Scînteia Tineretului, decembrie 1977 (Anul 33, nr. 8873-8899)
1977-12-01 / nr. 8873
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST SUCCESE DE PRESTIGIU PERIUŢE CONFERIM! PARTIDULUI JUDEŢUL SIBIU A ÎNDEPLINIT PLANUL PE PRIMII DOI ANI Al CINCINALULUI Telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu In telegrama adresată C.C. al F.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul judeţean de partid Sibiu, se scrie : In climatul însufleţitor de puternică efervescenţă patriotică din preajma Conferinţei Naţionale a partidului, deschizătoare de noi orizonturi în viaţa patriei noastre, oamenii muncii din industria judeţului Sibiu — români, germani, maghiari — raportează cu mindrie şi satisfacţie realizarea, la 30 noiembrie, a sarcinilor de plan pe primii doi ani ai cincinalului la producţia globală industrială. Realizarea cu 31 de zile mai devreme a planului pe primii doi ani din acest cincinal permite industriei judeţului obţinerea peste prevederi, pînă la finele anului, a unei producţii industriale suplimentare în valoare de 2,5 miliarde lei, aceasta constituind o elocventă dovadă a hotărîrii organizaţiilor noastre de partid, de masă şi obşteşti, a tuturor oamenilor muncii de a-şi îndeplini exemplar angajamentul pentru acest cincinal. Vă raportăm că producţia suplimentară realizată se concretizează în 250 tone maşini şi utilaje pentru diferite ramuri ale economiei naţionale, 1600 autobasculante, 2 600 mc prefabricate din beton armat, 740 000 mp geamuri trase, aproape 2,5 milioane tricotaje, 270 000 mp ţesături textile, aproape 1200 tone preparate din carne, 400 tone unt, 600 tone brînzeturi, 425 tone produse zaharoase şi altele. Actionînd consecvent pentru afirmarea puternică a cuceririlor tehnico-ştiintifice s-au obţinut succese de seamă in domeniul cercetării ştiinţifice şi al ingineriei tehnologice, al dezvoltării creativităţii maselor, al valorificării superioare a resurselor interne, umane şi materiale. Chintesenţa acestor căutări creatoare o reprezintă, printre altele, faptul că aproape 25 la sută din produsele realizate in această perioadă sunt noi şi reproiectate, iar 85 la sută din sporul de producţie s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Animaţi de dorinţa fierbinte de a munci mai mult şi mai bine, în condiţiile unei eficienţe crescînde a întregii activităţi economico-sociale, se spune în încheierea telegramei, oamenii muncii din industria judeţului Sibiu vă încredinţează, mult stimate tovarăşe secretar general, că in Întreaga lor activitate nu există obiectiv mai de preţ decit slujirea cu devotament a intereselor patriei, in scopul accelerării progresului nostru, al înaintării cu pași fermi pe drumul luminos al comunismului. PROGRAMUL PARTIDULUI - argumentele faptei, certitudinile devenirii COORDONATELE UNEI AGRICULTURI MODERNE, INTENSIVE, DE MARE RANDAMENT Evoluţia generală a economiei noastre atestă elocvent că transformarea socialistă a satului s-a desfăşurat în condiţiile creşterii an de an a producţiei agricole şi îmbunătăţirii continue a aprovizionării populaţiei cu bunuri agro-alimentare. Cifrele privind saltul pe care l-a cunoscut această ramură în anii construcţiei socialismului şi cu deosebire în cincinalul 1971—1975, perioadă în care, in ciuda condiţiilor climatice nefavorabile, a unor grele calamităţi naturale, producţia agricolă a crescut într-un ritm mediu anual de circa 4,3 la sută, stau drept mărturia cea mai concludentă în acest sens. Dar adevăratul potenţial al agriculturii româneşti a fost pus în valoare în aceşti primi doi ani al cincinalului