Scînteia Tineretului, februarie 1978 (Anul 34, nr. 8925-8948)

1978-02-01 / nr. 8925

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Incepind de an­, 1 februarie 1978, noi categorii de oameni ai muncii beneficiau de majorarea retribuţiei EXPRESIE­I UMANULUI POLITICII PARTIDULUI NOSTRU, CĂREIA TREBUIE SĂ I RĂSPUNDEM PRIN NOI SI MOBILIZATOARE FAPTE DE MUNCĂ CA URMARE A MAJORĂRII RETRIBUŢIEI, VENITURI IN PLUS REALIZATE DE OAMENII MUNCII TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII • Un şef de coloană auto încadrat în clasa 16 (bază) nivelul II de retribuire 270 lei • Un mecanic de locomotivă incadrat în grupa IV (manevră) la nivel de bază va obţine în plus 356 lei © Un electromecanic T.T.R. la categoria III bază re­țea energie electrică B 251 lei INDUSTRIA STICLEI © Un muncitor categoria 2 bază, treapta I 240 lei © Un muncitor, categoria 3 bază, treapta I 258 lei © Un muncitor categoria 3 bază, treapta III 268 lei INDUSTRIA CONFECȚII PIELE • Un muncitor categoria 1 bază, treapta III 241 lei © Un muncitor categoria 2 bază, treapta I 250 lei © Un muncitor categoria 3 bază, treapta I 269 lei INDUSTRIA DE PRELUCRARE A CAUCIUCULUI . © Un muncitor categoria 1 bază, treapta II 251 lei • Un muncitor categoria 2 bază 260 lei • Un muncitor categoria 2 bază, treapta III 274 lei Creșterea in ritm inuit a po­tenţialului economic al ţării noastre, dezvoltarea şi moderni­zarea industriei, a agriculturii, a tuturor ramurilor economiei naţionale, perfecţionarea orga­nizării muncii şi a producţiei asigură, se ştie, condiţiile ne­cesare pentru creşterea mai ac­centuată a nivelului de trai, a bunăstării materiale şi spiritua­le a întregului popor. Tocmai în baza rezultatelor bune obţi­nute, pe primii doi ani ai cin­cinalului, în aceste direcţii prioritare ale activităţii noastre, din iniţiativa secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost luată hotărîrea reeşalonării pe ra­muri şi activităţi a majorării retribuţiei prevăzute pentru e­­tapa I 1978, incit aceasta să se încheie la 1 iunie şi nu la 1 septembrie cum se prevăzuse iniţial. Ca urmare a acestei măsuri, nouă şi elocventă expresie a grijii partidului pen­tru ridicarea bunăstării poporu­lui, oamenii muncii vor bene­ficia de venituri suplimentare în valoare de peste 2 miliarde lei. De astăzi se majorează retri­buţiile personalului muncitor din alte patru noi ramuri eco­nomice, faţă de numai o ramu­ră, cit se prevăzuse iniţial. Ast­fel vor beneficia de venituri sporite peste 500 000 oameni ai muncii din transporturi, tele­comunicaţii, industria pielăriei, blănăriei şi încălţămintei, in­dustria sticlei, porţelanului şi faianţei. Aceste importante spo­ruri de venituri, acordate cu o lună înainte de prevederile ini­ţiale în industria pielăriei, blă­năriei şi încălţămintei şi cu 4 luni mai devreme lucrătorilor din telecomunicaţii, industria sticlei, porţelanului şi faianţei, înseamnă de fapt posibilităţi mai mari de satisfacere a cerin­ţelor materiale şi spirituale pentru cei care vor beneficia de majorarea retribuţiei. Aşa cum se cunoaşte, creşte­rile de retribuţii sunt substan­ţiale, între 17,3 la sută şi 15,8 la sută, sporurile de cîştiguri ridi­­cîndu-se la muncitorii tineri pînă la aproape 400 lei. Pe de altă parte trebuie subliniat că de această nouă măsură benefi­ciază un mare număr de tineri, vîrsta medie a