Scînteia Tineretului, februarie 1979 (Anul 35, nr. 9235-9258)
1979-02-01 / nr. 9235
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Un prim succes pe care îl raportează colectivul întreprinderii de ventilatoare Bucureşti PLANUL LUNII IANUARIE REALIZAT IN DEVANS LA TOŢI INDICATORII • Numeroase contracte cu mari întreprinderi din ţară onorate înainte de termen • Avans de o lună în realizarea sarcinilor la export • Normele de producţie ale multor tineri depăşite cu 25—30 la sută • Iniţiativele şi acţiunile uteciste vizează în egală măsură economia de metal, energie şi combustibil Anul trecut, întreprinderea de ventilatoare din Bucureşti şi-a depăşit planul la producţia marfă cu peste 5 milioane lei. Era firesc, aşadar, ca în noul an exigenţele colectivului de aici să crească, pe măsura posibilităţilor existente, a dorinţei lor de autodepăşire. Astfel, faţă de realizările, din 1978, planul pe 1979 la producţia marfă este cu 7 la sută mai mare. Producţia netă va înregistra, de asemenea, un spor de 13,4 la sută, productivitatea muncii va creşte cu 17 la sută, iar cheltuielile materiale la 1 000 lei producţie marfă vor fi diminuate cu încă 22,8 lei, faţă de realizările anului trecut. în ceea ce priveşte producţia fizică, se vor realiza peste plan 2 700 de ventilatoare, destinate cu precădere unor mari obiective de investiţii, cit şi beneficiarilor externi. Nu trebuie uitat că aici se produc peste 400 tipuri de ventilatoare, in aproape 20 000 de varianta constructive şi tipodimensiuni, cu gabarite variind între 35 kg şi 28 tone. De la an la an gama lor se lărgeşte continuu, prin efortul colectivului propriu de cercetare şi proiectare, însufleţit de oameni pasionaţi şi pricepuţi, ca proiectanţii Constantin Ghenoiu, Mihai Bărbosu, Ecaterina Craja, Livia Enache, Vasile Tudorache ş.a. „Având în vedere că sarcinile de plan in acest an sunt considerabil superioare realizărilor anului trecut, colectivul nostru şi-a concentrat eforturile pentru demararea puternică a activităţii productive încă din primele zile ale lui 1979 — ne spune tovarăşul Grigore Patrichi, şeful biroului plan-dezvoltare. Prin Îmbunătăţirea din mers a unor tehnologii şi prin optimizarea organizării muncii şi a producţiei, inclusiv la nivelul schimburilor şi brigăzilor, am reuşit să ne îndeplinim planul pe luna ianuarie la toţi indicatorii, între altele, ne-am depăşit planul lunar la producţia marfă "cu peste 300 000 lei şi am executat înainte de termen un număr însemnat de ventilatoare de mare putere, pentru beneficiarii din ţară şi pentru export“. Realizările pentru export merită aici un comentariu aparte. Datorită accelerării fluxului de fabricaţie, cit şi îmbunătăţirii simţitoare a parametrilor calitativi, s-a ajuns la concluzia că planul de export poate fi mărit, mergînd pînă la dublare. Propunerea colectivului întreprinderii a fost acceptată de forurile superioare, iar acum, la bilanţul lunii ianuarie, se poate, afirma că şi acest angajament a fost depăşit . in această lună au fost realizate deja două treimi din planul de export al întregului trimestru I. Intre altele, este vorba de 6 turboventilatoare VPV, de mare putere, destinate răcitoarelor cu aer ale rafinăriei Zarka din Iordania şi de încă 3 ventilatoare V—547, de mare debit şi presiune, pentru rafinăria Shaiksaid, din Siria, care urmează să fie expediate în zilele imediat următoare. Nici beneficiarii din ţară nu vor avea reproşuri în privinţa onorării contractelor. Astfel, în luna ianuarie au fost livrate în devans un număr de ventila-DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare In pag. a V-a) POATE FI PRELUNGITA TINEREŢEA ? Red. : La prima vedere pare ciudat că tinerii se interesează de procesul îmbătrînirii şi de prevenirea ei. Dar nu este decit un aspect al interesului tot mai larg pe care îl manifestă faţă de cunoaşterea mecanismelor vieţii, ale propriului corp, faţă de alimentaţie, de influenţa mediului. Acad. Ana