Scînteia Tineretului, noiembrie 1977 (Anul 33, nr. 8847-8872)

1977-11-01 / nr. 8847

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 APROBARE UNANIMĂ PENTRU VIBRANTUL IMN AL PATRIEI, PENTRU NORMELE CONŞTIINŢEI SOCIALISTE (Urmare diin pag. I) rumbescu, reflectă aspiraţiile seculare ale polipS.ului nostru, dragostea sa nestinsă pentru li­bertate socială şi independenţă naţională, marile succese dobin­­dite în anii socialismului, sub conducerea partidului comu­nist, a dumneavoastră personal, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, neţărmurita încre­dere în viitor“. „Acordurile solemne şi înăl­ţătoare ale Imnului României socialiste au avut un profund ecou în inimile tineretului stu­denţesc, în conştiinţa şi hotări­­rea întregului­ chirp profesoral, al personalului muncitor din Universitatea... „Babeş-Bolyai“, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — se sublinia­ză în telegrama colectivului Universităţii din Cluj-Napoca. Imnul ţării, sinteză a istoriei, a prezentului şi '»‘"Viitorului Româ­niei, va fi intonat,­ cu em­oţie şi cu mindrie patriotică, ca oma­giu adus poporului nostru, con­structor al socialismului şi co­munismului“.­­ „Suntem­ moţîori că Imnul de Stat al Republicii Socialiste România — ce spune în tele­grama colectivul . Întreprinderii „23 August“ din Capitală — a fost adoptat de Marea Adunare Naţională conform proiectului propus şi, asemenea întregului popor, am primit cu entuziasm votarea lui pentru că acesta se cinta­re o melodie binecunos­cută de poporul­­nostru şi mult îndrăgită, subliniind realizările noastre şi­ ceea ce dorim să în­făptuim in viitor“. Acordurile nmnului de Stat, care glorifică eroismul poporu­lui român,­­tradiţiile sale de luptă pentru apărarea libertăţii şi independenţei... ţării, dragostea pentru glia strămoşească, gran­dioasele în poifi, care încunu­nează cele două milenii de is­torie neînfricată ale bravului nostru popor, reprezintă un în­demn pentru toţi ziditorii de lume şi de­­viaţa nouă pe aceste plaiuri ca, mereu cuteză­tori, sub conducerea gloriosului partid, să înălţăm România în constelaţia strălucitoare a erei comuniste, se spune in telegra­ma Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R. si Consiliului popular al municipiului Bucu­reşti. „Aprobarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia — se arată in telegrama a­­dresată de colectivul Conserva­torului de muzică „Ciprian Po­­rumbescu“ din Bucureşti — a fost primită cu un sentiment profund de satisfacţie şi min­drie patriotică, el simbolizînd împlinirea pe pămintul Româ­niei de azi a visului secular de libertate, dreptate şi neatirnare căruia Ciprian Porumbescu i-a dat o tulburătoare expresie mu­zicală. Bucuria şi emoţia ce ne stâpinesc sunt cu atât mai mari ştiind contribuţia creatoare pe care aţi adus-o, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la cristaliza­rea şi implantarea în realitatea noastră socialistă a versurilor acestui vibrant imn“. „Ne angajăm ca sarcinile ob­­ştei scriitoriceşti — se arată in telegrama Uniunii Scriitorilor din România — să fie îndeplini­te la înălţimea relaţiilor socia­liste din ţara noastră, precum şi a semnificaţiei de conţinut re­voluţionar, de libertate in cuget şi simţire, de, cutezanţă şi aspi­raţii spre o viaţă luminoasă co­munistă, aşa cum o exprimă in cuprinsul lui noul Imn de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, adoptat de Marea Adunare Naţională“. î 1 „Alături de ' întreaga naţiune « 1 •' ★ Au mai adresat telegrame in care, în numele colectivelor de oameni ai muncii sunt exprima­te aprobarea­ si acordul total fată de legiie adoptate. Comite­tul judeţean Constanta al P.C.R., Comitetul judeţean Sălaj al P.C.R., Comitetul judeţean Vrancea al P­.C.R., Comitetul de partid al aparatului C.C. al P.C.R., comitetele de partid şi consiliile populare ale sectoare­lor 1, 2, 5 şi 8 din municipiul Bucureşti, Consiliul municipal al sindicatelor Bucureşti, Comi­tetul municipal Bucureşti al Uniunii Tineretului Comunist, Consiliul municipal Buzău al Frontului Unităţii Socialiste, în­treprinderile „Vulcan“, de ţevi „Republica“, mecanică de mate­rial rulant „Griviţa roşie“, „Adesgo“, de: Utilaj chimic „Gri­viţa roşie“,­­ Centrala de con­­strucţii-montaj, Centrala indus­triei pielăriei, cauciucului, în­călţămintei şi întreprinderea „Dîmboviţa“, din Bucureşti, Centrala industrială siderurgică si Şantierul naval din Galati, întreprinderea „Industria sir­­mei“ din Cimpia Turzii, între­prinderea