Scînteia Tineretului, august 1979 (Anul 35, nr. 9389-9414)
1979-08-01 / nr. 9389
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXV, SERIA II, Nr. 9 389 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 1 AUGUST 1979 • Peste 600 000 de oameni ai muncii care lucrează în ramuri de vîrf ale economiei naţionale beneficiază de majorarea retribuţiei, prevăzută pentru cea de a li-a etapă • Tinerii — principalii beneficiari ai noilor măsuri stabilite de partid pe linia creşterii continue a nivelului de trai material şi spiritual al poporului • Acum se cere şi mai mult spirit gospodăresc, iniţiativă, conştiinciozitate la fiecare loc de muncă, pentru că între a munci mai bine şi a trăi mai bine este o legătură indisolubilă. Azi, 1 august, începe cea de a II-a etapă a majorării retribuţiei. Prilej de bucurie, de bilanţ, dar şi de puternică angajare în înfăptuirea exemplară a măreţelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Rememorăm şi comparăm cifrele, şi constatăm cu satisfacţie şi legitimă mîndrie, că ele depăşesc cu mult prevederile iniţiale ale cincinalului. „Am putut realiza prevederile planului cincinal privind creşterea nivelului de trai — de fapt în 3 ani — şi să asigurăm pe cincinal o creştere a veniturilor cu peste 32 la sută — datorită faptului că oamenii muncii din toate sectoarele de activitate au acţionat cu toată hotărirea pentru înfăptuirea politicii partidului, a planului de dezvoltare economico-socială“ — spunea în cuvinte rea rostită la Plenara (Continuare in pag. a II-a) ÎN SPIRITUL PROGRAMULUI PARTIDULUI, AL POLITICII SALE DE CONTINUĂ CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI AL POPORULUI, AZI A ÎNCEPUT A ll-A ETAPĂ DE MAJORARE A RETRIBUŢIILOR Minerii, petroliştii, siderurgiştii si constructorii de maşini si utilaje1 1 1 1 primii beneficiari ai majorării retribuţiilor Industria metalurgiei geroase şi cocsochimice Industria de extracţie a petrolului, a gazelor, transport ţiţei, industria de extracţie , a gazului metan, lucrări geologice şi de foraj Industria, constructoare de maşini din procente. Industria minieră Oameni obişnuiţi şi ceea ce-i face de nedespărţit Hotărit lucru, oricum ai întoarce-o, oricîte figuri de stil ai folosi, un mare centru industrial nu va putea fi niciodată înfăţişat ca un oraş sublim, asaltat de turişti şi pierde vară. E fumul, lumea grăbită şi obrazul cenuşiu al unei lumi mult prea aplecată peste gînduri, cam departe de valurile mării şi de privelişti montane uluitoare. Un aer cenuşiu pare să uniformizeze totul, şi oameni şi case, şi voci, şi mersuri, şi, pentru o clipă, chiar şi destine. De aici pină la a crede că viaţa oamenilor seamănă cu o nesfirşită linie dreaptă nu este decit un pas. Şi chiar poţi rămine pentru totdeauna cu părerea asta dacă n-ai sta mai multă vreme printre ei sau dacă te-ai mărgini să-i judeci după mersul grăbit, inexpresiv, un mers al omului intre două treburi la fel de importante. Pe urmă, dacă te mai gîndeşti că numai un combinat are 18 mii de oameni şi că se întinde pe o suprafaţă egală cu a oraşului propriu-zis, atunci cum ii mai poţi diferenţia pe toţi aceşti oameni, grăbiţi locuitori ai oraşului, să-i spunem Hunedoara, deşi la o adică s-ar putea numi la fel de bine Reşiţa sau Galaţi. Dacă faci o mare invenţie sau altceva răsunător incepi să crezi că eşti altfel, că lumea te cunoaşte, că ai devenit o personalitate. Şi