Scînteia Tineretului, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 9105-9130)

1978-09-01 / nr. 9105

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 3 TELEGRAME Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a adresat domnului colonel MOAMMER EL GEDDAFI, secretar general al Congresului General Popular al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste, conducătorul revoluţiei de la 1 Septembrie, următoarea telegramă : Cu ocazia aniversării Zilei Revoluţiei, am plăcerea să vă adre­­sez...În numele poporului român, al Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România şi al meu personal, cele mai calde feli­citări, împreună cu urări de fericire, sănătate şi succes în impor­tanţa dumneavoastră activitate, de pace şi prosperitate pentru poporul libian prieten, îmi exprim convingerea că munele relaţii statornicite între Re­publica Socialistă România şi Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă vor cunoaşte şi în viitor, pe baza acordurilor şi înţele­gerilor convenite cu prilejul intilnirii noastre de la Tripoli, o am­plificare şi diversificare continuă, in interesul popoarelor român şi libian, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, MANEA MANESCU, a adresat domnului ABDELATI LABIOI, președintele Comitetului Popular General al Jamahiriei Arabe Li­biene Populare Socialiste, următoarea telegramă : Cu prilejul aniversării Zilei Revoluţiei, am plăcerea să vă trans­mit sincere felicitări, urări de sănătate, fericire şi succese în acti­vitatea dumneavoastră. îmi exprim convingerea că relaţiile dintre ţările noastre se vor dezvolta tot mai mult in viitor, în spiritul acordurilor şi înţelege­rilor convenite între conducătorii ţărilor noastre, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi colonelul Moammer El Geddafi. Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, MANEA MANESCU, a primit din partea locotenent-colonelului DESIRE RAKOTOARIJAONA, prim-ministru al Republicii Demo­cratice Madagascar, următoarea telegramă : Foarte mișcat de mesajul dumneavoastră de felicitare, transmis cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a Republicii Democratice Madagascar, vă exprim dumneavoastră şi Guvernului Republicii Socialiste România viile mele mulţumiri şi cele mai bune urări de prosperitate pentru poporul român. Fie ca relaţiile de prietenie şi cooperare, care există între cele două ţări ale noastre, să se întărească şi să se dezvolte tot mai mult, spre binele celor două popoare. Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, MANEA MANESCU, a primit din partea primului ministru al Belgiei, L. TINDEMANS, următoarea telegramă : Am fost foarte mişcat de amabilitatea cu care mi-aţi adresat telegrama de felicitare cu ocazia Zilei naţionale a Belgiei. Vă mulţumesc sincer pentru urările de fericire personală, pre­cum şi pentru cele de prosperitate pe care le-aţi adresat poporului belgian. Folosesc această ocazie pentru a prezenta Excelenţei Voastre asigurarea Înaltei mele consideraţiuni. ALEXHA Joi dimineaţa a părăsit Capi­tala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia Consiliului Revoluţiei din Portugalia, condusă de ge­neralul Jose Lemos Ferreira, membru al Consiliului, şeful Statului Major al forţelor aerie­ne, care a făcut o vizită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Din delegaţie au făcut parte comandorul Manuel Mar­tins Guerreiro, căpitanul Alves Marques Junior şi locotenentul Neves Rodrigues. La plecări­ pe aeroportul Oto­­peni, delegaţia portugheză a fost salutată de general-locotenent Gheorghe Gomoiu, membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, adjunct al ministrului apărării naţionale şi secretar al Consiliului Politic Superior al Armatei, de alţi membri ai conducerii Frontului