majorităţii co­lectivelor de muncă ce-şi des­făşoară activitatea în ramurile arătate mai sus fiind de 23—24 de ani. De fapt, majoritatea fa­bricilor de porţelan, sticlărie, faianţă, multe din întreprinde­rile de blănărie şi încălţăminte au fost puse in funcţiune în cincinalul trecut sau chiar în ultimii doi ani, forţa de muncă a acestor unităţi fiind în majori­tate tînără. Putem aminti aici întreprinderea de porţelan me­naj din Curtea de Argeş, în­treprinderea de porţelan din Alba Iulia, noile fabrici de sti­clărie din Dorohoi, Bistriţa, Tirgu-Jiu, cele de geamuri de la Buzău şi Scăieni, unde mii de tineri au create cele mai bune condiţii de viaţă şi muncă. In transporturi şi telecomunicaţii, ramuri ce au cunoscut o puter­nică dezvoltare în ultima vre­me, tinerii,­proaspeţii absolvenţi ai institutelor politehnice şi ai liceelor de specialitate, deţinînd de asemenea ponderea. In aceste condiţii se înţelege de ce tineretul va trebui să-şi amplifice şi mai mult eforturi­le de muncă şi creaţie pentru a-şi aduce o substanţială contribuţie la traducerea în via­ţă a Programului suplimentar de dezvoltare economico-socială a României pînă în 1980. Subli­niam la început că hotărîrea de reeşalonare a majorării retribu­ţiei a fost posibilă în urma re­zultatelor bune obţinute în ac­tivitatea depusă pe primii doi ani ai cincinalului, în spiritul ideilor cuprinse în Raportul prezentat de secretarul general al partidului la Conferinţa Na­ţională a partidului, trebuie a­­rătat că intre programele pri­vind creşterea suplimentară a producţiei şi a nivelului de trai există o indisolubilă şi dialec­tică legătură, acestea constitu­­indu-se intr-un tot unitar. „Nu­mai realizarea lor concomiten­tă şi în întregime — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — poate asigura dezvoltarea acce­lerată a economiei naţionale şi NICOLAE MILITARU (Continuare in pag. a 4-a) Sudorul Constantin Şerb, unul dintre cei mai buni muncitori de la Întreprinderea de utilaj chimic — Făgăraș Foto : VALERIU TANASOF Din întreaga ţară, ginduri şi sentimente de profundă stimă, dragoste şi recunoştinţă MESAJE ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII A 60 DE ANI DE VIAŢA ŞI A PESTE 45 DE ANI DE ACTIVITATE REVOLUŢIONARA (în pagina a 3-a) Calde felicitări de peste hotare adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu . (în pagina a 5-a) FECIORII VRÎNCIOAIEI DIN... TELEORMAN Dacă frumoasa legendă a Vrincioaiei şi a celor şapte fe­ciori ai săi ar fi adevărată, şi de ce n-ar fi ?, atunci fără îndo­ială că urmaşii lor n-au rămas cu toţii in ţinuturile cărora le-au dat un nume, ale Vrancei, ci de bună seamă s-au răspindit ca seminţele florilor şi ale stejari­lor peste toate plaiurile româ­neşti. Pentru că milioane de ti­neri le seamănă astăzi prin ceea ce aveau feciorii din­ legendă mai nobil şi măreţ :­­ fierbinte patriotism, cutezanţă in muncă şi viaţă, agerimea minţii şi căl­dura sufletească. Cei trei feciori ai familiei Vrinceanu din Ţigăneşti-Teleor­­man poate au sau poate n-au vreo legătură prin numele lor cu cei din legendă, dar aceasta nici nu are vreo importanţă. Ei la seamănă insă negreşit prin cele mai alese calităţi ale inimii şi conştiinţei lor. Sunt toţi trei — Titi, Timotei şi Florea — electricieni la întreprinderea de maşini-unelte şi agregate Bucu­reşti, nu orice electricieni şi nu orice