Scînteia Tineretului, februarie 1978 (Anul 34, nr. 8925-8948)
1978-02-01 / nr. 8925
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Incepind de an, 1 februarie 1978, noi categorii de oameni ai muncii beneficiau de majorarea retribuţiei EXPRESIEI UMANULUI POLITICII PARTIDULUI NOSTRU, CĂREIA TREBUIE SĂ I RĂSPUNDEM PRIN NOI SI MOBILIZATOARE FAPTE DE MUNCĂ CA URMARE A MAJORĂRII RETRIBUŢIEI, VENITURI IN PLUS REALIZATE DE OAMENII MUNCII TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII • Un şef de coloană auto încadrat în clasa 16 (bază) nivelul II de retribuire 270 lei • Un mecanic de locomotivă incadrat în grupa IV (manevră) la nivel de bază va obţine în plus 356 lei © Un electromecanic T.T.R. la categoria III bază rețea energie electrică B 251 lei INDUSTRIA STICLEI © Un muncitor categoria 2 bază, treapta I 240 lei © Un muncitor, categoria 3 bază, treapta I 258 lei © Un muncitor categoria 3 bază, treapta III 268 lei INDUSTRIA CONFECȚII PIELE • Un muncitor categoria 1 bază, treapta III 241 lei © Un muncitor categoria 2 bază, treapta I 250 lei © Un muncitor categoria 3 bază, treapta I 269 lei INDUSTRIA DE PRELUCRARE A CAUCIUCULUI . © Un muncitor categoria 1 bază, treapta II 251 lei • Un muncitor categoria 2 bază 260 lei • Un muncitor categoria 2 bază, treapta III 274 lei Creșterea in ritm inuit a potenţialului economic al ţării noastre, dezvoltarea şi modernizarea industriei, a agriculturii, a tuturor ramurilor economiei naţionale, perfecţionarea organizării muncii şi a producţiei asigură, se ştie, condiţiile necesare pentru creşterea mai accentuată a nivelului de trai, a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Tocmai în baza rezultatelor bune obţinute, pe primii doi ani ai cincinalului, în aceste direcţii prioritare ale activităţii noastre, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost luată hotărîrea reeşalonării pe ramuri şi activităţi a majorării retribuţiei prevăzute pentru etapa I 1978, incit aceasta să se încheie la 1 iunie şi nu la 1 septembrie cum se prevăzuse iniţial. Ca urmare a acestei măsuri, nouă şi elocventă expresie a grijii partidului pentru ridicarea bunăstării poporului, oamenii muncii vor beneficia de venituri suplimentare în valoare de peste 2 miliarde lei. De astăzi se majorează retribuţiile personalului muncitor din alte patru noi ramuri economice, faţă de numai o ramură, cit se prevăzuse iniţial. Astfel vor beneficia de venituri sporite peste 500 000 oameni ai muncii din transporturi, telecomunicaţii, industria pielăriei, blănăriei şi încălţămintei, industria sticlei, porţelanului şi faianţei. Aceste importante sporuri de venituri, acordate cu o lună înainte de prevederile iniţiale în industria pielăriei, blănăriei şi încălţămintei şi cu 4 luni mai devreme lucrătorilor din telecomunicaţii, industria sticlei, porţelanului şi faianţei, înseamnă de fapt posibilităţi mai mari de satisfacere a cerinţelor materiale şi spirituale pentru cei care vor beneficia de majorarea retribuţiei. Aşa cum se cunoaşte, creşterile de retribuţii sunt substanţiale, între 17,3 la sută şi 15,8 la sută, sporurile de cîştiguri ridicîndu-se la muncitorii tineri pînă la aproape 400 lei. Pe de altă parte trebuie subliniat că de această nouă măsură beneficiază un mare număr de tineri, vîrsta medie a majorităţii colectivelor de muncă ce-şi desfăşoară activitatea în ramurile arătate mai sus fiind de 23—24 de ani. De fapt, majoritatea fabricilor de porţelan, sticlărie, faianţă, multe din întreprinderile de blănărie şi încălţăminte au fost puse in funcţiune în cincinalul trecut sau chiar în ultimii doi ani, forţa de muncă a acestor unităţi fiind în majoritate tînără. Putem aminti aici întreprinderea de porţelan menaj din Curtea de Argeş, întreprinderea de porţelan din Alba Iulia, noile fabrici de sticlărie din Dorohoi, Bistriţa, Tirgu-Jiu, cele de geamuri de la Buzău şi Scăieni, unde mii de tineri au create cele mai bune condiţii de viaţă şi muncă. In