Unităţii Socialiste. Au fost prezenţi Antonio No­­vaes Machado, ambasadorul Portugaliei la Bucureşti, mem­bri ai ambasadei. In continuarea vizitei pe care o efectuează in ţara noastră, Al­fred Bussey, preşedintele Con­siliului Naţional, şi Robert Rei­­mann, preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene, au fost oaspeţii judeţelor Prahova şi Braşov. Parlamentarii elveţieni au avut întrevederi cu reprezen­­ t­ a­n­­­ tanţi ai organelor locale de stat, au vizitat importante unităţi in­dustriale din aceste judeţe, pre­cum şi obiective turistice, monu­mente istorice şi de artă. Oaspeţii au fost însoţiţi de Ioan Pop D. Popa, preşedintele Grupului parlamentar pentru re­laţiile de prietenie România-El­­veţia, preşedintele Comisiei pen­tru sănătate, muncă, asigurări sociale şi protecţia mediului. Joi, a sosit în Capitală o de­legaţie a Ministerului" Căilor Fe­rate din Republica Populară Chineză, condusă de Tuan Ciun­i, ministru, care, la invitaţia Mi­nisterului Transporturilor şi Te­lecomunicaţiilor, face o vizită in ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Oto­­peni, oaspeţii au fost salutaţi de Traian Dudaş, ministrul trans­porturilor şi telecomunicaţiilor, de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Li Tin-ciuan, ambasadorul Republicii Popu­lare Chineze la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ După-amiază au început con­vorbirile între cei doi miniştri, in cadrul cărora s-a făcut o in­formare reciprocă asupra extin­derii reţelei şi a tehnologiilor moderne în transportul feroviar şi au fost examinate posibilită­ţile de dezvoltare a colaborării în acest domeniu între cele două ţări. MANIFESTĂRI CULTURALE Cu prilejul Zilei naţionale a Jamahiriei Arabe Libiene Popu­lare Socialiste, joi dupâ-amiaza, a avut loc in Capitală o mani­festare culturală organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, în ca­drul căreia ziaristul Constantin Oprica a împărtăşit impresii de călătorie şi a fost prezentat un film documentar libian. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, oameni de cultură şi artă, un numeros public. Au fost prezenţi Mustafa Alfilah­, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste la Bucureşti, şi membri ai amba­sadei. După reprezentaţiile susţinute la Iaşi, Roman, Bacău, Focşani şi Buzău, Ansamblul de estradă din R. P. Mongolă — care în­treprinde un turneu în ţara noastră — a prezentat joi seara un spectacol de gală în Capitală. Din bogatul lor program artis­tic, oaspeţii au oferit o selecţie de piese muzicale, compoziţii vocale şi orchestrale, prelucrări de melodii populare mongole. Au asistat Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Constantin Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe, Constantin Manolescu, preşedin­tele Apsciaţiei de prietenie româno-mongolă, un numeros public. Au fost de faţă Tagaanlamyn Dughersuren, ambasadorul R. P. Mongole la Bucureşti, alţi şefi de misiuni diplomatice, repre­zentanţi ai corpului diplomatic acreditaţi in ţara noastră. Artiştii mongoli au fost răsplă­tiţi cu vii aplauze. ★ In continuarea turneului, an­samblul de estradă din R. P. Mongolă va mai prezenta spec­tacole la Tîrgu Mureş, Luduş şi Reghin. Năstase Stochiţescu, Gheorghe Biţică şi Marin Chivarău, trei tineri muncitori de la Întreprinderea de tractoare şi maşini agricole Craiova, participă la ridicarea unei noi hale Foto : V. TANASOF ••••••• •••••••• SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT CAMPIONATELE EUROPENE DE ATLETISM Sub semnul marilor surprize Jocurile europene de atletism continuă aici, la Praga, într-o atmosferă sărbătorească, spor­tivă, sub semnul unui interes general și al marilor surprize. Vremea s-a îndreptat şi ea, de­venind un aliat al concurenţi­lor. După înfringerea