Aslan : Curiozitatea lor mă bucură şi este cit se poate de firească. Am susţinut mereu ideea lui C. Parhon că îrmbătrînirea trebuie studiată în toată evoluţia vieţii omului şi nu numai la bătrîneţe. Astăzi este admis că procesul îmbătrînirii începe timpuriu. Unii îl plasează chiar la naştere ; după mine coincide cu momentul opririi creşterii, deci pe la 20 de ani, cînd funcţiile încep să se diminueze. Bătrîn însă este numai omul care nu mai e util societăţii, care nu mai e interesat de prezent, trăieşte în trecut. Spre deosebire de alte nuclee de cercetare, interesate de găsirea unor metode de „întinerire“, şcoala românească de gerontologie şi-a axat studiile mai cu seamă pe prevenirea imbătrinirii. Interesul manifestat de tineri ne uşurează mult sarcina. Cunoscind mecanismul îmbătrînirii, factorii care îi accelerează evoluţia ei vor şti să îi evite, vor împărţi — conştient — cu oamenii de ştiinţă eforturile pentru întîrzierea instalării bătrîneţii. Red. : Gerontologia (ştiinţa care se ocupă cu studiul procesului de imbătrînire) şi geriatria (medicina bătrîneţii) au cunoscut in ultimii ani o dezvoltare rapidă. O dezvoltare, să nu uităm, datorată în mare măsură României. Aici, la noi, a luat fiinţă în 1952 primul institut de geriatrie din lume. îmi amintesc mărturisirea directorului general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii , „nimeni n-a făcut atit de mult ca să se atragăatenţia guvernelor, a populaţiei asupra problemei îmbătrinirii, ca acad. Ana Aslan“. Astăzi în toată lumea mii de oameni, de ştiinţă caută în intimitatea celulelor secretul care încă învăluie acest fenomen. De ce îmbătrînim ? Care sînt ultimele răspunsuri la această întrebare ? Acad. Ana Aslan : Pluralul este foarte corect folosit. Sînt, intr-adevăr mai multe răspunsuri, mai multe teorii (autoimună, genetică, a mutaţiei, a legăturilor încrucişate etc.) dar toate limitate. Mă voi opri la cîteva. Pornind de la observaţia că fiecare specie are o limită cu acad. ANA ASLAN maximală de viaţă (o efemeridă trăieşte 12 ore, o broască ţestoasă — un secol), se consideră că bătrîneţea este programată în codul genetic. Cu alte cuvinte, încă de la naştere durata vieţii noastre este stabilită. Evident un mod de viaţă defectuos, introducerea în corp a unor substanţe nocive (cele mai frecvente sunt tutunul şi alcoolul), poluarea, accelerează procesul de degradare a organismului. O altă teorie, la fel de controversată este cea a oxidării membranelor celulare, proces care diminuează permeabilitatea acestora și hrana celulelor nu se mai face corespunzător. Cercetările biologului american Leonard Hayflick au adus o certitudine importantă. Lucrînd pe culturi celulare, el a constatat că după ce s-a divizat de un număr de ori celula pare a răspunde unei comenziinterioare care o constrînge la moarte. Celulele embrionului uman nu se divid mai mult de 50 de ori. Am calculat că dacă s-ar transmite la om această caracteristică am atinge 120 de ani. Red.: Ce metode de combatere a bătrineţii derivă din aceste teorii ? Acad. Ana Aslan : Mai multe. Au stabilit metode eficiente oameni de ştiinţă din Franţa, U.R.S.S., Anglia. Mă voi referi la cele care au reţinut atenţia în ultimul timp. Un doctor din New England afirmă că dacă s-ar preleva celule de la un om tînăr, s-ar conserva şi după două-trei decenii s-ar reinjecta aceleiaşi persoane, aceasta ar intra în posesia unui „program“ sănătos, ca la Începutul vieţii şi ar întineri. Alţi adepţi ai celuloterapiei indică injectarea cu celule prelevate de la animale tinere. Sunt metode care nu au trecut de stadiul experimentării pe animale şi nu sunt admise de lege în multe ţări. Omul de ştiinţă este dator să-şi pună întrebări înainte de a aplica pe om cercetările şi în acest caz ar trebui mai intîi să se răspundă la întrebarea: ce consecinţe va avea modificarea programului genetic ? Un alt cercetător, din Los Angeles, Richard Hochschad, şi-a