de tractoare si între­prinderea de stofe „Carpatex“ din Braşov, Combinatul chimic Făgăraş, întreprinderea „Elec­­troputere“ si Combinatul chimic din Craiova, întreprinderea in­tegrată de lină Constanţa, între­prinderea de utilaje şi piese de schimb. Combinatul de celu­loză, hîrtie şi, fibre artificiale şi întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj, din Sucea­va, întreprinderea „Cerami­ca“ din Jimbolia. Combina­tul de pielărie şi încălţă­minte „Clujana", din Cluj-Na­­poca, întreprinderea de vagoane — se subliniază în telegrama oamenilor muncii de la Şantie­rul naval Constanţa — conside­răm că legea privind normele de adresare intre cetăţenii pa­triei are la bază aşezarea rela­ţiilor societăţii noastre pe te­meiul principiilor eticii şi echi­tăţii socialiste, reflectă puternic transformările politice, econo­mice, social-culturale, noile re­laţii sociale, de tip nou, bazate pe egalitate, colaborare şi sti­mă reciprocă. Cuvîntul „tova­răş“ are sensuri revoluţionare şi pe deplin umane, cultivînd în­tre membrii societăţii conştiinţa unităţii de ţeluri, a luptei ne­abătute pentru continua înflori­re şi prosperitate a ţării“. „Apreciem că noile norme de adresare au la bază esenţa u­­manismului revoluţionar, aşeza­rea relaţiilor din societatea noastră pe temeiul principiilor eticii şi echităţii socialiste , se spune în telegrama colectivului Combinatului de utilaj greu „Nicolina“ din Iaşi. Cei peste 4 000 de oameni ai muncii con­sideră că legiferarea formei de adresare „tovarăşe“ şi „to­varăşă“ este un titlu de min­drie, o recunoaştere şi a activi­tăţii noastre revoluţionare dusă de-a lungul a peste opt decenii pentru dreptate socială, egalita­te, constituie, astăzi, un act de respect faţă de cei care făuresc bunurile materiale şi spiritua­le“. „Colectivul de oameni ai muncii din întreprinderea de transporturi Bucureşti, unitate cu vechi tradiţii revoluţionare, consideră că generalizarea ape­lativului de „tovarăş“­­ repre­zintă o necesitate obiectivă, este urmarea drepturilor cucerite de clasa muncitoare pe planul e­­galităţii şi demnităţii sociale“ se arată în telegrama adresată de colectivul întreprinderii bu­­cureştene. „Sublinierea sensului deosebit al cuvintelor „tovarăş“, „tova­răşe“ — se subliniază în tele­grama oamenilor muncii de la întreprinderea „Electromagneti­ca“ din Capitală — ne dă de­plina înţelegere a faptului că facem parte dintr-o societate unită, prin conştiinţa solidarită­ţii, faţă de răspunderile comune născute in procesul edificării socialism­ului şi comunismului pe­ pămintul românesc. Acest cuvtor­­ne-a fost scump în anii in care partidul se afla “în ile­galitate şi capătă semnificaţie de­­ simbol permanent în 11 com­ti­­ţii fie în care­ liberi făurim noua societate“. .. vueRT? Noi,­­toţi cei ce trăim şi mun­cim pe înfloritoarele meleaguri ale judeţului Buzău, ne expri­măm convingerea că statorni­cirea cuvîntului tovarăş în rela­ţiile de muncă, ca şi în rapor­turile cu unităţile, instituţiile, cu organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti va cultiva cu şi mai multă fermitate spiritul de egalitate şi demnitate, conştiin­ţa unităţii de ţeluri şi interese, mobilizînd întregul popor la în­făptuirea neabătută a politicii clarvăzătoare a Partidului Co­munist Român de înaintare a patriei spre comunism, se spune în telegrama trimisă de Comi­tetul judeţean Buzău al P.C.R. şi Consiliul popular judeţean. „Ne exprimăm adeziunea faţă de legea cu privire la normele de adresare între cetăţenii Re­publicii Socialiste România, care corespunde schimbărilor struc­turale intervenite în societatea noastră, esenţei ei de societate a celor ce muncesc pentru în­florirea continuă a patriei socia­liste“, se spune în telegrama trimisă de membrii Academiei Republicii Socialiste România şi lucrătorii din unităţile sale. ★ şi Combinatul pentru prelucra­rea lemnului Drobeta-Turnu Se­verin, întreprinderea „Textila“ Galaţi, întreprinderea industria linii şi întreprinderea mecanică din Timişoara, colectivul schim­bului 1, din secţia sculărie, a întreprinderii „Tehnofrig“, din Cluj-Napoca, întreprinderea de reparaţii auto Tecuci, întreprin­derea de sîrmă şi produse din sîrmă Buzău, Ministerul Ener­giei Electrice, Ministerul Indus­triei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul de Interne, Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“, Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Braşov, Insti­tutul de construcţii Bucureşti, Institutul de cercetări