Scînteia Tineretului, septembrie 1977 (Anul 33, nr. 8795-8820)
1977-09-01 / nr. 8795
întregul spor de producţie pe seama creşterii productivităţii Angija# plenar in marea Întrecere socialistă pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, oamenii muncii de la Combinatul de celuloză şi hirtie Călăraşi au depăşit planul la producţia globală pe primele 8 luni ale anului cu 17,8 milioane lei. Printr-o eficientă utilizare şi valorificare a materiilor prime, ei au livrat suplimentar economiei naţionale in luna august, peste540 tone celuloză şi semiceluloză şi 56 tone hirtie. întregul spor de producţie s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii, ca urmare a perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie şi a folosirii cu randament sporit a maşinilor, instalaţiilor şi a timpului de lucru. La obţinerea acestor succese, o contribuţie hotăritoare şi-au adus-o cei 1000 de tineri, distingindu-se în mod deosebit uteciştii din secţiile Regenerare şi Albire, ca şi cei care lucrează pe „Maşina A, maşina tineretului". (EMIL STANCIU). La fiecare sortiment, importante cantităţi peste plan Recent, exploatarea minieră Rovinari a cerut respectarea şi, în măsura în care este posibil, devansarea termenului de livrare a transportoarelor de mare capacitate. După citeva zile, întreprinderea metalurgică de maşini şi utilaj minier Baia Mare a dat un răspuns afirmativ. Coloşii de zeci de tone au sosit în cel de-al doilea mare bazin carbonifer al Gorjului cu două săptămini mai devreme. Iată doar un aspect al felului în care lucrătorii de la I.M.M.U.M. Baia Mare, cei peste 1 000 de tineri de aici înţeleg să-şi onoreze obligaţiile contractuale. Astfel se şi explică de ce la ora actuală există o depăşire la producţia globală în valoare de peste 16 milioane lei, iar la producţia marfă sporul faţă de plan se ridică la peste 5 milioane lei de la începutul anului şi pînă acum. în ceea ce priveşte stadiul de realizare a producţiei fizice, rezultatele de pină acum atestă pe deplin competenta si hărnicia constructorilor, de maşini si utilaj minier băimăreni : 89 tone piese forjate peste plan, 649 tone otel aliat livrat in avans, 185 tone utilaj minier trimis beneficiarilor inainte de termen. Fără îndoială că In realizarea acestui bilanţ pozitiv un aport însemnat şi l-au adus tinerii, organizaţiile U.T.C., iniţiativa lor, cu rezultate remarcabile „Maratonul autodepăşirii“, organizată ca o competiţie profesională permanentă, cu bilanţuri lunare, iniţiativa de care vorbim a dus la antrenarea tuturor tinerilor întreprinderii la acţiunile organizaţiei, acţiuni ce vizează îmbunătăţirea producţiei. Îndeplinirea şi depăşirea tuturor parametrilor cantitativi şi calitativi cuprinse în sarcinile de plan. (P. PAVEL). Planul şi angajamentele înfăptuite ritmic, cantitativ şi calitativ, la toate sortimentele! LA RITMUL PRODUCŢIEI—UN RITM CORESPUNZĂTOR AL LIVRĂRILOR DE MATERIALE SI SUBANSAMBLE S-a Încheiat încă o lună de activitate, de susţinute eforturi in întrecerea socialistă, iar bilanţul Înfăptuirilor s-a rotunjit în majoritatea covirşitoare a unităţilor industriale. Zilnic, în ultima săptămână ziarele au consemnat ştiri despre noi şi noi întreprinderi care au raportat îndeplinirea inainte de termen a planului pe 8 luni la indicatorii de bază. Este un prim şi elocvent răspuns al acestor numeroase colective de muncă la chemările Congresului consiliilor oamenilor muncii, o mărturie a hotărîrii lor ferme de a îndeplini în mod exemplar hotărîrile forumului democraţiei muncitoreşti. Luna septembrie începe, aşadar, sub bunul augur al unui bilanţ bogat. Va fi insă luna care inaugurează, odată cu anotimpul toamnei, nu numai bătălia pentru