îndreptat atenţia asupra protecţiei membranelor celulare de factori psihici şi biochimici. El încearcă tratamentul cu dimetilaminoetanol şi a obţinut rezultate bune experimentîndu-i pe şoareci cărora le-a prelungit viaţa în medie cu 20 la sută. Vreau să precizez că această metodă este inspirată de cercetările noastre. * MONICA ZVIRJINSCHI (Continuare in pag. a ll-a) ȘTIINȚA ROMÂNEASCĂ urmind mai departe ANUL XXXV, SERIA II, Nr. 9 235 6 PAGINI 30 BANI JOI 1 FEBRUARIE 1979 . Din cronica întrecerii • MIERCURI, LA ŞANTIERUL NAVAL GALAŢI, la numai câteva zile de la lansarea primelor trei dragi de 3 GOO mc pe oră din acest an, a primit botezul apei cea de-a 4-a dragă de aceeaşi capacitate, destinată, de asemenea, construcţiilor hidrotehnice de la Canalul Dunăre — Marea Neagră. In urma aplicării unor soluţii tehnologice perfecţionate, vasul a fost construit cu un consum redus de metal şi energie electrică. In prezent, constructorii gălăţeni pregătesc lansarea la apă a celui de-al doilea mineralier de 55 000 tdw. CONTINUÂND, ŞI ÎN ACEST AN. SERIA SUCCESELOR OBŢINUTE, harnicul colectiv al întreprinderii de aluminiu din Slatina — autorul chemării la întrecere adresate, de curînd, tuturor întreprinderilor metalurgice din ţară — a consemnat, în bilanţul realizărilor din prima lună a lui 1979, însemnate sporuri de producţie. Astfel, ca rezultat al pregătirii temeinice şi din timp a producţiei, utilizării cu randament ridicat a instalaţiilor şi agregatelor din dotare, valorificării superioare a materiilor prime, aprovizionării tehnico-materiale ritmice, metalurgiştii slătineni au reuşit să înscrie, in contul angajamentelor, 55 tone de aluminiu primar şi aliaje, o producţie marfă suplimentară evaluată la aproape 2 milioane lei. COLECTIVELE ÎNTREPRINDERILOR INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL HARGHITA, care s-au angajat ca încă în acest an să atingă un nivel de producţie de 10 miliarde lei, au înregistrat, în cursul acestei luni, importante succese in îndeplinirea planului producţiei fizice. Astfel, minerii din Harghita au extras şi prelucrat, peste prevederile la zi, 130 tone caolin. Constructorii de maşini şi de mecanică fină din Gheorgheni au realizat peste plan produse în valoare de 2 milioane lei. • TOPLIŢA — STRĂVECHIUL CENTRU FORESTIER de la gura defileului Mureşului, îşi schimbă înfăţişarea urbanistică. Astfel, în acest an, în perimetrul aşezării vor fi construite numeroase obiective social-culturale şi edilitar-gospodăreşti, între altele, vor fi construite blocuri cu aproape 400 de apartamente pentru familiile muncitorilor forestieri, textilişti şi pentru alţi oameni ai muncii, precum şi garsoniere pentru 120 de tineri. Vor fi, de asemenea, construite un modern spital cu policlinică, un complex comercial cu o suprafaţă de 2 000 mp, o şcoală cu 111 clase, precum şi o grădiniţă pentru 255 de copii. REPORTAJUL NOSTRU A fi tînăr mereu, a merge mereu înainte O anchetă realizată în diferite întreprinderi din Slatina, despre formarea personalităţii tinărului comunist, despre evoluţiile calitative în munca şi viaţa generaţiei tinere din România socialistă contemporană în pagina a 3-a O NECESITATE IMPUSĂ DE PLAN, O POSIBILITATE CONFIRMATĂ DE CERCETĂTORI ŞI DE COOPERATORII FRUNTAŞI Raidul nostru prin unele unităţi cooperatiste cu un puternic sector legumicol a pornit de la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău. „Ceea ce se urmăreşte la noi , ne spune cercetătorul Anton Prodan este, dincolo de îmbunătăţirea soiurilor existente, sau crearea unor soiuri noi, găsirea tehnologiilor celor mai adecvate ,pentru cultura legumelor in această zonă. Studiile noastre, înaintate unităţilor direct productive creează astfel o bază trainică , pentru obţinerea unor producţii tot mai mari“. Reţinem astfel în baza soluţiilor experimentate aici cîteva producţii medii a căror realizare este posibilă în fiecare unitate cooperatistă, cu condiţia