şi proiec­tări pentru automatizări (I.P.A.), Institutul de cercetări si proiec­tări echipamente termoenergeti­­ce Bucureşti, Uniunea artiştilor plastici, Teatrul Naţional din Bucureşti, Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, Li­ceul „Unirea“ din Braşov, Spi­talul clinic Fundeni, Staţiunile pentru mecanizarea agriculturii Gotlob, judeţul Timiş, şi Salcea, judeţul Suceava, întreprinderea agricolă de stat Suceava, I.A.S. Variaş, judeţul Timiş, I.A.S. Prejmer, judeţul Braşov, comi­tetele comunale de partid şi consiliile populare ale comune­lor Baciu, din judeţul Cluj, şi Brădeanu, judeţul Buzău, comi­tetul de partid şi consiliul de conducere al C.A.P. Pechea, ju­deţul Galaţi, membrii C.A.P. din comuna Bosanci, judeţul Suceava, numeroşi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cetăţeni virstnici şi tineri, de cele mai diferite profesii, de pe întreg cuprinsul ţării. În fiecare vers, în fiecare sunet — devenirea noastră în timp, în istorie Noul Imn de Stat simbolizează — prin muzică şi text — aspi­raţia de libertate şi dreptate so­cială a neamului nostru. Melo­dia lui Ciprian. Porumbescu s-a născut în urmă cu un veac şi a fost tipărită în 1880 la Viena, în broşura pentru tineret, inti­tulată „Colecţiune de cîntece sociale pentru studenţii români“, însuşi compozitorul a difuzat-o în cercurile Societăţii „România Jună“ şi în cadrul nenumărate­lor formaţii de amatori, versu­rile sale patriotice chemîndu-i pe români la luptă pentru uni­tatea patriei. Melodia de largă accesibilitate — concepută şi ti­părită la unison, spre a fi cvi­­tata „de fiecare, fie şi neexpert în muzică“, cum preciza Ciprian. Porumbescu, în­ prefaţa colec­ţiei — a fost­ imediat preluată de cercurile socialiste de la sfir­­şitul secolului al XIX-lea, iar de aici a trecut în rîndurile şcolarilor şi ostaşilor, devenind unul din cîntecele îndrăgite ale comuniştilor din­ ilegalitate. Versurile lui Ciprian Po­rumbescu au cunoscut azi o adaptare proprie aspiraţiilor po­porului României socialiste. Muzica are măreţie şi concizie, impunîndu-se prin forţa, mobi­lizatoare care cheamă poporul la sărbătoare (dealtfel, C. Po­rumbescu în partitură nu indi­că obişnuitul termen de expre­sie italian „Marciale“, ci scria „sărbătoresce“). Timpul a im­pus actuala piesă în , conştiinţa tuturor românilor ce retrăiesc parcă, odată cu fiecare sunet, cu fiecare vers, treptele istoriei de­venirii noastre de ieri, de azi şi de mîine. VIOREL COSMA muzician Un înţeles adine şi limpede: tovarăşi de muncă, oameni ai muncii Ca şi tovarăşii mei de muncă am trăit sentimentul de adincă satisfacţie şi recunoştinţă faţă de secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din­ a cărui iniţiativă s-a elaborat şi apoi s-a votat în unanimitate, în Marea Adu­nare Naţională. Legea privind normele de adresare între cetă­ţenii Republicii Socialiste Româ­nia. Suntem­ tovarăşi pentru că toţi sintem­ legaţi in egală mă­sură de întreprinderea în care muncim. Nu sintem­ „salariaţi“ sau „angajaţi“ la această între­prindere, ci sintem­ stăpîni ai acesteia, stăpîni, pe munca noastră proprie, sintem­ „oameni ai muncii“ care-i asigură în­săşi viaţa. Ne organizăm sin­guri activitatea, decidem îm­preună tot ce avem de făcut. Legea privind normele de a­­dresare între cetăţenii ţării exprimă şi din acest punct de vedere noile relaţii sociale. Ea situează la loc de cinste spi­ritul de muncă, de echitate, de respect între membrii aceleiaşi colectivităţi, indiferent de gra­dul lor de pregătire, de func­ţie, de atribuţiile pe care le în­deplinesc. In faţa sarcinilor ce le avem de realizat, în spiritul Programului partidului, aceste diferenţe dispar. Suntem­ toţi „oameni ai muncii“, dăruiţi cu toată capacitatea noastră de mo­bilizare şi pricepere, împlinirii idealurilor socialiste. Munca este cea mai trainică verigă ce ne leagă şi ne înnobilează. Ea dă dimensiune şi valoare faptelor noastre. Ea ne face pe toţi „to­varăşi“, ne dă siguranţa şi un rost vieţii, certifică dreptul de a fi liberi şi stăpîni pe propria noastră soartă. Iată de ce cu­vintele cu care ne adresăm unii altora trebuie să fie şi ele ex­presia acestei stări de lucruri. Cu adevărat apelativul „tova­răşi“, „om al muncii“, „personal muncitor“, „cetăţeni“ sunt cele mai potrivite cu esenţa relaţii­lor ce s-au statornicit puternic între noi. * BALOGH MIHÁLY, electrician, S U.T., Trustul de con­strucţii al judeţului Braşov Alături, unii de alţii, egali, puternici, cutezători Ca să putem să ne spunem