Scînteia Tineretului, noiembrie 1977 (Anul 33, nr. 8847-8872)
1977-11-01 / nr. 8847
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 APROBARE UNANIMĂ PENTRU VIBRANTUL IMN AL PATRIEI, PENTRU NORMELE CONŞTIINŢEI SOCIALISTE (Urmare diin pag. I) rumbescu, reflectă aspiraţiile seculare ale polipS.ului nostru, dragostea sa nestinsă pentru libertate socială şi independenţă naţională, marile succese dobindite în anii socialismului, sub conducerea partidului comunist, a dumneavoastră personal, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, neţărmurita încredere în viitor“. „Acordurile solemne şi înălţătoare ale Imnului României socialiste au avut un profund ecou în inimile tineretului studenţesc, în conştiinţa şi hotărirea întregului chirp profesoral, al personalului muncitor din Universitatea... „Babeş-Bolyai“, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — se subliniază în telegrama colectivului Universităţii din Cluj-Napoca. Imnul ţării, sinteză a istoriei, a prezentului şi '»‘"Viitorului României, va fi intonat, cu emoţie şi cu mindrie patriotică, ca omagiu adus poporului nostru, constructor al socialismului şi comunismului“. „Suntem moţîori că Imnul de Stat al Republicii Socialiste România — ce spune în telegrama colectivul . Întreprinderii „23 August“ din Capitală — a fost adoptat de Marea Adunare Naţională conform proiectului propus şi, asemenea întregului popor, am primit cu entuziasm votarea lui pentru că acesta se cintare o melodie binecunoscută de poporulnostru şi mult îndrăgită, subliniind realizările noastre şi ceea ce dorim să înfăptuim in viitor“. Acordurile nmnului de Stat, care glorifică eroismul poporului român,tradiţiile sale de luptă pentru apărarea libertăţii şi independenţei... ţării, dragostea pentru glia strămoşească, grandioasele în poifi, care încununează cele două milenii de istorie neînfricată ale bravului nostru popor, reprezintă un îndemn pentru toţi ziditorii de lume şi deviaţa nouă pe aceste plaiuri ca, mereu cutezători, sub conducerea gloriosului partid, să înălţăm România în constelaţia strălucitoare a erei comuniste, se spune in telegrama Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. si Consiliului popular al municipiului Bucureşti. „Aprobarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România — se arată in telegrama adresată de colectivul Conservatorului de muzică „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti — a fost primită cu un sentiment profund de satisfacţie şi mindrie patriotică, el simbolizînd împlinirea pe pămintul României de azi a visului secular de libertate, dreptate şi neatirnare căruia Ciprian Porumbescu i-a dat o tulburătoare expresie muzicală. Bucuria şi emoţia ce ne stâpinesc sunt cu atât mai mari ştiind contribuţia creatoare pe care aţi adus-o, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la cristalizarea şi implantarea în realitatea noastră socialistă a versurilor acestui vibrant imn“. „Ne angajăm ca sarcinile obştei scriitoriceşti — se arată in telegrama Uniunii Scriitorilor din România — să fie îndeplinite la înălţimea relaţiilor socialiste din ţara noastră, precum şi a semnificaţiei de conţinut revoluţionar, de libertate in cuget şi simţire, de, cutezanţă şi aspiraţii spre o viaţă luminoasă comunistă, aşa cum o exprimă in cuprinsul lui noul Imn de Stat al Republicii Socialiste România, adoptat de Marea Adunare Naţională“. î 1 „Alături de ' întreaga naţiune « 1 •' ★ Au mai adresat telegrame in care, în numele colectivelor de oameni ai muncii sunt exprimate aprobarea si acordul total fată de legiie adoptate. Comitetul judeţean Constanta al P.C.R., Comitetul judeţean Sălaj al P.C.R., Comitetul judeţean Vrancea al P.C.R., Comitetul de partid al aparatului C.C. al P.C.R., comitetele de partid şi consiliile populare ale sectoarelor 1, 2, 5 şi 8 din municipiul Bucureşti, Consiliul municipal al sindicatelor Bucureşti, Comitetul municipal Bucureşti al Uniunii Tineretului Comunist, Consiliul municipal Buzău al Frontului Unităţii Socialiste, întreprinderile „Vulcan“, de ţevi „Republica“, mecanică de material rulant „Griviţa roşie“, „Adesgo“, de: Utilaj chimic „Griviţa roşie“, Centrala de construcţii-montaj, Centrala industriei pielăriei, cauciucului, încălţămintei şi întreprinderea „Dîmboviţa“, din Bucureşti, Centrala industrială siderurgică si Şantierul naval din Galati, întreprinderea „Industria sirmei“ din Cimpia