Scînteia Tineretului, septembrie 1977 (Anul 33, nr. 8795-8820)

1977-09-01 / nr. 8795

întregul spor de producţie pe seama creşterii productivităţii Angija# plenar in marea Întrecere socialistă pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor cincinalului re­voluţiei tehnico-ştiinţifice, oamenii muncii de la Combi­natul de celuloză şi hirtie Călăraşi au depăşit planul la producţia globală pe pri­mele 8 luni ale anului cu 17,8 milioane lei. Printr-o efi­cientă utilizare şi valorifi­care a materiilor prime, ei au livrat suplimentar econo­miei naţionale in luna august, peste­­540 tone celuloză şi semiceluloză şi 56 tone hirtie. întregul spor de producţie s-a obţinut pe seama creş­terii productivităţii muncii, ca urmare a perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie şi a folosirii cu randament spo­rit a maşinilor, instalaţiilor şi a timpului de lucru. La obţinerea acestor succese, o contribuţie hotăritoare şi-au adus-o cei 1000 de tineri, distingindu-se în mod deose­bit uteciştii din secţiile Rege­nerare şi Albire, ca şi cei care lucrează pe „Maşina A, maşina tineretului". (EMIL STANCIU). La fiecare sortiment, importante cantităţi peste plan Recent, exploatarea minieră Rovinari a cerut respectarea şi, în măsura în care este posibil, devansarea termenu­lui de livrare a transportoa­relor de mare capacitate. După citeva zile, întreprin­derea metalurgică de maşini şi utilaj minier Baia Mare a dat un răspuns afirmativ. Coloşii de zeci de tone au sosit în cel de-al doilea mare bazin carbonifer al Gorjului cu două săptămini mai de­vreme. Iată doar un aspect al felului în care lucrătorii de la I.M.M.U.M. Baia Mare, cei peste 1 000 de tineri de aici înţeleg să-şi onoreze obliga­ţiile contractuale. Astfel se şi explică de ce la ora actuală există o depăşire la producţia globală în valoare de peste 16 milioane lei, iar la produc­ţia marfă sporul faţă de plan se ridică la peste 5 milioane lei de la începutul anului şi pînă acum. în ceea ce pri­­veşte stadiul de realizare a producţiei fizice, rezultatele de pină acum atestă pe de­plin competenta si hărnicia constructorilor, de maşini si utilaj minier băimăreni : 89 tone piese forjate peste plan, 649 tone otel aliat livrat in avans, 185 tone utilaj minier trimis beneficiarilor inainte de termen. Fără îndoială că In reali­zarea acestui bilanţ pozitiv un aport însemnat şi l-au adus tinerii, organizaţiile U.T.C., iniţiativa lor, cu re­zultate remarcabile „Marato­nul autodepăşirii“, organizată ca o competiţie profesională permanentă, cu bilanţuri lu­nare, iniţiativa de care vor­bim a dus la antrenarea tu­turor tinerilor întreprinderii la acţiunile organizaţiei, ac­ţiuni ce vizează îmbunătăţi­rea producţiei. Îndeplinirea şi depăşirea tuturor parametri­lor cantitativi şi calitativi cu­prinse în sarcinile de plan. (P. PAVEL). ­ Planul şi angajamentele­­ înfăptuite ritmic, cantitativ şi calitativ, la toate sortimentele! LA RITMUL PRODUCŢIEI—UN RITM CORESPUNZĂTOR AL LIVRĂRILOR DE MATERIALE SI SUBANSAMBLE S-a Încheiat încă o lună de activitate, de susţinute eforturi in întrecerea socialistă, iar bi­lanţul Înfăptuirilor s-a rotunjit în majoritatea covirşitoare a unităţilor industriale. Zilnic, în ultima săptămână ziarele au con­semnat ştiri despre noi şi noi întreprinderi care au raportat îndeplinirea inainte de termen a planului pe 8 luni la indicatorii de bază. Este un prim şi eloc­vent răspuns al acestor nume­roase colective de muncă la che­mările Congresului consiliilor oamenilor muncii, o mărturie a hotărîrii lor ferme de a îndeplini în mod exemplar hotărîrile fo­rumului democraţiei muncito­reşti. Luna septembrie începe, aşa­dar, sub bunul augur al unui bilanţ bogat. Va fi insă luna care inaugurează, odată cu ano­timpul