tovarăşi, pentru a avea acest drept, generaţii la rînd şi-au sacrificat libertatea şi viaţa. A­­dresîndu-ne­ oamenilor cu acest cuvînt, „tovarăş“. înseamnă­ a respecta lupta acestor eroi. în­seamnă a ne respecta drepturile cîştigate. înseamnă a ne alia cu toată puterea eforturilor comune pentru dezvoltarea şi prosperita­tea ţării. Sensul revoluţionar al cuvîntului „tovarăş“ trebuie pă­truns în măreţele sale înţelesuri , de toţi cetăţenii, dar mai cu seamă de către studenţi, oameni ai acestor vremuri, născuţi şi crescuţi în spiritul idealurilor noi de viaţă, oameni chemaţi să ducă o susţinută muncă nu nu­mai ca viitori specialişti, ci mai ales ca educatori. Cuvîntul „to­varăş“ exprimă realitatea com­plexă a relaţiilor dintre tinerii care trăiesc şi învaţă alături unii de alţii, în conul de­­lumină al aceluiaşi bogat tezaur de cu­noştinţe şi înţelepciune. Adre­sarea cu apelativul „tovarăş“ este o calitate de conştiinţă, pe care ne-o atribuim in semn de respect unii, faţă de ceilalţi, con­vinşi că avem de înfăptuit ace­laşi ideal. Legea privind nor­mele de adresare între cetăţenii Republicii noastre consfinţeşte de fapt o realitate de muncă, de existenţă, de conştiinţă, vine să reflecte şi să răspundă la noi­le transformări ale etapei pe care o parcurgem. Studenţia înseamnă tinereţe, iar tinereţea ne dă şi mai mult dreptul de a ne simţi egali, puternici, cu­tezători, aşa cum au fost întot­deauna comuniştii şi uteciştii. MARIANA PANDELE studentă Facultatea de zootehnie. Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“ In spiritul demnităţii noastre S-au dus de mult domnii, şi de la sate şi de la ora­şe. A rămas doar imaginea lor şi a necazurilor pe care le-au pricinuit. Azi cînd spui cuiva „domnule“, parcă ai un sentiment de jenă, te simţi in­ferior lui. Şi asta nu e drept. Pentru că toţi sîntem egali, toţi muncim la fel şi împărţim egal roadele eforturilor noastre. Pă­­mîntul bun al întregului popor. Toţi sîntem răspunzători de soarta lui, de soarta pîinii, a re­coltelor pe care le plămădeşte. Mecanizatori, cooperatori, teh­nicieni, ingineri, sîntem cu toţii fiii lui, dăruiţi muncii şi împli­nirilor tot mai mari. E firesc, să ne considerăm tovarăşi de mun­că, tovarăşi la bucuriile recolte­lor bogate. Este cuvîntul ce ex­primă cel mai exact schimbă­rile mari survenite în agri­cultura patriei, în relaţiile dintre oameni. Diferenţele rela­tiv mici între diversele activi­tăţi, ca urmare a modernizării agriculturii, face să ne simţim tot mai egali în contribuţia şi drepturile noastre. Sîntem mun­citori agricoli, pe o treaptă egală cu muncitorii din întreprinderi. Această nouă Lege ne recon­sideră demnitatea, ne mobilizea­ză, ne întăreşte încrederea şi spiritul comunist. GHIŢA dumitru mecanizator, I.A.S. Lehliu Imn închinat poporului erou împreună cu întregul popor, cu toţi ostaşii ţării, am ascul­tat cu emoţie cuvintele şi acor­durile noului Imn de Stat al Republicii Socialiste România, aprobat în actuala sesiune de către Marea Adunare Naţională. Iată de ce, deşi nu au tre­cut decit puţine zile de la memorabila şedinţă a Marii Adunări Naţionale, noul Imn de Stat a şi intrat în gîn­­dul şi simţirea noastră ostăşeas­că şi cetăţenească, în conştiinţa noastră, a întregii naţiuni so­cialiste. Noi, cei ce slujim sub drapelul patriei, rostindu-i cu­vintele în dulcele şi înălţătorul cîntec, simţim în inimă ecoul, chemarea adincă pentru apăra­rea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a gliei strămoşeşti. Este un Imn plin de bărbăţie şi ritm, de patos revoluţionar, un Imn în­ care reînvie generaţiile trecute, faptele lor de vitejie şi slavă, un Imn închinat deopotri­vă contemporanilor noştri care înalţă o ţară minunată pe care noi, ostaşii ţării, o vom apăra, dacă va fi nevoie, chiar cu pre­ţul vieţii. Mindra Românie, aşa cum spune textul adaptat, tre­buie să dăinuiască şi să strălu­cească precum o stea, in conste­laţia erei comuniste. ION ROMAN militar in termen „Noul Imn de Stat, adoptat recent de Marea Adunare Naţională, are un ecou profund in conştiinţele noastre. Linia sa melodică, in deplină concordanţă, cu versurile, exprimă cele mai frumoase ginduri şi năzuinţe ale neamului nostru". (LUDMILA BORZEA, anul III D, Liceul de Ştiinţe ale naturii „C. A. Rosetti“).