actual, cînd s-a realizat cea mai mare producţie agricolă din Istoria ţării. La cereale am obţinut în medie cu 4 milioane tone mai mult decit in cincinalul trecut, de aproape patru ori mai mult decit in anul 1950. De asemenea s-au asigurat creşteri însemnate ale producţiei de legume şi de plante tehnice, la unele culturi — floarea soarelui, cartofi, sfeclă de zahăr — nivelul producţiilor totale depăşind de 3 pină la 11 ori pe cel realizat in 1950. In zootehnie, producţiile au ajuns la 2,2 milioane tone carne în greutate vie, 45,4 milioane hectolitri lapte, 6,1 miliarde ouă. Toate aceste rezultate confirmă cu putere realismul politicii agrare a partidului nostru, al prevederilor planului cincinal actual, faptul că agricultura socialistă dispune de mari resurse şi posibilităţi. Orientările date de Congresul al XI-lea al P.C.R. au în vedere continuarea politicii de făurire a agriculturii intensive de înaltă productivitate în măsură să asigure din plin aprovizionarea cu produse agroalimentare a economiei, a întregului nostru popor. Sprijinul primit din partea statului de agricultură este continuu şi multilateral. Importante fonduri de investiţii sunt alocate sistematic pentru extinderea mecanizării, construcţii agrozootehnice, chimizare etc. Numai în primele 21 de luni ale cincinalului actual au fost date in folosinţă circa 3 000 de noi capacităţi. In această perioadă fermele de vaci de lapte au sporit cu 79 423 de locuri, iar pentru tineret taurin cu încă 3 234 de locuri. Prin construirea noilor complexe, anual se asigură încă 253 308 porci graşi, iar în complexele avicole nou înfiinţate se obţine în plus 22 800 tone pui carne viu. Dotarea cu mijloace mecanizate a tuturor ramurilor şi sectoarelor agriculturii, este de natură să garanteze realizarea producţiilor vegetale şi animaliere la nivelurile prevăzute, să accentueze procesul înnoitor de apropiere a muncii din agricultură de cea din industrie. Numai in primii doi ani ai cincinalului agricultura a primit aproape 25 000 de tractoare, peste 10 000 combine autopropulsate, mii de maşini agregate şi instalaţii pentru mecanizarea lucrărilor in zootehnie. Folosirea eficientă a pămîntului, principalul mijloc de producţie în agricultură, conservarea şi ridicarea continuă a fertilităţii lui, au constituit încă de la început sarcina deosebită în activitatea partidului şi statului. In perioada 1 ianuarie 1976—30 septembrie 1977 au fost amenajate pentru irigare 335 877 hectare, au fost desecate 170 263 hectare şi au fost efectuate lucrări de combatere a eroziunii solului pe 146 344 hectare. Dezvoltarea accelerată imprimată agriculturii româneşti in acest cincinal va apropia mai puternic ţara noastră de statele lumii cu o agricultură modernă. Cu cele 23—24 milioane tone cereale, 11 milioane tone sfeclă de zahăr, 1,1 milioane tone floareasoarelui, 4,7 milioane tone legume şi circa 63 milioane hectolitri lapte de vacă, cit se prevede a se realiza la sfîrşitul anului 1980, România se va situa printre ţările lumii cu producţiile cele mai mari pe locuitor. Ca urmare a fondurilor alocate în acest cincinal, agricultura va mai primi încă 70 000 noi tractoare, zeci de mii de alte maşini agricole moderne de mare randament, vor fi amenajate pentru irigaţii 3 milioane hectare, se vor face lucrări de desecări pe 1,1 milioane hectare şi realizarea unor ample acţiuni de combaterea eroziunii solului. Tocmai in temeiul unor asemenea realităţi, Partidul Comunist Român a înscris între principalele obiectiva ale politicii sale economice, realizarea unei agriculturi intensive, moderne, de