Scînteia Tineretului, octombrie 1978 (Anul 34, nr. 9131-9156)

1978-10-02 / nr. 9131

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Sarcină majoră pusă în faţa tuturor tinerilor, a colectivelor muncitoreşti, de către secretarul general al partidului tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU­ în cuvîntarea rostită la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. Mobilizare exemplară pentru îndeplinirea integrală a planului, pentru o înaltă calitate a muncii şi producţiei . Pentru înfăptuirea tuturor măsurilor de realizare a planului pe acest an şi pe următorii doi ani ai cincinalului, a hotărîrilor Congresului al XI-lea, a prevederilor Programului partidului, a hotărîrilor Conferinţei Naţionale trebuie să acţionăm cu mai multă hotărîre şi fermitate, îmbună­tăţind activitatea în toate domeniile. Să punem pe primul plan realizarea în cele mai bune con­­diţiuni a producţiei, la nivelul calitativ şi tehnic stabilit. NICOLAE CEAUŞESCU Am început un nou trimestru — ultimul al acestui an. Intrăm în el cu realizări bune obţinute pe ansamblul economiei naţiona­le în primele nouă luni care, a­­dăugate rezultatelor din primii doi ani ai cincinalului, demon­strează — aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in cuvîntarea rostită la Consfă­tuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 28 septembrie — că avem forţa materială şi tehnică, precum şi forţa de muncă şi creaţie necesare pentru îndepli­nirea întregului program de dez­voltare a patriei noastre. In ace­laşi timp — în spiritul de înaltă exigenţă, de aprofundată analiză, caracteristice consfătuirilor de lucru desfăşurate din iniţiativa şi sub conducerea tovarăşului A început trimestrul IV O PERIOADĂ DECISIVĂ PENTRU îndeplinirea integrală, la toţi indicatorii a planului pe acest an Nicolae Ceauşescu — s-au evi­denţiat cu acest prilej neajunsu­rile, stările de lucruri negative care se mai manifestă în activi­tatea economică şi, pornind de aici, măsurile necesare a fi lua­te, căile de acţiune care să ducă la asigurarea condiţiilor pentru ca sarcinile stabilite în planul e­­conomic pe acest an şi pe între­gul cincinal să fie îndeplinite, realizindu-se şi angajamentele suplimentare asumate. Toate a­­cestea au fost subliniate cu deo­sebită claritate in­cuvintarea rostită de secretarul general al partidului, ale cărui preţioase in­dicaţii trebuie să direcţioneze ac­tivitatea fiecărui colectiv, a fie­cărui om al muncii, a fiecărui tinăr în acest trimestru. Realizarea ritmică, la fiecare sortiment, a producţiei fizice — condiţie hotăritoare pentru asi­gurarea bunei funcţionări a în­tregului mecanism economic. Acest adevăr se verifică, prac­tic, zi de zi, în numeroase între­prinderi. Pentru că atunci cind un utilaj, o maşină, in general un produs aşteaptă o piesă sau un subansamblu pentru a putea fi terminat, este semn sigur că undeva, intre miile de colective din economia naţională, cineva se înscrie cu o restanţă la pro­ducţia fizică. Şi chiar dacă a­­ceastă restanţă pare lipsită de importanţă — poate fi numai un şurub, dar de tip special —, prin amplificarea efectelor se poate ajunge pină acolo incit un utilaj complex sau chiar o importantă instalaţie să nu poată fi livrată la termen, ceea