muncitori, ci dintre aceia care fac cinste uzinei şi colecti­vului prin hărnicia, priceperea şi conştiinţa lor muncitorească. — Cel mai mare dintre ei — Titi — are 30 de ani — îmi spu­ne Vasile Grădişteanu, secreta­rul comitetului U.T.C. — şi este muncitor fruntaş. A fost ales ca REPORTAJ secretar adjunct al comitetului de partid pe întreprindere. Cel mijlociu — Timotei — de 26 de ani, este şi el muncitor fruntaş şi membru de partid, iar uteciştii l-au ales secretar al organizaţiei U.T.C. din atelierul lor. Me­zinul Florea are 24 de ani şi nu este cu nimic mai prejos decit fraţii lui. Tot fruntaş este şi el, iar în orga­nizaţia U.T.C. din care face par­te a fost ales ca secretar adjunct. Toţi trei, adaugă Vasile Grădiş­teanu, sunt un frumos exemplu de conduită muncitorească, in uzina şi în familia lor, şi se spune deseori că principiile şi normele muncii şi vieţii comu­niştilor au devenit pentru ei, ca pentru cei mai mulţi tineri din colectivul nostru, legi fireşti de fiecare zi, definitiv asimilate în conştiinţă şi comportament. Am stat de vorbă cu ei şi i-am întrebat care socotesc că sunt cele mai mari satisfacţii pe care le-a oferit viaţa pînă acum şi spre ce aspiră de aici înainte ? Altfel, o întrebare pe care o re­petăm deseori, dar la care cei în­trebaţi răspund fiecare cu bio­grafia sa, cu simţămintele lui proprii. — Părinţii noştri — spune cel mai mare dintre .,feciorii prin­­cioaieî", sint amindoi de meserie muncitori lăcătuşi. Noi n-am vrut să ne îndepărtăm de unde- R. LAL (Continuare in pag. a 4-a) Casa de cultură din Focşani Foto : GHEORGHE CUCU ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 8 925 6 PAGINI 30 BANI MIERCURI 1 FEBRUARIE 1978 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Israelului Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit marţi dupâ­­amiază pe Aba Gefen, care şi-a prezentat scrisorile de acredita­re în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Israelului in Republica Socia­listă România. Cu acest prilej, preşedintele Republicii Socialiste România şi ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Israelului au rostit scurte alocuţiuni. După solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut într-o atmosferă cor­dială cu ambasadorul Israelu­lui Abba Gefen. La solemnitate şi la convor­bire au participat George Maco­­vescu, ministrul afacerilor ex­terne, şi Silviu Curticeanu, se­cretar prezidenţial şi al Consi­liului de Stat. Au fost, de asemenea, de faţă membri ai Ambasadei Israelu­lui la Bucureşti. In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU CUVÎNTARE LA ADUNAREA FESTIVĂ PRILEJUITĂ DE SĂRBĂTORIREA ÎMPLINIRII A 60 DE ANI DE VIAŢĂ ŞI A PESTE 45 DE ANI DE ACTIVITATE REVOLUŢIONARĂ - 25 IANUARIE 1978 - MESAJUL adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU colectivului Teatrului Naţional „I.I.Caragiale“ din Bucureşti Dragi tovarăşi, Sărbătorirea a 125 de ani de la inaugurarea Teatrului Naţional din Bucureşti îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa dumneavoas­tră, slujitori ai primei scene dramatice, pre­cum şi tuturor celor ce muncesc pe tărimul artei teatrale, calde felicitări şi urări de noi succese în activitatea nobilă pe care o desfăş­şuraţi pentru dezvoltarea şi înflorirea culturii noastre socialiste, în cei 125 de ani de existenţă, Teatrul Na­ţional din Bucureşti s-a