai insistent jucător de pe teren) a înscris printr-o lovitură cu capul, după ce por­tarul Cavai a respins balonul expediat din apropiere de Marcu. Pînă în acel moment, studenţii din Bănie, deşi domi­naseră teritorial mai tot timpul, nu reuşiseră să fructifice nici o ocazie, fie din lipsa de decizie, fie datorită nesincronizării ata­canţilor. De fapt, ei ne-au făcut impresia că sunt, pe de o parte, timoraţi de jocul aspru al mi­nerilor, iar pe de alta, se gin­­desc să-şi păstreze forţele pen­tru meciul de duminică, din fi­nala Cupei României. Cel de-al doilea gol a fost înscris în min. 89 de căpitanul echipei, Ştefă­­nescu, care a transformat o lo­vitură de la 11 m, acordată în urma faultului comis de porta­rul Homan (înlocuitorul lui Ca­vai) asupra atacantului craio­­vean Cîrţu. De partea cealaltă, fiul a irosit o bună ocazie în min. 80, cind Cîrţu (ieri, totuşi, neinspirat), a sco­s de pe linia porţii un şut al lui Bădin ; de asemenea, în min. 86. Sălăjan, aflat într-o clară poziţie de ofsaid, a­ trimis balonul în bară. In ansamblu a fost un joc de slabă factură tehnică, iar arbi­trul C. Dinulescu s-a dovedit nehotârît în luarea deciziilor. (DAN LUPESCU). F.C. Constanta — Rapid 2-1 Aici, pe Litoral, s-au intîlnit două echipe care şi-au disputat în mod direct şansa de a rămi­­ne în prima divizie. A fost un meci foarte îndirjit. Gazdele, avînd nevoie de victorie pentru a se salva, au atacat susţinut, viguros, încă din primul minut. O dominare insistentă, cu ac­ţiuni purtate în viteză, dar fără ocazii prea clare de a înscrie. In această parte a meciului ra­­pidiştii n-au manifestat nici o tendinţă ofensivă, egalitatea fiindu-le favorabilă. Apărarea însă nu-i cea mai eficace armă cu care să menţii un rezultat. O minge aproape întîmplătoare ajunge la Periu şi acesta, bine înfipt în coasta apărării rapidis­­te, înscrie. Este 10 0 pentru gazde. Fiorul rece îi trezeşte pe elevii lui Motroc, care ies la atac ; la poarta lui Ştefănescu se înmulţesc astfel acţiunile pe­riculoase. Rişniţă, scăpat singur printre apărători, ratează o bună ocazie în min. 25. Pină la sfirşi­­tul reprizei înregistrăm un anu­me echilibru. In minutul 62, Ignat, primind o pasă ideală de pe extrema stingă, a şutat necruţător de pe linia de 16 metri. Este 2-0. De-acum lucrurile se schimbă. Siguri pe victorie, constănţenii atacă dezinvolt, în vreme ce oaspeţii intră pentru un moment în derută , acţiunile lor nu mai au claritatea şi vigoarea necesa­ră. Şi totuşi, un final dramatic Şutru, în min. 82, Manea în min. 85 au avut ocazii foarte bune şi doar neşansa i-a înde­părtat de divizia A. Reduce din handicap Manea, în min. 88. A fost un meci de mare luptă, bărbătesc, dar sportiv, un meci in care a învins echipa care a jucat ceva mai bine şi a avut mai multă şansă. Arbitrajul prestat de Nicolae Rainea la centru, Otto Anderco şi Gh. Racz la tuşă, foarte bun. (VASILE CABULEAJ. Poli. Timişoara — S.C. Bacău 3—0 In primele 15 minute băcăoa­­nii au lăsat impresia că au un singur scop : să evite înfringe­­rea la un scor prea mare. De a­­ceea s-a jucat aproape exclusiv spre poarta lui Ursache. Prima repriză are darul de a-i plictisi pe spectatori. Singura ,,reali­zare“ notabilă a fost bara lui Nucă, din min. 17. In schimb repriza secundă, răsplăteşte pu­blicul cu multe faze de fotbal, cele 15 şuturi ale Politehnicii încheindu-se cu 3 goluri clare (in min. 59. 