Scînteia Tineretului, mai 1978 (Anul 34, nr. 9001-9026)

1978-05-01 / nr. 9001

A­ stăzi, ca in fiecare an, ani­versăm ziua solidarităţii in­ternaţionale a oamenilor muncii de pretutindeni. Pen­tru noi, fiii României, 1 Mai este sărbătoarea pe care o trăim cu conştiinţa datoriei împlinite, cu bucuria efortului creator din care se plă­mădesc valorile fun­damentale pe care se sprijină edificiul so­cietăţii, configurînd ascensiunea ei spre progres şi civilizaţie. Pentru noi, fiii Româ­niei socialiste, fii ai muncii, pentru care munca a fost pentru totdeauna despovă­rată de exploatare şi afirmare liberă, ea fiind valoarea supremă la care ne raportăm existenţa, conştiinţa, idealul, tăria morală, încrederea in noi înşine, în prezentul şi viitorul fericit al na­ţiunii. Ca revoluţionari, munca ne apare drept dovada cea dinţii a iubirii de ţară, argumentul cel mai convingător al ade­ziunii depline şi profunde la politica parti­dului nostru, pe traseul înfloririi neîntrerup­te a României, al creşterii prosperităţii poporului şi a fiecăruia în parte. Pentru noi, titlul de om al muncii constituie dis­tincţia cea mai rivnită, însemnul demni­tăţii comuniste şi al afirmării omului de tip nou. 1 Mai 1978. Ca în fiecare primăvară, şi de această dată, sărbătoarea muncii ne găseşte pe toţi - români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi - cu un bilanţ încărcat de succese prestigioase în con­strucţia patriei, angajaţi cu întreaga noastră fiinţă în înfăptuirea politicii parti­dului, îndeplinind măreţele sarcini de muncă şi creaţie puse de Congresul al XIea şi Conferinţa Naţională ale parti­dului, în această uriaşă întrecere cu noi înşine, spre orizonturi superioare de bu­năstare şi civilizaţie, clasa muncitoare - cea mai importantă forţă a progresu­lui material şi social, principala producă­toare de bunuri materiale — îşi îndepli­neşte strălucit rolul de clasă conducătoare a societăţii, dinamizînd prin exemplul său energiile tuturor categoriilor de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Sărbătoarea întîiului de mai 1978 are loc intr-o etapă hotărîtoare a mersului nostru ferm înainte, pentru îndeplinirea o­­biectivelor actualului cincinal — cincina­lul revoluţiei tehnico­­ştiinţif­ice. Pretutin­deni, în toate dome­niile de activitate, se manifestă un puter­nic suflu înnoitor, de perfecţionare perma­nentă, sub impulsul hotărîrilor partidului, al indicaţiilor şi orientărilor secretarului său general, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Muncim as­tăzi sub emblema bătăliei pentru o nouă calitate a muncii, la temelia întregii ac­tivităţi fiind aşezat principiul revoluţio­nar al autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, în condiţiile creşterii răspun­derii­ directe şi nemijlocite a celor ce muncesc faţă de calitatea eforturilor lor. (Continuare In pag. a III-a) SARBATOAREA MUNCII ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST _________________ ♦ TRAIASCA 7 MAI,ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! Viitorul la puterea unei generaţii Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 9001 6 PAGINI 30 BANI LUNI 1 MAI 1978 Tineretul şi viitorul — iată două entităţi aflate, in mod fi­resc, intr-o indestructibilă imi­tate. Pentru că nu putem gîndi viitorul patriei fără a gindi, fără a asigura, mai iutii, cadrul in care creşte şi se formează tinăra generaţie. Şi nici nu pu­tem şti cu exactitate ce se va intimpla în viitor dacă mai îna­inte nu vom şti ce gindeşte ti­neretul despre viitor, cum se pregăteşte şi cum munceşte azi pentru ziua de miine. Pe drept cuvint se spune că tineretul este oglinda in care ţara îşi pri­veşte viitorul. Ziua