afirmat ca o înaltă tribună de educaţie civică şi patriotică, contri­buind eficient la deşteptarea şi închegarea conştiinţei naţionale, la împlinirea marilor as­piraţii de unitate, libertate şi independenţă ale poporului, la cultivarea celor mai de seamă idei umaniste şi progresiste ale societăţii ro­mâneşti, în anii socialismului, teatrul s-a an­gajat profund în viaţa socială a naţiunii noas­tre, participind activ, alături de întregul front al culturii şi artei româneşti, la înfăptuirea politicii partidului, al cărei ţel fundamental este făurirea unui om nou, educat in spiritul patriotismului revoluţionar, animat de idealu­rile socialismului şi comunismului. " Aniversarea Teatrului Naţional are loc în condiţiile in care întregul n­ostru popor desfă­şoară o intensă activitate, pe toate planurile vieţii materiale, ştiinţifice şi culturale, con­­centrindu-şi energiile şi forţele sale creatoare in direcţia înfăptuirii istoricelor hotărîri adop­tate de Congresul al XI-Iea, de Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, pre­cum şi de recenta Conferinţă Naţională a partidului, a transpunerii ferme în viaţă a Programului partidului de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înain­tare a României spre­ comunism. La această amplă activitate sunt chemaţi să-şi aducă din plin contribuţia , alături de ceilalţi oameni de artă şi cultură, de întregul popor — şi slu­jitorii teatrului românesc, căruia partidul şi statul nostru socialist i-au creat condiţii opti­me de dezvoltare. Astăzi, în ţara noastră îşi desfăşoară activitatea un număr de 64 de tea­tre dramatice, muzicale, de operă, operetă şi estradă — din care şapte în limbile maghiară, două în germană — precum şi alte formaţiuni artistice teatrale, care joacă un rol tot mai important în viaţa cultural-artistică a societă­ţii. In cadrul acestui puternic detaşament al artei noastre noi, Teatrul Naţional trebuie să aducă o contribuţie de prim ordin. Continuînd frumoasele sale tradiţii, Teatrul Naţional este chemat ca, împreună cu întreaga noastră miş­care teatrală, cu toţi creatorii de artă ai ţării, să-şi intensifice eforturile închinate scopului profund umanist de a contribui la înflorirea spiritualităţii noastre socialiste, la făurirea unor noi valori de înaltă ţinută educativă, spo­­rindu-şi astfel tot mai mult prestigiul de care se bucură in ţară şi peste hotare. Colectivul teatrului, toţi slujitorii scenei din ţara noastră trebuie să se încadreze cu toate forţele, cu toată capacitatea în ampla activitate politico­­educativă desfăşurată de partid, pentru ridica­rea conştiinţei maselor, pentru formarea omu­lui nou, înaintat, cu înalte trăsături morale, constructor conştient al destinului socialist al României. Aceasta cere din partea Teatrului Naţional, a tuturor teatrelor noastre eforturi susţinute pentru realizarea unor spectacole militante, de adîncă semnificaţie politică şi de un nivel artistic superior, care să abordeze şi să pună în dezbaterea unui public cit mai larg, format din oameni ai muncii, problemele de esenţă ale contemporaneităţii, îndeplinind menirea dintotdeauna a unui teatru naţional, prima noastră scenă —, ea, dealtfel, toate teatrele ţării — trebuie să se consacre cu precădere dramaturgiei româneşti, atît clasice, cit, mai cu seamă, contemporane, care oferă o imagine însufleţită asupra pre­zentului