respectării întocmai pînă la ultimul amănunt a tehnologiilor indicate , la ceapa de arpagic — 20— 25 tone la hectar ; la ceapă de apă — 30—40 tone la hectar ; la ardei gras — 20—25 tone la hectar ; la tomate timpurii — 40 tone la hectar ; la tomate în solarii — 30—35 tone la hectar. Am urmărit în continuare pe baza realizărilor din anii precedenţi şi a planurilor de producţie din acest an modul în care unele unităţi cooperatiste înţeleg să se raporteze la aceste recomandări. Un prim popas la C.A.P. „Unirea“ din Scurteşti. La sediul unităţii stăm de vorbă cu preşedintele Agapie Oprea şi inginerul şef Sandu Gheorghe. Unitatea are afectate legumiculturii 150 ha. Respectind ideea modernă a specializării pe o anumită cultură, 140 ha vor fi cultivate cu ceapă uscată, restul de 10 ha cu tomate de vară. Suntem asiguraţi in continuare că au fost luate toate măsurile pentru ca producţia din acest an să fie mult superioară celei din anul trecut. Contr anul trecut aceasta a fost însă de numai 10 400 kg la hectar iar în 1979 se prevăd 22 000 kg la hectar (o diferență ce nu mai trebuie comentată !) întrebăm, pe bună dreptate, ce măsuri au fost luate pentru a se realiza un asemenea salt. Nu ne oprim asupra justificărilor ce au generat (in comparaţie cu posibilele producţii indicate de staţiunea experimentală) media la hectar scăzută din anul trecut. Insistăm insă asupra stadiului de pregătire a recoltei viitoare. Aflăm că din întreaga suprafaţă au fost discuite şi fertilizate pînă acum doar... 40 ha ! Suntem asiguraţi însă că lucrările de pregătire se află in plină desfăşurare, unitatea dispunînd de toate cele necesare in acest scop. Deoarece lucrările . • sunt în întregime mecanizate, ne informăm de la Gheorghe Vasile, şeful secţiei de mecanizare, asupra mersului lor . „Toate utilajele (maşini de plantat, de combaterea bolilor şi dăunătorilor etc.) au fost verificate, cea mai mare parte aflindu-se la lucru“ afirmă interlocutorul. Precizind insă că in momentul raidului nostru nici una nu lucrează, ni se aduce ca argument... adunarea generală pe secţie. Este totuşi ora 11,00, adunarea s-a terminat, soarele străluceşte cum de mult nu a făcut-o în ultima vreme, dar... cele 100 ha ce vor fi cultivate cu ceapă aşteaptă încă să fie pregătite pentru a da o producţie dublă faţă de anul trecut ! Ne întrebăm, fireşte, dacă în astfel de condiţii acest lucru va fi posibil ! Un motiv pentru care ne permitem să reluăm pentru cooperatorii din Scurteşti sublinierea cercetătorului Prodan : aceste producţii nu sunt posibile decât prin respectarea cu stricteţe a întregii tehnologii GABRIEL NASTASE (Continuare în pag. a IV-a) DUBLAREA PRODUCŢIILOR DE LEGUME Cum răspund acestei sarcini unele unităţi agricole buzoiene ? Permanenţa noului „Ca sâ te menţii permanent la acel înalt nivel solicitat şi impus de tehnica mondială, după părerea mea, condiţia necesară şi obligatorie este să innoieşti mereu gama sortimentală, să ţii pasul cu tot ce este nou in acest domeniu, să realizezi utilaje cit mai competitive de care să fii mulţumit tu însuţi în primul rinel...“ (Ştefan Ciortea, şef de brigadă). „Realizarea unei noi maşini îmi dă senzaţia unei munci de explorator. Pentru că nu este suficient să te conformezi unei schiţe, unui plan, să prinzi o piesă pe un dispozitiv, într-un aer reflex, devenit cu timpul mecanic. Mai trebuie să şi gîndeşti, să-ţi imaginezi ce s-ar întîmpla dacă ai aduce o cit de mică schimbare angrenajului, şi mai ales care ar fi efectul...