mare randament şi eficienţă economică, care să aibă la bază o largă aplicabilitate a ştiinţei şi tehnicii înaintate. Actualul cincinal, cincinal al revoluţiei tehnico-ştiinţifice, impune creşterea aportului ştiinţei la rezolvarea problemelor puse in faţa agriculturii. Recolte de 10—15 tone porumb la hectar, 8—9 tone grîu sau orz, 50—75 tone sfeclă de zahăr sunt recolte ce se realizează de acum nu numai pe terenuri experimentale ci şi în multe unităţi agricole de producţie. Folosirea mai intensă a cuceririlor biologiei moderne şi geneticii in scopul creării de noi soiuri şi hibrizi solicită din partea cercetătorilor, specialiştilor o contribuţie tot mai activă pentru progresul rapid al agriculturii noastre. Pentru aplicarea in practică a ştiinţei agricole, pentru folosirea optimă a noilor dotări cu grad inart de tehnicitate, numai in anul trecut, primul an al cincinalului , cele 13 facultăţi de profil au cuprins aproape 11 000 de tineri, iar în liceele de specialitate alţi 69 000 de tineri care au învăţat meseria de agricultor. Caracteristic pentru procesul de modernizare şi dezvoltare intensivă a agriculturii noastre sunt implicaţiile pe plan social determinate de creşterea cantitativă şi îmbunătăţirea calitativă a mijloacelor de mecanizare a proceselor de muncă, de înlocuire a tehnologiilor de producţie învechite cu tehnologii moderne de tip industrial. Aceste schimbări radicale în caracterul muncii prestate la sate vor facilita şi mai mult transferul populaţiei rurale către ramuri neagricole şi, în primul rînd, către in OVIDIU MARIAN (Continuare in vag. a lll-a) • Noi şi noi suprafeţe altădată aride, slab productive şi-au sporit gradul de fertilitate prin efectuarea unor vaste şi complexe lucrări de îmbunătăţiri funciare. Astfel, au fost amenajate in vederea irigării 335 877 de hectare, au fost desecate 170 236 de hectare, iar combaterea eroziunii solului s-a făcut pe 146 344 ha. • Numărul vacilor de lapte in ferme specializate a crescut cu 79 433 de capete, iar cel al tineretului taurin cu 3 234 de capete. Prin complexele construite in această perioadă numărul de porci graşi pe an a crescut cu 253 308. In complexele avicole se obţin cu 22 800 tone carne in viu pe an mai mult decit la inceputul cincinalului. • Agricultura a fost dotată cu 24 890 de tractoare, 10 474 de combine autopropulsate şi alte 7 000 de maşini şi agregate agricole de diferite tipuri. Im noua Filatură de bumbac din Zalău PE DEALURILE COVURLUIULUI PĂMÎNTUL RODEŞTE CA-N CÎMPIE Locuri renumite pentru ariditatea lor produc acum mii de tone de grîu. „Anul acesta am obţinut 4 531 kg grîu la hectar. Este media cea mai bună pe judeţ şi am obţinut-o deoarece am aplicat intr-adevăr toate regulile agrotehnice" - declară Gheorghe Negrea, inginerul șef al C.A.P. Cuca ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 873 6 PAGINI 30 BANI JOI 1 DECEMBRIE 1977 Oameni care durează înălţimile şantierului Şantierul care durează înălţimile oamenilor ÎN PAG. A 3-A: un reportaj despre entuziasmul şi pasiunea celor care muncesc pe şantierul tineretului de la Taşca, judeţul Neamţ Un act de justiţie istorică impus de lupta întregului nostru popor „Unirea Transilvaniei cu România a constituit înfăptuirea firească a năzuinţelor seculare de unitate ale poporului nostru, a visului pentru care au luptat şi s-au jertfit nenumărate generaţii de înaintaşi, împlinirea unei necesităţi obiective a înseşi dezvoltării istorice". (Din Programul Partidului Comunist Român) Sunt 59 de ani de cînd, pe cimpul lui Horea, la Alba Iulia, peste o sută de mii de români veniţi