Turzii, întreprinderea de tractoare si întreprinderea de stofe „Carpatex“ din Braşov, Combinatul chimic Făgăraş, întreprinderea „Electroputere“ si Combinatul chimic din Craiova, întreprinderea integrată de lină Constanţa, întreprinderea de utilaje şi piese de schimb. Combinatul de celuloză, hîrtie şi, fibre artificiale şi întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj, din Suceava, întreprinderea „Ceramica“ din Jimbolia. Combinatul de pielărie şi încălţăminte „Clujana", din Cluj-Napoca, întreprinderea de vagoane — se subliniază în telegrama oamenilor muncii de la Şantierul naval Constanţa — considerăm că legea privind normele de adresare intre cetăţenii patriei are la bază aşezarea relaţiilor societăţii noastre pe temeiul principiilor eticii şi echităţii socialiste, reflectă puternic transformările politice, economice, social-culturale, noile relaţii sociale, de tip nou, bazate pe egalitate, colaborare şi stimă reciprocă. Cuvîntul „tovarăş“ are sensuri revoluţionare şi pe deplin umane, cultivînd între membrii societăţii conştiinţa unităţii de ţeluri, a luptei neabătute pentru continua înflorire şi prosperitate a ţării“. „Apreciem că noile norme de adresare au la bază esenţa umanismului revoluţionar, aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe temeiul principiilor eticii şi echităţii socialiste , se spune în telegrama colectivului Combinatului de utilaj greu „Nicolina“ din Iaşi. Cei peste 4 000 de oameni ai muncii consideră că legiferarea formei de adresare „tovarăşe“ şi „tovarăşă“ este un titlu de mindrie, o recunoaştere şi a activităţii noastre revoluţionare dusă de-a lungul a peste opt decenii pentru dreptate socială, egalitate, constituie, astăzi, un act de respect faţă de cei care făuresc bunurile materiale şi spirituale“. „Colectivul de oameni ai muncii din întreprinderea de transporturi Bucureşti, unitate cu vechi tradiţii revoluţionare, consideră că generalizarea apelativului de „tovarăş“ reprezintă o necesitate obiectivă, este urmarea drepturilor cucerite de clasa muncitoare pe planul egalităţii şi demnităţii sociale“ se arată în telegrama adresată de colectivul întreprinderii bucureştene. „Sublinierea sensului deosebit al cuvintelor „tovarăş“, „tovarăşe“ — se subliniază în telegrama oamenilor muncii de la întreprinderea „Electromagnetica“ din Capitală — ne dă deplina înţelegere a faptului că facem parte dintr-o societate unită, prin conştiinţa solidarităţii, faţă de răspunderile comune născute in procesul edificării socialismului şi comunismului pe pămintul românesc. Acest cuvtorne-a fost scump în anii in care partidul se afla “în ilegalitate şi capătă semnificaţie de simbol permanent în 11 comtiţii fie în care liberi făurim noua societate“. .. vueRT? Noi,toţi cei ce trăim şi muncim pe înfloritoarele meleaguri ale judeţului Buzău, ne exprimăm convingerea că statornicirea cuvîntului tovarăş în relaţiile de muncă, ca şi în raporturile cu unităţile, instituţiile, cu organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti va cultiva cu şi mai multă fermitate spiritul de egalitate şi demnitate, conştiinţa unităţii de ţeluri şi interese, mobilizînd întregul popor la înfăptuirea neabătută a politicii clarvăzătoare a Partidului Comunist Român de înaintare a patriei spre comunism, se spune în telegrama trimisă de Comitetul judeţean Buzău al P.C.R. şi Consiliul popular judeţean. „Ne exprimăm adeziunea faţă de legea cu privire la normele de adresare între cetăţenii Republicii Socialiste România, care corespunde schimbărilor structurale intervenite în societatea noastră, esenţei ei de societate a celor ce muncesc pentru înflorirea continuă a patriei socialiste“, se spune în telegrama trimisă de membrii Academiei Republicii Socialiste România şi lucrătorii din unităţile sale. ★ şi Combinatul pentru prelucrarea lemnului Drobeta-Turnu Severin, întreprinderea „Textila“ Galaţi, întreprinderea industria linii şi întreprinderea mecanică din Timişoara, colectivul schimbului 1, din secţia sculărie, a întreprinderii „Tehnofrig“, din Cluj-Napoca, întreprinderea de reparaţii auto Tecuci, întreprinderea de sîrmă şi produse din sîrmă Buzău, Ministerul Energiei Electrice, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul de Interne, Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“, Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Braşov, Institutul de construcţii Bucureşti, Institutul de cercetări