Scînteia Tineretului, octombrie 1978 (Anul 34, nr. 9131-9156)
1978-10-02 / nr. 9131
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Sarcină majoră pusă în faţa tuturor tinerilor, a colectivelor muncitoreşti, de către secretarul general al partidului tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cuvîntarea rostită la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. Mobilizare exemplară pentru îndeplinirea integrală a planului, pentru o înaltă calitate a muncii şi producţiei . Pentru înfăptuirea tuturor măsurilor de realizare a planului pe acest an şi pe următorii doi ani ai cincinalului, a hotărîrilor Congresului al XI-lea, a prevederilor Programului partidului, a hotărîrilor Conferinţei Naţionale trebuie să acţionăm cu mai multă hotărîre şi fermitate, îmbunătăţind activitatea în toate domeniile. Să punem pe primul plan realizarea în cele mai bune condiţiuni a producţiei, la nivelul calitativ şi tehnic stabilit. NICOLAE CEAUŞESCU Am început un nou trimestru — ultimul al acestui an. Intrăm în el cu realizări bune obţinute pe ansamblul economiei naţionale în primele nouă luni care, adăugate rezultatelor din primii doi ani ai cincinalului, demonstrează — aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in cuvîntarea rostită la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 28 septembrie — că avem forţa materială şi tehnică, precum şi forţa de muncă şi creaţie necesare pentru îndeplinirea întregului program de dezvoltare a patriei noastre. In acelaşi timp — în spiritul de înaltă exigenţă, de aprofundată analiză, caracteristice consfătuirilor de lucru desfăşurate din iniţiativa şi sub conducerea tovarăşului A început trimestrul IV O PERIOADĂ DECISIVĂ PENTRU îndeplinirea integrală, la toţi indicatorii a planului pe acest an Nicolae Ceauşescu — s-au evidenţiat cu acest prilej neajunsurile, stările de lucruri negative care se mai manifestă în activitatea economică şi, pornind de aici, măsurile necesare a fi luate, căile de acţiune care să ducă la asigurarea condiţiilor pentru ca sarcinile stabilite în planul economic pe acest an şi pe întregul cincinal să fie îndeplinite, realizindu-se şi angajamentele suplimentare asumate. Toate acestea au fost subliniate cu deosebită claritate incuvintarea rostită de secretarul general al partidului, ale cărui preţioase indicaţii trebuie să direcţioneze activitatea fiecărui colectiv, a fiecărui om al muncii, a fiecărui tinăr în acest trimestru. Realizarea ritmică, la fiecare sortiment, a producţiei fizice — condiţie hotăritoare pentru asigurarea bunei funcţionări a întregului mecanism economic. Acest adevăr se verifică, practic, zi de zi, în numeroase întreprinderi. Pentru că atunci cind un utilaj, o maşină, in general un produs aşteaptă o piesă sau un subansamblu pentru a putea fi terminat, este semn sigur că undeva, intre miile de colective din economia naţională, cineva se înscrie cu o restanţă la producţia fizică. Şi chiar dacă această restanţă pare lipsită de importanţă — poate fi numai un şurub, dar de tip special —, prin amplificarea efectelor se poate ajunge pină acolo incit un utilaj complex sau chiar o importantă instalaţie să nu poată fi livrată la termen, ceea ce creează dificultăţi fie unui obiectiv de investiţii, fie realizării planului la export. Iată de ce este necesar ca fiecare colectiv, fiecare tinăr să pună pe primul plan realizarea producţiei fizice insortimentele stabilite, la termenele planificate. Iar soluţiile se găsesc nu atit în, afara întreprinderilor, cit mai ales în cadrul acestora. Căci, fără îndoială, „problemele“ de aprovizionare materială — adeseori invocate, dar de cele mai multe ori nejustificat — vor dispărea cu desăvirşire în momentul cind întreprinderile nu-şi vor mai crea unele altora greutăţi datorită intirzieriior in livrare , în momentul cind fiecagg. colectiv va do(Continuare în pag. a IIl-a) Pe şantierele cte investiţii — eforturi pentru punerea in funcţiune ht-termeit a,rmatoi capacităţilor Borcea -papavital , oameni ai p e SATE COMPONENTE: Borcea şi Pietroiu. O VIATA ECONOMICA . Pe raza comunei, in 1948, fiinţau : o moară, o presă de ulei, 6 manufacturi, 10 fierării şi 6 ateliere de prelucrare a lemnului. La nivelul anului 1978 pe raza comunei işi desfăşoară activitatea 2 I.A.S., 3 C.A.P., o unitate S.M.A., 28 unităţi comerciale, un dispensar uman şi unul veterinar. Valoarea producţiei anuale se ridică la peste 340 milioane lei . POPULAŢIA : 1834 - 592 locuitori ; 1912 - 5 382 ; 1978 - peste 12 000 locuitori. • INVATAMINT : 1836 - o şcoală particulară ; 1978 - în cele 7 unităţi de invăţămint işi desfăşoară activitatea 81 de cadre didactice • CULTURA: Pină in 1948 nu se poate vorbi de un lăcaş propriu-zis. In prezent, in comuna Borcea se găsesc : 2 cămine culturale (7 echipe artistice), 5 biblioteci (cu peste 20 000 volume), 2 cinematografe. „I.A.S.-ul este viaţa mea. Iubesc acest pămint, această apă — Borcea — care zi de zi curge in faţa ochilor mei, pe care o văd mereu aceeaşi şi totuşi mereu alta, iubesc oamenii locului. Dacă m-ar lega cineva la ochi şi aş păşi cu tălpile goale pe acest pămint tot aş simţi că sunt acasă“... Cuvinte emoţionante, ca o mărturie de credinţă. Rostite de cel care in anul 1948 părăsea, pentru totdeauna, retortele cu oţel topit ale uzinei pentru a se dedica îndeletnicirii vechi de cind lumea , agricultura, cuvintele acestea simple, dar rostite din inimă, capătă o rezonanţă cu totul şi cu totul deosebită... Sub semnul acestei afirmaţii îmi începeam dialogul cu Eroul Muncii Socialiste Dumitru Dumitru, cel care de 30 de ani se găseşte fără odihnă in fruntea Întreprinderii agricole de stat Pietroiu... Aici, in fosta mare baltă a Borcei, mai mult decit oriunde în altă parte, oamenii aparţin cu întreaga lor fiinţă pămîntului, iar pămintul aparţine oamenilor... ...Au trecut 30 de ani. Ca număr nu sunt mulţi, dar impresionanţi in bogăţia împlinirilor lor. „Unitatea noastră a crescut odată cu oamenii săi, iar noi, oamenii, am crescut şi ne-am format odată cu întreprinderea... La început eram doar cinci tineri. Nu ştiam prea multe taine ale pămîntului. In schimb eram foarte- ambiţioşi, ne făuream multe vise. Dispuneam de 300 ha teren arabil şi de peste 8 600 ha de bălţi, stufăriş şi teren supus inundaţiilor. Inventarul agricol abia dacă se ridica la 65 000 lei — Un tractor, o trăsură cu cai şi un car cu boi... Pentru completare mi s-au dat bani să cum-ION D. COCU (Continuare in pag. a ll-a) ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 9131 6 PAGINI 30 BANI LUNI 2 OCTOMBRIE 1978 • TINARA ŞI MODERNA INDUSTRIE a judeţului Harghita a încheiat bilanţul primelor trei trimestre din acest an cu importante depăşiri de plan la producţia fizică. Oamenii muncii harghiteni, români şi maghiari, au realizat şi pus suplimentar la dispoziţia economiei naţionale, intre albii , aparataj electric de joasă tensiune şi produse ale industriei de mecanică fină în valoare de peste 1I milioane lei, 700 tone utilaj tehnologic pentru industria chimică, 150 tone utilaj tehnologic pentru industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, 4 100 mc cherestea, 08 000 mp ţesături şi alte produse. • PE PLATFORMA INDUSTRIALA de la Piatra Neamţ a fost conectată la circuitul productiv, cu două luni înainte de termen, o nouă fabrică de mobilă de artă, care va ridica cu 20 la sută potenţialul industrial al combinatului pentru prelucrarea lemnului din localitate şi cu tot atit volumul produselor exportate. Noua unitate a fost dotată cu utilaje de inaltă tehnicitate, realizate de unităţi specializate din ţară. UN COLECTIV DE SPECIALIŞTI de la întreprinderea de materiale de construcţii din Braşov a realizat, în cadrul acţiunii de autoutilare, un distribuitor hidraulic de beton de mare capacitate. Montat pe şine de cale ferată agregatul se deplasează cu uşurinţă in frontul de lucru, asigurînd astfel turnarea betonului in tipare, in mod uniform, pe întreaga suprafaţă. Are o capacitate de trei metri cubi şi dispune de