tineretului, pe care o sărbătorim la 2 mai, zi în care cinstim Uniunea Tineretului Co­munist, efortul creator şi cu­tezător al milioanelor de tineri ai României socialiste, munca lor, hărnicia şi entuziasmul lor, devotamentul­ cu care participă, împreună cu întregul popor, la ridicarea patriei pe noi culmi de progres şi civilizaţie, semni­fică, aşadar, şi Încrederea noas­tră in viitor. Intr-un viitor pe care nu n­i-1 putem imagina de­cit ridicat la puterea generaţiei tinere de azi. Pe acest adevăr se întemeiază şi sublinierea fă­cută in Programul P.C.R. potri­vit căreia „tineretul este viito­rul însuşi al naţiunii noastre so­cialiste“. Ar fi greu, dacă nu imposibil ca o ţară, ca un popor să aspi­re la un viitor bun in condiţii în care tinerii nu găsesc de lu­cru, nu au posibilităţi să înveţe, să se pregătească să participe la viaţa social-politică, la conduce­rea societăţii. In România socialistă nici un efort nu este cruţat pentru a asigura tinerilor, români, ma­ghiari, germani sau de alte na­ţionalităţi, condiţii optime de muncă, de învăţătură, de viaţă, de afirmare socială. Tineretului din patria noastră îi este ga­rantat, în mod practic, dreptul la muncă. Numai în primii doi ani ai actualului cincinal au fost date in folosinţă peste 800 noi capacităţi productive im­portante, dispuse în toate jude­ţele tării, in care marea ma­joritate a personalului încadrat o constituie tinerii. De notat că, dacă in anul 1950, numărul locurilor de muncă în economie era de 2 123 000, la finele ac­tualului cincinal se va ridica la peste 7,5 milioane. Dreptul la muncă nu poate fi însă des­prins de dreptul la învăţătură. Astăzi, in România, ţară care avea in anul 1948 aproape 4 mi­lioane de analfabeţi, unul din patru cetăţeni este cuprins în învăţămînt. Cele peste 30 000 unităţi de învăţămînt — multe dintre ele cu predare în lim­bile naţionalităţilor, intre care 2 481 unităţi şi secţii sint cu­prinse in reţeaua învăţămîntu­­lui, cu predare in limba ma­­ghiară, iar 692 în reţeaua în­­văţămintului cu predare in limba germană — sînt gazde primitoare pentru absolut toţi copiii ţării de vîrstă şcolară. Nici­ un efort n­u este cruţat pentru ca tinerii să crească frumos, să fie drepţi, cinstiţi şi curajoşi, însufleţiţi de roman­tism revoluţionar, să-şi iubească patria, să fie devotaţi cauzei so­cialismului. Partidul a incredin­­ţat întregii societăţi răspunde­rea de a participa la activita­tea de educare a tineretului. (Continuare în pag. a IV-a) U­R­ARE O sărbătoare-a faptei e tot anul In muncă revărsindu-ne elanul. Şi tu-ntr-o zi, frumoasă lună mai, Atît belşug de flori la toţi ne dai Şi celor de-azi şi celor dinainte, Ilicit să-ţi mulţumim n-avem cuvinte. Eşti semnul frumuseţilor şi-al muncii In care creştem înţelepţi, iar pruncii Se-nalţă-n vrednicie ca bărbaţi Să fie harnici truditori şi fraţi Cu-nfloritoare fete şi femei, Să-i pună vieţii pacea drept temei.­­ Poetu-a spus : Vrem liliac şi piine ! Să adăugăm atît: Un falnic miine. De aceea-am înălţat pe stema ţării O nouă stea de foc sub bolta zării, Iar munca rodnică pe veci să fie întregului popor spre bucurie. MIHAI BENIUUC LUMINĂ DE MAI Lumina griului in noi se lasă, acum, în Mai, cînd pomii-s grei de floare, tind noi simţim cum casa ne e casă şi un popor sintern între popoare. Acum, în Mai, cînd ne-mplinim destinul în sărbătoarea muncii şi-a frăţiei, acum, în Mai, cînd e mai pur seninul din steagul tricolor al României. Acum, cînd cutezăm, şi cînd e ţara aşa cum au visat-o şi eroii, priviţi, prieteni, trece primăvara şi îşi depune rodu-n bobul ploii ! Lumina ei în noi mereu se lasă ; lumina din drapele e a muncii, acum, în Mai, cînd casa ne e