“ (Ion Lăzăreanu, montor). Dincolo de aceste cuvinte-gînduri, ale acestor doi tineri din secţia montaj a întreprinderii „Unirea“ din Cluj-Napoca, trebuie spus că maşinile realizate aici poartă încorporată în ele muncă, căutări înfrigurate. I. D. CUCU GH. CUCU O idee a căpătat conturul faptei Ideea nu ţîşneşte din neant. O anume situaţie, o necesitate, cel mai adesea, obligă imaginaţia să clădească. Hotărirea duce gindul mai departe, elanul ii dă conturul faptei, iar perseverenţa ii oferă statutul de acţiune permanentă. Acest demers, intru totul firesc, este doar aparent liniştit, rectiliniu. El ascunde, in însăşi esenţa sa, o tensiune anume — generată de pendularea intre vis si posibilitate, amplificată, uneori, de neîncredere in propria putere de a construi şi readusă în echilibru de dorinţa, alimentată sentimental, de-a înfăptui. Izbînda ţine de intensitatea trăirii prezentului şi se întemeiată pe entuziasmul gîndului tineresc. O atare dialectică poate fi întrevăzută şi in modul cum elevii liceelor din Focşani au reuşit să iniţieze o stagiune teatrală a lor. Deci, o situaţie nicidecum dorită a declanşat totul : în cadrul primei ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“, rezultatele nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor, al posibilităţilor, al dorinţelor tinerilor dintr-un municipiu cu o tradiţie teatrală recunoscută, cu teatru popular chiar. Privit cu realism, insuccesul şi-a evidenţiat deîndată cauza : lipsa unei baze de masă a mişcării teatrale in rîndul elevilor. O necesitate de primă urgenţă a devenit, deci, aceea de a antrena un număr cit mai mare de elevi într-o acţiune continuă, de largăperspectivă. S-au emis felurite păreri, s-au înnegrit multe file cu schiţarea unor planuri de activitate, pînă ce a prins contur o soluţie, unanim considerată drept realizabilă, stimulativă. S-a luat, atunci, hotărirea inaugurării stagiunii teatrale a elevilor, hotărîre pe care Comitetul municipal U.T.C. Focşani a acceptat-o şi susţinut-o , contribuind efectiv la trecerea ei din hîrtii la stadiul primelor pregătiri. Elevii au îmbrăţişat cu elan „provovocarea“ la întrecere şi debutul s-a făcut , în februarie 1978, pescena Teatrului popular, elevii Liceului industrial nr. 2 aduceau în scenă piesa lui Horia Lovinescu — „Adolescentul“. Au urmat, din două în două săptămîni, spectacolele celorlalte şapte licee din Focşani, pentru ca la sfîrşitul lui iunie să aibă loc spectacolul de gală şi festivitatea de premiere. Răsfoind colecţia ziarului judeţean „Milcovul“, lectura cronicilor îţi oferă tabloul unei întreceri de real echilibru valoric, al unei mari diversităţi (repertoriale, de viziune regizorală, interpretative) în unitate — aceea a pasiunii sincere, profunde pentru teatru. Din fireasca dorinţă a încurajării inimoşilor actori-elevi şi a la fel de entuziaştilor regizori — profesori, s-au acordat nu mai puţin de 7 premii, care au răsplătit, o strădanie cu totul aparte — a începutului de drum. Această primă stagiune a evidenţiat cu pregnanţă o serie întreagă de aspecte care, la momentul iniţierii acţiunii, erau (nici măcar toate) abia bănuite. Piesele puse în scenă au fost, fără excepţie, piese româneşti, aparţinînd unor dramaturgi contemporani (Aurel Baranga, Horia Lovinescu, D. R. Popescu, M. R. Iacoban, Virgil Stoenescu, Nicuţă Tănase, Aurel Ifrim, Dorel Dorian), vădind interesul elevilor pentru teatrul zilelor noastre. Varietatea premiilor acordate se justifică și prin varietatea genurilor abordate de tinerel colective artistice : premiul pentru teatru istoric — Liceul industrial nr. 5, cu piesa „înainte de M. R. Iacoban, premiul pentru spectacol coupé — Liceu industrial nr. 1. cu piesele „Un băiat de nădejde“ de V. Stoenescu şi N. Tănase şi Î.Comoara“ de A. Ifrim, premiul pentru spectacol adresat tineretulu şcolar — Liceul „Al. I. Cuza“, ci DAN MUCENIC (Continuare în pag. a ll-a) Constructorii clujeni pun în aplicare soluţii tehnice originale. Foto : V. TANASOF H © Cititorii scriu, propun, sesizează — organele de resort răspund • Situaţii, cazuri, atitudini • Pensiune pentru tineret: Câutînd o masă caldă, găseşti, uneori, indiferenţa rece a unui responsabil • Anchetă de opinie politică - Munca şi cunoaşterea în cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice ; întotdeauna cînd ne spunem : trebuie să reuşim ! • Cronică literară: Dincolo de aparenţe...