dispozitive de reglare a turnării mortarului de beton in tipare. Prin utilizarea acestei instalaţii pe şantiere braşovene, s-a obţinut un spor de posti 51 la La Slobozia Serbările ediţia a XI-a „CU OAMENII MUNCII, PENTRU OAMENII MUNCII“ (Relatări în pagina a V-a) O imagine caracteristică, obişnuită la „Serbările Sfmiteii tineretului“ : chipuri tinere, destinse, care trădează receptivitate, înţelegere, aderenţă la poezia patriotică şi muzica tînără, la arta adevărată care-şi are izvorul de inspiraţie în realităţile socialiste. ÎN CURÎND, O NOUĂ INIŢIATIVĂ A ZIARULUI „SCÎNTEIA TINERETULUI" ÎN VEDEREA DESCOPERIRII DE TALENTE PENTRU ATLETISMUL DE PERFORMANŢA CINE BATE RECORPULg) acţiune pe care redacţia noastră o organizează în colaborare cu C.C. AL U.T.C. ŞI FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE ATLETISM (O prezentare detaliată în pag. a V-a) ÎN AGRICULTURĂ, TIMPUL NE PERMITE SĂ AŞTEPTĂM! DUMINICI PENTRU TOŢI TINERII ŢĂRII- O RODNICĂ ZI DE MUNCĂ PE OGOARE Recoltarea porumbului MECANIZAREA RIDICĂ PRODUCTIVITATEA, SCURTEAZĂ DURATA CAMPANIEI ILFOV. Dintre priorităţile campaniei de toamnă recoltarea porumbului constituie cea mai încărcată lucrare. Pentru sporirea productivităţii muncii la această cultură, precum şi pentru scurtarea timpului de recoltare, in tot mai multe unităţi agricole cooperatiste s-au extins tehnologiile mecanizate pe suprafeţe tot mai mari. Un exemplu convingător al avantajelor pe care le oferă această tehnologie este acela că prin mecanizare recoltatul porumbului in judeţul Ilfov este prevăzut a se finaliza cu 25 de zile mai repede decit in campaniile detoamnă trecute. Ieri, duminică, vremea bună a permis ca echipele de mecanizatori, alcătuite pe grupe de combine şi cu mijloacele de transport necesare, să acţioneze din plin la recoltatul porumbului. Pe una din tarlalele cooperativei agricole Hotarele întilnim 4 combine Gloria, cu 8 remorci, şi peste 20 de oameni. Combinerii Soare Bercă, Dumitru Iordache, Ch. Mişuşi Dumitru Bogdan atmecanizată. După cum ne spune tânărul inginer şef al unităţii Olimpian Chiriţa mai mult de o treime din cele 957 ha cultivate cu porumb va fi recoltată după această tehnologie. S-au realizat deja peste 100 ha. „Pentru a efectua o lucrare de calitate şi a evita pierderile, încă din vreme am organizat parcelele cu porumb şi un reglaj bun la utilaje, ne spune tinărul inginer. Dealtfel, pentru că am folosit erbicide, pe aceste suprafeţe nu s-a lucrat deloc manual. Acum, urmărind stadiul de coacere pină la maturitatea tehnică a ştiuleţilor, am intrat cu combinele în lari“. Notăm pe aceste parcele prezenţa mai multor cooperatori şi atelaje care string ştiuleţii căzuţi in urma combinelor. Cocenii, rămaşi după combină, sunt tocaţi cu un alt utilaj — CSU — şi trimişi spre punctele de insilozare pentru completarea bazei furajere. Peste 12 ha zilnic sint astfel recoltate şi eliberate, in urma lor intrind tractoarele care pregătesc terenul, prin arături şi discuiri, pentru semănatul griului. ŞT. DORGOŞAN Sub semnul urgenţei — strîngerea şi depozitarea recoltei A Insăminţarea griului PENTRU ÎNCADRAREA ÎN PERIOADA OPTIMĂ, HOTĂRITOARE ESTE BUNA ORGANIZARE GALAŢI. In paralel cu lucrările de recoltare care s-au intensificat mult în ultimele 2 zile in judeţul Galaţi, insăminţarea griului mobilizează importante forţe ale satului. Pină ieri seara în judeţul Galaţi griul a fost însăminţat pe o suprafaţă de aproape 40 la sută din cea planificată pentru această cultură. In frunte se situează C.A.P. Bereşti, Drăguşeni, Smulţi, Braniştea şi Negrileşti, care au insăminţat toate peste 50 la sută din suprafaţă, aviind posibilitatea să încheie această lucrare pină pe 10 octombrie. După cum am putut constata ieri la C.A.P. Braniştea, buna organizare a muncii este hotăritoare pentru folosirea utilajelor la capacitate maximă, pentru realizarea insăminţării in perioada optimă. Ieri, la Braniştea se însămînţa cu trei semănători in punctele :„Leordoaia“ şi „Mavramol“ şi se pregătea