74 din penalti si 80) toate înscrise de Lata. Combi­naţiile ingenioase ale timişore­nilor din partea a doua a jocu­lui, creşterea ritmului de joc şi a şuturilor pe spaţiul porţii, dar mai ales cele trei goluri sunt de natură să estompeze impresiile neplăcute din primele 45 de mi­nute şi să fie uitat unicul inci­dent dintre Flor­ea şi Natu, sol­dat, pe drept, cu cite un carto­naş galben. (C. VINTILESCU) F.C. Bihor — Progresul 4-2 Disputat între două echipe scăpate de orice obsesie (gaz­dele situate la mijlocul clasa­mentului, iar oaspeţii fără... gri­jile pr­imei divizii), meciul a plăcut in special pentru cele 6 goluri înscrise pe tabela de marcaj. Fildan în bună dispozi­ţie de joc, a deschis scorul in min. 12, pentru ca Tevi să ega­leze în min. 22. Un nou „sprint“ al gazdelor în min. 29, cînd Suciu a înscris sec, acelaşi Tevi îşi aduce echipa pe linia de plutire, egalînd în min. 36. De aici însă forţa atacului orădean îşi spune cuvîntul şi Popovici înscrie în min. 42 din penalti, ca apoi Florescu, în min. 75, să pecetluiască scorul unei partide plăcute cu multe faze frumoase, create în special de gazde. Plă­cută replica bucureştenilor care la ieşirea din stadion au fost însoţiţi de aplauzele publicului local pentru evoluţia lor. (C. NICOLAE). F.C.M. Galaţi - A.S.A. Tg. Mureş 0—3 Primul gol a fost marcat de Fanici după 20 de minute de joc, în­ care ocazii clare de a deschide scorul au avut tot oas­peţii. Gălăţenii ar fi putut egala în min. 24, 26 sau 35 dar ei s-au pierdut în combinaţii inu­tile, pierzînd mingea atunci cind ar fi trebuit să trimită şutul decisiv. în a doua repriză, oas­peţii majorează scorul prin Birlöni şi Naghy. Jucătorii din Tg. Mureş au luptat cu ardoare pentru victorie şi au obţinut-o, poate mai uşor decit ar fi cre­zut. Bölöni a fost cel mai bun de pe teren. Despre componen­ţii echipei F.C.M. Galaţi ce să mai spunem ? Au dovedit din nou că n-au forţă de joc, viteză, că nu ştiu să se demarce, să practice un joc modern, efi­cient. Ei se întorc în divizia B cu fruntea plecată. (I. CHIRIC). Sportul studenţesc — F.C. Argeş 1—0 Un singur gol, înscris în pri­ma repriză (autor Octavian Io­­nescu — min. 15 — la o excelen­tă centrare a lui Chihaia) ; trei cartonaşe galbene (Olteanu şi Bărbulescu, de la F.C. Argeş şi Tănăsescu de la Sportul studen­ţesc) ; cîteva erori de arbitraj ale ieşeanului Ion Ciolan şi pu­ţini spectatori (am zice 500 !), în marea lor majoritate arge­şeni (? !) — sunt principalele caracteristici ale partidei dispu­tate pe stadionul „Republicii“ din Capitală. Evident, o partidă lipsită de miză, cele două com­batante fiind scutite de emoţi­ile luptei pentru retrogradare sau de obţinere a „biletelor“ necesare deplasării la una din competiţiile internaţionale... O notă bună pentru modul spor­tiv în care cele două echipe şi-au apărat şansele victoriei. Fotbaliştii din Piteşti meritau cel puţin un punct, dar au irosit copilăreşte multe ocazii favo­rabile de a înscrie. Se cuvine a fi evidenţiat, încă o dată, tînărul apărător al buturilor studenţilor, Lazăr, care şi de a­­ceastă dată a demonstrat că este un portar de viitor. (I. D. CUCU). F.C. Corvinul — Poli, Iaşi 1-0 Aşadar, dintre cele trei for­maţii promovate în sezonul tre­cut, doar team-ul hunedorean a reuşit, la... potou, să se menţi­nă in prima divizie In ultima partidă din acest sezon, susţinu­tă, ieri, pe teren propriu, în prezenţa unui număr mare de spectatori, fotbaliştii de la „Cor­vinul“ au repurtat o victorie la limită în faţa studenţilor din­ Iaşi. Meciul a început în nota de dominare a gazdelor, care au forţat deschiderea scorului, insă formaţia