În imagine : elevii liceului invăţind noul Imn. Foto : V. TANASOF (Agerpres) Tinerii—o prezenţă continuă pe ogoarele şi în livezile vîlcene Acum, după încheierea cam­paniei de recoltare, in care au executat lucrări în valoare de aproape 1 000 000 lei tinerii din judeţul Vîlcea sunt din nou pre­zenţi în livezile si podgoriile de unde au fost culese roadele, in grădinile de legume sau in complexele de îngrăşare a ani­malelor. „Zilnic, peste 500 de tineri, elevi, muncitori nave­tişti — ne spune tovarăşul Con­stantin Fulga, preşedintele Con­siliului tineret sătesc al Comite­tului judeţean Vîlcea al U.T.C. — se găsesc alături de lucrăto­rii ogoarelor în cimp. Am pre­luat să executăm lucrări de în­treţinere a livezilor, de moder­nizare a acestora pe o suprafa­ţă de peste 800 ha. La Berbeşti, Copăceni, Lăpuşata. in alte lo­calităţi vom sădi în această toamnă cîteva mii de pomi. Or­ganizaţiile U.T.C. din aceste lo­calităţi au de executat aseme­nea lucrări pe o suprafaţă de Peste 40 ha“. Cu rezultate bune in această activitate importantă, în care sunt cuprinşi toti tinerii satelor, se înscriu si uteciştii din comu­nele Sirineasa, Popeşti, Ber­­besti, Mateesti. Pe linsă alte lu­crări de întreţinere a livezilor uteciştii din aceste localităţi, elevii de la Liceul agroindustrial Drăgăşani şi de la Liceul Horezu au venit în sprijinul pomiculto­­rilor care au de modernizat aici peste 200 ha plantaţii clasice in vederea transformării acestora în plantaţii superintensive. Au mai fost executate de către tineri toate lucrările de fertili­zare a solului din livezile a 25 cooperative agricole si 3 I.A.S., urmând ca în zilele viitoare să se treacă cu forțe sporite la e­­fectuarea și a altor lucrări im­portante, ce se impun a fi ter­minate în timpul cel mai scurt, respectiv tăierea uscăturilor, formarea coroanei pomilor, stringerea frunzelor uscate pur­tătoare de dăunători si a fruc­telor bolnave in vederea distru­gerii acestora. In localităţile unde aceste operaţii au fost în­cheiate s-a trecut la executarea toaletei pomilor si protejarea lor contra rozătoarelor. In unităţile de valorificare a fructelor un număr mare de tineri recupe­rează, din resturile de mere pre­lucrate în vederea conservării, sămînta. Uteciştii vîlceni s-au angajat să predea în acest an centrelor şi staţiunilor de cerce­tări pomicole peste 140 kg să­­minţă de măr. Pentru o mai bună coordonare a muncii tinerilor, Comitetul ju­deţean al U.T.C., U.J.C.A.P. şi Staţiunea de cercetări şi pro­ducţie pomicolă Vîlcea au întoc­mit un program cu sarcini pre­cise pentru fiecare unitate a­­gricolă şi pentru instituţiile şi întreprinderile din judeţ care sprijină în aceste zile acţiunile întreprinse în­ li­vezi. Acest pro­gram prevede ca uteciştii vîl­ceni să execute în următoarele săptămîni lucrări în valoare de peste 200 000 lei. Dar dacă lucrările din pomi­cultură sunt în aceste zile in­­­­tenţia tuturor, nu au fost negli­jate nici celelalte sectoare im­portante în care este necesar ajutorul tinerilor. In multe uni­tăţi agricole uteciştii sprijină acţiunea de depozitare pentru iarnă a furajelor. La complexe­le de vite de la Berbesti, Lăpu­­şata, La cele avicole de la Bu­­leta si Drăgăşani au fost exe­cutate lucrări de reparaţii a clă­dirilor, de modernizare a unor adăposturi. Continuînd o mai veche actiunie, si în această toamnă uteciştii din comunele Orlesti si Budesti au redat agri­culturii 16 ha teren pe care l-au eliberat de mărăcinisuri si arbori. Pe tot cuprinsul jude­­ţului pentru tinerii satelor, pen­tru elevii care au depus­ efor­turi serioase la recoltat, campa­nia continuă într-un ritm susţi­nut, prezenţa uteriştilor pe ogoare soldîndu-se cu rezultate din cele mai bune. NICOLAE MILITARU „CU ELAN MUNCITORESC“ (Urmare din pag. I) tori« comună de muncă şi lup­tă, din ideile revoluţionare pen­tru care şi-au vărsat sin­gel« deopotrivă părinţii noştri, ro­mâni, maghiari, germani sau da alte naţionalităţi, imnul ne esta stindard in făurirea noii socie­tăţi, cea mai omenească dintre toata cine au fost. Este un imn care ne uneşte, ne mobilizează la înfăptuirea politicii partidu­lui nostru, deopotrivă, pe toţi cetăţenii ţârii. Aşa cum spun­­ versuri!«* sîntem un popor !