socialist şi a măreţelor perspective de dezvoltare a societăţii noastre. în acelaşi timp, Teatrul Naţional şi mişcarea noastră teatrală, în general, trebuie să se preocupe de prezentarea celor mai valoroase creaţii ale dramaturgiei universale, progresiste, care prin mesajul lor umanist, de Încredere în om şi în forţele sale creatoare, să contribuie la educarea sănătoasă şi îmbogăţirea orizontului cultural al poporului. Teatrul Naţional, celelalte teatre din ţara noastră trebuie să participe activ la Festivalul „Cîntarea României“, punînd larg în valoare tot ceea ce au ele mai bun, oferind prin spec­tacolele pe care le organizează in acest cadru, prin ţinuta lor artistică şi educativă un înalt model pentru toate formaţiunile de teatru din întreaga ţară, sprijinind şi îndrumind concret dezvoltarea mişcării artistice de masă. Adresîndu-vă îndemnul de a face totul pen­tru a vă îndeplini cu rezultate tot mai bune înaltele îndatoriri ce le aveţi in dezvoltarea artei şi culturii noastre socialiste, urez Între­gului colectiv al Teatrului Naţional din Bucu­reşti, tuturor oamenilor de teatru din ţara noastră, succese şi satisfacţii tot mai însem­nate în muncă şi creaţie, multă sănătate şi fericire ! NICOLAE CEAUŞESCU DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea Ordinului „Meritul cultural“ clasa I Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ din municipiul Bucureşti Pentru contribuţia deosebită adusă la promovarea dramaturgiei originale patriotice şi revo­luţionare, valorificarea dramaturgiei naţionale clasice şi universale, creşterea nivelului artei interpretative româneşti, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, cu prilejul aniversării a 125 de ani de la inaugurare, Președintele Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul „Meritul cultural” clasa­­ Teatrului Naţional „I. L. Cara­­giale "din municipiul Bucureşti. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România SECRETUL COOPERATORILOR DIN TOPOLOVĂŢU MARE, JUDEŢUL TIMIŞ, CARE AU REALIZAT 10 TONE DE PORUMB LA HECTAR, PE SUPRAFEŢE NEIRIGATE Ştiinţă aplicată, dar, mai presus de toate, o înaltă disciplină, o bună organizare a muncii Petru Brancu este un coope­rator din Topolovăţu Mare, ju­deţul Timiş, aflat în pragul pen­sionării. De cînd se ştie, pămîn­­tul a fost pentru el lucrul cel mai de preţ pe care natura l-a dăruit omului. In comună fa­milia sa a fost şi este apreciată a fi cea a, unor gospodari sta­tornici, harnici şi pricepuţi. Pentru ceea ce reprezintă as­tăzi producţiile de cereale ob­ţinute de cooperativa agricolă, ea poate fi luată ca termen de referinţă. „înainte, îşi amin­teşte el, gospodarul care obţi­nea pe cel mai bun pămînt de la noi cite 1 500 kg de grîu şi 2 000 kg porumb la hectar, era considerat fruntea satului“. Pentru comparaţie, vom con­semna că anul trecut coopera­­toarea Aurica Popovici, ajuta­tă în perioadele de vîrf ale campaniilor de soţ, fiică şi ginere, toţi încadraţi în între­prinderi de stat, a obţinut pen­tru munca depusă, peste 10 000 kg de porumb şi aproape 30 000 lei. Este doar un exemplu care reflectă însă pe deplin hărnicia şi bunăstarea familiilor din To­­polovăţ. Din mai multe puncte de ve­dere C.A.P. Topolovăţu Mare este considerată o unitate mo­del, o unitate a producţiilor re­cord obţinute în condiţiile în care fertilitatea pămîntului se înscrie