casă, şi în lumină noi ne creştem pruncii. Acum, în Mai, cind se aud recolte trecînd din gîndul nostru in pămint, parcă-s copilul mîngîiat de holde — ale luminii pure din cuvint... DAN ROTARU ANETA DIACONU - Erou al Muncii Socialiste maistru la întreprinderea „Tricodava“ — Bucureşti O tradiţie mereu tinără, mereu vie între însuşirile pe care le asociem firesc şi definitoriu ca­­­­lităţii muncii in societatea noastră socialistă se numără, in primul rind, libertatea. Pentru noi, munca a însemnat dintot­­deauna o tradiţie nestinsă, transmisă din tată un fiu, ca în­săşi viaţa noastră. Dar libertatea muncii, demnitatea ei s-au ciştigat prin jertfe grele, prin lupte muncitoreşti-revolu­­ţionare, care au încununat îndeletnicirea noastră de veacuri printr-o tradiţie nouă — mereu vie, mereu tinără : tradiţia muncii libere. Am învăţat despre aceasta la şcoală, dar am înţeles mai exact din propria experienţă. Lucrez de 26 de ani şi in tot acest timp n-am■ simţit o mai mare satisfacţie decit aceea de a mă număra în rîndurile clasei muncitoare, de a trăi la înalta temperatură a muncii. Un loc deosebit in amplul efort de zidire socialistă a pa­triei îl cuceresc, îl impun tot mai elocvent femeile, fapt evi­denţiat in tot ceea ce înfăptuim, adevăr care se bucură de deplina apreciere a partidului nostru, a conducerii sale. Iată, la „Tricodava“ muncim aproape 4 000 de femei, intr-o între­prindere a cărei virstă medie este de 22 de ani. Din iiinile lor ies zilnic produse de incontestabilă calitate. Ce cuvint aş putea adresa, în consecinţă, eu tinerilor ? Ca om al muncii nu pot să dau un alt îndemn mai curat, mai frumos celor­ care sunt de vîrsta copiilor mei, decit acela de-a fi totdeauna demni păstrători şi purtători ai acelei libertăţi cucerite prin jertfe grele, care astăzi se află la temelia tuturor izbinzilor poporului nostru. Desen de VICTOR CIOBANU IANOȘ CSÍKI - Erou al Muncii Socialiste maistru jurnalist la întreprinderea de fier Vlăhița, Harghita Uniţi pentru înflorirea patriei comune , din nou primăvară. Un nou cerc se adaugă la copacul muncii, iar acest cerc este rotund cu înseşi împlinirile efortu­rilor noastre. Am 32 de ani de activitate in aceeaşi uzină şi pot spune că in această experienţă există încă loc pentru îmbogăţirea ei. Sunt unul din cetăţenii României de azi ce port înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. O dovadă, cea mai­ înaltă dovadă a preţuirii muncii mele, a recunoaşterii de către partidul şi statul nostru a contribuţiei pe care co­lectivul unde lucrez şi-o aduce la dezvoltarea societăţii noas­tre. Titlul pe care-l port cu cinste este rodul efortului aces­tui colectiv, in care m-am format ca muncitor comunist şi-n care am înţeles că numai prin unire putem munci cu adevă­rat aici, în patrie, pentru binele patriei. Este adevărul nos­tru, îl cunoaştem şi il slujim şi chemăm pe orice om de bună credinţă care vrea să-l vadă să vină aici, la noi, in România, să afle cum e munca şi viaţa noastră demnă şi liberă. Cu ce ginduri mă îndrept către generaţia tinără, acum la marea sărbătoare a muncii ? Să înveţe, să muncească şi să se întreacă in fiecare zi pe sine. Ştiu că fiecare contingent de tineri este un filon de aur pentru societate. Fiecare tinăr al patriei — român, maghiar,­­german ori de altă naţionalitate — are datoria să se pregătească pentru a-şi sluji patria. Peste ani, tinerii poate ne vor întreba : Cum ne-aţi crescut, cum ne-aţi învăţat ? Avem datoria să le răspundem. Atunci ei înşişi vor descoperi răspunsul faptelor, iar noi vom avea satisfacţia că ne-am îndeplinit misiunea de părinţi, de cetă­ţeni, de comunişti. • TINERII DIN ÎN­TREPRINDERILE BU­CUREŞTENE, in