*'• lume brav şi viteaz, cu o înaltă conştiinţă muncitorească, un po­por liber şi stăpîn în ţara sa, cu un nume care s-a transfor­mat în renume prin realizările fără seamă şi prin ţelurile sale cutezătoare. Pentru noi, munci­torii, el este îndemnul fierbinte de a ne pune tot sufletul, toată puterea în slujba făuririi socia­lismului şi comunismului în pa­tria noastră. „Cu elan muncito­resc“, un vers care ne emoţio­nează şi care ne obligă. Un vers al inimii şi al conştiinţei noastre muncitoreşti. MARȚI 1 NOIEMBRIE 1977 COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie in Republica Socialistă România a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, Mohammed Anwar El Sadat, preşedintele Republicii Arabe Egipt, a efectuat o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în perioada 29—31 oc­tombrie 1977. Președintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, s-a bucurat de o primire deosebit de călduroasă și ospita­lieră, mărturie a raporturilor de strînsă prietenie şi conlucrare rodnică dintre cele două ţări, a stimei şi respectului pe care şi le nutresc reciproc poporul român şi poporul egiptean, a afinităţilor dintre ele în lupta comună pentru progres, prospe­ritate şi pace în lume, pentru dezvoltarea liberă şi indepen­dentă. Continuînd dialogul fructuos care a fost stabilit în cursul în­­tîlnirilor anterioare la nivel înalt de la Bucureşti şi Cairo şi în spiritul contactelor şi consul­tărilor permanente dintre cele două ţări, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Re­publicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, au avut con­vorbiri la Sinaia, desfăşurate într-o atmosferă cordială, de sinceritate şi încredere reciprocă, cu privire la stadiul şi perspec­tivele dezvoltării relaţiilor bi­laterale, precum şi la unele pro­bleme internaţionale actuale, îndeosebi evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu. Cei doi preşedinţi, trecînd în revistă stadiul actual al relaţii­lor bilaterale, în special schim­burile comerciale şi cooperarea economică, şi-au exprimat satis­facţia faţă de rezultatele bune obţinute în ultimii ani. In­ ace­laşi timp, au scos in evidenţă perspectivele favorabile exis­tente pentru realizarea accele­rată de noi şi importante acţiuni de cooperare economică, pentru diversificarea şi intensificarea comerţului româno-egiptean. In acest scop, a fost subliniată uti­litatea unor analize bilaterale detaliate a acţiunilor de coope­rare economică, necesitatea identificării unor noi forme şi metode de conlucrare pe plan economic. Scoţînd un relief rolul important care revine în acest domeniu Comisiei mixte de co­operare economică şi tehnico­­ştiinţifică româno-egipteană, cei doi preşedinţi au fost de acord cu necesitatea organizării la Cairo a celei de-a X-a sesiuni a Comisiei, cel mai tirziu pînă la sfîrşitul lunii ianuarie 1978. Cei doi preşedinţi au scos în evidenţă şi cu această ocazie amplele transformări revoluţio­nare, naţionale şi sociale care continuă să aibă loc în lume, mutaţiile profunde în raportul mondial de forţe în favoarea cauzei progresului şi păcii. Ca­racteristica acestor schimbări o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei şi hotăririi popoarelor de a pune pentru totdeauna capăt politicii impe­rialiste de dominaţie şi asuprire, de forţă şi dictat, de a se dez­volta libere, deplin stăpine pe soarta lor, de a promova o politică nouă, de egalitate şi res­pect între naţiuni, de colaborare multilaterală, intr-un climat de încredere şi de deplină securitate. Au fost relevate rolul şi con­tribuţia ţărilor mici şi mijlocii, a statelor nealiniate, a ţărilor în curs de dezvoltare, în examina­rea şi soluţionarea principalelor probleme cu care este confrun­tată omenirea,­in aşezarea rela­ţiilor internaţionale pe baze noi, democratice, prin respectarea strictă a principiilor indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile in­terne, renunţării la forţă sau la ameninţarea cu forţa, avantaju­lui reciproc. In cadrul unui schimb apro­fundat de păreri privind situaţia din Orientul Mijlociu, cei doi preşedinţi au scos în relief ne-­­cesitatea realizării unei păci juste şi durabile în regiune şi a utilizării momentului actual favorabil păcii. Preşedinţii României şi Egip­tului au reafirmat poziţiile ţări­lor lor, potrivit cărora realizarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu trebuie să se bazeze pe retragerea Israelului din toate teritoriile arabe ocu­pate in urna războiului din 1967, pe restaurarea drepturilor naţionale legitime ale poporului palestinian, inclusiv a dreptului său inalienabil de a-şi constitui un stat propriu, independent, pe garantarea dreptului la exis­tenţă liberă, suverană, şi inde­pendentă a tuturor statelor din zonă. Cei doi preşedinţi au subliniat că menţinerea în continuare de teritorii arabe sub ocupaţie militară israeliană, diversele acţiuni şi măsuri ale Israelului care vizează modificarea carac­terului demografic, cultural şi istoric al acestor teritorii