Scînteia Tineretului, mai 1978 (Anul 34, nr. 9001-9026)
1978-05-01 / nr. 9001
A stăzi, ca in fiecare an, aniversăm ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii de pretutindeni. Pentru noi, fiii României, 1 Mai este sărbătoarea pe care o trăim cu conştiinţa datoriei împlinite, cu bucuria efortului creator din care se plămădesc valorile fundamentale pe care se sprijină edificiul societăţii, configurînd ascensiunea ei spre progres şi civilizaţie. Pentru noi, fiii României socialiste, fii ai muncii, pentru care munca a fost pentru totdeauna despovărată de exploatare şi afirmare liberă, ea fiind valoarea supremă la care ne raportăm existenţa, conştiinţa, idealul, tăria morală, încrederea in noi înşine, în prezentul şi viitorul fericit al naţiunii. Ca revoluţionari, munca ne apare drept dovada cea dinţii a iubirii de ţară, argumentul cel mai convingător al adeziunii depline şi profunde la politica partidului nostru, pe traseul înfloririi neîntrerupte a României, al creşterii prosperităţii poporului şi a fiecăruia în parte. Pentru noi, titlul de om al muncii constituie distincţia cea mai rivnită, însemnul demnităţii comuniste şi al afirmării omului de tip nou. 1 Mai 1978. Ca în fiecare primăvară, şi de această dată, sărbătoarea muncii ne găseşte pe toţi - români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi - cu un bilanţ încărcat de succese prestigioase în construcţia patriei, angajaţi cu întreaga noastră fiinţă în înfăptuirea politicii partidului, îndeplinind măreţele sarcini de muncă şi creaţie puse de Congresul al XIea şi Conferinţa Naţională ale partidului, în această uriaşă întrecere cu noi înşine, spre orizonturi superioare de bunăstare şi civilizaţie, clasa muncitoare - cea mai importantă forţă a progresului material şi social, principala producătoare de bunuri materiale — îşi îndeplineşte strălucit rolul de clasă conducătoare a societăţii, dinamizînd prin exemplul său energiile tuturor categoriilor de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Sărbătoarea întîiului de mai 1978 are loc intr-o etapă hotărîtoare a mersului nostru ferm înainte, pentru îndeplinirea obiectivelor actualului cincinal — cincinalul revoluţiei tehnicoştiinţifice. Pretutindeni, în toate domeniile de activitate, se manifestă un puternic suflu înnoitor, de perfecţionare permanentă, sub impulsul hotărîrilor partidului, al indicaţiilor şi orientărilor secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Muncim astăzi sub emblema bătăliei pentru o nouă calitate a muncii, la temelia întregii activităţi fiind aşezat principiul revoluţionar al autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, în condiţiile creşterii răspunderii directe şi nemijlocite a celor ce muncesc faţă de calitatea eforturilor lor. (Continuare In pag. a III-a) SARBATOAREA MUNCII ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST _________________ ♦ TRAIASCA 7 MAI,ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! Viitorul la puterea unei generaţii Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 9001 6 PAGINI 30 BANI LUNI 1 MAI 1978 Tineretul şi viitorul — iată două entităţi aflate, in mod firesc, intr-o indestructibilă imitate. Pentru că nu putem gîndi viitorul patriei fără a gindi, fără a asigura, mai iutii, cadrul in care creşte şi se formează tinăra generaţie. Şi nici nu putem şti cu exactitate ce se va intimpla în viitor dacă mai înainte nu vom şti ce gindeşte tineretul despre viitor, cum se pregăteşte şi cum munceşte azi pentru ziua de miine. Pe drept cuvint se spune că tineretul este oglinda in care ţara îşi priveşte viitorul. Ziua tineretului, pe