record­manei mondiale la 3 000 m, nor­­vegianca Grete Waitz, de către sovietica Ulmasova, o sportivă aproape necunoscută — probă în care reprezentanta noastră, Natalia Mărăşescu, a dobîndit medalia de argint, devenind vi­­cecampioană a Europei — iată că şi alţi mari performeri şi campioni olimpici cedează su­premaţia altora mai tineri, unii dintre ei prea puţin cunoscuţi. Campionul olimpic Valeri Bor­zov ocupă în finala viteziştilor locul 8, ultimul (10,55 sec), vic­toria la proba de 100 m, plat re­­venindu-i imbatabilului italian Pietro Mennea, cu 10,25 sec. Marea revelaţie a J.C. de la Montreal, suliţaşul maghiar Ne­meth ocupă în finală doar locul 7, cu o performanţă modestă — 83,58 m —, pe cînd în 1976 ui­mise lumea cu cei 94,58 m. în­vingătorul lui şi medaliatul cu aur la actuala ediţie a C.E. este vest-germanul Michael Wessing, a cărui suliţă a sărit cu 6 m mai mult — 89,12 m. Şi un a­­mănunt : această probă a durat pînă spre miezul nopţii de miercuri. Mare senzaţie a pro­dus, insă, situaţia la săritura în lungime femei, unde, după ce proaspăta recordmană mondială, sovietica Vilma Ardanskiene — prima femeie din lume care a sărit peste 7 m (7,07 m la Ki­­şinău in urmă cu două săptă­­mîni), reuşeşte la calificare 7,09 m, doborind propriul record mondial, iată că în finală ea nu mai poate obţine decit un re­zultat sub aşteptări : 6,88 m. E drept că întrecerile din cea de-a doua zi — respectiv de miercuri — au fost handicapate de vre­mea ploioasă, potrivnică. Şi un fapt inedit : mărşăluito­rul vest-german Stadt Müller, care după ce a ciştigat temera­ra cursă de 20 km marş miercuri, pe ploaie, este primul participant la „europene“ care a ajuns în faţa marelui juriu al competiţiei pentru cele trei cartonaşe roşii primite pe tra­seu şi care însemnau abateri de la regulament. Dealtfel, el a şi fost descalificat, locul său luîn­­du-l tot un compatriot : Ronald Wiesel. Vorbind despre comportarea sportivilor noştri, trebuie să apreciem că, pînă la această oră bilanţul este oarecum mul­ţumitor. Bineînţeles, în perspec­tiva că nu ne vom întoarce doar cu medalia Nataliei Mărăşescu. Deci, să repetăm : medalie de argint cu record naţional, un loc 4 la aceeaşi probă (3 000 m) prin Maricica Puică, un loc 7 la Prin telefon, de la trimisul nos­tru special la Praga, VASILE CĂBULEA 10 000 m datorat lui Ilie Floroiu, un loc 5 la săritura in lungime, performanţă realizată de Gina Panait (6,52 m). De asemenea, locul 10 obţinut de Doina Anton la aceeaşi probă (6,22) nu este lipsit de merite, avînd în ve­dere faptul că, în condiţiile date — cum am mai spus — record­mana mondială n-a reuşit decit acel 6,88 m. In schimb, am su­ferit o mare decepţie în urma necalificării Cameliei Popa la săritura în înălţime. Ea s-a prezentat în concurs neconvinsă de marea ei misiune, aceea de a face totul, de a se mobiliza, de a lupta din răsputeri ca să obţină un rezultat bun pentru culorile sportive ale ţării noas­tre. îndeplinind doar formali­tatea de a fi prezentă la start, ea n-a reuşit să sară decit 1,75 m, cînd în acest sezon rea­lizase 1,91 m !? O deplasare şi o investiţie de încredere fără aco­perire. Nu s-au calificat în fi­nală Elena Tăriţă şi Mariana Suman, la proba de 800 m. Amîndouă n-au ajuns în semi­finale decit pe locul 5. Prea pu­ţin. Concurenta româncă Fiţa Lovin s-a situat pe locul 8 la 800 m, cu timpul de 1’58”80/100 — identic cu cel realizat miercuri in semifinale, iar atleta româncă Eva Zorgo s-a calificat în finala probei de aruncare a suliţei, realizind al treilea rezultat din calificări — 59,84 m. ★ Spectatorii prezenţi joi seara la campionatele europene de at­letism de la Praga au urmărit cu interes seriile probei de 5 000 m, în care s-au înregistrat cîteva surprize, printre elimi­naţi numărindu-se fondişti