con­stituie în permanenţă o sursă gravă de tensiune în zonă, o piedică în reglementarea paş­nică, justă şi durabilă a conflic­tului din această parte a lumii. In acest context, şefii celor două state au reliefat că dezbaterile care au avut loc recent la se­siunea Adunării Generale a O.N.U., din iniţiativa Egiptului, şi adoptarea rezoluţiei cu pri­vire la aşezările ilegale israe­­liene în teritoriile ocupate de­monstrează încă o dată că statele lumii îşi exprimă deschis dezacordul faţă de astfel de acte, cu serioase implicaţii politice, care ridică noi obstacole pe calea reglementării conflictului din Orientul Mijlociu. Preşedinţii celor două tari s-au pronunţat pentru reluarea cit mai curînd posibil a Conferinţei de la Geneva pentru pace în Orientul­­Mijlociu, cu participa­rea tuturor părţilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, ca repre­zentant legitim al poporului palestinian. In acelaşi timp, pre­şedinţii României şi Egiptului, s-au pronunţat pentru sporirea rolului şi participării Organiza­ţiei Naţiunilor Unite în regle­mentarea situaţiei din Orientul Mijlociu, astfel incit aceasta să contribuie din plin la soluţiona­rea problemelor complexe din zonă. Ei consideră că procesul de reglementare a conflictului trebuie să se bucure de spriji­nul larg al tuturor statelor, al tuturor forţelor iubitoare de pace în măsură să ajute la stabilirea unei păci juste şi durabile in zonă. Cei doi şefi de stat şi-au ex­primat hotărîrea de a continua să acţioneze perseverent pentru a se ajunge la soluţii echitabile care să conducă la instaurarea unei păci durabile în Orientul Mijlociu, in interesul ţărilor din zonă, al păcii şi securităţii mon­diale.. Ei au hotărît să menţină contacte permanente în acest domeniu, procedînd la consultări bilaterale ori de cite ori este nevoie. Trecînd in revistă alte aspecte majore ale vieţii internaţionale, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au reafirmat poziţiile ţărilor lor cu privire la necesitatea lichidării subdez­voltării, a reducerii decalajelor care separă ţările în curs de dezvoltare de cele dezvoltate, pe calea instaurării urgente a unei noi ordini economice ş­i politice internaţionale, a făuririi unei lumi mai drepte şi mai bune. Ei au subliniat cu satisfacţie că cele două ţări au poziţii simi­lare în ceea ce priveşte necesi­tatea adoptării de măsuri ferme care să conducă la declanşarea, procesului dezarmării generale şi complete şi, în primul rind, a dezarmării nucleare, precum şi în legătură cu creşterea rolu­lui O.N.U. in rezolvarea proble­melor care confruntă in prezent omenirea, în democratizarea re­laţiilor internaţionale. Cei doi şefi de stat, exami­­nînd evoluţia situaţiei din Africa, au reamintit că imperia­lismul, colonialismul, neocolo­­nialismul şi alte forme de do­minaţie străină au creat nume­roase probleme dificile pe acest continent. Exprimindu-şi îngri­jorarea faţă de starea de ten­siune care persistă în citeva zone din Africa, ei şi-au ex­primat convingerea că proble­mele existente între unele din ţările africane pot şi trebuie să fie reglementate, prin mijloace paşnice, de către popoarele res­pective, fără amestec străin, pentru ca ţările africane să-şi poată concentra eforturile asu­pra propăşirii lor economice şi sociale, a dezvoltării lor nestin­gherite, in conformitate cu aspi­raţiile legitime ale popoarelor lor pentru o viaţă demnă. Pre­şedinţii României şi Egiptului au reafirmat sprijinul pe care ţările lor îl acordă luptei drepte a popoarelor din Zimbabwe şi Namibia, a tuturor celorlalte popoare africane pentru liber­tate, suveranitate şi indepen­denţă şi au condamnat energic politica rasistă şi de apartheid practicată de regimurile de la Pretoria şi Salisbury. Referindu-se la situaţia din Europa, cei doi şefi de stat au subliniat importanţa deosebită a realizării securităţii pe acest continent, pentru a se asigura dezvoltarea unei largi şi neîn­grădite colaborări economice, tehnico-ştiintifice, culturale şi în alte domenii, intre toate sta­tele europene, fără deosebire de orînduire socială. In context, s-a scos în evidentă in mod deosebit necesitatea dezangajării militare în Europa, fără de care nu pot fi­ concepute pacea și colaborarea pe continent. S-a apreciat că actuala reuniune de la Belgrad trebuie să conducă la adoptarea unui program constructiv de măsuri care să impulsioneze transpunerea in viaţă, ca un tot unitar, a prevederilor Actului final al Conferinţei general­­europene de la Helsinki. Cei