Hunedoara are o mulţime de asemenea personalităţi. Cum cobori in gară şi întrebi, imediat ţi se spun nişte nume pe care de fapt le ştiai de prin ziare. Abia cind refuzi lucrurile ştiute de toată lumea, cind nu-ţi ajunge nici perspectiva din avion (de sus toate incep să semene, să fie egale — iată un argument fericit pentru superficialitate!) incepi să dai de apa curată care curge prin venele unui oraş al metalului, li cunoşti oamenii obişnuiţi şi nu e tot una să fii un om obişnuit la Sinaia sau Neptun ori la Hunedoara şi Reşiţa. Gheorghe Poenar şi Nicolae Badea fac parte din categoria oamenilor obişnuiţi ai Hunedoarei. Vin şi ei dimineaţa la lucru şi sunt greu de văzut printre cei 18 mii care intră pe citeva porţi. Nicolae Badea este mai tinăr, are 23 de ani şi la o asemenea vîrstă e firesc să nu se odihnească decit seara tirziu. I’ină aurind avea o treabă de făcut in fiecare după amiază, fapt pentru care nu era de găsit la căminul de nefamilişti decit spre orele 22. Gheorghe Poenar, la cei 32 de ani, are mai mult timp şi ce face nu e chiar atît de greu de imaginat, mai ales că are doi copii. Care ar fi legătura între cei doi, despărţiţi doar de aproape 10 ani. Unul este din jurul Bradului, iar celălalt din Oltenia. Părinţii amîndurora au fost mineri. Asta ar fi una. A doua, că au aceeaşi meserie. Şint amândoi sudori. Şi nici asta nu e cine ştie ce, atâta vreme cit numai Hunedoara are aproape o mie de sudori, dacă nu peste. Ei, dar Badea a învăţat meserie de la Poenar şi se pare că asta i-a legat pentru multă vreme, dacă nu chiar pentru tot timpul cit îl vor petrece pe pămînt. In 1972 Badea era elev la o şcoală profesională şi-şi începea practica. Maistrul instructorii ştia viaţa şi ce are pe suflet şi i-a spus lui Poenar, şi el tinăr, uite, mă Laie, am un copil de treabă, cuminte şi singur, fără tată, din care ar putea ieşi un om ca lumea. Ţi-l dau ţie şi dacă n-o ieşi ceva din el, o să ai şi tu un punct negru pe inimă. De unde să ştie elevul cine CORNEL NISTORESCU (Continuare In pag. a II-a) Succese de prestigiu în cronica întrecerii • COLECTIVELE INTREPRINDERIILOR INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL MUREŞ au îndeplinit cu 3 zile înainte de termen sarcinile de plan pe primele şapte luni ale anului. Aşa cum se consemnează în graficele de urmărire a întrecerii, unităţile economice din această parte a tării au realizat un spor de producţie de peste 300 milioane Iei, materializat intre altele, intr-un mare număr de maşini şi instalaţii tehnologice pentru indus- tria chimică şi de prelucrare I a maselor plastice, de ex- I ploatare şi prelucrare a lem-■ nului, in însemnate cantitaţljl de produse chimice, mij-V loace ale tehnicii de calcul* aparataj electric, bunuri «ij1 Industriei uşoare şi alimentare şi altele. • OAMENII MUNCII DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE ORAŞELOR TOPLIŢA ŞI GHEORCHENI, JUDEŢUL HARGHITA, aceste harnice colective din judeţul Harghita păşesc în luna august cu un spor d® producţie de peste 10 milioane lei, spor care reprezintă însemnate cantităţi de maşini şi utilaje pentru industria metalurgică, aparataj electric de joasă tensiune, şi produse ale industriei de mecanică fină, maşini şi 0 •?tlaje pentru industria de exploatarea şi prelucrarea lemnului, mobilă, plăci aglomerate, placaje, precum şi altor produse. • COLECTIVUL OŢEL A-"GRIFI NR. 1 A COMBINATULUI DIN