din toată Transilvania şi tot Banatul, sub faldurile tricolorului românesc şi-au rostit voinţa neclintită : „Vrem să ne unim cu Ţara O sută de mii de români, reuniţi in Marea Adunare Naţională — parlament constituant şi larg forum popular —, au decis, împlinirea unei străvechi aspiraţii istorice. Transilvania s-a reunit cu România, votul democratic al purtătorilor de cuvînt ai milioanelor de români consemnînd revenirea ei la patria mumă, aşa cum fusese de la începuturile Istoriei. Făurirea statului naţional unitar român se datorează în exclusivitate poporului care, prin propria-i forţă, şi-a impus voinţa, revendicîndu-şi drepturile seculare, consfinţind la Alba Iulia ceea ce unitatea teritoriului, a culturii, limbii şi obiceiurilor — întărite şi verificate de-a lungul unei îndelungate, continue şi zbuciumate istorii — îl îndemnau să facă. Şi a reuşit in pofida vicisitudinilor opresiunii la care a fost supus veacuri peste veacuri, legitimlndu-şi un ideal pe care niciodată nu l-a trecut sub tăcere, afirmîndu-l răspicat, cu tăria celor mai incontestabile argumente. La Alba Iulia s-a încununat acum 59 de ani un drum anevoios, presărat cu nenumărate jertfe şi sacrificii, cu dureri ajunse la vîrsta multor veacuri. Un drum parcurs cu tenacitate la lumina flăcării nestinse a luptei pentru libertate şi unitate naţională. Pe acest drum devenit axa gravitaţională a întregii noastre istorii, de care s-au legat decisiv progresul şi viitorul ţării, strălucesc peste timp momente de culme. Mihai Viteazul, care la 1600 a realizat unitatea celor trei ţâri româneşti, reînviind străvechea Dacie. Marii cărturari ai Şcolii Ardelene, patrioţi înflăcăraţi care prin opera lor culturală au promovat ideile unităţii naţionale precum şi drepturile care decurgeai din adevărul lor istoric. Pe drumul care urcă spre Unirea de la Alba Iulia se află şi răscoala ţăranilor conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan, dar şi revoluţia lui Tudor Vladimirescu de la 1821. Şi vin mai apoi acele cruciale evenimente : revoluţia paşoptiştilor, unirea din 1859, neatârnarea dobindită cu singe şi sabia in mină la 1877. Iar drumul a continuat, in lumina aceleiaşi neostenite lupte între purtătorii acestei ştafete multiseculare afirmîndu-se mişcarea muncitorească, socialiştii, ca o forţă politică şi socială dintre cele mai importante în apărarea intereselor vitale ale tării. Războiul mondial declanșat In 1914, confruntarea sîngeroasă dintre puterile imperialiste au grăbit lucrurile. Atunci, In 1916, după doi ani de neutralitate, TRAIAN GANJU (Continuare In pag. a ll-a) Alba luliar 1 decembrie 1918 CONSTITUIREA STATULUI NATIONAL UNITAR ROMÂN Condiţia spiritului tînăr Din nenumăratele privilegii ale tinereţii, să ne oprim, în această împrejurare, la ceea ce se poate numi prospeţimea psihologică, altfel spus disponibilitatea vie de a ne mira şi a ne impresiona, de a ne făuri, cu fervoare, idealuri şi de a lupta, cu toată energia, pentru realizarea lor, intîlnim de multe ori printre noi semeni de-ai noştri, mai vîrstnici sau mai tineri, manifestind o blazare superioară, un flegmatism de donjuani ai spiritului, o aroganţă de atotştiutori care, adică, nu mai au nici o rezervă de entuziasm, pentru care dictonul horaţian nil admirării pare a fi deviza şi steagul vieţii. De multe ori, pentru cei ce se epatează uşor, asemenea inşi sunt saturaţi de cultură sau de viaţă, au toţi porii încărcaţi cu experienţa şi fantezia lumii şi, din această cauză, nemaiavînd ce învăţa, nu mai pot vibra. Totul pentru ei este deja vu, afişează un aer mefistofelic ,privind