cu­noscuţi ca englezul Brendan Foster, belgianul Willy Polleunis şi polonezul Jerzy Kowol. Printre cei calificaţi pentru finală se numără şi reprezen­tantul nostru Ilie Floroiu, care a realizat în seria a II-a timpul de 13’32”50/100. Vor mai fi­ pre­zenţi la startul­­finalei de sîm­­bătă seara, printre alţii: Alek­sandr Fedotkin (U.R.S.S.) — 13’24”10/100. cel mai bun timp din serii, Markus Ryffel (Elveţia), Venanzio Ortis (Italia), Frank Zimmermann (R. F. Germania), finlandezul Martti Vainio. Finala probei masculine de 400 m garduri a oferit o între­­cere pasionantă, încheiată cu victoria vest-germanului Harald Schmid — 48’’51/100. Horia Toboc a ocupat locul opt, în 50”46/100. Egalîndu-și propriul record mondial (2,01 m), sportiva ita­liană Sara Simeoni a terminat învingătoare în proba de sări­tură în înălţime, medaliile de argint şi de bronz revenind lui Rosemarie Ackermann (R. D. Germană) — 1,99 m şi, respec­tiv Brigit­ter Holzapfel (R. F. Germania) — 1,95 m. Proba fe­minină de aruncare a discului a fost ciștigată de Evelin Jahl (R. D. Germană), cu 66,98 m, urmată de compatrioata sa Mar­­gitte Droese — 64,04 m și Nata­lia Gorbeceva (U.R.S.S.) — 63,58 m. Argentina Menis (Româ­nia) s-a clasat pe locul 9, cu re­zultatul de 58,36 m. La zi în AGRICULTURĂ RECOL­TAREA Semnele campaniei agricole de toamnă sunt tot mai eviden­te. In raidul întreprins ieri pe ogoarele judeţului Ilfov con­semnăm, o lucrare în premieră : recoltatul hibrizilor timpurii m­ele porumb. Desigur, nu este sin­gura activitate a lucrătorilor de pe ogoare care demonstrează că recoltările specifice ale acestei perioade îşi intră în depline drepturi. încă de la primele ore ale dimineţii, sute de coopera­tori şi mecanizatori se află la locurile de muncă, la capetele tarlalelor, angajaţi cu toate eforturile la strîngerea roadelor acestui an, precum şi pentru pregătirea terenurilor unde nu peste mult timp se vor semăna cerealele păioase. Acestor am­ple activităţi li se adaugă partici­parea tinerilor, pe utilaje sau în echipele de cooperatori, pen­tru intensificarea ritmului de lucru într-o campanie agricolă încărcată, dar hotăritoare pen­tru realizarea sarcinilor ce revin oamenilor muncii de pe ogoare in obţinerea unor producţii su­perioare. ...Ultima zi a lunii august re­prezintă pentru cooperatorii din Orăşti începutul campaniei de toamnă, încă de la primele ore ale dimineţii, şeful de fermă Nicu Stănică, împreună cu o echipă de mecanizatori ce cu­prinde şi 4 combine Gloria, se deplasează spre tarlaua „Prun­­diş“, unde se vor declanşa recoltările la cultura florii soa­relui. Formaţiei îi sunt asigurate mijloacele de transport necesare pentru livrarea imediată a pro­ducţiei în bază. Conform grafi­celor de lucru, în 15 zile în­treaga suprafaţă de 250 ha va fi finalizată, astfel incit nici un bob din noua recoltă să nu se risipească. „Munca de toamnă în cooperativa noastră, ne spu­ne Ion Măereanu, preşedintele unităţii, este mult mai com­plexă. De la orele 5 la 8 echipe­le sunt comasate la recoltarea castraveţilor şi a tomatelor, pentru a fi livrate urgent spre pieţe dimineaţa. Apoi, formaţii­le de lucru sunt îndreptate către tarlalele de porumb cu hibrizi timpurii, care au ajuns deja la maturitate. E drept, am cules numai 10 ha din cele 640 ha cul­tivate, dar declanșarea mai devreme a culesului la porumb ne va permite să încheiem­ a­­ceastă lucrare în timpul optim“. Notăm, deci, la ferma condusă de Lazăr Stoian, activitatea in fan a celor două brigăzi forma­te din 60 cooperatori care, con­comitent cu recoltatul, efectuea­ză și eliberatul terenului. De RAID ÎN JUDEȚUL ILFOV ce ? „Pe ansamblul consiliului, ne spune inginerul Gheorghe Uricaru, o parte din cele 2 550, ha ce vor fi semănate cu grîu, pentru care utilajele sunt revi­zuite