Scînteia Tineretului, decembrie 1977 (Anul 33, nr. 8873-8899)

1977-12-01 / nr. 8873

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST SUCCESE DE PRESTIGIU PERIUŢE CONFERIM! PARTIDULUI JUDEŢUL SIBIU A ÎNDEPLINIT PLANUL PE PRIMII DOI ANI Al CINCINALULUI Telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu In telegrama adresată C.C. al F.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul ju­deţean de partid Sibiu, se scrie : In climatul însufleţitor de pu­ternică efervescenţă patriotică din preajma Conferinţei Naţio­nale a partidului, deschizătoare de noi orizonturi în viaţa pa­triei noastre, oamenii muncii din industria judeţului Sibiu — ro­mâni, germani, maghiari — ra­portează cu mindrie şi satisfac­ţie realizarea, la 30 noiembrie, a sarcinilor de plan pe primii doi ani ai cincinalului la pro­ducţia globală industrială. Realizarea cu 31 de zile mai devreme a planului pe primii doi ani din acest cincinal per­mite industriei judeţului obţine­rea peste prevederi, pînă la fi­nele anului, a unei producţii in­dustriale suplimentare în va­loare de 2,5 miliarde lei, aceas­ta constituind o elocventă dovadă a hotărîrii organizaţiilor noastre de partid, de masă şi obşteşti, a tuturor oamenilor muncii de a-şi îndeplini exemplar angaja­mentul pentru acest cincinal. Vă raportăm că producţia su­plimentară realizată se concre­tizează în 250 tone maşini şi utilaje pentru diferite ramuri ale economiei naţionale, 1600 autobasculante, 2 600 mc prefa­bricate din beton armat, 740 000 mp geamuri trase, aproape 2,5 milioane tricotaje, 270 000 mp ţesături textile, aproape 1200 tone preparate din carne, 400 tone unt, 600 tone brînzeturi, 425 tone produse zaharoase şi altele. Actionînd consecvent pentru afirmarea puternică a cuceriri­lor tehnico-ştiintifice s-au obţi­nut succese de seamă in dome­niul cercetării ştiinţifice şi al ingineriei tehnologice, al dez­voltării creativităţii maselor, al valorificării superioare a resur­selor interne, umane şi mate­riale. Chintesenţa acestor cău­tări creatoare o reprezintă, prin­tre altele, faptul că aproape 25 la sută din produsele realizate in această perioadă sunt noi şi reproiectate, iar 85 la sută din sporul de producţie s-a obţinut pe seama creşterii productivită­ţii muncii. Animaţi de dorinţa fierbinte de a munci mai mult şi mai bine, în condiţiile unei eficienţe crescînde a întregii activităţi economico-sociale, se spune în încheierea telegramei, oamenii muncii din industria judeţului Sibiu vă încredinţează, mult sti­mate tovarăşe secretar general, că in Întreaga lor activitate nu există obiectiv mai de preţ de­cit slujirea cu devotament a in­tereselor patriei, in scopul ac­celerării progresului nostru, al înaintării cu pași fermi pe dru­mul luminos al comunismului. PROGRAMUL PARTIDULUI - argumentele faptei, certitudinile devenirii COORDONATELE UNEI AGRICULTURI MODERNE, INTENSIVE, DE MARE RANDAMENT Evoluţia generală a economiei noastre atestă elocvent că trans­formarea socialistă a satului s-a desfăşurat în condiţiile creşterii an de an a producţiei agricole şi îmbunătăţirii continue a apro­vizionării populaţiei cu bunuri agro-alimentare. Cifrele privind saltul pe care l-a cunoscut a­­ceastă ramură în anii construc­ţiei socialismului şi cu deosebi­re în cincinalul 1971—1975, pe­rioadă în care, in ciuda condiţi­ilor climatice nefavorabile, a unor grele calamităţi naturale, producţia agricolă a crescut în­tr-un ritm mediu anual de circa 4,3 la sută, stau drept mărturia cea mai concludentă în acest sens. Dar adevăratul potenţial al agriculturii româneşti a fost pus în valoare în aceşti primi doi ani al cincinalului