antrenată de Ilie Oană s-a apărat organizat, remarcin­­du-se, din nou, tînărul portar Bucu. La rîndul lor, oaspeţii au iniţiat o serie de acţiuni pericu­loase, rămase fără rezultat. Go­lul victoriei hunedorenilor a fost înscris de tînărul atacant Văetuş (min. 45). In repriza se­cundă, ambele formaţii au jucat relaxi­, roitind din situaţii favo­rabile. (L. MIHAI). JUNIORII După jocurile de ieri, din ul­tima etapă a campionatului „ju­­ventiştilor“, for­maţiile S.C. Ba­cău, F.C. Constanţa şi Corvinul Hunedoara ocupă primele trei poziţii în clasament. Echipele din Bacău şi Constanţa au acu­mulat acelaşi număr de puncte, 47, iar juniorii hunedoreni au terminat pe locul 3, cu 43 punc­te. Iată rezultatele tehnice din etapa a 34-a : Corvinul Hune­doara — Politehnica Iaşi 5—1, Politehnica Timişoara — S. C. Bacău 3—1, F.C. Constanţa — Rapid­­ 2—0, F.C. Bihor — Pro­gresul 0—0, Universitatea Cra­iova — Jiul 5—0, Sportul stu­denţesc — F.C. Argeş 1—1, U.T.A. — Steaua 0—0, F.C.M. Galaţi — A.S.A. Tirgu Mureş 2—1. • CU PRILEJUL CON­CURSULUI ATLETIC de la Helsinki, Samson Kimomb­­wa, din Kenya, a stabilit un nou record mondial în proba de 10 000 m cu timpul de 27’30’­5/10. Vechiul record era de 27’30’8/10 şi aparţinea din anul 1973 atletului englez Dave Bedford. • FINALA PROBEI DE SIMPLU BARBATI din ca­drul turneului de tenis de la Wimbledon se va disputa simbătă între americanul Jimmy Connors și suedezul Bjorn Borg. In semifinale, Connors l-a eliminat cu 6—3, 6—3, 4—6, 6—4 pe com­patriotul său John Mac­En­­roe, in timp ce Borg l-a în­vins cu 6—4, 3—6, 6—3, 3—6, 8—6 pe Vitas Gerulaitis (S.U.A.). • INIRE 5 ŞI 10 IULIE se va desfăşura la Berlin un turneu internaţional masculin de volei cu participarea e­­chipelor U.R.S.S., R.D. Ger­mane, Ungariei şi selecţiona­tei secunde a ţării noastre. • PROBA DE CĂLĂRIE din cadrul campionatelor in­ternaţionale de pentatlon modern ale României,s-a în­cheiat cu victoria tînărului sportiv român Vasile Neme­­ţeanu, care a totalizat 1100 puncte, realizînd cel mai bun timp (1’40/3/10) dintre cei 40 de concurenţi. Pe echipe, proba a fost ciş­­tigată de Polonia — 3 270 puncte, urmată de R.F. Ger­mania — 3 236 puncte, Româ­nia (juniori) — 3 230 puncte, Cehoslovacia, România (A) etc. Competiţia continuă astăzi cu proba de scrimă. • AU CONTINUAT ME­CIURILE competiţiei inter­naţionale de baschet pentru echipe de junioare „Cupa Prietenia“, care au loc în oraşul Polhrimov. Echipa Ro­mâniei a învins cu 65—51 (36—30) selecţionata Ceho­slovaciei. Alte rezultate : Cehoslovacia (B) — Bulgaria 118—75 (56—34) , U.R.S.S.­Cuba 105—59 (50—20). Fotbal xxxiv ACORD FINAL-EDIŢIA 59 % • Dinamo pentru a 9-a oară campioană • Rapid, Progresul şi F.C.M. Galaţi părăsesc primul eşalon • în cupele europene „ambasadorii" fotbalului românesc: Dinamo, Steaua, Universitatea Craiova şi A.S.A. Tg. Mureş • Jiul — noua reprezentantă în „Cupa Balcanică" • Dudu Georgescu a completat perechea „Ghetei de aur" • Final într-o ediţie cu goluri multe — 840 — şi peste 3000000 spectatori DINAMO Steaua Univ. Craiova A.S.A. Tg. M. Jiul Poli Timişoara Sp. studenţesc Poli Iaşi F.c. Bihor S.C. Bacău F.C. Argeş U.T.A. F.C.M. Reşiţa Corvinul F.C. Constanţa Rapid Progresul F.C.M. Galaţi 34 20 9 5 84—34 49 34 20 5 9 72—41 45 34 16 9 9 54—36 41 34 16 5 13 50—40 37 34 16 5 13 57—49 37 34 16 4 14 44—37 36 34 13 9 12 34—34 35 34 12 9 13 43—33 33 34 13 7 14 48—53 33 34 13 7 14 34—39 33 34 12 9 13 40—47 33 34 13 7 14 56—64 33 34 13 6 15 43—55 32 34 10 11 13 32—40 31 34 12 6 16 