transporturi şi telecomunicaţii, ramuri ce au cunoscut o puternică dezvoltare în ultima vreme, tinerii,proaspeţii absolvenţi ai institutelor politehnice şi ai liceelor de specialitate, deţinînd de asemenea ponderea. In aceste condiţii se înţelege de ce tineretul va trebui să-şi amplifice şi mai mult eforturile de muncă şi creaţie pentru a-şi aduce o substanţială contribuţie la traducerea în viaţă a Programului suplimentar de dezvoltare economico-socială a României pînă în 1980. Subliniam la început că hotărîrea de reeşalonare a majorării retribuţiei a fost posibilă în urma rezultatelor bune obţinute în activitatea depusă pe primii doi ani ai cincinalului, în spiritul ideilor cuprinse în Raportul prezentat de secretarul general al partidului la Conferinţa Naţională a partidului, trebuie arătat că intre programele privind creşterea suplimentară a producţiei şi a nivelului de trai există o indisolubilă şi dialectică legătură, acestea constituindu-se intr-un tot unitar. „Numai realizarea lor concomitentă şi în întregime — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — poate asigura dezvoltarea accelerată a economiei naţionale şi NICOLAE MILITARU (Continuare in pag. a 4-a) Sudorul Constantin Şerb, unul dintre cei mai buni muncitori de la Întreprinderea de utilaj chimic — Făgăraș Foto : VALERIU TANASOF Din întreaga ţară, ginduri şi sentimente de profundă stimă, dragoste şi recunoştinţă MESAJE ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII A 60 DE ANI DE VIAŢA ŞI A PESTE 45 DE ANI DE ACTIVITATE REVOLUŢIONARA (în pagina a 3-a) Calde felicitări de peste hotare adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu . (în pagina a 5-a) FECIORII VRÎNCIOAIEI DIN... TELEORMAN Dacă frumoasa legendă a Vrincioaiei şi a celor şapte feciori ai săi ar fi adevărată, şi de ce n-ar fi ?, atunci fără îndoială că urmaşii lor n-au rămas cu toţii in ţinuturile cărora le-au dat un nume, ale Vrancei, ci de bună seamă s-au răspindit ca seminţele florilor şi ale stejarilor peste toate plaiurile româneşti. Pentru că milioane de tineri le seamănă astăzi prin ceea ce aveau feciorii din legendă mai nobil şi măreţ : fierbinte patriotism, cutezanţă in muncă şi viaţă, agerimea minţii şi căldura sufletească. Cei trei feciori ai familiei Vrinceanu din Ţigăneşti-Teleorman poate au sau poate n-au vreo legătură prin numele lor cu cei din legendă, dar aceasta nici nu are vreo importanţă. Ei la seamănă insă negreşit prin cele mai alese calităţi ale inimii şi conştiinţei lor. Sunt toţi trei — Titi, Timotei şi Florea — electricieni la întreprinderea de maşini-unelte şi agregate Bucureşti, nu orice electricieni şi nu orice muncitori, ci dintre aceia care fac cinste uzinei şi colectivului prin hărnicia, priceperea şi conştiinţa lor muncitorească. — Cel mai mare dintre ei — Titi — are 30 de ani — îmi spune Vasile Grădişteanu, secretarul comitetului U.T.C. — şi este muncitor fruntaş. A fost ales ca REPORTAJ secretar adjunct al comitetului de partid pe întreprindere. Cel mijlociu — Timotei — de 26 de ani, este şi el muncitor fruntaş şi membru de partid, iar uteciştii l-au ales secretar al organizaţiei U.T.C. din atelierul lor. Mezinul Florea are 24 de ani şi nu este cu nimic mai prejos decit fraţii lui. Tot fruntaş este şi el, iar în organizaţia U.T.C. din care face parte a fost ales ca secretar adjunct. Toţi trei, adaugă Vasile Grădişteanu, sunt un frumos exemplu de conduită muncitorească, in uzina şi în familia lor, şi se spune deseori că principiile şi normele muncii şi vieţii comuniştilor au devenit pentru ei, ca pentru cei mai mulţi tineri din colectivul nostru, legi fireşti de fiecare zi, definitiv asimilate în conştiinţă şi comportament. Am stat de vorbă cu ei şi i-am întrebat care socotesc că sunt cele mai mari satisfacţii pe care le-a oferit viaţa pînă acum şi spre ce aspiră de aici înainte ? Altfel, o întrebare pe care o repetăm deseori, dar la care cei întrebaţi răspund fiecare cu biografia sa, cu