la probele cu boabe, vor urma după porumb. Practic, prin sprijinul unor unităţi S.M.A. din zonă, arăturile au fost finalizate pe cele 3 700 ha planificate, dar asolamentul nu ne permite să punem grîu după grîu. De aceea, concomitent cu recoltarea culturilor de toamnă se procedează şi la eliberarea terenurilor în vederea însămîn­­ţărilor la cereale păioase“. Preocupări similare pentru desfăşurarea în ritm susţinut a lucrărilor din campania de toamnă am întîlnit şi pe tarla­lele consiliului intercooperatist Hotarele. Aici au fost pregătite 21 de combine Gloria pentru re­coltarea celor 1 450 ha cu floa­rea soarelui în maximum 11 zile bune de lucru. Formaţiilor de combine, repartizate in cele 7 unităţi cooperatiste, le sunt aflu­­ite alte combine pentru tocat tulpini, remorci pentru eliberat teren, tractoare la arat şi ferti­lizat, nominal pentru fiecare utilaj şi mecanizator angajat în campanie. La ora cînd apar de sub tipar aceste rinduri, echi­pele mecanizate sunt în plină activitate pe tarlalele cu floa­rea soarelui. „Mecanizarea com­plexă a lucrărilor, ne confirmă ing. Florin Cenciu, directorul S.M.A. Hotarele, este o obligaţie din partea noastră, a specialiş­tilor şi de aceea in acest an, pentru prima dată, am organi­zat un flux tehnologic de la re­coltări la semănat fără inter­venţia forţei manuale de lucru. Circa 1 600 ha cu porumb, adică 45 la sută din suprafaţa coope­rativelor va fi recoltată, trans­portată, arată şi semănată pe acest principiu, fapt care spo­reşte productivitatea muncii la aproape 200 la sută. Recoltele sunt angajate în acord global“. Pentru realizarea unor lucrări de înaltă calitate, specialiştii acordă o atenţie sporită reglării utilajelor, efectuării probelor de lucru la standuri şi în lan. Spe­cialiştii Constantin Pătraşcu, Georgeta Oprea şi şefii secţiilor de mecanizare Constantin Cos­­tache şi Adrian Benghea sunt acum prezenţi lingă maşini, ac­­celerînd efectuarea probelor, ast­fel incit în 2-3 zile toate utila­jele, conform graficelor pe for­maţii şi a ritmurilor de lucru pe tarlale, să fie în lanuri. Devansarea acestor operaţii a permis S.M.A.-ului din Hotarele acordarea unui sprijin de aproa­pe 40 de mecanizatori şi trac­toare unităţilor învecinate pen­tru efectuarea lucrărilor de se­zon prioritare. Aici, aproape 50 la sută din suprafaţa destinată griului este gata să primească sămînţa la timpul optim. O a doua unitate în care con­semnăm declanşarea lucrărilor de recoltat la porumb este Fru­muşani. Preşedintele cooperati­vei, Dumitru Georgescu şi in­ginerul şef, Gh. Marin, organi­zează munca la cap de tarla a 80 de oameni pe suprafeţele cu hibrizi timpurii din cele 770 ha cu porumb. Un alt punct de lucru este la recoltatul florii soarelui, 220 ha, cu o formaţie de 6 combine. Chiar din primele momente ale zilei, mecanizato­rii Gh. Geadău şi Alex. Vandea înregistrează productivităţi spo­rite la viteza în lan. Şeful de secţie Gh. Baltag este prezent lingă formaţie, gata de inter­venţie in cazul apariţiei unor defecţiuni. în ritmul realizat, suprafaţa cultivată va fi finali­zată în 8—10 zile bune de lucru. Producţia secundară de la cul­turile de toamnă, tulpini şi co­ceni, sunt concomitent tocate şi transportate la siloz, unde sunt preparate un amestec cu lucer­na, pentru hrana animalelor, dovedindu-se un înalt spirit gospodăresc. Se­ară, se discute, se fertilizează, deci se pregă­tesc în paralel şi parcelele unde s-a hotărit raţional amplasarea viitoarei culturi de grîu. ...Desigur, activităţile din a­­gricultură in această perioadă sint mult mai complexe, dar am consemnat cîteva dintre ele care reliefează incă o dată că toamna, pentru lucrătorii ogoa­relor, este in plină actualitate, mai ales că recoltările la po­rumb şi floarea soarelui se ex­tind cu fiecare