care o sărbătorim la 2 mai, zi în care cinstim Uniunea Tineretului Comunist, efortul creator şi cutezător al milioanelor de tineri ai României socialiste, munca lor, hărnicia şi entuziasmul lor, devotamentul cu care participă, împreună cu întregul popor, la ridicarea patriei pe noi culmi de progres şi civilizaţie, semnifică, aşadar, şi Încrederea noastră in viitor. Intr-un viitor pe care nu ni-1 putem imagina decit ridicat la puterea generaţiei tinere de azi. Pe acest adevăr se întemeiază şi sublinierea făcută in Programul P.C.R. potrivit căreia „tineretul este viitorul însuşi al naţiunii noastre socialiste“. Ar fi greu, dacă nu imposibil ca o ţară, ca un popor să aspire la un viitor bun in condiţii în care tinerii nu găsesc de lucru, nu au posibilităţi să înveţe, să se pregătească să participe la viaţa social-politică, la conducerea societăţii. In România socialistă nici un efort nu este cruţat pentru a asigura tinerilor, români, maghiari, germani sau de alte naţionalităţi, condiţii optime de muncă, de învăţătură, de viaţă, de afirmare socială. Tineretului din patria noastră îi este garantat, în mod practic, dreptul la muncă. Numai în primii doi ani ai actualului cincinal au fost date in folosinţă peste 800 noi capacităţi productive importante, dispuse în toate judeţele tării, in care marea majoritate a personalului încadrat o constituie tinerii. De notat că, dacă in anul 1950, numărul locurilor de muncă în economie era de 2 123 000, la finele actualului cincinal se va ridica la peste 7,5 milioane. Dreptul la muncă nu poate fi însă desprins de dreptul la învăţătură. Astăzi, in România, ţară care avea in anul 1948 aproape 4 milioane de analfabeţi, unul din patru cetăţeni este cuprins în învăţămînt. Cele peste 30 000 unităţi de învăţămînt — multe dintre ele cu predare în limbile naţionalităţilor, intre care 2 481 unităţi şi secţii sint cuprinse in reţeaua învăţămîntului, cu predare in limba maghiară, iar 692 în reţeaua învăţămintului cu predare in limba germană — sînt gazde primitoare pentru absolut toţi copiii ţării de vîrstă şcolară. Nici un efort nu este cruţat pentru ca tinerii să crească frumos, să fie drepţi, cinstiţi şi curajoşi, însufleţiţi de romantism revoluţionar, să-şi iubească patria, să fie devotaţi cauzei socialismului. Partidul a incredinţat întregii societăţi răspunderea de a participa la activitatea de educare a tineretului. (Continuare în pag. a IV-a) URARE O sărbătoare-a faptei e tot anul In muncă revărsindu-ne elanul. Şi tu-ntr-o zi, frumoasă lună mai, Atît belşug de flori la toţi ne dai Şi celor de-azi şi celor dinainte, Ilicit să-ţi mulţumim n-avem cuvinte. Eşti semnul frumuseţilor şi-al muncii In care creştem înţelepţi, iar pruncii Se-nalţă-n vrednicie ca bărbaţi Să fie harnici truditori şi fraţi Cu-nfloritoare fete şi femei, Să-i pună vieţii pacea drept temei. Poetu-a spus : Vrem liliac şi piine ! Să adăugăm atît: Un falnic miine. De aceea-am înălţat pe stema ţării O nouă stea de foc sub bolta zării, Iar munca rodnică pe veci să fie întregului popor spre bucurie. MIHAI BENIUUC LUMINĂ DE MAI Lumina griului in noi se lasă, acum, în Mai, cînd pomii-s grei de floare, tind noi simţim cum casa ne e casă şi un popor sintern între popoare. Acum, în Mai, cînd ne-mplinim destinul în sărbătoarea muncii şi-a frăţiei, acum, în Mai, cînd e mai pur seninul din steagul tricolor al României. Acum, cînd cutezăm, şi cînd e ţara aşa cum au visat-o şi eroii, priviţi, prieteni, trece primăvara şi îşi depune rodu-n bobul ploii ! Lumina ei în noi mereu se lasă ; lumina din drapele e a muncii, acum, în Mai, cînd casa ne e casă, şi în lumină