simţămintele lui proprii. — Părinţii noştri — spune cel mai mare dintre .,feciorii princioaieî", sint amindoi de meserie muncitori lăcătuşi. Noi n-am vrut să ne îndepărtăm de unde- R. LAL (Continuare in pag. a 4-a) Casa de cultură din Focşani Foto : GHEORGHE CUCU ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 8 925 6 PAGINI 30 BANI MIERCURI 1 FEBRUARIE 1978 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Israelului Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit marţi dupâamiază pe Aba Gefen, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Israelului in Republica Socialistă România. Cu acest prilej, preşedintele Republicii Socialiste România şi ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Israelului au rostit scurte alocuţiuni. După solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut într-o atmosferă cordială cu ambasadorul Israelului Abba Gefen. La solemnitate şi la convorbire au participat George Macovescu, ministrul afacerilor externe, şi Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Au fost, de asemenea, de faţă membri ai Ambasadei Israelului la Bucureşti. In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU CUVÎNTARE LA ADUNAREA FESTIVĂ PRILEJUITĂ DE SĂRBĂTORIREA ÎMPLINIRII A 60 DE ANI DE VIAŢĂ ŞI A PESTE 45 DE ANI DE ACTIVITATE REVOLUŢIONARĂ - 25 IANUARIE 1978 - MESAJUL adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU colectivului Teatrului Naţional „I.I.Caragiale“ din Bucureşti Dragi tovarăşi, Sărbătorirea a 125 de ani de la inaugurarea Teatrului Naţional din Bucureşti îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa dumneavoastră, slujitori ai primei scene dramatice, precum şi tuturor celor ce muncesc pe tărimul artei teatrale, calde felicitări şi urări de noi succese în activitatea nobilă pe care o desfăşşuraţi pentru dezvoltarea şi înflorirea culturii noastre socialiste, în cei 125 de ani de existenţă, Teatrul Naţional din Bucureşti s-a afirmat ca o înaltă tribună de educaţie civică şi patriotică, contribuind eficient la deşteptarea şi închegarea conştiinţei naţionale, la împlinirea marilor aspiraţii de unitate, libertate şi independenţă ale poporului, la cultivarea celor mai de seamă idei umaniste şi progresiste ale societăţii româneşti, în anii socialismului, teatrul s-a angajat profund în viaţa socială a naţiunii noastre, participind activ, alături de întregul front al culturii şi artei româneşti, la înfăptuirea politicii partidului, al cărei ţel fundamental este făurirea unui om nou, educat in spiritul patriotismului revoluţionar, animat de idealurile socialismului şi comunismului. " Aniversarea Teatrului Naţional are loc în condiţiile in care întregul nostru popor desfăşoară o intensă activitate, pe toate planurile vieţii materiale, ştiinţifice şi culturale, concentrindu-şi energiile şi forţele sale creatoare in direcţia înfăptuirii istoricelor hotărîri adoptate de Congresul al XI-Iea, de Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, precum şi de recenta Conferinţă Naţională a partidului, a transpunerii ferme în viaţă a Programului partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. La această amplă activitate sunt chemaţi să-şi aducă din plin contribuţia , alături de ceilalţi oameni de artă şi cultură, de întregul popor — şi slujitorii teatrului românesc, căruia partidul şi statul nostru socialist i-au creat condiţii optime de dezvoltare. Astăzi, în ţara noastră îşi desfăşoară activitatea un număr de 64 de teatre dramatice, muzicale, de operă, operetă şi estradă — din care şapte în limbile maghiară, două în germană — precum şi alte formaţiuni artistice teatrale, care joacă un rol tot mai important în viaţa cultural-artistică a societăţii. In cadrul acestui puternic detaşament al artei noastre noi, Teatrul Naţional trebuie să aducă o contribuţie de prim ordin. Continuînd frumoasele sale tradiţii, Teatrul Naţional este chemat ca, împreună cu întreaga noastră mişcare teatrală, cu