zi. Organizate din timp, cu responsabilitate aceste lucrări, cele mai încăr­cate din această perioadă, vor fi încheiate rapid şi fără pier­deri de producţie. ŞTEFAN DORGOŞAN CULTURILOR DE TOAMNĂ • ••••••• •• TURISMUL PENTRU TINERET H M IEI TABERE SI VALOAREA Oil INITIATIVE 1 -­ Ce-aţi zice ca, oricind pe tim­pul verii, in orice zi din săptă­­mină aţi dori, pentru o zi sau pentru mai multe, întreprinde­rea în care vă desfăşuraţi acti­vitatea să vă poată pune la dispoziţie condiţii excelente de odihnă şi relaxare într-o zonă pitorească, de munte ? O ase­menea situaţie există de anul acesta la întreprinderea de trans­porturi Bucureşti care, in cola­borare cu Biroul de turism pen­tru tineret, şi-a înfiinţat şi pa­tronează o tabără estivală per­manentă, amplasată în zona de agrement Zărăfoaia, un loc splendid, din vecinătatea oraşu­lui Pucioasa. La început a fost iniţiativa — o iniţiativă comună a Comitetu­lui U.T.C. din sectorul transpor­turi şi a Biroului de turism pentru tineret — p­ornită din necesitatea asigurării unui loc de odihnă şi recreare destinat oamenilor muncii de la I.T.B. care, datorită specificului acti­vităţii şi programului, pot avea zile libere şi la începutul sau mijlocul săptămînii, nu numai sîmbăta după-amiază şi dumi­nica. Aşa se face că, datorită unor oameni inimoşi şi, fireşte, datorită sprijinului concret pe care l-au primit din partea B.T.T., tinerii de la I.T.B. şi-au înfiinţat în această vară tabăra La Bassel s-a efectuat tra­gerea la sorţi a cupelor euro­pene la handbal, ediţia 1978— 1979. In Cupa campionilor eu­ropeni (masculin), echipa DI­NAMO BUCUREŞTI, campioa­na României, va întîlni in primul tur formaţia TSKA SEPTEMVRISKO ZNAME SO­FIA. In Cupa cupelor tot la masculin, echipa MINAUU BAIA MARE va întilni (pri­mul joc în deplasare) forma­ţia HAPOEL RAMATGAM din Israel. Partidele din primul tur se vor dispută intre 9 şi 22 octombrie, de la Zărăfoaia, tabără pe care am avut prilejul s-o vedem. Există acolo 35 de corturi cu cite două locuri, condiţiile de cazare fiind optime datorită instalării in corturi a paturilor în toată regula. Lingă tabără există terenuri de tenis, o splen­didă piscină de 50 de metri şi chiar un bazin de înot destinat copiilor şi începătorilor. La nu­mai citeva sute de metri, iubi­torii sporturilor nautice şi ai... pescuitului au la dispoziţie un lac, iar în vecinătatea taberei se găseşte un motel modern, care asigură condiţii excelente de servire a mesei. In aceste zile, „zestrea“ de corturi se va mări, urmind să fie instalat un cort mare, unde va lua fiinţă clubul taberei, ce urmează să fie dotat cu televizor, radio, cu jocuri de şah, remi şi table. Discutind cu directorul tabe­rei, lăcătuşul mecanic Constantin Prohorova, şef de echipă la I.T.B., am aflat că din iunie şi pină acum s-au rulat peste 400 de oaspeţi, fireşte cu toţii lucră­tori la I.T.B. întreprinderea pune la dispoziţia doritorilor autobuze, care efectuează curse spre şi de la tabără, în funcţie de solicitări. Mulţi oameni ai muncii şi-au petrecut aici în­tregul concediu, alţii numai o parte din el, iar alţii au venit pentru o zi-două, cit le-a per­mis timpul liber. Pentru fiecare, însă, zilele petrecute la Zără­foaia au însemnat odihnă, refa­cere a puterii de muncă, amin­tiri de neuitat. Printre aceştia , strungarul Ştefan Cilţu, elec­tricienii Gheorghe Miu şi Victo­ria Soare, lăcătuşul Costică Banu, sau mecanicul Ion Manea şi strungarul Iuliu Burcă, care şi-au petrecut aici vacanţa îm­preună cu familiile. Farmecul acestei tabere ine­dite se datorează atit peisaju­lui şi condiţiilor existente, dar mai ales iniţiativei excelente a uteciştilor şi a Biroului de tu­rism pentru tineret. HORIA ALEXANDRESCU ŞTAFETA MUNCII PATRIOTICE Locuitorii municipiului Drobeta-Turnu Severin, frumosul