noi ne creştem pruncii. Acum, în Mai, cind se aud recolte trecînd din gîndul nostru in pămint, parcă-s copilul mîngîiat de holde — ale luminii pure din cuvint... DAN ROTARU ANETA DIACONU - Erou al Muncii Socialiste maistru la întreprinderea „Tricodava“ — Bucureşti O tradiţie mereu tinără, mereu vie între însuşirile pe care le asociem firesc şi definitoriu calităţii muncii in societatea noastră socialistă se numără, in primul rind, libertatea. Pentru noi, munca a însemnat dintotdeauna o tradiţie nestinsă, transmisă din tată un fiu, ca însăşi viaţa noastră. Dar libertatea muncii, demnitatea ei s-au ciştigat prin jertfe grele, prin lupte muncitoreşti-revoluţionare, care au încununat îndeletnicirea noastră de veacuri printr-o tradiţie nouă — mereu vie, mereu tinără : tradiţia muncii libere. Am învăţat despre aceasta la şcoală, dar am înţeles mai exact din propria experienţă. Lucrez de 26 de ani şi in tot acest timp n-am■ simţit o mai mare satisfacţie decit aceea de a mă număra în rîndurile clasei muncitoare, de a trăi la înalta temperatură a muncii. Un loc deosebit in amplul efort de zidire socialistă a patriei îl cuceresc, îl impun tot mai elocvent femeile, fapt evidenţiat in tot ceea ce înfăptuim, adevăr care se bucură de deplina apreciere a partidului nostru, a conducerii sale. Iată, la „Tricodava“ muncim aproape 4 000 de femei, intr-o întreprindere a cărei virstă medie este de 22 de ani. Din iiinile lor ies zilnic produse de incontestabilă calitate. Ce cuvint aş putea adresa, în consecinţă, eu tinerilor ? Ca om al muncii nu pot să dau un alt îndemn mai curat, mai frumos celor care sunt de vîrsta copiilor mei, decit acela de-a fi totdeauna demni păstrători şi purtători ai acelei libertăţi cucerite prin jertfe grele, care astăzi se află la temelia tuturor izbinzilor poporului nostru. Desen de VICTOR CIOBANU IANOȘ CSÍKI - Erou al Muncii Socialiste maistru jurnalist la întreprinderea de fier Vlăhița, Harghita Uniţi pentru înflorirea patriei comune , din nou primăvară. Un nou cerc se adaugă la copacul muncii, iar acest cerc este rotund cu înseşi împlinirile eforturilor noastre. Am 32 de ani de activitate in aceeaşi uzină şi pot spune că in această experienţă există încă loc pentru îmbogăţirea ei. Sunt unul din cetăţenii României de azi ce port înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. O dovadă, cea mai înaltă dovadă a preţuirii muncii mele, a recunoaşterii de către partidul şi statul nostru a contribuţiei pe care colectivul unde lucrez şi-o aduce la dezvoltarea societăţii noastre. Titlul pe care-l port cu cinste este rodul efortului acestui colectiv, in care m-am format ca muncitor comunist şi-n care am înţeles că numai prin unire putem munci cu adevărat aici, în patrie, pentru binele patriei. Este adevărul nostru, îl cunoaştem şi il slujim şi chemăm pe orice om de bună credinţă care vrea să-l vadă să vină aici, la noi, in România, să afle cum e munca şi viaţa noastră demnă şi liberă. Cu ce ginduri mă îndrept către generaţia tinără, acum la marea sărbătoare a muncii ? Să înveţe, să muncească şi să se întreacă in fiecare zi pe sine. Ştiu că fiecare contingent de tineri este un filon de aur pentru societate. Fiecare tinăr al patriei — român, maghiar,german ori de altă naţionalitate — are datoria să se pregătească pentru a-şi sluji patria. Peste ani, tinerii poate ne vor întreba : Cum ne-aţi crescut, cum ne-aţi învăţat ? Avem datoria să le răspundem. Atunci ei înşişi vor descoperi răspunsul faptelor, iar noi vom avea satisfacţia că ne-am îndeplinit misiunea de părinţi, de cetăţeni, de comunişti. • TINERII DIN ÎNTREPRINDERILE BUCUREŞTENE, in