terenul cu 8 discuri şi cu un plug cu grapă stelată. Mecanizatorii lucrau intr-un ritm constant, acordind o deosebită atenţie calităţii. Tovarăşul primar Mircea Petre ne-a atras insă atenţia şi asupra unui fapt cu consecinţe importante pentru încheierea grabnică a lucrării: pe suprafaţa unde urmează să se însămînţeze după porumb, recoltarea a fost grăbită foarte mult. „Mîine vom începe să arăm şi această suprafaţă de 100 ha, ne declară primarul Mircea Petre. Dacă pină în prezent am avut un ritm bun şi constant, insămintînd 380 ha cu griu din 600 ha planificate şi 360 ha cu orz din 400 ha, aceasta se datoreşte şi faptului că am avut grijă să pregătim terenul din timp şi în condiţii optime. Pină pe 10 octombrie vom încheia semănatul“. Sunt însă şi unităţi unde organizarea muncii la semănat lasă mult de dorit. Din situaţia existentă la Direcţia judeţeană a agriculturii reiese, de pildă, că la C.A.P. Bujoru s-au insăminţat doar 100 ha cu griu din 1 000 ha planificate, la C.A.P. Vîrtej 170 ha din 750 ha şi la Măstăcani 80 din 500 ha. Diferenţele dintre primele şi ultimele sunt mult prea mari pentru a fi puse pe seama condiţiilor obiective. ION CHIRIC NICI O ÎNTÎRZIERE NU MAI E ADMISA, DAR COOPERATORII NU SE GRĂBESC TIMIŞ. Ziua de duminică a fost favorabilă desfăşurării, în bune condiţii, a tuturor lucrărilor din actuala campanie agricolă. Dis-de-dimineaţă, împreună cu 170 de studenţi din anii II şi III ai Facultăţii de electrotehnică, am pornit spre Șag. Odată ajunși aici, ne-am fi așteptat ca, pe timp să întilnim întreaga suflare a satului. Fiindcă, de făcut sunt multe. Flea-ION DANCEA (Continuare în pag. a 111-e.) Decada cărţii româneşti Darie Novăceanu S-a inaugurat, ca în fiecare an, Decada cărţii româneşti şi, nu ştiu de ce, mai mult ca pină acum, pipăi cu gindul scoarţa părului întomnat, pomul de aur cu felinare galbene de crengi, cel care a lăsat dalta inspirată a primului tipograf să-i adincească in fibră semnul sonor al literei. Teascurile noastre de demult au consumat mult lemn de păr pentru ca pe albul inefabil al hirtiei, ca o corabie de miracole. Cuvintul românesc să poată ancora la ţărmul sufletului dornic de lumină şi pătrundere. N-am ridicat, pe vremea aceea, temple din piatră, în care alte suflete şi-au cifrat istoria lor, dar am descoperit, înaintea altora, Cartea şi am văzut in ea mai mult decit un templu, am văzut o fiinţă fără de moarte pe care natura neglijase s-o programeze. Nimic nu s-a schimbat de atunci in alcătuirea cărţii, de la Filip Moldoveanu, la Coresi, Dosoftei sau Antim Ivireanu şi pină la tehnologia ultimă, pagina tipărită fiind opera exclusivă a omului — „el o gîndeşte, el o scrie, el îi dă hîrtia, cerneala, tiparul, el îi adună foile, i le coase, i le leagă, el o citeşte“, spunea cîndva Tudor Arghezi —, nu ca pe o răzbunare împotriva timpului, ci ca pe un monument ale cărui dimensiuni trec dincolo de orizonturi, căci Galaxia cuvântului, în ciuda atitor ultime pronosticuri, rămine suverană, imaginea sau desenul, oricit de frumoase ar fi, suferind de tăcere. Nu pretind, prin cele ce am spus, că noi am fi primii constructori ai unor astfel de monumente, dar nu pot să nu-mi amintesc că pe vremea nefericitului Brincoveanu, în lemnul de păr românesc s-a săpat multe litere ale alfabetelor altor popoare, între acestea cel grec, georgian și arab, pentru că, descoperind cartea, noi am descoperit toate semnificaţiile ei, nepăstrind nici una din taine numai pentru noi. Acum, cind noua ediţie a Decadei cărţii româneşti, devenită tradiţie, se deschide ca o poartă spre lumina toamnei plină de rod, semnul sub care stă cele peste două milenii de la constituirea primului stat dac şi cei şaizeci de ani de la formarea statului unitar român îui dă o semnificaţie aparte, pe măsura timpului nostru. De la cel care o gîndeşte şi scrie, pină la cel care îi dă materialitate şi pină la cititor, suntem un singur om, oprit pentru o clipă sub felinarele galbene din crengile de păr. ———— • • • - ..... ■■ ■ ■