toţi creatorii de artă ai ţării, să-şi intensifice eforturile închinate scopului profund umanist de a contribui la înflorirea spiritualităţii noastre socialiste, la făurirea unor noi valori de înaltă ţinută educativă, sporindu-şi astfel tot mai mult prestigiul de care se bucură in ţară şi peste hotare. Colectivul teatrului, toţi slujitorii scenei din ţara noastră trebuie să se încadreze cu toate forţele, cu toată capacitatea în ampla activitate politicoeducativă desfăşurată de partid, pentru ridicarea conştiinţei maselor, pentru formarea omului nou, înaintat, cu înalte trăsături morale, constructor conştient al destinului socialist al României. Aceasta cere din partea Teatrului Naţional, a tuturor teatrelor noastre eforturi susţinute pentru realizarea unor spectacole militante, de adîncă semnificaţie politică şi de un nivel artistic superior, care să abordeze şi să pună în dezbaterea unui public cit mai larg, format din oameni ai muncii, problemele de esenţă ale contemporaneităţii, îndeplinind menirea dintotdeauna a unui teatru naţional, prima noastră scenă —, ea, dealtfel, toate teatrele ţării — trebuie să se consacre cu precădere dramaturgiei româneşti, atît clasice, cit, mai cu seamă, contemporane, care oferă o imagine însufleţită asupra prezentului socialist şi a măreţelor perspective de dezvoltare a societăţii noastre. în acelaşi timp, Teatrul Naţional şi mişcarea noastră teatrală, în general, trebuie să se preocupe de prezentarea celor mai valoroase creaţii ale dramaturgiei universale, progresiste, care prin mesajul lor umanist, de Încredere în om şi în forţele sale creatoare, să contribuie la educarea sănătoasă şi îmbogăţirea orizontului cultural al poporului. Teatrul Naţional, celelalte teatre din ţara noastră trebuie să participe activ la Festivalul „Cîntarea României“, punînd larg în valoare tot ceea ce au ele mai bun, oferind prin spectacolele pe care le organizează in acest cadru, prin ţinuta lor artistică şi educativă un înalt model pentru toate formaţiunile de teatru din întreaga ţară, sprijinind şi îndrumind concret dezvoltarea mişcării artistice de masă. Adresîndu-vă îndemnul de a face totul pentru a vă îndeplini cu rezultate tot mai bune înaltele îndatoriri ce le aveţi in dezvoltarea artei şi culturii noastre socialiste, urez Întregului colectiv al Teatrului Naţional din Bucureşti, tuturor oamenilor de teatru din ţara noastră, succese şi satisfacţii tot mai însemnate în muncă şi creaţie, multă sănătate şi fericire ! NICOLAE CEAUŞESCU DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea Ordinului „Meritul cultural“ clasa I Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ din municipiul Bucureşti Pentru contribuţia deosebită adusă la promovarea dramaturgiei originale patriotice şi revoluţionare, valorificarea dramaturgiei naţionale clasice şi universale, creşterea nivelului artei interpretative româneşti, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, cu prilejul aniversării a 125 de ani de la inaugurare, Președintele Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul „Meritul cultural” clasa Teatrului Naţional „I. L. Caragiale "din municipiul Bucureşti. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România SECRETUL COOPERATORILOR DIN TOPOLOVĂŢU MARE, JUDEŢUL TIMIŞ, CARE AU REALIZAT 10 TONE DE PORUMB LA HECTAR, PE SUPRAFEŢE NEIRIGATE Ştiinţă aplicată, dar, mai presus de toate, o înaltă disciplină, o bună organizare a muncii Petru Brancu este un cooperator din Topolovăţu Mare, judeţul Timiş, aflat în pragul pensionării. De cînd se ştie, pămîntul a fost pentru el lucrul cel mai de preţ pe care natura l-a dăruit omului. In comună familia sa a fost şi este apreciată a fi cea a, unor gospodari statornici, harnici şi pricepuţi. Pentru ceea ce reprezintă astăzi producţiile de cereale obţinute de cooperativa agricolă, ea poate fi luată ca termen de referinţă. „înainte, îşi aminteşte el, gospodarul care obţinea pe cel mai bun pămînt de la