43—45 30 34 11 8 15 38—49 30 34 11 5 18 37-C-69 ?7 34 6 5 23 31—75 17 VINERI 7 IULIE 1977 Noi şi importante măsuri pentru înfăptuirea cu succes a Programului partidului­ pentru progresul multilateral al României socialiste (Urmare din pag. 1) de producţie, a formelor de educaţie, a formelor de par­ticipare la conducerea socie­tăţii a tuturor oamenilor mun­cii“. O ilustrare elocventă a acestui fapt o oferă orientările fundamentale ale planului naţio­nal unic de dezvoltare economică şi socială şi prevederile bugetu­lui de stat pe anul 1978. In­­scriindu-se în ansamblul obiecti­velor stabilite de Congresul al XI-lea, aceste două planuri­ asi­gură condiţii necesare realizării cu succes a ritmurilor şi pro­porţiilor prevăzute pentru ac­tualul cincinal. Ele reprezintă o bază temeinică în vederea asi­gurării dezvoltării în continuare, în ritm înalt, a tuturor sectoa­relor economiei naţionale, pre­cum şi a progresului şi bunăstă­rii tuturor judeţelor patriei. Organelor şi organizaţiilor U.T.C. le revine îndatorirea de a întări continuu latura calita­tivă a întregii lor activităţi poli­tice şi organizatorice, de a an­trena întregul tineret la activi­tatea economică, de sporire con­tinuă a avuţiei naţionale. Este demn de menţionat şi in acest caz atenţia deosebită pe care partidul, personal secretarul său general, o acordă descoperirii şi aplicării acelor soluţii care permit valorificarea maximă a potenţialului economic, folo­sirea intensă a capacităţilor de producţie şi sporirea produc­tivităţii muncii, valorificarea ra­ţională a bazei de materii prime şi energetice, a tuturor resurse­lor materiale şi umane de care dispunem. Se impune o intensi­ficare puternică a contribuţiei Uniunii Tineretului Comunist la creşterea eficienţei în toate sectoarele de activitate ale eco­nomiei noastre, la ridicarea neîncetată a nivelului de trai material şi spiritual al poporu­lui, al tinerei generaţii. In acest cadru unanim recu­noscut, al grijii permanente a partidului faţă de om, de afir­mare şi dezvoltare neîngrădită a personalităţii sale, pornind de la nivelul actual de dezvol­tare a societăţii noastre şi ra­­portindu-se la perspectivele îna­intării ţării pe noi culmi de progres şi civilizaţie, Plenara a aprobat Programul de ridicare a nivelului de trai al poporu­lui. Se vor asigura, astfel, sub­stanţiale depăşiri ale prevederi­lor planului cincinal pentru creşterea veniturilor tuturor ca­tegoriilor de oameni ai muncii. Demn de subliniat, ni se pare atît caracterul profund umanist, înalta ţinută etică şi morală a acestor hotărîri pe care le atestă multiplele categorii sociale pe care ele le au în vedere — de la oamenii muncii din unităţile industriale, de construcţii şi din agricultură, pînă la pensionari, cit şi deplina concordanţă pe care aceste prevederi o stabi­lesc între nivelul şi calitatea aportului fiecărui cetăţean la activitatea economică şi socială şi veniturile reale obţinute pe baza dezvoltării în ritm susţinut a tuturor ramurilor economiei noastre. In acest fel, îşi găseşte o strălucită materializare imul dintre principiile de bază ale practicii revoluţionare, potrivit căruia numai munca, activita­tea creatoare depusă în folosul progresului societăţii repre­zintă adevărata sursă de veni­turi pentru fiecare cetăţean, etalonul inalienabil cu care societatea noastră înţelege să răsplătească munca membrilor săi, asigurindu-le o calitate co­munistă, superioară a vieţii. Au fost, de asemenea, adop­tate importante măsuri cu pri­vire la perfecţionarea