şi proiectări pentru automatizări (I.P.A.), Institutul de cercetări si proiectări echipamente termoenergetice Bucureşti, Uniunea artiştilor plastici, Teatrul Naţional din Bucureşti, Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, Liceul „Unirea“ din Braşov, Spitalul clinic Fundeni, Staţiunile pentru mecanizarea agriculturii Gotlob, judeţul Timiş, şi Salcea, judeţul Suceava, întreprinderea agricolă de stat Suceava, I.A.S. Variaş, judeţul Timiş, I.A.S. Prejmer, judeţul Braşov, comitetele comunale de partid şi consiliile populare ale comunelor Baciu, din judeţul Cluj, şi Brădeanu, judeţul Buzău, comitetul de partid şi consiliul de conducere al C.A.P. Pechea, judeţul Galaţi, membrii C.A.P. din comuna Bosanci, judeţul Suceava, numeroşi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cetăţeni virstnici şi tineri, de cele mai diferite profesii, de pe întreg cuprinsul ţării. În fiecare vers, în fiecare sunet — devenirea noastră în timp, în istorie Noul Imn de Stat simbolizează — prin muzică şi text — aspiraţia de libertate şi dreptate socială a neamului nostru. Melodia lui Ciprian. Porumbescu s-a născut în urmă cu un veac şi a fost tipărită în 1880 la Viena, în broşura pentru tineret, intitulată „Colecţiune de cîntece sociale pentru studenţii români“, însuşi compozitorul a difuzat-o în cercurile Societăţii „România Jună“ şi în cadrul nenumăratelor formaţii de amatori, versurile sale patriotice chemîndu-i pe români la luptă pentru unitatea patriei. Melodia de largă accesibilitate — concepută şi tipărită la unison, spre a fi cvitata „de fiecare, fie şi neexpert în muzică“, cum preciza Ciprian. Porumbescu, în prefaţa colecţiei — a fost imediat preluată de cercurile socialiste de la sfirşitul secolului al XIX-lea, iar de aici a trecut în rîndurile şcolarilor şi ostaşilor, devenind unul din cîntecele îndrăgite ale comuniştilor din ilegalitate. Versurile lui Ciprian Porumbescu au cunoscut azi o adaptare proprie aspiraţiilor poporului României socialiste. Muzica are măreţie şi concizie, impunîndu-se prin forţa, mobilizatoare care cheamă poporul la sărbătoare (dealtfel, C. Porumbescu în partitură nu indică obişnuitul termen de expresie italian „Marciale“, ci scria „sărbătoresce“). Timpul a impus actuala piesă în , conştiinţa tuturor românilor ce retrăiesc parcă, odată cu fiecare sunet, cu fiecare vers, treptele istoriei devenirii noastre de ieri, de azi şi de mîine. VIOREL COSMA muzician Un înţeles adine şi limpede: tovarăşi de muncă, oameni ai muncii Ca şi tovarăşii mei de muncă am trăit sentimentul de adincă satisfacţie şi recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din a cărui iniţiativă s-a elaborat şi apoi s-a votat în unanimitate, în Marea Adunare Naţională. Legea privind normele de adresare între cetăţenii Republicii Socialiste România. Suntem tovarăşi pentru că toţi sintem legaţi in egală măsură de întreprinderea în care muncim. Nu sintem „salariaţi“ sau „angajaţi“ la această întreprindere, ci sintem stăpîni ai acesteia, stăpîni, pe munca noastră proprie, sintem „oameni ai muncii“ care-i asigură însăşi viaţa. Ne organizăm singuri activitatea, decidem împreună tot ce avem de făcut. Legea privind normele de adresare între cetăţenii ţării exprimă şi din acest punct de vedere noile relaţii sociale. Ea situează la loc de cinste spiritul de muncă, de echitate, de respect între membrii aceleiaşi colectivităţi, indiferent de gradul lor de pregătire, de funcţie, de atribuţiile pe care le îndeplinesc. In faţa sarcinilor ce le avem de realizat, în spiritul Programului partidului, aceste diferenţe dispar. Suntem toţi „oameni ai muncii“, dăruiţi cu toată capacitatea noastră de mobilizare şi pricepere, împlinirii idealurilor socialiste. Munca este cea mai trainică verigă ce ne leagă şi ne înnobilează. Ea dă dimensiune şi valoare faptelor noastre. Ea ne face pe toţi „tovarăşi“, ne dă siguranţa şi un rost vieţii, certifică dreptul de a fi liberi şi stăpîni pe propria noastră soartă. Iată de ce cuvintele cu care ne adresăm unii altora trebuie să fie şi ele expresia acestei stări de lucruri. Cu adevărat apelativul „tovarăşi“, „om al muncii“, „personal muncitor“, „cetăţeni“ sunt cele mai potrivite cu esenţa relaţiilor ce s-au statornicit puternic între noi. * BALOGH MIHÁLY, electrician, S U.T., Trustul de construcţii al judeţului Braşov Alături, unii de alţii, egali, puternici, cutezători Ca să putem să ne spunem