doi şefi de stat au reafirmat că există o strînsă legătură între securitatea continentului euro­pean şi cea a regiunii medi­teraneene, inclusiv a Orientului Mijlociu. Cei doi şefi de stat şi-au ex­primat deplina satisfacţie pentru convorbirile deosebit de fruc­tuoase avute la Sinaia şi au subliniat semnificaţia şi utilita­tea dialogului româno-egiptean la nivel înalt­, atît pentru dez­voltarea şi consolidarea perma­nentă a relaţiilor dintre cele două ţări în domenii de activitate de interes reciproc, cit şi pentru intensificarea colaborării şi creş­terea înţelegerii pe plan inter­naţional. In acest cadru, cei doi preşedinţi au hotărît să fie menţinute contactele strin­se între cele două ţări, la toate ni­velurile, să fie continuat şi in­tensificat dialogul prietenesc româno-egiptean la nivel inait, în interesul reciproc al celor două ţări şi popoare, al cauzei­­ păcii şi cooperării internaţio­nale. Preşedintele Mohammed An­war El Sadat a mulţumit cordial preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru invitaţia de a face o nouă vizită în Republica Socia­listă România, pentru primirea călduroasă şi ospitalitatea de­osebită de care s-a bucurat în cursul vizitei sale de prietenie in această țară. Sinaia. 31 octombrie 1977. Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE, CEAUŞESCU, a primit din partea preşedintelui MOHAMMED ANWAR EL SADAT, următoarea telegramă de la bordul avionului : Părăsind ţara dumneavoastră prietenă, îmi este deosebit de­ plăcut să vă transmit Excelenţei Voastre, în numele meu şi al delegaţiei mele, aprecieri din inimă pentru ospitalitatea ce ne-a fost acordată de Excelenţa Voastră, de guvernul şi de poporul prieten al României. Sunt convins, domnule preşedinte, că discuţiile sincere pe care le-am avut împreună vor contribui la amplificarea legătu­rilor de prietenie şi cooperare constructivă dintre cele două ţări­­ ale noastre şi, de asemenea, vor constitui un nou pas înainte în întărirea eforturilor noastre pe arena internaţională, în special a eforturilor menite să conducă la statornicirea unei păci perma­nente şi durabile în Orientul Apropiat. In mod deosebit noi apre­ciem rolul Excelentei Voastre in promovarea prieteniei româno­­arabe, în folosul popoarelor noastre. Vă dorim dumneavoastră şi poporului prieten român, noi şi remarcabile succese pe calea progresului şi prosperităţii. UN EXAMEN IMPORTANT PENTRU HANDBALISTELE ROMÂNCE ÎNAINTEA CM. „TROFEUL CARPAŢI“ De astăzi şi pînă sîmbătă, Sala sporturilor d­in Bacău va fi gazda celei de-a XVI-a ediţii a „Trofeu­lui Carpaţi“ la handbal feminin, competiţie tradiţională la care vor fi prezente, alături de echipele de senioare şi de tineret ale ţării noastre, campioana olimpică a U.R.S.S., precum şi formaţiile re­prezentative ale Iugoslaviei, Nor­vegiei, Bulgariei. Iubitorii handbalului din ţara noastră aşteaptă cu justificat in­teres evoluţia selecţionatei Româ­niei, întrucît aceasta urmează să susţină, peste exact o lună, difi­cilul examen care este Campiona­tul mondial grupa B, unde prime­le 5 clasate vor cuceri dreptul de a evolua anul viitor la turneul fi­nal din Cehoslovacia. Pentru „Trofeul Carpaţi“, veri­tabilă competiţie-test pentru jucă­toarele românce, antrenorii V. Go­­gâltan şi T. Bucovală au efectuat în lot citeva modificări de ultimă oră,­ renunţînd la o serie de ju­cătoare ca Iagăru, Cotîrlă şi Dor­­go, în locul cărora au fost reche­mate Sasu, Marcov şi Amarandei. Revine, de asemenea, la „naţiona­lă“ portarul Vidia Stan, de la Universitatea Timişoara. Astăzi, in prima zi a competi­ţiei, sunt programate, în ordine, următoarele partide (cu începere de la ora 16:30) : România A -România tineret. U.R.S.S. — Nor­vegia şi Iugoslavia — Bulgaria HORIA ALEXANDRESCU • „Cupa Mondială“ la gim­nastică s-a încheiat la Palatul sporturilor din oraşul spaniol Oviedo cu întrecerile concursului special pe aparate. Printre me­daliatele competiţiei feminine s-a numărat şi gimnasta româncă Anca Grigoraş, clasată pe locul trei la bîrnă cu un total de 18,85 puncte. O evoluţie remarcabilă au avut sportivii sovietici, re­prezentaţi la acest concurs de componenţii loturilor unionale. « Miercuri se vor disputa meciurile retur din cadrul opti­milor de finală ale „Cupei cupe­lor“ la fotbal. La Craiova echipa locală Universitatea va întilni formaţia Dinamo Moscova. In primul joc, fotbaliştii sovietici au obţinut victoria cu scorul de 2-0. Partida va începe la ora 13.30 şi va fi transmisă în direct de televiziune.

Next