actual, cînd s-a realizat cea mai mare pro­ducţie agricolă din Istoria ţării. La cereale am obţinut în medie cu 4 milioane tone mai mult decit in cincinalul trecut, de aproape patru ori mai mult de­cit in anul 1950. De asemenea s-au asigurat creşteri însemnate ale producţiei de legume şi de plante tehnice, la unele culturi — floarea soarelui, cartofi, sfe­clă de zahăr — nivelul produc­ţiilor totale depăşind de 3 pină la 11 ori pe cel realizat in 1950. In zootehnie, producţiile au ajuns la 2,2 milioane tone carne în greutate vie, 45,4 milioane hectolitri lapte, 6,1 miliarde ouă. Toate aceste rezultate confirmă cu putere realismul politicii agrare a partidului nostru, al prevederilor planului cincinal actual, faptul că agricultura so­cialistă dispune de mari resurse şi posibilităţi. Orientările date de Congresul al XI-lea al P.C.R. au în vedere continuarea politicii de făurire a agriculturii intensive de înaltă productivitate în măsură să asigure din plin aprovizionarea cu produse agroalimentare a economiei, a întregului nostru popor. Sprijinul primit din partea statului de agricultură este continuu şi multilateral. Importante fonduri de investiţii sunt alocate sistematic pentru extinderea mecanizării, construc­ţii agrozootehnice, chimizare etc. Numai în primele 21 de luni ale cincinalului actual au fost date in folosinţă circa 3 000 de noi capacităţi. In această pe­rioadă fermele de vaci de lapte au sporit cu 79 423 de locuri, iar pentru tineret taurin cu încă 3 234 de locuri. Prin construirea noilor complexe, anual se asigu­ră încă 253 308 porci graşi, iar în complexele avicole nou în­fiinţate se obţine în plus 22 800 tone pui carne viu. Dotarea cu mijloace mecanizate a tuturor ramurilor şi sectoarelor agricul­turii, este de natură să garan­teze realizarea producţiilor ve­getale şi animaliere la nivelurile prevăzute, să accentueze pro­cesul înnoitor de apropiere a muncii din agricultură de cea din industrie. Numai in primii doi ani ai cincinalului agricul­tura a primit aproape 25 000 de tractoare, peste 10 000 combine autopropulsate, mii de maşini agregate şi instalaţii pentru me­canizarea lucrărilor in zootehnie. Folosirea eficientă a pămîntu­­lui, principalul mijloc de pro­ducţie în agricultură, conser­varea şi ridicarea continuă a fertilităţii lui, au constituit încă de la început sarcina deosebită în activitatea partidului şi sta­tului. In perioada 1 ianuarie 1976—30 septembrie 1977 au fost amenajate pentru irigare 335 877 hectare, au fost desecate 170 263 hectare şi au fost efectuate lu­crări de combatere a eroziunii solului pe 146 344 hectare. Dezvoltarea accelerată impri­mată agriculturii româneşti in acest cincinal va apropia mai puternic ţara noastră de statele lumii cu o agricultură modernă. Cu cele 23—24 milioane tone ce­reale, 11 milioane tone sfeclă de zahăr, 1,1 milioane tone floarea­­soarelui, 4,7 milioane tone le­gume şi circa 63 milioane hecto­litri lapte de vacă, cit se pre­vede a se realiza la sfîrşitul anu­lui 1980, România se va situa printre ţările lumii cu produc­ţiile cele mai mari pe locuitor. Ca urmare a fondurilor alocate în acest cincinal, agricultura va mai primi încă 70 000 noi trac­toare, zeci de mii de alte maşini agricole moderne de mare ran­dament, vor fi amenajate pentru irigaţii 3 milioane hectare, se vor face lucrări de desecări pe 1,1 milioane hectare şi realizarea unor ample acţiuni de combate­rea eroziunii solului. Tocmai in temeiul unor asemenea realităţi, Partidul Comunist Român a în­scris între principalele obiectiva ale politicii sale economice, realizarea unei agriculturi in­tensive, moderne, de