pe cei din jur, care creează cu pasiune ori se agită pentru idei, pentru probleme, cu o maliţioasă compasiune. Dacă-l întrebi, pe un blazat, despre un scriitor contemporan, îl „suprimă" din două vorbe, filozofia o are la degetul mic, universul însuşi i se pare „o glumă". Spuneam că asemenea inşi fac pe omniscienţii, indiferenţa sau blazarea lor ar avea la bază un exces în ordinea cunoaşterii. Ştiu totul, şi ceva pe deasupra, cum ar fi spus Pico de la Mirandola. De unde, urmează decepţia, resemnarea, indiferenţa, blazarea. Cu alte cuvinte, depunerea tuturor armelor fără de care omul devine o victimă a vieţii, iar existenţa însăşi un nonsens sau un act stupid. Dacă examinăm însă, cu luciditate, psihologia defetistă şi sterilă ajungem la concluzii exact opuse : blazarea este rezultatul unei insuficienţe în ordinea cunoaşterii şi a experienţei, prin urmare rezultatul unei infirmităţi. Căci adevăraţii învăţaţi ori cunoscători ai vieţii, au vie conştiinţa limitelor cunoaşterii, a caracterului ei relativ. Cu cit ştim mai multe, ne dăm seama cît de puţin ştim. Iar conştiinţa limitelor cunoaşterii noastre este un permanent stimulent de a ne depăşi, a cunoaşte cît mai mult din infinitul cunoaşterii. Departe de a descuraja sau obosi, aspiraţia aceasta, a permanentei cunoaşteri este una din cele mai caracteristice particularităţi umane. Mai mult, una din condiţiile existenţei umane, însă şi de menţinere a ei într-o perpetuă tinereţe. Un fapt de ordin empiric poate fi o dovadă că efortul permanent de muncă, de cunoaştere nu numai că nu duce la oboseală, dimpotrivă , un medic francez a constatat că longevivii se recrutează dintre oamenii care muncesc cel mai mult în viaţă, nu dintre comozi, leneşi sau chiulangii. Blazarea ilustrează o infirmitate : incapacitatea de a vibra, oboseala spiritului, a sensibilităţii, a capacităţii de înţelegere şi pătrundere a lumii, fiind incompatibilă cu creaţia, cu construcţia, cu însăşi raţiunea de a fi a omului. Se înţelege de la sine că cei blazaţi n-au nimic comun cu tinereţea, chiar dacă, cronologic, sînt tineri. Pe de altă parte am întîlnit şi întîlnim septuagenari sau octogenari de o neistovită prospeţime a sensibilităţii, care reacţionează „tinereşte" la spectacolul vieţii, nu numai ca simpli spectatori ci dinlăuntru, ca participanţi efectivi. Cei care i-am cunoscut pe Arghezi sau Călinescu, în ultimii ani ai vieţii lor, ne-am dat seama că ei erau cu mult mai tineri, sufleteşte, decît atîţia contemporani mai puţin vîrstnici. Căci adevărata vîrstă este a sufletului şi a minţii, şi nu a certificatului de naştere. Cît timp nu vom înceta să credem într-un ideal, încercînd să ni-l apropiem, cît timp ne vom mira „copilăreşte" de cele din jur, să n-avem nici o grijă ! Sîntem încă tineri. Pagina a ll-a : • EDUCAREA PRIN MUNCĂ SI PENTRU MUNCA A STUDENŢILOR SA FIE RIDICATA LA EXIGENTELE CINCINALULUI REVOLUŢIEI TEHNICOŞTIINŢIFICE (Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a U.A.S.C. din Centrul universitar Bucureşti) » MANUALUL PENTRU LICEUL DE SPECIALITATE este, aşa cum ar trebui să fie, un promotor al noului in ştiinţă şi tehnică ? • CITITORII S-AU ADRESAT ZIARULUI, organele de resort răspund Pagina a IV-a : • RETORICA MELANCOLIEI (Cronică literară) • PREA PUŢINĂ DRAGOSTE ŞI PREA MULT CALCUL (Să discutăm despre tinereţe, educaţie, răspunderi) • INTR-O ZI OBISNUITA... (Foto-ancheta „Scînteii tineretului" pe teme cetăţeneşti) Pagina a V-a : • A FI NOU IN ÎNTREPRINDERE NU ÎNSEAMNĂ A FI LĂSAT LA URMA PREOCUPARILOR (Tineretul marilor familii muncitoreşti) • Rubricile SPORT şi AZI