învâţă­­mântului liceal, profesional şi su­perior. Aceste măsuri cu adevă­rat revoluţionare, cu care se în­cheie activitatea de aşezare pe o bază nouă, în concordanţă cu prevederile Programului parti­dului, a întregului învăţământ din ţara noastră, asigură o de­plină racordare a şcolii la exi­genţele cercetării şi producţiei. Obiectivul lor esenţial este ace­la de a asigura tineretului nos­tru o pregătire multilaterală şi o calificare temeinică într-o me­serie, condiţii de bază pentru integrarea rapidă şi eficientă în­tr-o activitate socială utilă, pentru continuarea studiilor şi specializării într-unul dintre do­meniile producţiei şi vieţii eco­­nomico-sociale, în strînsă con­cordanţă cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale dezvoltării societăţii noastre. In condiţiile in care esenţial devine acum efortul de îmbunătăţire a conţi­nutului învăţămîntului de ridi­care a nivelului său ştiinţific şi legare tot mai strinsă de pro­ducţie şi viaţă, organele şi orga­nizaţiile U.T.C. au sarcina prio­ritară de a-şi perfecţiona acti­vitatea în acest domeniu, de a desfăşura o muncă de calitate superioară, de a contribui activ la înfăptuirea acestor hotărîri. In numele aceloraşi principii şi valori fundamentale ale eticii şi echităţii socialiste, a fost a­­doptată şi hotărîrea cu privire la creşterea rolului unităţilor socialiste, al organizaţiilor obş­teşti, al maselor populare în respectarea legalităţii socialiste, in sancţionarea şi educarea prin muncă a persoanelor care comit abareri şi încălcări de la norme­le de convieţuire socială, de la legile ţării. Aceste măsuri cu caracter revoluţionar sunt meni­te să aşeze pe o bază nouă ac­tivitatea de reeducare a celor care săvîrşesc acte antisociale, societatea asumindu-şi răspun­derea directă in această privinţă. Subliniind că cea mai bună educaţie se realizează în pro­cesul muncii, secretarul general al partidului a accentuat că în acest domeniu, al formării omu­lui prin muncă şi pentru mun­că, sarcini mari, deosebit de importante revin Uniunii Ti­neretului Comunist. Se impune perfecţionarea continuă a activi­tăţii organizaţiilor U.T.C., care trebuie să-şi asume nemijlocit răspunderi deosebite în educa­rea şi formarea tineretului, să contribuie printr-o largă gamă de modalităţi şi forme specifice la aplicarea lor în spiritul pro­fund umanist în care au fost elaborate. Un alt document deosebit de important îl constituie hotărârea cu privire la noile reglementări asupra răspunderilor ce revin lucrătorilor din presă, radiotele­­viziune, edituri, uniunilor de creaţie din sistemul activităţilor cultural-artistice în informarea şi educarea oamenilor muncii. Se reliefează pregnant caracte­rul profund novator al unei a­­semenea hotăriri, care decurge din întărirea răspunderii tuturor celor care prin scrisul si arta lor, au nobila misiune de a for­ma și modela personalitatea co­munistă a omului nou. In mod cu totul deosebit, pentru lucră­torii în domeniul presei aceste măsuri fac să crească sentimen­tul de înaltă responsabilitate, de demnitate civică şi politică, în­tăresc conştiinţa rezonanţei so­ciale a muncii gazetarului co­munist. Niciodată mai mult ca astăzi cuvintele cronicarului — „eu despre ale mele toate cite scriu voi da samă“ — nu au su­nat mai pline de înţeles şi ac­tualitate. Aici şi acum ele în­seamnă pentru noi datoria de cinste de a ne consacra toate forţele promovării ferme a li­niei politice a partidului, a exi­genţei revoluţionare, a răspun­derii şi