îndeplinirea cu succes deplin a planului pe 1977, dar si pregătirile pentru producţia anului viitor. Pentru că, intr-adevăr, încă de pe acum trebuie luate măsurile cuvenite în vederea asigurării condiţiilor optime de realizare a sarcinilor de plan mult sporite pe 1978. Mari şi importante atribuţii revin pentru această perioadă organelor U.T.C., în sensul antrenării tuturor tinerilor la efortul cerut de creşterea producţiei şi a eficienţei economice la fiecare loc de muncă. Ca o prioritate pe agenda la zi a activităţii organelor U.T.C. trebuie să stea organizarea şi deschiderea unor noi cursuri de calificare şi perfecţionare profesională a tinerilor — şi în industrie începe toamna un nou an de invătămint — pregătirea forte! de muncă In general pentru ca, şi pe această cale, Întrecerea utecistă să ia un tot mai mare avînt. Cu atit mal necesare sint măsurile de care vorbim, tn acele unită şi şantiere de construct# unde s-au înregistrat rămîneri sub plan şl unde trebuie să se acţioneze cu toată energia pentru recuperarea in cel mai scurt timp posibil a restantelor, pentru intrarea în cadenţa si ritmicitatea producţiei maxime. Stăm la capătul benzii automate de montaj nr. 1 a Uzinei de autocamioane Braşov şi urmărim cu ceasul Inmină ritmul ieşirii autocamioanelor stata pentru a fi livrate. Ar trebui, conform grafitului, ca din 7 in 7 minute să iasă cite un autocamion. Dar iată, au trecut 12 minute. Viteza benzii a fost încetinită. S-a întâmplat, intr-adevăr, ceva. în sfîrșit, după un sfert de oră, apare un autocamion. Strălucitor, linie modernă, cu toate vizele calităţii pe fişa de însoţire. De aici va pleca, curând, spre un, beneficiar din ţară sau de peste hotare, sub cunoscutele mărci de ROMAN sau DAC. După acest autocamion urmează imediat altul. Apoi încă unul, la un interval de numai 5 minute! Timp de o oră, banda de montaj rulează cu viteză maximă. Ritmicitatea atinge nivelul cerut. Dar după aceea, încă o ADINA VELEA ROMULUS LAL (Continuare în pag. a 11-a) O ZI DE MUNCĂ, LA SFÎRȘIT DE LUNĂ, PRINTRE CONSTRUCTORII DE AUTOCAMIOANE DIN BRAȘOV • Pentru ca de pe banda de montaj să iasă la fiecare 7 minute cite un autocamion este necesar ca toate cele 167 de întreprinderi din ţară cu care colaborează să nu întîrzie nici măcar cu o zi livrarea pieselor şi materialelor contractate . Iniţiativele valoroase ale ureciţtilor să se generalizeze neintîrziat în toate organizaţiile din uzină . In asigurarea unei ritmicităţi optime trebuie să se înceapă cu înlăturarea cauzelor interne care produc discontinuităţi pe fluxul producţiei • Opinii unanime : există condiţii suficiente pentru realizarea integrală a sarcinilor economice pe acest an şi a angajamentelor asumate în întrecere. 4 PAGINI —30 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 795 JOI 1 SEPTEMBRIE 1977 Elocventă expresie a grijii faţă de om ÎNCEPÎND DE AZI, 1 SEPTEMBRIE, NOI CATEGORII ALE POPULAŢIEI BENEFICIAZĂ DE VENITURI SUPLIMENTARE • Majorarea alocaţiei de stat pentru copii • Majorarea retribuţiei personalului muncitor din industria metalurgiei feroase şi cocsochimice Una dintre cele mai numeroase categorii ale populaţiei — toţi copiii ţării în vîrstă de pină la 16 ani, şi, implicit familiile lor — beneficiază, incepind cu această lună, de roadele politicii consecvente a partidului şi statului nostru privind creşterea continuă a nivelului de trai al poporului. Este vorba de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii, intr-iin cuantum de 15 la sută in această, primă etapă, urmînd ca în anul 1979 ea să fie mai mare cu 30 la sută faţă de anul 1975. Cifrele — asemenea celor privitoare la creşterea retribuţiilor şi a altor venituri ale oamenilor