tovarăşi, pentru a avea acest drept, generaţii la rînd şi-au sacrificat libertatea şi viaţa. Adresîndu-ne oamenilor cu acest cuvînt, „tovarăş“. înseamnă a respecta lupta acestor eroi. înseamnă a ne respecta drepturile cîştigate. înseamnă a ne alia cu toată puterea eforturilor comune pentru dezvoltarea şi prosperitatea ţării. Sensul revoluţionar al cuvîntului „tovarăş“ trebuie pătruns în măreţele sale înţelesuri , de toţi cetăţenii, dar mai cu seamă de către studenţi, oameni ai acestor vremuri, născuţi şi crescuţi în spiritul idealurilor noi de viaţă, oameni chemaţi să ducă o susţinută muncă nu numai ca viitori specialişti, ci mai ales ca educatori. Cuvîntul „tovarăş“ exprimă realitatea complexă a relaţiilor dintre tinerii care trăiesc şi învaţă alături unii de alţii, în conul delumină al aceluiaşi bogat tezaur de cunoştinţe şi înţelepciune. Adresarea cu apelativul „tovarăş“ este o calitate de conştiinţă, pe care ne-o atribuim in semn de respect unii, faţă de ceilalţi, convinşi că avem de înfăptuit acelaşi ideal. Legea privind normele de adresare între cetăţenii Republicii noastre consfinţeşte de fapt o realitate de muncă, de existenţă, de conştiinţă, vine să reflecte şi să răspundă la noile transformări ale etapei pe care o parcurgem. Studenţia înseamnă tinereţe, iar tinereţea ne dă şi mai mult dreptul de a ne simţi egali, puternici, cutezători, aşa cum au fost întotdeauna comuniştii şi uteciştii. MARIANA PANDELE studentă Facultatea de zootehnie. Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“ In spiritul demnităţii noastre S-au dus de mult domnii, şi de la sate şi de la oraşe. A rămas doar imaginea lor şi a necazurilor pe care le-au pricinuit. Azi cînd spui cuiva „domnule“, parcă ai un sentiment de jenă, te simţi inferior lui. Şi asta nu e drept. Pentru că toţi sîntem egali, toţi muncim la fel şi împărţim egal roadele eforturilor noastre. Pămîntul bun al întregului popor. Toţi sîntem răspunzători de soarta lui, de soarta pîinii, a recoltelor pe care le plămădeşte. Mecanizatori, cooperatori, tehnicieni, ingineri, sîntem cu toţii fiii lui, dăruiţi muncii şi împlinirilor tot mai mari. E firesc, să ne considerăm tovarăşi de muncă, tovarăşi la bucuriile recoltelor bogate. Este cuvîntul ce exprimă cel mai exact schimbările mari survenite în agricultura patriei, în relaţiile dintre oameni. Diferenţele relativ mici între diversele activităţi, ca urmare a modernizării agriculturii, face să ne simţim tot mai egali în contribuţia şi drepturile noastre. Sîntem muncitori agricoli, pe o treaptă egală cu muncitorii din întreprinderi. Această nouă Lege ne reconsideră demnitatea, ne mobilizează, ne întăreşte încrederea şi spiritul comunist. GHIŢA dumitru mecanizator, I.A.S. Lehliu Imn închinat poporului erou împreună cu întregul popor, cu toţi ostaşii ţării, am ascultat cu emoţie cuvintele şi acordurile noului Imn de Stat al Republicii Socialiste România, aprobat în actuala sesiune de către Marea Adunare Naţională. Iată de ce, deşi nu au trecut decit puţine zile de la memorabila şedinţă a Marii Adunări Naţionale, noul Imn de Stat a şi intrat în gîndul şi simţirea noastră ostăşească şi cetăţenească, în conştiinţa noastră, a întregii naţiuni socialiste. Noi, cei ce slujim sub drapelul patriei, rostindu-i cuvintele în dulcele şi înălţătorul cîntec, simţim în inimă ecoul, chemarea adincă pentru apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a gliei strămoşeşti. Este un Imn plin de bărbăţie şi ritm, de patos revoluţionar, un Imn în care reînvie generaţiile trecute, faptele lor de vitejie şi slavă, un Imn închinat deopotrivă contemporanilor noştri care înalţă o ţară minunată pe care noi, ostaşii ţării, o vom apăra, dacă va fi nevoie, chiar cu preţul vieţii. Mindra Românie, aşa cum spune textul adaptat, trebuie să dăinuiască şi să strălucească precum o stea, in constelaţia erei comuniste. ION ROMAN militar in termen „Noul Imn de Stat, adoptat recent de Marea Adunare Naţională, are un ecou profund in conştiinţele noastre. Linia sa melodică, in deplină concordanţă, cu versurile, exprimă cele mai frumoase ginduri şi năzuinţe ale neamului nostru". (LUDMILA BORZEA, anul III D, Liceul de Ştiinţe ale naturii „C. A. Rosetti“).