mare ran­dament şi eficienţă economică, care să aibă la bază o largă aplicabilitate a ştiinţei şi tehni­cii înaintate. Actualul cincinal, cincinal al revoluţiei tehnico-ştiinţifice, im­pune creşterea aportului ştiinţei la rezolvarea problemelor puse in faţa agriculturii. Recolte de 10—15 tone porumb la hectar, 8—9 tone grîu sau orz, 50—75 tone sfeclă de zahăr sunt recolte ce se realizează de acum nu nu­mai pe terenuri experimentale ci şi în multe unităţi agricole de producţie. Folosirea mai in­tensă a cuceririlor biologiei mo­derne şi geneticii in scopul creării de noi soiuri şi hibrizi solicită din partea cercetătorilor, specialiştilor o contribuţie tot mai activă pentru progresul ra­pid al agriculturii noastre. Pen­tru aplicarea in practică a ştiin­ţei agricole, pentru folosirea optimă a noilor dotări cu grad inart de tehnicitate, numai in anul trecut, primul an al cinci­nalului , cele 13 facultăţi de profil au cuprins aproape 11 000 de tineri, iar în liceele de spe­cialitate alţi 69 000 de tineri care au învăţat meseria de agricul­tor. Caracteristic pentru procesul de modernizare şi dezvoltare in­tensivă a agriculturii noastre sunt implicaţiile pe plan social determinate de creşterea canti­tativă şi îmbunătăţirea calitativă a mijloacelor de mecanizare a proceselor de muncă, de înlo­cuire a tehnologiilor de produc­ţie învechite cu tehnologii mo­derne de tip industrial. Aceste schimbări radicale în caracterul muncii prestate la sate vor facili­ta şi mai mult transferul popu­laţiei rurale către ramuri neagri­cole şi, în primul rînd, către in­ OVIDIU MARIAN (Continuare in vag. a lll-a) • Noi şi noi suprafeţe altădată aride, slab productive şi-au sporit gradul de fertilitate prin efectuarea unor vaste şi complexe lucrări de îmbunătăţiri funciare. Astfel, au fost amenajate in vederea irigării 335 877 de hectare, au fost desecate 170 236 de hectare, iar combaterea eroziunii solului s-a făcut pe 146 344 ha. • Numărul vacilor de lapte in ferme specializate a crescut cu 79 433 de capete, iar cel al tineretului taurin cu 3 234 de capete. Prin complexele construite in această perioadă numărul de porci graşi pe an a crescut cu 253 308. In complexele avicole se obţin cu 22 800 tone carne in viu pe an mai mult decit la inceputul cincinalului. • Agricultura a fost dotată cu 24 890 de tractoare, 10 474 de combine autopropulsate şi alte 7 000 de maşini şi agregate agri­cole de diferite tipuri. Im noua Filatură de bumbac din Zalău PE DEALURILE COVURLUIULUI PĂMÎNTUL RODEŞTE CA-N CÎMPIE Locuri renumite pentru ariditatea lor produc acum mii de tone de grîu. „Anul acesta am obţinut 4 531 kg grîu la hectar. Este­ media cea mai bună pe judeţ şi am obţinut-o deoarece am aplicat in­tr-adevăr toate regulile agrotehnice" - declară Gheorghe Negrea, ingi­nerul șef al C.A.P. Cuca ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 873 6 PAGINI 30 BANI JOI 1 DECEMBRIE 1977 Oameni care durează înălţimile şantierului Şantierul care durează înălţimile oamenilor ÎN PAG. A 3-A: un reportaj despre entuziasmul şi pasiunea celor care muncesc pe şantierul tineretului de la Taşca, judeţul Neamţ Un act de justiţie istorică impus de lupta întregului nostru popor „Unirea Transilvaniei cu România a constituit înfăptuirea firească a năzuinţelor seculare de unitate ale poporului nostru, a visului pentru care au luptat şi s-au jertfit nenumărate generaţii de înaintaşi, împlinirea unei nece­sităţi obiective a înseşi dezvoltării istorice". (Din Programul Partidului Comunist Român) Sunt 59 de ani de cînd, pe cimpul lui Horea, la Alba Iu­lia, peste o sută de mii de ro­mâni veniţi din toată