ce creează­ difi­cultăţi fie unui obiectiv de in­vestiţii, fie realizării planului la export. Iată de ce este necesar ca fiecare colectiv, fiecare tinăr să pună pe primul plan realiza­rea producţiei fizice in­sorti­mentele stabilite, la termenele planificate. Iar soluţiile se­ gă­sesc nu atit în, afara întreprin­derilor, cit mai ales în cadrul a­­cestora. Căci, fără îndoială, „problemele“ de aprovizionare materială — adeseori invocate, dar de cele mai multe ori ne­justificat — vor dispărea cu de­­săvirşire în momentul cind între­prinderile nu-şi vor mai crea unele altora greutăţi datorită in­­tirzieriior in livrare , în momen­tul cind fiecagg. colectiv va do­(Continuare în pag. a IIl-a) Pe şantierele cte investiţii — eforturi pentru punerea in funcţiune ht-termeit a,­­rmatoi capacităţilor Bor­cea -papavit­al , oameni ai p­ e SATE COMPONENTE: Borcea şi Pietroiu. O VIATA ECO­NOMICA . Pe raza comunei, in 1948, fiinţau : o moară, o presă de ulei, 6 manufacturi, 10 fierării şi 6 ateliere de prelucrare a lemnului. La nivelul anului 1978 pe raza comunei işi desfăşoară activitatea 2 I.A.S., 3 C.A.P., o unitate S.M.A., 28 unităţi co­merciale, un dispensar uman şi unul veterinar. Valoarea produc­ţiei anuale se ridică la peste 340 milioane lei . POPULAŢIA : 1834 - 592 locuitori ; 1912 - 5 382 ; 1978 - peste 12 000 locuitori. • INVATAMINT : 1836 - o şcoală particulară ; 1978 - în cele 7 unităţi de invăţămint işi desfăşoară activitatea 81 de cadre di­dactice • CULTURA: Pină in 1948 nu se poate vorbi de un lăcaş propriu-zis. In prezent, in comuna Borcea se găsesc : 2 cămine culturale (7 echipe artistice), 5 biblioteci (cu peste 20 000 volu­me), 2 cinematografe. „I.A.S.-ul este viaţa mea. Iu­besc acest pămint, această apă — Borcea — care zi de zi curge in faţa ochilor mei, pe care o văd mereu aceeaşi şi totuşi mereu alta, iubesc oamenii locului. Dacă m-ar lega cineva la ochi şi aş păşi cu tălpile goale pe acest pămint tot aş simţi că sunt aca­să“... Cuvinte emoţionante, ca o mărturie de credinţă. Rostite de cel care in anul 1948 părăsea, pentru totdeauna, retortele cu oţel topit ale uzinei pentru a se dedica îndeletnicirii vechi de cind lumea , agricultura, cu­vintele acestea simple, dar rosti­te din inimă, capătă o rezonanţă cu totul şi cu totul deosebită... Sub semnul acestei afirmaţii îmi începeam dialogul cu Eroul Muncii Socialiste Dumitru Du­mitru, cel care de 30 de ani se găseşte fără odihnă in fruntea Întreprinderii agricole de stat Pietroiu... Aici, in fosta mare baltă a Borcei, mai mult decit oriunde în altă parte, oamenii aparţin cu întreaga lor fiinţă pămîntului, iar pămintul aparţine oameni­lor... ...Au trecut 30 de ani. Ca nu­măr nu sunt mulţi, dar impresio­nanţi in bogăţia împlinirilor lor. „Unitatea noastră a crescut odată cu oamenii săi, iar noi, oamenii, am crescut şi ne-am format odată cu întreprinderea... La început eram doar cinci ti­neri. Nu ştiam prea multe taine ale pămîntului. In schimb eram foarte-­ ambiţioşi, ne făuream multe vise. Dispuneam de 300 ha teren arabil şi de peste 8 600 ha de bălţi, stufăriş şi teren supus inundaţiilor. Inventarul agricol abia dacă se ridica la 65 000 lei — Un tractor, o trăsură cu cai şi un car cu boi... Pentru com­pletare mi s-au