mod de­osebit cei de la „23 Au­gust“, Republica, I.M.G.B., Semănătoarea, Timpuri Noi, Vulcan, întreprinde­rea de utilaj chimic Gri­­viţa roşie, Danubiana, Industria bumbacului, u­­nităţile de construcţii au realizat, in cadrul unor acţiuni de muncă pentru realizarea si depăşirea planului, o producţie su­plimentară in valoare de peste 40 milioane lei, materializată in piese de schimb, maşini si utilaje, motoare electrice, apara­tură electronică de calcul, ţesături, confecţii etc. • PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII DIN JUDEŢUL TELEORMAN s-a lucrat cu rezultate deosebite. Tinerii, care au preluat sarcina de construire a unui bloc în valoare de 3 milioane lei, au realizat in cinstea zilei de 1 Mai turnarea fundaţiei, aşa cum se an­gajaseră. • PREZENŢA BRIGA­DIERILOR VRÂNCENI pe şantierele judeţului nu e doar o metaforă a muncii, ci un veritabil argument de măsură a efortului pe care il depun în aceste zile. La Corbi­­ţa, unul din obiectivele care concentrează efortul general, se acţionează in­tens în zona şantierului pentru combaterea ero­ziunii solului. Pe o su­prafaţă de 300 ha vor fi plantaţi in această zonă peste 350 mii puieti de salcim in aliniamente. Numai în aceste zile, e­­chipele brigadierilor au plantat circa 50 mii puieţi. Acţiuni asemănătoare, la care sunt antrenaţi ute­­ciştii, se desfăşoară si pe raza comunelor Vinători, Bogza si Vidra. Patria­ muncii noastre, patria tinereţii noastre PARTIDUL, temeiul izbinzilor şi împlinirii Democraţia muncitorească • Martori la victoria lu­minii : O REALIZARE DE EXCEPŢIE PE SEBES­U­L „PENTRU PRIMA DA­TĂ IN TARĂ SI LA NIVEL MONDIAL" • OAME­NII AURULUI • DIMI­NEŢILE VIITORULUI ORAŞ • La Odorheiu Secuiesc, într-un liceu de prestigiu, elevii de azi deprind în limba maghiară și în limba ro­mână SENTIMENTUL ÎNCREDERII IN VIITOR File din „cartea de onoare“ a şantierelor tineretului ÎN PAGINILE 2—3 C. MUSLER _ Erou al Muncii Socialiste mecanic la I.A.S. Teremia Mare, judeţul Timiş Iubirea pentru acest pămint Printr-o coincidenţă simbolică, Ziua Muncii este sărbăto­rită in patria noastră în imediata apropiere a Zilei tineretu­lui. Dar se putea altfel ? Dacă ne gîndim bine, fiecare dintre noi şi-a făcut debutul in viaţă, prin muncă, la virsta tinere­ţii. In ceea ce mă priveşte am început să muncesc din fra­gedă tinereţe, dar, sincer, mărturisesc, nu mi-a plăcut nici­odată să vorbesc prea mult despre mine, poate şi pentru faptul că munca m-a învăţat să înţeleg că una din cele mai drepte măsuri in aprecierea oamenilor este modestia. Eu m-am născut la Teremia şi nu-mi pot închipui să mă despart de ea. Aici s-au născut şi au trăit părinţii noştri, aici am deprins noi, alfabetul muncii. Ce-aş putea, deci, să le spun nu mai tinerilor colegi fie muncă de aici sau din oricare alta parte a ţării ? Că trebuie să muncească şi să aibă dragoste pentru tot ceea ce iese din iiinile lor. Spunind doar atît mi se pare foarte puţin. Dacă mă gîndesc bine, însă, in acest în­demn se află miezul cel mai de preţ in care lăstăresc şi se dezvoltă bogăţiile dinăuntrul nostru şi de pe toate plaiurile româneşti. Virtutea supremă a fiecăruia dintre noi este aceea de a fi cu adevărat om al muncii. Am moştenit de la pă-­­­rinţi nu numai o ţară frumoasă şi bogată prin pămîntul şi apele ei, prin munţii şi legendele ei, ci şi dragostea de mun­că, egală pentru noi toţi, fiii acestei ţări, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Şi doar singură munca este cea care te ajută să fii mai bogat şi tot ea este cea care iţi strecoară in suflet iubirea neştirbită pentru acel pămint, acei munţi şi acele ape care împreună cu tine se cheamă România.

Next