În imagine : elevii liceului invăţind noul Imn. Foto : V. TANASOF (Agerpres) Tinerii—o prezenţă continuă pe ogoarele şi în livezile vîlcene Acum, după încheierea campaniei de recoltare, in care au executat lucrări în valoare de aproape 1 000 000 lei tinerii din judeţul Vîlcea sunt din nou prezenţi în livezile si podgoriile de unde au fost culese roadele, in grădinile de legume sau in complexele de îngrăşare a animalelor. „Zilnic, peste 500 de tineri, elevi, muncitori navetişti — ne spune tovarăşul Constantin Fulga, preşedintele Consiliului tineret sătesc al Comitetului judeţean Vîlcea al U.T.C. — se găsesc alături de lucrătorii ogoarelor în cimp. Am preluat să executăm lucrări de întreţinere a livezilor, de modernizare a acestora pe o suprafaţă de peste 800 ha. La Berbeşti, Copăceni, Lăpuşata. in alte localităţi vom sădi în această toamnă cîteva mii de pomi. Organizaţiile U.T.C. din aceste localităţi au de executat asemenea lucrări pe o suprafaţă de Peste 40 ha“. Cu rezultate bune in această activitate importantă, în care sunt cuprinşi toti tinerii satelor, se înscriu si uteciştii din comunele Sirineasa, Popeşti, Berbesti, Mateesti. Pe linsă alte lucrări de întreţinere a livezilor uteciştii din aceste localităţi, elevii de la Liceul agroindustrial Drăgăşani şi de la Liceul Horezu au venit în sprijinul pomicultorilor care au de modernizat aici peste 200 ha plantaţii clasice in vederea transformării acestora în plantaţii superintensive. Au mai fost executate de către tineri toate lucrările de fertilizare a solului din livezile a 25 cooperative agricole si 3 I.A.S., urmând ca în zilele viitoare să se treacă cu forțe sporite la efectuarea și a altor lucrări importante, ce se impun a fi terminate în timpul cel mai scurt, respectiv tăierea uscăturilor, formarea coroanei pomilor, stringerea frunzelor uscate purtătoare de dăunători si a fructelor bolnave in vederea distrugerii acestora. In localităţile unde aceste operaţii au fost încheiate s-a trecut la executarea toaletei pomilor si protejarea lor contra rozătoarelor. In unităţile de valorificare a fructelor un număr mare de tineri recuperează, din resturile de mere prelucrate în vederea conservării, sămînta. Uteciştii vîlceni s-au angajat să predea în acest an centrelor şi staţiunilor de cercetări pomicole peste 140 kg săminţă de măr. Pentru o mai bună coordonare a muncii tinerilor, Comitetul judeţean al U.T.C., U.J.C.A.P. şi Staţiunea de cercetări şi producţie pomicolă Vîlcea au întocmit un program cu sarcini precise pentru fiecare unitate agricolă şi pentru instituţiile şi întreprinderile din judeţ care sprijină în aceste zile acţiunile întreprinse în livezi. Acest program prevede ca uteciştii vîlceni să execute în următoarele săptămîni lucrări în valoare de peste 200 000 lei. Dar dacă lucrările din pomicultură sunt în aceste zile intenţia tuturor, nu au fost neglijate nici celelalte sectoare importante în care este necesar ajutorul tinerilor. In multe unităţi agricole uteciştii sprijină acţiunea de depozitare pentru iarnă a furajelor. La complexele de vite de la Berbesti, Lăpuşata, La cele avicole de la Buleta si Drăgăşani au fost executate lucrări de reparaţii a clădirilor, de modernizare a unor adăposturi. Continuînd o mai veche actiunie, si în această toamnă uteciştii din comunele Orlesti si Budesti au redat agriculturii 16 ha teren pe care l-au eliberat de mărăcinisuri si arbori. Pe tot cuprinsul judeţului pentru tinerii satelor, pentru elevii care au depus eforturi serioase la recoltat, campania continuă într-un ritm susţinut, prezenţa uteriştilor pe ogoare soldîndu-se cu rezultate din cele mai bune. NICOLAE MILITARU „CU ELAN MUNCITORESC“ (Urmare din pag. I) tori« comună de muncă şi luptă, din ideile revoluţionare pentru care şi-au vărsat singel« deopotrivă părinţii noştri, români, maghiari, germani sau da alte naţionalităţi, imnul ne esta stindard in făurirea noii societăţi, cea mai omenească dintre toata cine au fost. Este un imn care ne uneşte, ne mobilizează la înfăptuirea politicii partidului nostru, deopotrivă, pe toţi cetăţenii ţârii. Aşa cum spun versuri!«* sîntem un popor !