dat bani să cum-ION D. COCU (Continuare in pag. a ll-a) ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 9131 6 PAGINI 30 BANI LUNI 2 OCTOMBRIE 1978 • TINARA ŞI MODERNA INDUSTRIE a judeţului Har­ghita a încheiat bilanţul pri­melor trei trimestre din acest an cu importante depăşiri de plan la producţia fizică. Oa­menii muncii harghiteni, ro­mâni şi maghiari, au realizat şi pus suplimentar la dispozi­ţia economiei naţionale, intre alb­ii , aparataj electric de joasă tensiune şi produse ale industriei de mecanică fină în valoare de peste 1I milioane lei, 700 tone utilaj tehnologic pentru industria chimică, 150 tone utilaj tehnologic pentru industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, 4 100 mc cherestea, 08 000 mp ţesă­turi şi alte produse. • PE PLATFORMA IN­DUSTRIALA de la Piatra Neamţ a fost conectată la circuitul productiv, cu două luni înainte de termen, o nouă fabrică de mobilă de artă, care va ridica cu 20 la sută potenţialul industrial al combinatului pentru prelu­crarea lemnului din localitate şi cu tot atit volumul produ­selor exportate. Noua unitate a fost dotată cu utilaje de inaltă tehnicitate, realizate de unităţi specializate din ţară.­­ UN COLECTIV DE SPE­CIALIŞTI de la întreprinde­rea de materiale de construc­ţii din Braşov a realizat, în cadrul acţiunii de autoutila­­re, un distribuitor hidraulic de beton de mare capacitate. Montat pe şine de cale­ ferată agregatul se deplasează cu uşurinţă in frontul de lucru, asigurînd astfel turnarea be­tonului in tipare, in mod uni­form, pe întreaga suprafaţă. Are o capacitate de trei metri cubi şi dispune de dispozitive de reglare a turnării morta­rului de beton in tipare. Prin utilizarea acestei instalaţii pe şantiere braşovene, s-a obţi­nut un spor de posti 5­1 la La Slobozia Serbările ediţia a XI-a „CU OAMENII MUNCII, PENTRU OAMENII MUNCII“ (Relatări în pagina a V-a) O imagine caracteristică, obişnuită la „Serbările Sfmi­­teii tineretului“ : chipuri ti­nere, destinse, care trădează receptivitate, înţelegere, ade­renţă la poezia patriotică şi muzica tînără, la arta ade­vărată care-şi are izvorul de inspiraţie în realităţile so­cialiste. ÎN CURÎND, O NOUĂ INIŢIATIVĂ A ZIARULUI „SCÎNTEIA TINERETULUI" ÎN VE­DEREA DESCOPERIRII DE TALENTE PENTRU ATLETISMUL DE PERFORMANŢA CINE BATE RECORPULg) acţiune pe care redacţia noastră o organizează în colaborare cu C.C. AL U.T.C. ŞI FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE ATLETISM (O prezentare detaliată­­ în pag. a V-a) ÎN AGRICULTURĂ, TIMPUL­­ NE PERMITE SĂ AŞTEPTĂM! DUMINICI PENTRU TOŢI TINERII ŢĂRII- O RODNICĂ ZI DE MUNCĂ PE OGOARE Recoltarea porumbului MECANIZAREA RIDICĂ PRODUCTIVITATEA, SCURTEAZĂ DURATA CAMPANIEI ILFOV. Dintre priorităţile campaniei de toamnă recoltarea porumbului constituie cea mai­ încărcată lucrare. Pentru spori­rea productivităţii muncii la a­­ceastă cultură, precum şi pentru scurtarea timpului de recoltare, in tot mai multe unităţi agricole cooperatiste s-au extins tehnolo­giile mecanizate pe suprafeţe tot mai mari. Un exemplu convin­gător al avantajelor pe care le oferă această tehnologie este a­­cela că prin mecanizare recolta­tul porumbului in judeţul Ilfov este prevăzut a se finaliza cu 25 de zile mai repede decit in