toamnei, nu numai bătă­lia pentru îndeplinirea cu suc­ces deplin a planului pe 1977, dar si pregătirile pentru producţia a­­nului viitor. Pentru că, intr-ade­văr, încă de pe acum trebuie luate măsurile cuvenite în vederea a­­sigurării condiţiilor optime de realizare a sarcinilor de plan mult sporite pe 1978. Mari şi importante atribuţii revin pen­tru această perioadă organelor U.T.C., în sensul antrenării tu­turor tinerilor la efortul cerut de creşterea producţiei şi a eficien­ţei economice la fiecare loc de muncă. Ca o prioritate pe agenda la zi a activităţii organelor U.T.C. trebuie să stea organiza­rea şi deschiderea unor noi cursuri de calificare şi perfec­ţionare profesională a tinerilor — şi în industrie începe toamna un nou an de invătămint — pre­gătirea forte! de muncă In ge­neral pentru ca, şi pe această cale, Întrecerea utecistă să ia un tot mai mare avînt. Cu atit mal necesare sint măsurile de care vorbim, tn acele unită­ şi şan­tiere de construct# unde s-au înregistrat rămîneri sub plan şl unde trebuie să se acţioneze cu toată energia pentru recupera­rea in cel mai scurt timp posibil a restantelor, pentru intrarea în cadenţa si ritmicitatea produc­ţiei maxime. Stăm la capătul benzii auto­mate de montaj nr. 1 a Uzinei de autocamioane Braşov şi ur­mărim cu ceasul In­­mină ritmul ieşirii autocamioanelor stata pentru a fi livrate. Ar trebui, conform grafitului, ca din 7 in 7 minute să iasă cite un auto­camion. Dar iată, au trecut 12 minute. Viteza benzii a fost în­cetinită. S-a întâmplat, intr-ade­văr, ceva. în sfîrșit, după un sfert de oră, apare un auto­camion. Strălucitor, linie mo­dernă, cu toate vizele calităţii pe fişa de însoţire. De aici va pleca, curând, spre un, bene­ficiar din­ ţară sau de peste ho­tare, sub cunoscutele mărci de ROMAN sau DAC. După acest autocamion urmea­ză imediat altul. Apoi încă u­­nul, la un interval de numai 5 minute! Timp de o oră, banda de montaj rulează cu viteză maxi­mă. Ritmicitatea atinge nivelul cerut. Dar după aceea, încă o ADINA VELEA ROMULUS LAL (Continuare în pag. a 11-a) O ZI DE MUNCĂ, LA SFÎRȘIT DE LUNĂ, PRINTRE CONSTRUCTORII DE AUTOCAMIOANE DIN BRAȘOV • Pentru ca de pe banda de montaj să iasă la fiecare 7 minute cite un autocamion este necesar ca toate cele 167 de în­treprinderi din ţară cu care colaborează să nu întîrzie nici măcar cu o zi livrarea pieselor şi materialelor contractate . Iniţiativele valoroase ale ureciţtilor să se generalizeze neintîrziat în toate or­ganizaţiile din uzină . In asigurarea unei ritmicităţi optime tre­buie să se înceapă cu înlăturarea cauzelor interne care produc discontinuităţi pe fluxul producţiei • Opinii unanime : există condiţii suficiente pentru realizarea integrală a sarcinilor econo­mice pe acest an şi a angajamentelor asumate în întrecere. 4 PAGINI —30 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 795 JOI 1 SEPTEMBRIE 1977 Elocventă expresie a grijii faţă de om ÎNCEPÎND DE AZI, 1 SEPTEMBRIE, NOI CATEGORII ALE POPULAŢIEI BENEFICIAZĂ DE VENITURI SUPLIMENTARE • Majorarea alocaţiei de stat pentru copii • Majorarea retribuţiei personalului muncitor din industria metalurgiei feroase şi cocsochimice Una dintre cele mai numeroa­se categorii ale populaţiei — toţi copiii ţării în vîrstă de pină la­ 16 ani, şi, implicit familiile lor — beneficiază, incepind cu această lună, de roadele politicii consecvente a partidului şi sta­tului nostru privind creşterea continuă a nivelului de trai al poporului. Este vorba de majo­rarea alocaţiilor de stat pentru copii, intr-iin cuantum de 15 la sută in această, primă etapă, ur­­mînd ca în anul 1979 ea să fie mai mare cu 30 la sută faţă d­e anul 1975. Cifrele — asemenea celor privitoare la creşterea re­tribuţiilor şi a­ altor venituri