*'• lume brav şi viteaz, cu o înaltă conştiinţă muncitorească, un popor liber şi stăpîn în ţara sa, cu un nume care s-a transformat în renume prin realizările fără seamă şi prin ţelurile sale cutezătoare. Pentru noi, muncitorii, el este îndemnul fierbinte de a ne pune tot sufletul, toată puterea în slujba făuririi socialismului şi comunismului în patria noastră. „Cu elan muncitoresc“, un vers care ne emoţionează şi care ne obligă. Un vers al inimii şi al conştiinţei noastre muncitoreşti. MARȚI 1 NOIEMBRIE 1977 COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie in Republica Socialistă România a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, Mohammed Anwar El Sadat, preşedintele Republicii Arabe Egipt, a efectuat o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în perioada 29—31 octombrie 1977. Președintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, s-a bucurat de o primire deosebit de călduroasă și ospitalieră, mărturie a raporturilor de strînsă prietenie şi conlucrare rodnică dintre cele două ţări, a stimei şi respectului pe care şi le nutresc reciproc poporul român şi poporul egiptean, a afinităţilor dintre ele în lupta comună pentru progres, prosperitate şi pace în lume, pentru dezvoltarea liberă şi independentă. Continuînd dialogul fructuos care a fost stabilit în cursul întîlnirilor anterioare la nivel înalt de la Bucureşti şi Cairo şi în spiritul contactelor şi consultărilor permanente dintre cele două ţări, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, au avut convorbiri la Sinaia, desfăşurate într-o atmosferă cordială, de sinceritate şi încredere reciprocă, cu privire la stadiul şi perspectivele dezvoltării relaţiilor bilaterale, precum şi la unele probleme internaţionale actuale, îndeosebi evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu. Cei doi preşedinţi, trecînd în revistă stadiul actual al relaţiilor bilaterale, în special schimburile comerciale şi cooperarea economică, şi-au exprimat satisfacţia faţă de rezultatele bune obţinute în ultimii ani. In acelaşi timp, au scos in evidenţă perspectivele favorabile existente pentru realizarea accelerată de noi şi importante acţiuni de cooperare economică, pentru diversificarea şi intensificarea comerţului româno-egiptean. In acest scop, a fost subliniată utilitatea unor analize bilaterale detaliate a acţiunilor de cooperare economică, necesitatea identificării unor noi forme şi metode de conlucrare pe plan economic. Scoţînd un relief rolul important care revine în acest domeniu Comisiei mixte de cooperare economică şi tehnicoştiinţifică româno-egipteană, cei doi preşedinţi au fost de acord cu necesitatea organizării la Cairo a celei de-a X-a sesiuni a Comisiei, cel mai tirziu pînă la sfîrşitul lunii ianuarie 1978. Cei doi preşedinţi au scos în evidenţă şi cu această ocazie amplele transformări revoluţionare, naţionale şi sociale care continuă să aibă loc în lume, mutaţiile profunde în raportul mondial de forţe în favoarea cauzei progresului şi păcii. Caracteristica acestor schimbări o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei şi hotăririi popoarelor de a pune pentru totdeauna capăt politicii imperialiste de dominaţie şi asuprire, de forţă şi dictat, de a se dezvolta libere, deplin stăpine pe soarta lor, de a promova o politică nouă, de egalitate şi respect între naţiuni, de colaborare multilaterală, intr-un climat de încredere şi de deplină securitate. Au fost relevate rolul şi contribuţia ţărilor mici şi mijlocii, a statelor nealiniate, a ţărilor în curs de dezvoltare, în examinarea şi soluţionarea principalelor probleme cu care este confruntată omenirea,in aşezarea relaţiilor internaţionale pe baze noi, democratice, prin respectarea strictă a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne, renunţării la forţă sau la ameninţarea cu forţa, avantajului reciproc. In cadrul unui schimb aprofundat de păreri privind situaţia din Orientul Mijlociu, cei doi preşedinţi au scos în relief ne-cesitatea realizării unei păci juste şi durabile în regiune şi a utilizării momentului actual favorabil păcii. Preşedinţii României şi Egiptului au reafirmat poziţiile ţărilor lor, potrivit cărora realizarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu trebuie să se bazeze pe retragerea Israelului din toate teritoriile arabe ocupate in urna războiului din 1967, pe restaurarea drepturilor naţionale legitime ale poporului palestinian, inclusiv a dreptului său inalienabil de a-şi constitui un stat propriu, independent, pe garantarea dreptului la existenţă liberă, suverană, şi independentă a tuturor statelor din zonă. Cei doi preşedinţi au subliniat că menţinerea în continuare de teritorii arabe sub ocupaţie militară israeliană, diversele acţiuni şi măsuri ale Israelului care vizează modificarea caracterului demografic, cultural şi istoric al acestor teritorii constituie în permanenţă o sursă gravă