Transil­vania şi tot Banatul, sub faldu­rile tricolorului românesc şi-au rostit voinţa neclintită : „Vrem să ne unim cu Ţara O sută de mii de români, reuniţi in Marea Adunare Naţională — parlament constituant şi larg fo­rum popular —, au decis, îm­plinirea unei străvechi aspiraţii istorice. Transilvania s-a reunit cu România, votul democratic al purtătorilor de cuvînt ai milioa­nelor de români consemnînd re­venirea ei la patria mumă, aşa cum fusese de la începuturile Istoriei. Făurirea statului naţional unitar român se datorează în exclusivitate poporului care, prin propria-i forţă, şi-a impus voinţa, revendicîndu-şi dreptu­rile seculare, consfinţind la Alba Iulia ceea ce unitatea teritoriu­lui, a culturii, limbii şi obiceiu­rilor — întărite şi verificate de-a lungul unei îndelungate, continue şi zbuciumate istorii — îl îndemnau să facă. Şi a reuşit in pofida vicisitudinilor opresiu­nii la care a fost supus veacuri peste veacuri, legitimlndu-şi un ideal pe care niciodată nu l-a trecut sub tăcere, afirmîndu-l răspicat, cu tăria celor mai in­contestabile argumente. La Alba Iulia s-a încununat acum 59 de ani un drum ane­voios, presărat cu nenumărate jertfe şi sacrificii, cu dureri a­­junse la vîrsta multor veacuri. Un drum parcurs cu tenacitate la lumina flăcării nestinse a luptei pentru libertate şi unita­te naţională. Pe acest drum de­venit axa gravitaţională a în­tregii noastre istorii, de care s-au legat decisiv progresul şi viitorul ţării, strălucesc peste timp momente de culme. Mihai Viteazul, care la 1­600 a realizat unitatea celor trei ţâri româneşti, reînviind străve­chea Dacie. Marii cărturari ai Şcolii Ardelene, patrioţi în­flăcăraţi care prin opera lor culturală au promovat ideile unităţii naţionale precum şi drepturile care decurgeai din a­­devărul lor istoric. Pe drumul care urcă spre Unirea de la Alba Iulia se află şi răscoala ţăranilor conduşi de Horea, Cloş­ca şi Crişan, dar şi revoluţia lui Tudor Vladimirescu de la 1821. Şi vin mai apoi acele cruciale evenimente : revoluţia paşoptiş­tilor, unirea din 1859, neatârna­rea dobindită cu singe şi sabia in mină la 1877. Iar drumul a continuat, in lumina aceleiaşi neostenite lupte între purtătorii acestei ştafete multiseculare a­­firmîndu-se mişcarea muncito­rească, socialiştii, ca o forţă po­litică şi socială dintre cele mai importante în apărarea intere­selor vitale ale tării. Războiul mondial declanșat In 1914, confruntarea sîngeroasă dintre puterile imperialiste au grăbit lucrurile. Atunci, In 1916, după doi ani de neutralitate, TRAIAN GANJU (Continuare In pag. a ll-a) Alba luliar 1 decembrie 1918 CONSTITUIREA STATULUI NATIONAL UNITAR ROMÂN Condiţia spiritului tînăr Din nenumăratele privilegii ale tinereţii, să ne oprim, în această împrejurare, la ceea ce se poate numi prospeţi­mea psihologică, altfel spus disponibilitatea vie de a ne mira şi a ne impresiona, de a ne făuri, cu fervoare, idea­luri şi de a lupta, cu toată energia, pentru realizarea lor, intîlnim de multe ori prin­tre noi semeni de-ai noştri, mai vîrstnici sau mai tineri, manifestind o blazare supe­rioară, un flegmatism de don­juani ai spiritului, o arogan­ţă de atotştiutori care, adi­că, nu mai au nici o rezervă de entuziasm, pentru care dictonul horaţian nil admi­rări­i pare a fi deviza şi stea­gul vieţii. De multe ori, pen­tru cei ce se epatează uşor, asemenea inşi sunt saturaţi de cultură sau de viaţă, au toţi porii încărcaţi cu expe­rienţa şi fantezia lumii şi, din această cauză, nemaia­­vînd ce învăţa, nu mai pot vibra. Totul pentru ei este deja vu, afişează un aer me­fistofelic ,privind pe cei din jur, care creează