oraş de pe malul Dunării, vor fi beneficiarii a încă 12 000 de apartamente prevăzute a se construi în actualul cincinal. Multe dintre aceste apartamente vor fi locuite, desigur, de tinerii de la „vagoane“ şi „vapoare“ sau de cei care reali­zează noile garnituri de mobilă, placaj, turnire, celuloză, semiceluloză, carton şi confecţii de carton pe platforma in­dustrială C.P.L. — C.C.H. Harnicii tineri din unităţile econo­mice severinene, hotărîţi să-i ajute pe constructori, au reuşit să execute prin muncă patriotică lucrări in valoare de peste 52 mii lei. Zilele acestea, tinerii de la întreprinderea de vagoane, Şantierul naval şi Combinatul de celuloză şi hirtie au predat constructorilor ştafeta la un nou bloc cu patru nivele, la care au executat fundaţiile. (I. D. C.). „PAJIŞTEA" SPORT ŞI SĂNĂTATE In aceste zile, pe noua şi moderna bază sportivă a tineretu­lui din oraşul Cavnic, judeţul Maramureş, au loc primele întreceri sportive. Cuprinzînd terenuri de handbal şi tenis de cimp bituminizate, dotate cu tribune , aceasta a fost construită prin muncă patriotică de tinerii de la Exploatarea minieră şi Liceul industrial minier, principalii ei beneficiari. Zilnic au posibilitatea să-şi petreacă aici intr-un mod plăcut ?i util tmpul liber peste 400 de tineri. Intre ei, desigur, pot fi intîlniti si Nicolae Sitaru­, Pavel Satmari, Aurel Perta, Dumitru Talpoş, Vali Gusti, Maria Bălan şi Vasile Pop, cîţiva din cei care s-au evidenţiat în cadrul celor 10 000 de ore de muncă patriotică prestate la construcţia bazei şi, în acelaşi timp, principali animatori ai întrecerilor sportive. (LUCIAN TUDOSE). CURIER CETAJENESC Aşa se intitulează Foaia volantă editată de Comitetul judeţean Covasna al U.T.C. şi întreprinderea pentru ex­ploatarea lucrărilor de între­ţinere şi exploatare a pajişti­lor. „Entuziasmul şi pa­siunea tinerilor — se spune in publicaţie — au fost con­cretizate în nenumărate bu­nuri : clădiri, canale de iri­gaţii, noi suprafeţe redate păşunilor etc., pe care le vezi la Intorsura Buzăului ca şi la Tg. Secuiesc, la Covas­na şi la Comandău, la Moac­­şa şi Hotod“. Sunt prezentate, de asemenea, succesele obţi­n întreprinderea poligra­fică „Banat“ din cadrul Cen­tralei industriale poligrafice, produce, la nivelul acestui an, 80 de modele de jucării intr-un volum de aproape 6 milioane, multe dintre ele constituind noutăţi. Cu trei luni mai devreme a fost pusă in funcţiune o nouă secţie de producţie. • In oraşul Călan, jud. Harghita s-a deschis recent, pe str. 30 Decembrie, o pes­cărie, bine aprovizionată, sute de tineri, noile angaja­mente şi obiectivele priori­tare din această etapă, rezul­tatele institutelor de cerce­tare, alte noutăţi din dome­niul îmbunătăţirii pajiştilor pe plan mondial. Preocuparea organizaţiei judeţene de tineret de a se implica cu toată răspunderea in obţinerea unei producţii record, pentru că un record este cantitatea de 50 000 kg. masă verde la ha, este rele­vată de participarea tinerilor la realizarea tuturor lucrări­lor care se fac. (ADINA VELEA).­­ • Locuitorii municipiului Sighişoara, foarte mulţi ti­neri, participă la lucrările de modernizare a reţelei de ali­mentare cu apă. Anul acesta se vor moderniza încă 1,5 km. • In judeţul Dîmboviţa, la Moreni şi Pucioasa se or­ganizează secţii pentru pre­­ambalarea alimentelor de consum curent. Preambalarea se face numai în pungi im­primate. (L. P.) Căminul Întreprinderii de confecţii din Craiova este o familie în care fetele se pregătesc pentru viaţă. Un sfat este întot­deauna bine venit Fotografia : F. ROŞOGA VINERI 1 SEPTEMBRIE 1978 CINEMA întoarcerea proscrișilor: Capitol (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30); Scala (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30); CAPCANA DIN MUNȚI: Favo­rit (orele 