muncii — depăşesc nivelurile cuprinse în prevederile planului cincinal, ca o dovadă a potenţialului economic mereu crescînd al societăţii noastre, a grijii şi preocupării continue a partidului şi statului pentru crearea unor condiţii tot mai bune de creştere şi educare a copiilor. Această majorare se înscrie pe linia măsurilor luate de-a lungul anilor, prin care statul a venit în sprijinul familiilor. De altfel, nu mai departe decit cu o lună înainte, s-a instituit un nou sistem de sprijinire a mamelor care au în îngrijire mai mulţi copii pînă la vîrsta de 18 ani, acestea beneficiind de ajutoare suplimentare mult sporite (acordate incă de la al cincilea copil, in loc de al optulea) faţă de perioada anterioară. Este de remarcat, de asemenea, faptul că prin ridicareamult peste ceea ce reprezintă majorarea retribuţiilor) a nivelului plafonului pină la care se acordă alocaţia de stat pentru , copii, numărul celor care vor beneficia de acest ajutor social este în continuă creştere. Spre exemplu, un părinte cu doi copii care înainte avea retribuţia tarifară brută de 3 945 lei (corespunzător acum unei retribuţii nete de 3 308 lei) nu primea alocaţie pentru nici unul dintre copii, Incepînd de la 1 septembrie el va primi 250 lei, cite 123 lei pentru fiecare copil şi va continua să-şi păstreze acest drept şi după majorarea retribuţiei sale. Pe de altă parte, pentru copiii din familiile cu venituri mai mici procentul de majorare a alocaţiei în acest cincinal este superior mediei de 30 la sută şi, cu atât mai mult, procentului de majorare a alocaţiei acordate pentru copii din familiile cu venituri mai mari. Aceasta exprimă grija partidului pentru toţi copiii ţării şi, totodată, preocuparea consec-VIRGIL SIMION (Continuare in pag. a Il-a) FERICIREA UNEI MAME CREŞTEREA RETRIBUŢIEI — UN ÎNDEMN PENTRU NOI, SIDERURGIŞTII, DE A DA ŢĂRII CÎT MAI MULT METAL (IN PAGINA A 3-A) Mai sunt doua săptămâni pînă la deschiderea anului de învăţămînt CK ARATĂ LABORATOARELE, CĂRUŢELE 81 ATELIERELE ŞCOLARE Continuăm seria raidurilor noastre care-şi propun să vă ţină la curent cu pregătirile in vederea deschiderii noului an şcolar. Vă prezentăm astăzi laboratoarele, cabinetele şi atelierele de producţie, adică spaţiile de primă importanţă în desfăşurarea unui învăţămînt modern, care-şi propune să ofere elevilor posibilitatea să experimenteze toate noţiunile nou însuşite, să se aplice in practică, cu alte cuvinte să se pregătească, încă de pe băncile şcolii, pentru a face faţă problemelor concrete şi complexe ale muncii. In noul an şcolar care, după cum ştiţi, se deschide sub semnul transformărilor revoluţionare stabilite la Plenara C.C. al P.C.R. din 28—29 iunie, aceste spaţii vor avea de îndeplinit un rol important în procesul de îmbunătăţire a învăţămîntului. De aceea este necesar să se ia măsurile cuvenite pentru ca TOATE atelierele, cabinetele şi laboratoarele să fie în stare de funcţionare la 15 septembrie — o primă garanţie a îndeplinirii importantelor lor funcţiuni. (Relatări în pag. a II-a) în 1953 lua fiinţă la Alexandria o întreprindere cu 86 de angajat — întreprinderea de stat „Islaz" — in care se reparau maşini de egrenat bumbac şi se confecţionau fierăstraie circulare ; s-a început cu citeva strunguri vechi, acţionate cu curele de transmisie, o raboteză, o maşină de găurit şi două maşini de ştanţat. In oraş mai erau o moară şi citeva ateliere de fierărie, o tăbăcărie... Părea că nici nu e nevoie de mai mult pentru această vatră în care, sub tihna anotimpurilor, se cocea piinea Bărăganului. Era însă numai începutul a ceea ce astăzi localnicii numesc cu mîndrie „Platforma industrială a oraşului". Astăzi, cei aproape 15 000 de angajaţi