cam­paniile de­­toamnă trecute. Ieri, duminică, vremea bună a permis ca echipele de mecanizatori, al­cătuite pe grupe de combine şi cu mijloacele de transport nece­sare, să acţioneze din plin la re­coltatul porumbului. Pe una din tarlalele cooperati­vei agricole Hotarele întilnim 4 combine Gloria, cu 8 remorci, şi peste 20 de oameni. Combinerii Soare Bercă, Dumitru Iordache, Ch. Mişu­­şi Dumitru Bogdan at­mecanizată. După cum ne spune tânărul inginer şef al unităţii O­­limpian Chiriţa mai mult de o treime din cele 957 ha cultivate cu porumb va fi recoltată după această tehnologie. S-au realizat deja peste 100 ha. „Pentru a e­­fectua o lucrare de calitate şi a evita pierderile, încă din vreme am organizat parcelele cu po­rumb şi un reglaj bun la utilaje, ne spune tinărul inginer. Dealt­fel, pentru că am folosit erbicide, pe aceste suprafeţe nu s-a lucrat deloc manual. Acum, urmărind stadiul de coacere pină la matu­ritatea tehnică a ştiuleţilor, am intrat cu combinele în lari“. No­tăm pe aceste parcele prezenţa mai multor cooperatori şi atelaje care string ştiuleţii căzuţi in urma combinelor. Cocenii, ră­maşi după combină, sunt tocaţi cu un alt utilaj — CSU — şi trimişi spre punctele de insiloza­­re pentru completarea bazei fu­rajere. Peste 12 ha zilnic sint astfel recoltate şi eliberate, in urma lor intrind tractoarele care pregătesc terenul, prin arături şi discuiri, pentru semănatul griu­lui. ŞT. DORGOŞAN Sub semnul urgenţei — strîngerea şi depozitarea recoltei A Insăminţarea griului PENTRU ÎNCADRAREA ÎN PERIOADA OPTIMĂ, HOTĂRITOARE ESTE BUNA ORGANIZARE GALAŢI. In paralel cu lucră­rile de recoltare care s-au inten­sificat mult în ultimele 2 zile in judeţul Galaţi, insăminţarea griului mobilizează importante forţe ale satului. Pină ieri seara în judeţul Galaţi griul a fost în­­săminţat pe o suprafaţă de a­­proape 40 la sută din cea plani­ficată pentru această cultură. In frunte se situează C.A.P. Bereşti, Drăguşeni, Smulţi, Braniştea şi Negrileşti, care au insăminţat toate peste 50 la sută din supra­faţă, aviind posibilitatea să în­cheie această lucrare pină pe 10 octombrie. După cum am putut constata ieri la C.A.P. Braniştea, buna or­­ga­nizare a muncii este hotăritoa­re pentru folosirea utilajelor la capacitate maximă, pentru rea­lizarea insăminţării in perioada optimă. Ieri, la Braniştea se în­­sămînţa cu trei semănători in punctele :„Leordoaia“ şi „Mavra­­mol“ şi se pregătea terenul cu 8 discuri şi cu un plug cu grapă stelată. Mecanizatorii lucrau in­tr-un ritm constant, acordind o deosebită atenţie calităţii. Tova­răşul primar Mircea Petre ne-a atras insă atenţia şi asupra unui fapt cu consecinţe importante pentru încheierea grabnică a lu­crării: pe suprafaţa unde ur­mează să se însămînţeze după porumb, recoltarea a fost grăbită foarte mult. „Mîine vom începe să arăm şi această suprafaţă de 100 ha, ne declară primarul Mircea Petre. Dacă pină în pre­zent am avut un ritm bun şi con­stant, insămintînd 380 ha cu griu din 600 ha planificate şi 360 ha cu orz din 400 ha, aceasta se da­­toreşte şi faptului că am avut grijă să pregătim terenul din timp şi în condiţii optime. Pină pe 10 octombrie vom încheia se­mănatul“. Sunt însă şi unităţi unde orga­nizarea muncii la semănat lasă