ale oamenilor muncii — depăşesc nivelurile cuprinse în prevede­rile planului cincinal, ca o do­vadă a potenţialului economic mereu crescînd al societăţii noas­tre, a grijii şi preocupării con­tinue a partidului şi statului pentru crearea unor condiţii tot mai bune de creştere şi edu­care a copiilor. Această majo­rare se înscrie pe linia măsuri­lor luate de-a lungul anilor, prin care statul a venit în sprijinul familiilor. De altfel, nu mai de­parte decit cu o lună înainte, s-a instituit un nou sistem de sprijinire a mamelor care au în îngrijire mai mulţi copii pînă la vîrsta de 18 ani, acestea bene­ficiind de ajutoare suplimen­tare mult sporite (acordate incă de la al cincilea copil, in loc de al optulea) faţă de perioada an­terioară. Este de remarcat, de aseme­nea, faptul că prin ridicarea­­mult peste ceea ce reprezintă majorarea retribuţiilor) a nive­lului plafonului pină la care se acordă alocaţia de stat pentru , copii, numărul celor care vor beneficia de acest ajutor social este în continuă creştere. Spre exemplu, un părinte cu doi co­pii care înainte avea retribuţia tarifară brută de 3 945 lei (co­respunzător acum unei retribuţii nete de 3 308 lei) nu primea a­locaţie pentru nici unul dintre copii, Incepînd de la 1 septem­brie el va primi 250 lei, cite 123 lei pentru fiecare copil şi va continua să-şi păstreze acest drept şi­ după majorarea retri­buţiei sale. Pe de altă parte, pentru copiii din familiile cu venituri mai mici procentul de majorare a alocaţiei în acest cincinal este superior mediei de 30 la sută şi, cu atât mai mult, procentului de majorare a alo­caţiei acordate pentru copii din familiile cu venituri mai mari. Aceasta exprimă grija partidu­lui pentru toţi copiii ţării şi, totodată, preocuparea consec-VIRGIL SIMION (Continuare in pag. a Il­-a) FERICIREA UNEI MAME CREŞTEREA RETRIBUŢIEI — UN ÎNDEMN PENTRU NOI, SIDERURGIŞTII, DE A DA ŢĂRII CÎT MAI MULT METAL (IN PAGINA A 3-A) Mai sunt doua săptămâni pînă la deschiderea anului de învăţămînt CK­ ARATĂ LABORATOARELE, CĂRUŢELE 81 ATELIERELE ŞCOLARE Continuăm seria raidurilor noastre care-şi propun să vă ţină la curent cu pregătirile in vederea deschiderii noului an şcolar. Vă prezentăm astăzi laboratoarele, cabinetele şi atelierele de producţie, adică spaţiile de primă importanţă în desfăşurarea unui învăţămînt modern, care-şi propune să ofere elevilor po­sibilitatea să experimenteze toate noţiunile nou însuşite, să se aplice in practică, cu alte cuvinte să se pregătească, încă de pe băncile şcolii, pentru a face faţă problemelor concrete şi com­plexe ale muncii. In noul an şcolar care, după cum ştiţi, se deschide sub semnul transformărilor revoluţionare stabilite la Plenara C.C. al P.C.R. din 28—29 iunie, aceste spaţii vor avea de îndeplinit un rol important în procesul de îmbunătăţire a învăţămîntului. De aceea este necesar să se ia măsurile cuve­nite pentru ca TOATE atelierele, cabinetele şi laboratoarele să fie în stare de funcţionare la 15 septembrie — o primă garanţie a îndeplinirii importantelor lor funcţiuni. (Relatări în pag. a II-a) în 1953 lua fiinţă la Ale­xandria o întreprindere cu 86 de angajat — întreprin­derea de stat „Islaz" — in care se reparau maşini de egrenat bumbac şi se confec­ţionau fierăstraie circulare ; s-a început cu citeva strun­guri vechi, acţionate cu cu­rele de transmisie, o rabo­­teză, o maşină de găurit şi două maşini de ştanţat. In oraş mai erau o moară şi citeva ateliere de fierărie, o tăbăcărie... Părea că nici nu e nevoie de mai mult pentru această vatră în care, sub tihna anotimpurilor, se co­cea piinea Bărăganului. Era însă numai începutul a ceea ce astăzi localnicii numesc cu mîndrie „Platforma indus­trială a oraşului". Astăzi, cei aproape 15 000 de angajaţi