de tensiune în zonă, o piedică în reglementarea paşnică, justă şi durabilă a conflictului din această parte a lumii. In acest context, şefii celor două state au reliefat că dezbaterile care au avut loc recent la sesiunea Adunării Generale a O.N.U., din iniţiativa Egiptului, şi adoptarea rezoluţiei cu privire la aşezările ilegale israeliene în teritoriile ocupate demonstrează încă o dată că statele lumii îşi exprimă deschis dezacordul faţă de astfel de acte, cu serioase implicaţii politice, care ridică noi obstacole pe calea reglementării conflictului din Orientul Mijlociu. Preşedinţii celor două tari s-au pronunţat pentru reluarea cit mai curînd posibil a Conferinţei de la Geneva pentru pace în OrientulMijlociu, cu participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, ca reprezentant legitim al poporului palestinian. In acelaşi timp, preşedinţii României şi Egiptului, s-au pronunţat pentru sporirea rolului şi participării Organizaţiei Naţiunilor Unite în reglementarea situaţiei din Orientul Mijlociu, astfel incit aceasta să contribuie din plin la soluţionarea problemelor complexe din zonă. Ei consideră că procesul de reglementare a conflictului trebuie să se bucure de sprijinul larg al tuturor statelor, al tuturor forţelor iubitoare de pace în măsură să ajute la stabilirea unei păci juste şi durabile in zonă. Cei doi şefi de stat şi-au exprimat hotărîrea de a continua să acţioneze perseverent pentru a se ajunge la soluţii echitabile care să conducă la instaurarea unei păci durabile în Orientul Mijlociu, in interesul ţărilor din zonă, al păcii şi securităţii mondiale.. Ei au hotărît să menţină contacte permanente în acest domeniu, procedînd la consultări bilaterale ori de cite ori este nevoie. Trecînd in revistă alte aspecte majore ale vieţii internaţionale, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au reafirmat poziţiile ţărilor lor cu privire la necesitatea lichidării subdezvoltării, a reducerii decalajelor care separă ţările în curs de dezvoltare de cele dezvoltate, pe calea instaurării urgente a unei noi ordini economice şi politice internaţionale, a făuririi unei lumi mai drepte şi mai bune. Ei au subliniat cu satisfacţie că cele două ţări au poziţii similare în ceea ce priveşte necesitatea adoptării de măsuri ferme care să conducă la declanşarea, procesului dezarmării generale şi complete şi, în primul rind, a dezarmării nucleare, precum şi în legătură cu creşterea rolului O.N.U. in rezolvarea problemelor care confruntă in prezent omenirea, în democratizarea relaţiilor internaţionale. Cei doi şefi de stat, examinînd evoluţia situaţiei din Africa, au reamintit că imperialismul, colonialismul, neocolonialismul şi alte forme de dominaţie străină au creat numeroase probleme dificile pe acest continent. Exprimindu-şi îngrijorarea faţă de starea de tensiune care persistă în citeva zone din Africa, ei şi-au exprimat convingerea că problemele existente între unele din ţările africane pot şi trebuie să fie reglementate, prin mijloace paşnice, de către popoarele respective, fără amestec străin, pentru ca ţările africane să-şi poată concentra eforturile asupra propăşirii lor economice şi sociale, a dezvoltării lor nestingherite, in conformitate cu aspiraţiile legitime ale popoarelor lor pentru o viaţă demnă. Preşedinţii României şi Egiptului au reafirmat sprijinul pe care ţările lor îl acordă luptei drepte a popoarelor din Zimbabwe şi Namibia, a tuturor celorlalte popoare africane pentru libertate, suveranitate şi independenţă şi au condamnat energic politica rasistă şi de apartheid practicată de regimurile de la Pretoria şi Salisbury. Referindu-se la situaţia din Europa, cei doi şefi de stat au subliniat importanţa deosebită a realizării securităţii pe acest continent, pentru a se asigura dezvoltarea unei largi şi neîngrădite colaborări economice, tehnico-ştiintifice, culturale şi în alte domenii, intre toate statele europene, fără deosebire de orînduire socială. In context, s-a scos în evidentă in mod deosebit necesitatea dezangajării militare în Europa, fără de care nu pot fi concepute pacea și colaborarea pe continent. S-a apreciat că actuala reuniune de la Belgrad trebuie să conducă la adoptarea unui program constructiv de măsuri care să impulsioneze transpunerea in viaţă, ca un tot unitar, a prevederilor Actului final al Conferinţei generaleuropene de la Helsinki. Cei doi şefi de stat au reafirmat