9; 11,13; 13,30; 15,45; 18; 20,30) ; Festival (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30); Luceafărul (orele 8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,45; 20,45); Grădina Lucea­fărul (ora 19,45); Grădina Capitol (ora 19,30). AVARIA: Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15); Mo­dern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,13; 20,30); Tomis (orele 9, 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20); Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30) ; Grădina Modern (ora 19,45); Grădina Tomis (ora 19,30). AVENTURILE LUI DON JUAN: Aurora (orele 9; 11,15; 13,30­ ,15,45; 18; 20,15); Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30); Grădina Aurora (ora 19,30); Fla­mura (orele 11,30; 14; 16,30; 19,13). SOŢUL MEU: Patria (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15, 20); Bucureşti (orele 8,30; 11,15; 14; 16,45; 19,43); Melodia (orele 9 ; 12,30 ; 16 ; 20,30); VERONICA: Flamura (ora 9). CELE 12 MUNCI ALE LUI AS­­TERIX: Buzeşti (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15); Grădina Buzeşti (ora 19,45). UN COMISAR ACUZA: Timpuri Noi (orele 9; 11,15; 13,30; 13,45; 18, 20). BATALIA NAVALA DIN 1894: Cosmos (orele 15,30; 17,45: 20). AVENTURILE MAIMUŢEI NUKY: Doina (orele 9,30; 11.30; 13.30) . SONATA PE MALUL LACULUI: Doina (orele 15,30; 18, 20). CORSARUL DIN INSULA: Efo­rie (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) ; Gloria (orele 8,30; 11; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Griviţa (orele 9; 11,15; 13.30; 13,45; 18; 20.15). O FATA APROAPE CUMINTE: Cotroceni (orele 9; 11,15; 13.30; 15.45; 18; 20.15). OPERAȚIUNEA ..MONSTRUL“: Dacia (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20); KIS ȘI „DOUA GHIOZDANE“: Flacăra (ora 9); VISUL ROZ: Flacăra (orele 11,15; 13,30; 16; 18, 20); Grădina Flacăra (ora 19,30). MARK POLIȚISTUL LA GE­NOVA: Arta (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20); Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15); Gră­dina Arta (ora 19.30). UMBRA PĂSĂRII ÎN ZBOR: Viitorul (orele 15.30; 17,45; 20). BRIGADA SPECIALA: Bucegi (orele 9: 11;15; 13.30; 15,45; 18. 20); Grădina Bucegi (ora 19.30). FAIR PLAY: Ferentari (ora 15.30) . MILITIENCELE DIN INSULA: Ferentari (orele 17.30; 19.30). ÎMPUSCATURI SUB CLAR DE LUNA: Drumul Sării (orele 16; 18, 20). NIMENI NU ALEARGA ME­REU: Lira (orele 15,30; 18); Gră­dina Lira (ora 20). COLONELUL IN REZERVA : Flor­easca (orele 15,30; 18, 20). MELODII. MELODII: Giulesti (orele 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20); Volga (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,15). TV PROGRAMUL 1­9,00 Teleşcoală. 10,00 Telednto­mateca. 11,55 Un fapt văzut de aproape. 12,15 Telex. 12,20 închi­derea programului. 16,00 Telex. 16,05 Matineu de vacanţă. 16,30 Ja­mahiria Arabă Libiană Popu­lară Socialistă. 16,40 Muzică populară. 17,00 Emisiune în limba germană. 19,00 Rezul­tatele tragerii loto. 19,05 Fes­tivalul „Cîntarea României“. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 19,50 Tribuna TV. 20,20 Film artistic: „Othello“. Premieră pe ţară. Pro­ducţie a studiourilor engleze. 22,20 Telejurnal. 22,30 Cam­pionatele eu­ropene de atletism. Selecţiuni în­registrate de la Praga. 22,45 În­chiderea programului. PROGRAMUL 2 17.00 Reportaj TV: Vocaţia in­dustrială a unui loc istoric. 17,25 Cinteca tînăr pentru patria so­cialistă. 17,40 Dobrogea in arta plastică. 17,50 Ora veselă. 18,45 O viaţă pentru o idee. 19,15 Publi­citate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Te­lejurnal. 19,50 Radar pionieresc. 20.10 Concert de muzică uşoară românească. 20.30 Blocnotes — in­formaţii utilitare. 21,00 Telex. 21,00 Capodopere şi mari interpreţi. 21.45 Telerama — sport. 22,15 în­chiderea programului.

Next