ai întreprinderi­lor din oraş produc rulmenţi, aparataj şi accesorii pentru construcţi, panouri şi pupi­tre de comandă, utilaje pen­tru industria uşoară, trico­taje şi ţesături de bumbac. De fapt, întreprinderile Ale­xandriei au apărut nu numai un deceniu, schimbind odată pentru todeauna destinul tîr­­gului de provincie care dor­mita pe malul drept al rîu­­lui Vedea. De ce trebuia ca cei 30 000 de locuitori ai orașului să lase vechile lor îndeletniciri ? La prima vedere, pentru foştii ţărani şi tirgove, in­dustrializarea nu ar fi decit o ambiţie, deşi toţi aceştia au dovedit îndeajuns că sunt capabili să înveţe, în numai cîţiva ani, profesiuni de care părinţii lor nici nu auziseră măcar. Dar pentru a înţelege schimbarea care s-a petrecut, graba cu care oamenii aceş­tia au lăsat grijile cîmpului ca să vină in uzine, trebuie să vezi, într-una din zilele obişnuite ale oraşului, marea desfăşurare de forţe umane care schimbă aici faţa lumii : macaralele, buldozerele, pa­nourile de prefabricate care se ridică în aer deasupra blocurilor în construcţie, va­­lul de oameni care ies din schimburi, vuietul halelor industriale şi uruitul greu al basculantelor care trec pe străzi. In mijlocul acestei revărsări de forţă, de muncă îndîrjită, simţi cită nevoie de aer şi de demnitate zăcea sub coaja de langoare a tîr­­gului de provincie ; e de-a dreptul ridicol să te întrebi de ce oamenii aceştia au lă­sat sapa şi hăţurile cailor pentru a veni să locuiască în blocuri sau in cămine de ne­­familişti, să mănînce la can­tină, să se ducă la casa de cultură sau să-şi cumpere cartofi de la aprozar în Ioc să-i scoată cu mina lor din pămînt. Teoreticienii socie­tăţilor superindustrializate care se jură pe tot sfinţii că industrializarea n-a adus lumii­­ moderne decit obiecte inutile care o înconjoară ca un coşmar, cimitire de ma­şini, stress şi astenie, toţi acei care s-au plictisit de bi­nefacerile civilizaţiei şi se întreabă ce s-a făcut cu „pa­cea" de odinioară, ar trăi una din marile infrîngeri ale vieţii lor dacă l-ar auzi, de pildă, pe Bojă Alexandru, strungar, povestind cum a plecat el acum cîţiva ani din Vităneşti, judeţul Teleorman, ca să devină muncitor la în­treprinderea de aparataj si accesorii din Alexandria , i-ar vedea ochii sticlind în timp ce vorbeşte, l-ar vedea cum îşi şterge febril mîinile cu o cîrpă de bumbac şi l-ar auzi spunînd că a plecat din sat şi că are de gînd să ră­­mînă în noul oraş pentru că aici poate să spună : „Noi am făcut cutare“ și să arate cu degetul prin hală, victo­rios. Fiecare din cei 15 000 de oameni care muncesc la Alexandria ar avea de ară­tat ceva făcut de el : halele în care se aud loviturile grele ale preselor hidraulice, blocurile care mai miros încă a mortar, sau o stradă pe care au pietruit-o ei, după orele de program, ca să­ nu se mai înfunde camioanele in noroaie inainte de-a ajunge la uzină. Dacă Bojă Alexan­dru ar fi venit în oraş doar ca să cîştige o pîine, ca să stea intr-o garsonieră şi să mear­gă cu autobuzul, impins de (Continuare in pag. a Il-a) Simboluri noi pe stema Alexandriei de Nicolae Mateescu Cu pri­lejul vizitei de lucru in judeţul Bra­şov a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite di­rect, astăzi, in jurul orei 16,00, adunarea populară din mu­nicipiul Brașov Toamna, anotimp al hărniciei, al muncii neîntrerupte pe ogoare, în vii şi livezi Tinerii, alături de toţi locuitorii satelor, prezenţi zi-lumină la strîngerea şi depozitarea recoltei Recoltatul sfecle ( te­mkii fotografie ie GHEORGHE CU CU • În această perioadă la sate, de la primar la cooperator, de la directorul şcolii pînă la elevul din clasa I, tot satul la recoltat. • Mij­loacele mecanice, celelalte utilaje de recoltat - folosite la întreaga capacitate, pe