că există o strînsă legătură între securitatea continentului european şi cea a regiunii mediteraneene, inclusiv a Orientului Mijlociu. Cei doi şefi de stat şi-au exprimat deplina satisfacţie pentru convorbirile deosebit de fructuoase avute la Sinaia şi au subliniat semnificaţia şi utilitatea dialogului româno-egiptean la nivel înalt, atît pentru dezvoltarea şi consolidarea permanentă a relaţiilor dintre cele două ţări în domenii de activitate de interes reciproc, cit şi pentru intensificarea colaborării şi creşterea înţelegerii pe plan internaţional. In acest cadru, cei doi preşedinţi au hotărît să fie menţinute contactele strinse între cele două ţări, la toate nivelurile, să fie continuat şi intensificat dialogul prietenesc româno-egiptean la nivel inait, în interesul reciproc al celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi cooperării internaţionale. Preşedintele Mohammed Anwar El Sadat a mulţumit cordial preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru invitaţia de a face o nouă vizită în Republica Socialistă România, pentru primirea călduroasă şi ospitalitatea deosebită de care s-a bucurat în cursul vizitei sale de prietenie in această țară. Sinaia. 31 octombrie 1977. Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE, CEAUŞESCU, a primit din partea preşedintelui MOHAMMED ANWAR EL SADAT, următoarea telegramă de la bordul avionului : Părăsind ţara dumneavoastră prietenă, îmi este deosebit de plăcut să vă transmit Excelenţei Voastre, în numele meu şi al delegaţiei mele, aprecieri din inimă pentru ospitalitatea ce ne-a fost acordată de Excelenţa Voastră, de guvernul şi de poporul prieten al României. Sunt convins, domnule preşedinte, că discuţiile sincere pe care le-am avut împreună vor contribui la amplificarea legăturilor de prietenie şi cooperare constructivă dintre cele două ţări ale noastre şi, de asemenea, vor constitui un nou pas înainte în întărirea eforturilor noastre pe arena internaţională, în special a eforturilor menite să conducă la statornicirea unei păci permanente şi durabile în Orientul Apropiat. In mod deosebit noi apreciem rolul Excelentei Voastre in promovarea prieteniei românoarabe, în folosul popoarelor noastre. Vă dorim dumneavoastră şi poporului prieten român, noi şi remarcabile succese pe calea progresului şi prosperităţii. UN EXAMEN IMPORTANT PENTRU HANDBALISTELE ROMÂNCE ÎNAINTEA CM. „TROFEUL CARPAŢI“ De astăzi şi pînă sîmbătă, Sala sporturilor din Bacău va fi gazda celei de-a XVI-a ediţii a „Trofeului Carpaţi“ la handbal feminin, competiţie tradiţională la care vor fi prezente, alături de echipele de senioare şi de tineret ale ţării noastre, campioana olimpică a U.R.S.S., precum şi formaţiile reprezentative ale Iugoslaviei, Norvegiei, Bulgariei. Iubitorii handbalului din ţara noastră aşteaptă cu justificat interes evoluţia selecţionatei României, întrucît aceasta urmează să susţină, peste exact o lună, dificilul examen care este Campionatul mondial grupa B, unde primele 5 clasate vor cuceri dreptul de a evolua anul viitor la turneul final din Cehoslovacia. Pentru „Trofeul Carpaţi“, veritabilă competiţie-test pentru jucătoarele românce, antrenorii V. Gogâltan şi T. Bucovală au efectuat în lot citeva modificări de ultimă oră, renunţînd la o serie de jucătoare ca Iagăru, Cotîrlă şi Dorgo, în locul cărora au fost rechemate Sasu, Marcov şi Amarandei. Revine, de asemenea, la „naţională“ portarul Vidia Stan, de la Universitatea Timişoara. Astăzi, in prima zi a competiţiei, sunt programate, în ordine, următoarele partide (cu începere de la ora 16:30) : România A -România tineret. U.R.S.S. — Norvegia şi Iugoslavia — Bulgaria HORIA ALEXANDRESCU • „Cupa Mondială“ la gimnastică s-a încheiat la Palatul sporturilor din oraşul spaniol Oviedo cu întrecerile concursului special pe aparate. Printre medaliatele competiţiei feminine s-a numărat şi gimnasta româncă Anca Grigoraş, clasată pe locul trei la bîrnă cu un total de 18,85 puncte. O evoluţie remarcabilă au avut sportivii sovietici, reprezentaţi la acest concurs de componenţii loturilor unionale. « Miercuri se vor disputa meciurile retur din cadrul optimilor de finală ale „Cupei cupelor“ la fotbal. La Craiova echipa locală Universitatea va întilni formaţia Dinamo Moscova. In primul joc, fotbaliştii sovietici au obţinut victoria cu scorul de 2-0. Partida va începe la ora 13.30 şi va fi transmisă în direct de televiziune.