noi cite 1 500 kg de grîu şi 2 000 kg porumb la hectar, era considerat fruntea satului“. Pentru comparaţie, vom consemna că anul trecut cooperatoarea Aurica Popovici, ajutată în perioadele de vîrf ale campaniilor de soţ, fiică şi ginere, toţi încadraţi în întreprinderi de stat, a obţinut pentru munca depusă, peste 10 000 kg de porumb şi aproape 30 000 lei. Este doar un exemplu care reflectă însă pe deplin hărnicia şi bunăstarea familiilor din Topolovăţ. Din mai multe puncte de vedere C.A.P. Topolovăţu Mare este considerată o unitate model, o unitate a producţiilor record obţinute în condiţiile în care fertilitatea pămîntului se înscrie in zona de tranziţie între cîmpie şi deal. Din cele 2 213 ha teren arabil, doar 10 la sută face parte din categoria I, iar restul din categoriile II şi III. Cu toate acestea, evoluţia producţiilor medii de cereale obţinute în ultimii ani nu este cu nimic mai prejos, ba chiar depăşeşte realizările multor unităţi ale căror condiţii pedoclimatice sunt superioare. Pentru ilustrare prezentăm evoluţia producţiilor de cereale la hectar obţinute in ultimii ani. La grîu: în 1974 — 4 317 kg la ha; in 1975 — 2 527 kg la hectar; în 1976 — 4 372 kg la hectar; în 1977 — 5 050 kg la hectar. La porumb boabe: in 1974 — 3114 kg/ha ; în 1975 — 8 013 kg/ha; în 1976 — 9 239 kg/ha; în 1977 — 10 540 kg/ha. De menţionat că respectivele producţii se realizează integral pe suprafeţe neirigate. Pentru rezultatele obţinute cooperativa a fost distinsă de trei ori cu Ordinul Muncii cl. I şi cu două titluri de Erou al Muncii Socialiste şi Medalia de aur „Secera şi ciocanul“. Despre ştiuleţii de porumb obţinuţi la Topolovăţ se spune că sunt atât de frumoşi de crezi că fiecare a fost dat la strung. Şi pe bună dreptate, căci autorul acestei perfecţiuni nu este doar natura. Contribuţia omului nu este cu nimic mai prejos, iar faptul că astăzi cooperatorii de aici se pot mindri cu performanţele lor (iin condiţii identice cu cele ale vecinilor din Racoviţa, Ohaba, Forgaci, Ficătar, Belinţ, Drăgoieşti, ei obţin producţii duble faţă de aceştia) şi poate găsi o integrală explicaţie numai în calitatea muncii desfăşurate zi de zi. în 1960, cînd a fost ales, actualul preşedinte, Ion Josu, avea doar 24 de ani. în memoria sa, amintirea acelor ani se îmbină cu tonica bucurie a omului care ştie că munca sa, alături de cea a întregii obşti a satului, este plină de roadele belşugului, bogate în experienţă. Iar la Topolovăţu Mare, experienţa se numeşte o riguroasă disciplină a muncii, respect desăvârşit pentru ştiinţa agricolă şi intoleranţă faţă de indolenţă. în termeni mai concreţi aceste principii se regăsesc în felul în care se desfăşoară ziua de lucru care aici începe odată cu răsăritul soarelui şi se sfirşeşte cu mult după apusul său. La ora actuală, de pildă, întreaga suprafaţă de 910 ha planificată este integral fertilizată cu îngrăşăminte chimice. Suprafeţele afectate culturilor cerealiere sunt fertilizate cel puţin o dată la patru ani cu îngrăşăminte naturale. Semănatul porumbului se încheie cel mai tîrziu la 15 aprilie. Adincimea la care este încorporată săminţa — pe baza experienţei acumulate şi in funcţie de umiditatea solului — variază intre 5—8 cm. Distanţa intre primele trei rinduri este de 60 cm, iar intre următoarele trei, de 70 ION OANCEA (Continuare in pag. a 4-a) înalt spirit de exigenţă şi responsabilitate, de puternică angajare în înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al Xl-lea şi Conferinţa Naţională, a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu PROPUNERI ŞI ANGAJAMENTE CONCRETE, CARE DAU DIMENSIUNEA PARTICIPĂRII TINERILOR LA REALIZAREA CINCINALULUI REVOLUŢIEI TEHNICO-ŞTIINŢIFICE Sub acest titlu, publicăm în pagina a 2-a relatări ale trimişilor noştri la conferinţele organizaţiilor judeţene MARAMUREŞ, SATU MARE, SIBIU, TELEORMAN, TIMIŞ, TULCEA ŞI VASLUI ale U.T.C. Din experienţa unităţilor agricole fruntaşe in obţinerea unor recolte bogate