întreaga durată a zilei de lucru. • Spaţiile de depozi­tare­­ pregătite pentru preluarea în cele mai bune condiţii a recoltei. • Maximă atenţie utilizării raţionale a tuturor mijloacelor de transport-Relatări în pagina a lll-a PREGĂTIRE MORALĂ Am stat îndelung de vorbă, după orele de muncă, într-o mare întreprindere bucu­­reşteană, cu Dumitru Gruia­­mi din secţia a V-a, mem­bru în comitetul U.T.C. pe fabrică. Deşi destul de tînăr, pe măsură ce înaintam în discuţie şi ziua cădea lent spre orizont, îmi dovedea că posedă cunoştinţe temeinice, nu numai profesionale (din domeniul automatizării), ci şi de cu totul altă natură — psiho-sociale — de care, îmi afirmă, conştient de menirea sa, are neapărată nevoie. Pentru că, limpede, există un dialog tacit între activitatea zilnică, a noastră şi modul in care, dincolo de orele de lucru, fiecare isi ju­decă, îşi in­terpretează si dirijează viata profesională, fa­milială, socială în general. Cu alte cuvinte, creativitatea individului în raport cu propriile sale posibilităţi tine de îm­binarea aspectului tehnologic — ca să-i spunem astfel — cu aspectul etic al faptelor sale de orice ordin. Ordinea, disciplina, punctualitatea, randamentul și este alte cri­terii precise ale timpului de lucru tin. în mod indiscuta­bil, nu numai de precizia ceasornicului pe care-1 porți la mină, nici doar de calita­tea utilajului ultra-modern de care dispui ; cel puţin in­tr-o egală măsură depind de nivelul conştiinţei tale, ob­ţinut pe parcursul anilor printr-o instruire morală a­­decvată, specifică organizaţiei revoluţionare de tineret. Cînd ştii că prin gesturile tale măsurate, ritmice, adecvate, precum şi prin atitudinea de ansamblu — în intervalul inestinat zilnic muncii — te situezi pe o poziţie de frunte, în fond firească, rezultatele nu pot fi altfel decit pozitive, demne de laudă. Pe de altă parte însă, vm­i explica ace­laşi interlocutor, demonstrin­­du-mi că este si un bun dia­lectician, nu inseamnă deloc că, dacă n-ai nimerit să lu­crezi, de la început, la un aparat, la o maşină-unealtă care reprezintă chiar „ulti­mul răcnet“ al tehnicii, tu, individ, nu trebuie să faci totul pentru... a te situa la nivelul acesteia (adică, să te comporţi la lucru şi in rela­ţiile cu ceilalţi, ca si cînd ai rămas, pe plan uman, în urmă). Aspectul acesta este valabil, mai cu seamă, pe şantier — unde şi automatiş­­tii au dăruit destule ore de muncă patriotică — şi unde, fiindcă tinerii au de-a face cu un fost teren viran, cu gropi care abia se nivelează, în sfîrşit, cu o aparentă lipsă de... stricteţe, unii dintre ei a­­jung să se poar­te „în consecin­ţă“, ca şi cînd na­tura umană, per­fecţionată, su­perioară, ar de­pinde atit de strîns de o zi ploioasă, cu noroi şi cu băltoace, mohorîtă... Dar orice fel de zi (indife­rent de buletinul meteo­rologic), dacă-i abordată cum se cuvine, de către nişte oa­meni siguri de ei şi de ceea ce pot şi trebuie să poată, este în stare să fie o zi-re­­cord, o zi-etalon, o zi de muncă şi viaţă demne. In încheierea dialogului purtat pînă pe înserat, la o mare întreprindere bucu­­reşteană, cu unul dintre ac­tiviştii U.T.C., Dumitru Gru­­ianu a ţnut să conchidă : majoritatea, imensa majori­tate a tinerilor se dovedesc a fi deosebit de isteţi, de in­teligenţi, prind meseria din ochi. Înţeleg rigorile tehnolo­giei, descifrează schiţa şi re­perele instantaneu, însă — pe asta i se pare lui necesar a se pune în continuare ac­centul în munca de organiza­ţie — trebuie permanent să se demonstreze, practic, că rostul inteligenţei native este de a favoriza, deplin, binele obştesc şi progresul. Iar a­­cestea sunt legate strîns de pregătirea morală a tînărului, devreme, cit mai devreme, incepind din copilărie. de Mihai Stoian

Next