in zona de tranziţie în­tre cîmpie şi deal. Din cele 2 213 ha teren arabil, doar 10 la sută face parte din categoria I, iar restul din categoriile II şi III. Cu toate acestea, evoluţia producţiilor medii de cereale obţinute în ultimii ani nu este cu nimic mai prejos, ba chiar depăşeşte realizările multor u­­nităţi ale căror condiţii pedo­climatice sunt superioare. Pen­tru ilustrare prezentăm evoluţia producţiilor de cereale la hec­tar obţinute in ultimii ani. La grîu: în 1974 — 4 317 kg la ha; in 1975 — 2 527 kg la hectar; în 1976 — 4 372 kg la hectar; în 1977 — 5 050 kg la hectar. La porumb boabe: in 1974 — 3114 kg/ha ; în 1975 — 8 013 kg/ha; în 1976 — 9 239 kg/ha; în 1977 — 10 540 kg/ha. De menţionat că respectivele producţii se reali­zează integral pe suprafeţe neirigate. Pentru rezultatele obţinute cooperativa a fost distinsă de trei ori cu Ordinul Muncii cl. I şi cu două titluri de Erou al Muncii Socialiste şi Medalia de aur „Secera şi ciocanul“. Des­pre ştiuleţii de porumb obţi­nuţi la Topolovăţ se spune că sunt atât de frumoşi de crezi că fiecare a fost dat la strung. Şi pe bună dreptate, căci autorul acestei perfecţiuni nu este doar natura. Contribuţia omului nu este cu nimic mai prejos, iar faptul că astăzi cooperatorii de aici se pot mindri cu perfor­manţele lor (iin condiţii identi­ce cu cele ale vecinilor din Ra­­coviţa, Ohaba, Forgaci, Ficătar, Belinţ, Drăgoieşti, ei obţin pro­ducţii duble faţă de aceştia) şi poate găsi o integrală explica­ţie numai în calitatea muncii desfăşurate zi de zi. în 1960, cînd a fost ales, actualul pre­şedinte, Ion Josu, avea doar 24 de ani. în memoria sa, aminti­rea acelor ani se îmbină cu to­nica bucurie a omului care ştie că munca sa, alături de cea a întregii obşti a satului, este plină de roadele belşugului, bo­gate în experienţă. Iar la Topo­lovăţu Mare, experienţa se nu­meşte o riguroasă disciplină a muncii, respect desăvârşit pen­tru ştiinţa agricolă şi intole­ranţă faţă de indolenţă. în termeni mai concreţi a­­ceste principii se regăsesc în felul în care se desfăşoară ziua de lucru care aici începe oda­tă cu răsăritul soarelui şi se sfirşeşte cu mult după apusul său. La ora actuală, de pildă, întreaga suprafaţă de 910 ha planificată este integral fertili­zată cu îngrăşăminte chimice. Suprafeţele afectate culturilor cerealiere sunt fertilizate cel puţin o dată la patru ani cu îngrăşăminte naturale. Semă­natul porumbului se încheie cel mai tîrziu la 15 aprilie. Adin­­cimea la care este încorporată săminţa — pe baza experienţei acumulate şi in funcţie de u­­miditatea solului — variază in­tre 5—8 cm. Distanţa intre pri­mele trei rinduri este de 60 cm, iar intre următoarele trei, de 70 ION OANCEA (Continuare in pag. a 4-a) înalt spirit de exigen­ţă şi responsabilitate, de puternică angaja­re în înfăptuirea o­­biectivelor stabilite de Congresul al Xl-lea şi Conferinţa Naţională, a indicaţiilor tova­răşului Nicolae Ceauşescu PROPUNERI ŞI AN­GAJAMENTE CON­CRETE, CARE DAU DIMENSIUNEA PAR­TICIPĂRII TINERILOR LA REALIZAREA CIN­CINALULUI REVOLU­ŢIEI TEHNICO-ŞTIIN­­ŢIFICE Sub acest titlu, publicăm în pagina a 2-a relatări ale trimişilor noştri la conferinţele organizaţii­lor judeţene MARAMU­REŞ, SATU MARE, SI­BIU, TELEORMAN, TI­MIŞ, TULCEA ŞI VAS­LUI ale U.T.C. Din experienţa unităţilor agricole fruntaşe in obţinerea unor recolte bogate

Next