ai întreprinderilor din oraş produc rulmenţi, aparataj şi accesorii pentru construcţi, panouri şi pupitre de comandă, utilaje pentru industria uşoară, tricotaje şi ţesături de bumbac. De fapt, întreprinderile Alexandriei au apărut nu numai un deceniu, schimbind odată pentru todeauna destinul tîrgului de provincie care dormita pe malul drept al rîului Vedea. De ce trebuia ca cei 30 000 de locuitori ai orașului să lase vechile lor îndeletniciri ? La prima vedere, pentru foştii ţărani şi tirgove, industrializarea nu ar fi decit o ambiţie, deşi toţi aceştia au dovedit îndeajuns că sunt capabili să înveţe, în numai cîţiva ani, profesiuni de care părinţii lor nici nu auziseră măcar. Dar pentru a înţelege schimbarea care s-a petrecut, graba cu care oamenii aceştia au lăsat grijile cîmpului ca să vină in uzine, trebuie să vezi, într-una din zilele obişnuite ale oraşului, marea desfăşurare de forţe umane care schimbă aici faţa lumii : macaralele, buldozerele, panourile de prefabricate care se ridică în aer deasupra blocurilor în construcţie, valul de oameni care ies din schimburi, vuietul halelor industriale şi uruitul greu al basculantelor care trec pe străzi. In mijlocul acestei revărsări de forţă, de muncă îndîrjită, simţi cită nevoie de aer şi de demnitate zăcea sub coaja de langoare a tîrgului de provincie ; e de-a dreptul ridicol să te întrebi de ce oamenii aceştia au lăsat sapa şi hăţurile cailor pentru a veni să locuiască în blocuri sau in cămine de nefamilişti, să mănînce la cantină, să se ducă la casa de cultură sau să-şi cumpere cartofi de la aprozar în Ioc să-i scoată cu mina lor din pămînt. Teoreticienii societăţilor superindustrializate care se jură pe tot sfinţii că industrializarea n-a adus lumii moderne decit obiecte inutile care o înconjoară ca un coşmar, cimitire de maşini, stress şi astenie, toţi acei care s-au plictisit de binefacerile civilizaţiei şi se întreabă ce s-a făcut cu „pacea" de odinioară, ar trăi una din marile infrîngeri ale vieţii lor dacă l-ar auzi, de pildă, pe Bojă Alexandru, strungar, povestind cum a plecat el acum cîţiva ani din Vităneşti, judeţul Teleorman, ca să devină muncitor la întreprinderea de aparataj si accesorii din Alexandria , i-ar vedea ochii sticlind în timp ce vorbeşte, l-ar vedea cum îşi şterge febril mîinile cu o cîrpă de bumbac şi l-ar auzi spunînd că a plecat din sat şi că are de gînd să rămînă în noul oraş pentru că aici poate să spună : „Noi am făcut cutare“ și să arate cu degetul prin hală, victorios. Fiecare din cei 15 000 de oameni care muncesc la Alexandria ar avea de arătat ceva făcut de el : halele în care se aud loviturile grele ale preselor hidraulice, blocurile care mai miros încă a mortar, sau o stradă pe care au pietruit-o ei, după orele de program, ca să nu se mai înfunde camioanele in noroaie inainte de-a ajunge la uzină. Dacă Bojă Alexandru ar fi venit în oraş doar ca să cîştige o pîine, ca să stea intr-o garsonieră şi să meargă cu autobuzul, impins de (Continuare in pag. a Il-a) Simboluri noi pe stema Alexandriei de Nicolae Mateescu Cu prilejul vizitei de lucru in judeţul Braşov a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, astăzi, in jurul orei 16,00, adunarea populară din municipiul Brașov Toamna, anotimp al hărniciei, al muncii neîntrerupte pe ogoare, în vii şi livezi Tinerii, alături de toţi locuitorii satelor, prezenţi zi-lumină la strîngerea şi depozitarea recoltei Recoltatul sfecle ( temkii fotografie ie GHEORGHE CU CU • În această perioadă la sate, de la primar la cooperator, de la directorul şcolii pînă la elevul din clasa I, tot satul la recoltat. • Mijloacele mecanice, celelalte utilaje de recoltat - folosite la întreaga