autorăspunderii faţă de educarea comunistă a maselor ce-şi făuresc în mod conştient propriul lor viitor. Cu atât mai mult pentru noi, cei ce activăm în frontul presei de tineret, aceste sarcini capătă înţelesuri distincte, deosebit de importante, învestiţi ca prin puterea scrisului nostru să în­deplinim unul din obiectivele fundamentale ale Programului partidului — creşterea şi edu­carea comunistă, pregătirea pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii, antrenarea sa largă şi responsabilă la întreaga viaţă economică şi socială — avem datoria să ne supunem unui a­­tent şi exigent examen de con­ştiinţă, să ne perfecţionăm con­tinuu mijloacele de investigare şi acţiune în cîmpul atit de complex şi dinamic al vîrstei ti­nere, să promovăm cu fermita­te ideologia revoluţionară a partidului, învăţătura marxist­­leninistă despre lume şi viaţă, fără a face nici o concesie ori­cărei influenţe străine sau duş­mănoase modului de a gîndi să trăi al tînărului revoluţionar. . Plenara C.C. al P.C.R. a a­­doptat documente a căror forţă e dată de spiritul lor realist, ştiinţific, de modul curajos, deschis cu care partidul scru­tează viaţa şi realităţile acestei ţări şi ale acestui popor. Sunt documente care ilustrează preg­nant capacitatea revoluţionară a partidului nostru de a descoperi soluţii noi, profund originale, adecvate în permanenţă necesi­tăţilor fiecărei etape istorice , documente perfect realizabile, pentru că ele decurg firesc din maturitatea şi forţa cu care s-a împlinit în toţi aceşti ani socie­tatea noastră. Ele constituie ex­presia profundei încrederi a partidului că stă în puterea noastră, a întregului popor să investim aceste noi şi impor­tante hotărîri cu înaltele în­semne ale realităţii, ale certi­tudinii. SECERIŞUL GRIULUI (Urmare din pag. I) ţie ce va depăşi 4 000 kg. la ha. Directorul S.M.A., ing. Adrian Iacob, intîlnit de noi p­intr­e combinele aflate in lanurile co­operativei agricole de producţie Vărăşti, ne-a spus : „Sintem­ pre­gătiţi temeinic pentru strîngerea fără nici o pierdere a întregii recolte de grîu. Paralel cu re­coltarea griului mecanizatorii noştri continuă arăturile şi in­­sămînţatul culturilor succesive. Intr-o zi-două, vom termina de încorporat săminta în sol, pe toate cele 300 hectare eliberate după orz“. In cooperativele agricole de producţie Roseţi şi Modelu din cadrul consiliului intercoopera­­tist Roseţi se recoltează din plin soiurile timpurii ,,Excelsior“ şi „Ileana“. Organizarea pe cite două formaţii de lucru — una de recoltat şi transport şi alta de presat şi adunat baloţi, gru­parea combinelor şi descărcarea lor din mers reprezintă caracte­ristici ale bunei organizări a muncii in fiecare din cele trei cooperative ale consiliului inter­­cooperatist. Începutul recoltării griului a coincis cu terminarea în toate unităţile a însămînţării culturilor succesive pe cele 550 ha, fapt ce creează premisele menţinerii unui ritm constant al fluxului tehnologic. La în­toarcerea din cîmp am însoţit pe rutieriştii Ion Badea şi Va­­sile Petre, primii cărăuşi ai pro­ducţiei de griu de anul acesta, către baza de recepţie. Ei n­e-au spus cu satisfacţie că, faţă de anii trecuţi, la baza către care se îndreaptă griul din coopera­tivele agricole Roseti, Modelu si Măgureni receptionarea se face mult mai prompt si operativ, e­­liminîndu-se aşteptările prelun­gite în faţa basculelor şi a ma­gaziilor, creîndu-se astfel posi­bilitatea efectuării unor trans­porturi în plus pe durata unei zile bune de lucru.

Next