mod deosebit cei de la „23 August“, Republica, I.M.G.B., Semănătoarea, Timpuri Noi, Vulcan, întreprinderea de utilaj chimic Griviţa roşie, Danubiana, Industria bumbacului, unităţile de construcţii au realizat, in cadrul unor acţiuni de muncă pentru realizarea si depăşirea planului, o producţie suplimentară in valoare de peste 40 milioane lei, materializată in piese de schimb, maşini si utilaje, motoare electrice, aparatură electronică de calcul, ţesături, confecţii etc. • PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII DIN JUDEŢUL TELEORMAN s-a lucrat cu rezultate deosebite. Tinerii, care au preluat sarcina de construire a unui bloc în valoare de 3 milioane lei, au realizat in cinstea zilei de 1 Mai turnarea fundaţiei, aşa cum se angajaseră. • PREZENŢA BRIGADIERILOR VRÂNCENI pe şantierele judeţului nu e doar o metaforă a muncii, ci un veritabil argument de măsură a efortului pe care il depun în aceste zile. La Corbiţa, unul din obiectivele care concentrează efortul general, se acţionează intens în zona şantierului pentru combaterea eroziunii solului. Pe o suprafaţă de 300 ha vor fi plantaţi in această zonă peste 350 mii puieti de salcim in aliniamente. Numai în aceste zile, echipele brigadierilor au plantat circa 50 mii puieţi. Acţiuni asemănătoare, la care sunt antrenaţi uteciştii, se desfăşoară si pe raza comunelor Vinători, Bogza si Vidra. Patria muncii noastre, patria tinereţii noastre PARTIDUL, temeiul izbinzilor şi împlinirii Democraţia muncitorească • Martori la victoria luminii : O REALIZARE DE EXCEPŢIE PE SEBESUL „PENTRU PRIMA DATĂ IN TARĂ SI LA NIVEL MONDIAL" • OAMENII AURULUI • DIMINEŢILE VIITORULUI ORAŞ • La Odorheiu Secuiesc, într-un liceu de prestigiu, elevii de azi deprind în limba maghiară și în limba română SENTIMENTUL ÎNCREDERII IN VIITOR File din „cartea de onoare“ a şantierelor tineretului ÎN PAGINILE 2—3 C. MUSLER _ Erou al Muncii Socialiste mecanic la I.A.S. Teremia Mare, judeţul Timiş Iubirea pentru acest pămint Printr-o coincidenţă simbolică, Ziua Muncii este sărbătorită in patria noastră în imediata apropiere a Zilei tineretului. Dar se putea altfel ? Dacă ne gîndim bine, fiecare dintre noi şi-a făcut debutul in viaţă, prin muncă, la virsta tinereţii. In ceea ce mă priveşte am început să muncesc din fragedă tinereţe, dar, sincer, mărturisesc, nu mi-a plăcut niciodată să vorbesc prea mult despre mine, poate şi pentru faptul că munca m-a învăţat să înţeleg că una din cele mai drepte măsuri in aprecierea oamenilor este modestia. Eu m-am născut la Teremia şi nu-mi pot închipui să mă despart de ea. Aici s-au născut şi au trăit părinţii noştri, aici am deprins noi, alfabetul muncii. Ce-aş putea, deci, să le spun nu mai tinerilor colegi fie muncă de aici sau din oricare alta parte a ţării ? Că trebuie să muncească şi să aibă dragoste pentru tot ceea ce iese din iiinile lor. Spunind doar atît mi se pare foarte puţin. Dacă mă gîndesc bine, însă, in acest îndemn se află miezul cel mai de preţ in care lăstăresc şi se dezvoltă bogăţiile dinăuntrul nostru şi de pe toate plaiurile româneşti. Virtutea supremă a fiecăruia dintre noi este aceea de a fi cu adevărat om al muncii. Am moştenit de la pă-rinţi nu numai o ţară frumoasă şi bogată prin pămîntul şi apele ei, prin munţii şi legendele ei, ci şi dragostea de muncă, egală pentru noi toţi, fiii acestei ţări, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Şi doar singură munca este cea care te ajută să fii mai bogat şi tot ea este cea care iţi strecoară in suflet iubirea neştirbită pentru acel pămint, acei munţi şi acele ape care împreună cu tine se cheamă România.