mult de dorit. Din situaţia exis­tentă la Direcţia judeţeană a a­­griculturii reiese, de pildă, că la C.A.P. Bujoru s-au insăminţat doar 100 ha cu griu din 1 000 ha planificate, la C.A.P. Vîrtej 170 ha din 750 ha şi la Măstăcani 80 din 500 ha. Diferenţele dintre primele şi ultimele sunt mult prea mari pentru a fi puse pe seama condiţiilor obiective. ION CHIRIC NICI O ÎNTÎRZIERE NU MAI E ADMISA, DAR COOPERATORII NU SE GRĂBESC TIMIŞ. Ziua de duminică a fost favorabilă desfăşurării, în bune condiţii, a tuturor lucră­rilor din actuala campanie agri­colă. Dis-de-dimineaţă, împreu­nă cu 170 de studenţi din anii II şi III ai Facultăţii de elec­trotehnică, am pornit spre Șag. Odată ajunși aici, ne-am fi aș­teptat ca, pe timp să întilnim întreaga suflare a satului. Fi­indcă, de făcut sunt multe. Flea-ION DANCEA (Continuare în pag. a 111-e.) Decada cărţii româneşti Darie Novăceanu S-a inaugurat, ca în fie­care an, Decada cărţii româ­neşti şi, nu ştiu de ce, mai mult ca pină acum, pipăi cu gindul scoarţa părului în­tomnat, pomul de aur cu fe­linare galbene de crengi, cel care a lăsat dalta inspirată a primului tipograf să-i adin­­cească in fibră semnul sonor al literei. Teascurile noastre de demult au consumat mult lemn de păr pentru ca pe albul inefabil al hirtiei, ca o corabie de miracole. Cuvin­­tul românesc să poată ancora la ţărmul sufletului dornic de lumină şi pătrundere. N-am ridicat, pe vremea aceea, temple din piatră, în care alte suflete şi-au cifrat istoria lor, dar am descope­rit, înaintea altora, Cartea şi am văzut in ea mai mult decit un templu, am văzut o fiinţă fără de moarte pe care natura neglijase s-o programeze. Nimic nu s-a schimbat de atunci in alcă­tuirea cărţii, de la Filip Mol­­doveanu, la Coresi, Dosof­­tei sau Antim Ivireanu şi pină la tehnologia ultimă, pagina tipărită fiind opera exclusivă a omului — „el o gîndeşte, el o scrie, el îi dă hîrtia, cerneala, tiparul, el îi adună foile, i le coase, i le leagă, el o citeşte“, spu­nea cîndva Tudor Arghezi —, nu ca pe o răzbunare împotriva timpului, ci ca pe un monument ale cărui di­mensiuni trec dincolo de ori­zonturi, căci Galaxia cuvân­tului, în ciuda atitor ultime pronosticuri, rămine suvera­nă, imaginea sau desenul, oricit de frumoase ar fi, su­ferind de tăcere. Nu pretind, prin cele ce am spus, că noi am fi primii constructori ai unor astfel de monumente, dar nu pot să nu-mi amintesc că pe vre­mea nefericitului Brincovea­­nu, în lemnul de păr româ­nesc s-a săpat multe litere ale alfabetelor altor popoa­re, între acestea cel grec, georgian și arab, pentru că, descoperind cartea, noi am descoperit toate semnificaţii­le ei, nepăstrind nici una din taine numai pentru noi. Acum, cind noua ediţie a Decadei cărţii româneşti, devenită tradiţie, se deschi­de ca o poartă spre lumina toamnei plină de rod, sem­nul sub care stă­­ cele pes­te două milenii de la con­stituirea primului stat dac şi cei şaizeci de ani de la for­marea statului unitar român î­ui dă o semnificaţie apar­te, pe măsura timpului nos­tru. De la cel care o gîndeş­te şi scrie, pină la cel care îi dă materialitate şi pină la cititor, suntem un singur om, oprit pentru o clipă sub fe­linarele galbene din crengile de păr. ———— • • • - ..... ■■ ■ ■

Next