capacitate, pe întreaga durată a zilei de lucru. • Spaţiile de depozitare pregătite pentru preluarea în cele mai bune condiţii a recoltei. • Maximă atenţie utilizării raţionale a tuturor mijloacelor de transport-Relatări în pagina a lll-a PREGĂTIRE MORALĂ Am stat îndelung de vorbă, după orele de muncă, într-o mare întreprindere bucureşteană, cu Dumitru Gruiami din secţia a V-a, membru în comitetul U.T.C. pe fabrică. Deşi destul de tînăr, pe măsură ce înaintam în discuţie şi ziua cădea lent spre orizont, îmi dovedea că posedă cunoştinţe temeinice, nu numai profesionale (din domeniul automatizării), ci şi de cu totul altă natură — psiho-sociale — de care, îmi afirmă, conştient de menirea sa, are neapărată nevoie. Pentru că, limpede, există un dialog tacit între activitatea zilnică, a noastră şi modul in care, dincolo de orele de lucru, fiecare isi judecă, îşi interpretează si dirijează viata profesională, familială, socială în general. Cu alte cuvinte, creativitatea individului în raport cu propriile sale posibilităţi tine de îmbinarea aspectului tehnologic — ca să-i spunem astfel — cu aspectul etic al faptelor sale de orice ordin. Ordinea, disciplina, punctualitatea, randamentul și este alte criterii precise ale timpului de lucru tin. în mod indiscutabil, nu numai de precizia ceasornicului pe care-1 porți la mină, nici doar de calitatea utilajului ultra-modern de care dispui ; cel puţin intr-o egală măsură depind de nivelul conştiinţei tale, obţinut pe parcursul anilor printr-o instruire morală adecvată, specifică organizaţiei revoluţionare de tineret. Cînd ştii că prin gesturile tale măsurate, ritmice, adecvate, precum şi prin atitudinea de ansamblu — în intervalul inestinat zilnic muncii — te situezi pe o poziţie de frunte, în fond firească, rezultatele nu pot fi altfel decit pozitive, demne de laudă. Pe de altă parte însă, vmi explica acelaşi interlocutor, demonstrindu-mi că este si un bun dialectician, nu inseamnă deloc că, dacă n-ai nimerit să lucrezi, de la început, la un aparat, la o maşină-unealtă care reprezintă chiar „ultimul răcnet“ al tehnicii, tu, individ, nu trebuie să faci totul pentru... a te situa la nivelul acesteia (adică, să te comporţi la lucru şi in relaţiile cu ceilalţi, ca si cînd ai rămas, pe plan uman, în urmă). Aspectul acesta este valabil, mai cu seamă, pe şantier — unde şi automatiştii au dăruit destule ore de muncă patriotică — şi unde, fiindcă tinerii au de-a face cu un fost teren viran, cu gropi care abia se nivelează, în sfîrşit, cu o aparentă lipsă de... stricteţe, unii dintre ei ajung să se poarte „în consecinţă“, ca şi cînd natura umană, perfecţionată, superioară, ar depinde atit de strîns de o zi ploioasă, cu noroi şi cu băltoace, mohorîtă... Dar orice fel de zi (indiferent de buletinul meteorologic), dacă-i abordată cum se cuvine, de către nişte oameni siguri de ei şi de ceea ce pot şi trebuie să poată, este în stare să fie o zi-record, o zi-etalon, o zi de muncă şi viaţă demne. In încheierea dialogului purtat pînă pe înserat, la o mare întreprindere bucureşteană, cu unul dintre activiştii U.T.C., Dumitru Gruianu a ţnut să conchidă : majoritatea, imensa majoritate a tinerilor se dovedesc a fi deosebit de isteţi, de inteligenţi, prind meseria din ochi. Înţeleg rigorile tehnologiei, descifrează schiţa şi reperele instantaneu, însă — pe asta i se pare lui necesar a se pune în continuare accentul în munca de organizaţie — trebuie permanent să se demonstreze, practic, că rostul inteligenţei native este de a favoriza, deplin, binele obştesc şi progresul. Iar acestea sunt legate strîns de pregătirea morală a tînărului, devreme, cit mai devreme, incepind din copilărie. de Mihai Stoian