cu pasiune ori se agită pentru idei, pen­tru probleme, cu o maliţioasă compasiune. Dacă-l întrebi, pe un blazat, despre un scri­itor contemporan, îl „supri­mă" din două vorbe, filozo­fia o are la degetul mic, u­­niversul însuşi i se pare „o glumă". Spuneam că ase­menea inşi fac pe omnisci­enţii, indiferenţa sau blaza­rea lor ar avea la bază un exces în ordinea cunoaşterii. Ştiu totul, şi ceva pe deasu­pra, cum ar fi spus Pico de la Mirandola. De unde, urmea­ză decepţia, resemnarea, in­diferenţa, blazarea. Cu alte cuvinte, depunerea tuturor ar­melor fără de care omul de­vine o victimă a vieţii, iar existenţa însăşi un non­sens sau un act stupid. Dacă e­­xaminăm însă, cu luciditate, psihologia defetistă şi sterilă ajungem la concluzii exact opuse : blazarea este rezul­tatul unei insuficienţe în or­dinea cunoaşterii şi a expe­rienţei, prin urmare rezulta­tul unei infirmităţi. Căci ade­văraţii învăţaţi ori cunoscă­tori ai vieţii, au vie conştiinţa limitelor cunoaşterii, a carac­terului ei relativ. Cu cit ştim mai multe, ne dăm seama cît de puţin ştim. Iar conşti­inţa limitelor cunoaşterii noastre este un permanent stimulent de a ne depăşi, a cunoaşte cît mai mult din in­finitul cunoaşterii. Departe de a descuraja sau obosi, as­piraţia aceasta, a permanen­tei cunoaşteri este una din cele mai caracteristice parti­cularităţi umane. Mai mult, una din condiţiile existenţei umane, însă şi de menţinere a ei într-o perpetuă tinere­ţe. Un fapt de ordin empiric poate fi o dovadă că efortul permanent de muncă, de cu­noaştere nu numai că nu duce la oboseală, dimpotri­vă , un medic francez a constatat că longevivii se re­crutează dintre oamenii care muncesc cel mai mult în viaţă, nu dintre comozi, le­neşi sau chiulangii. Blaza­rea ilustrează o infirmitate : incapacitatea de a vibra, o­­boseala spiritului, a sensibi­lităţii, a capacităţii de înţe­legere şi pătrundere a lumii, fiind incompatibilă cu crea­ţia, cu construcţia, cu însăşi raţiunea de a fi a omului. Se înţelege de la sine că cei blazaţi n-au nimic comun cu tinereţea, chiar dacă, cro­nologic, sînt tineri. Pe de altă parte am întîlnit şi întîlnim septuagenari sau octogenari de o neistovită prospeţime a sensibilităţii, care reacţio­nează „tinereşte" la specta­colul vieţii, nu numai ca sim­pli spectatori ci dinlăuntru, ca participanţi efectivi. Cei care i-am cunoscut pe Ar­­ghezi sau Călinescu, în ulti­mii ani ai vieţii lor, ne-am dat seama că ei erau cu mult mai tineri, sufleteşte, decît atîţia contemporani mai puţin vîrstnici. Căci ade­vărata vîrstă este a sufletu­lui şi a minţii, şi nu a certi­ficatului de naştere. Cît timp nu vom înceta să credem în­­tr-un ideal, încercînd să ni-l apropiem, cît timp ne vom mira „copilăreşte" de cele din jur, să n-avem nici o gri­jă ! Sîntem încă tineri. Pagina a ll-a : • EDUCAREA PRIN MUNCĂ SI PENTRU MUNCA A STU­DENŢILOR SA FIE RIDICATA LA EXIGENTELE CINCINALU­LUI REVOLUŢIEI TEHNICO­ŞTIINŢIFICE (Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a U.A.S.C. din Cen­trul universitar Bucureşti) » MANUALUL PENTRU LI­CEUL DE SPECIALITATE este, aşa cum ar trebui să fie, un promotor al noului in ştiinţă şi tehnică ? • CITITORII S-AU ADRESAT ZIARULUI, organele de re­sort răspund Pagina a IV-a : • RETORICA MELANCOLIEI (Cronică literară) • PREA PUŢINĂ DRAGOSTE ŞI PREA MULT CALCUL (Să discutăm despre tinereţe, educaţie, răspunderi) • INTR-O ZI OBISNUITA... (Foto-ancheta „Scînteii tine­retului" pe teme cetăţeneşti) Pagina a V-a : • A FI NOU IN ÎNTREPRIN­DERE NU ÎNSEAMNĂ A FI LĂSAT LA URMA PREOCU­PARILOR (Tineretul marilor familii muncitoreşti) • Rubricile SPORT şi AZI

Next