TIRGOVIŞTE a realizat anul acesta Indici de producţie superiori celor prevăzuţi in plan. Pe această bază el a elaborat, in afara sarcinilor la zi 1 000 tone oţeluri speciale. în acelaşi timp, siderurgiştii tîrgovişteni au asimilat şi introdus in fabricaţie curentă noi mărci de oţeluri aliate şi înalt aliate, care prin performanţele lor ridicate asigură o valorificare superioară a metalului. • MUNCITORII INTREPRINDERII TEXTILE „BUCEGI“, DIN PUCIOASA, au realizat in primele şapte luni din acest an peste prevederi o producţie netă de aproape 5 milioane lei creindu-şi, astfel, condiţii pentru realizarea actualului cincinal nu mai puţin de patru ani şi jumătate. Totodată, au fost livrate înainte de termen, partenerilor de peste hotare, pîrneturi evaluate la 377 000 leivalută, sumă care întrece substanţial angajamentul asumat la acest indicator în cinstea marii sărbători de la 23 August. • CONSTRUCTORII DE LOCUINŢE DIN ORAŞUL LUDUŞ, JUDEŢUL MUREŞ, anunţă îndeplinirea sarcinilor de plan la construcţia de locuinţe pe întregul cincinal. In frumoasele ansambluri de locuinţe 23 August, 1 Mai şi Gării, constructorii au dat în folosinţă, în perioada scursă din actualul cincinal, 450 de apartamente. Fină la finele acestei perioade, constructorii de aici s-au angajat să ridice, suplimentar blocuri inspirind încă 100 de apartamente. în interesul major al fiecăruia dintre noi şi al întregii societăţi: o neîntreruptă bătălie Împotriva risipei, campurs de manifestare a spiritului pe economie în unităţile economice, acolo unde rezervele de economisire sunt cele mai mari SA ACŢIONĂM HOTĂRÂT PENTRU REDUCEREA CONSUMURILOR DE ENERGIE SI COMBUSTIBIL CU 18 MILIOANE KWH - energie economisită in primul semestru de consumatorii industriali şi casnici din judeţele Mureş şi Harghita, deserviţi de Întreprinderea de electricitate Tg. Mureş, SE ASIGURA FUNCŢIONAREA : • pe timp de 6 zile a Combinatului chimic Tîrnoveni ; • pe timp de 63 de zile a întreprinderii miniere Bălan ; • pe timp de 73 zile a mijloacelor de transport C.F.R. cu tracţiune electrică ; • pe timp de 140 zile a întreprinderii de fier Vlăhiţa. Rezultatele ar fi mai concludente dacă toate întreprinderile ar urmări zilnic şi ar respecta cotele de energie repartizate. Prin depăşirea repartiţiilor de către unele dintre acestea rezultatul eforturilor colectivelor muncitoreşti de pe raza celor două judeţe se diminuează. La 20 iulie, de pildă, I.P.A.T. Miercureş-Ciuc consemnează o depăşire de 28 megawaţi oră, tracţiunea electrică C.F.R. 119 megawaţi oră, Fabrica de conductori din cadrul întreprinderii „Electromureş“ 76 megawaţi oră, întreprinderea Nicovala şi Intrerpinderea de stofe din Sighişoara 42 şi respectiv 25 megawaţi oră, ILEFOR — Tîrgu Mureş 45 megawaţi oră. Fără a nesocoti unele preocupări ale compartimentelor energetice din amintitele unităţi, concretizate in valoroase măsuri tehnice şi organizatorice, constatăm faptul că ele nu se respectă cu stricteţe. Formulăm ca „raţionalizarea iluminatului electric, eliminarea mersului în gol a utilajelor“, întîlnim in planurile de măsuri ale fiecărei întreprinderi. Că nu peste tot acestea se respectă, o evidenţiază vizita la întreprinderea Nicovala din Sighişoara. La atelierul metrologie şi C.T.C. lumina arde fără rost şi aceasta din cauză că nu sunt separate circuitele. Strungarul Gheorghe Fulop lasă strungul şi iluminatul local să MIRCEA BORDA (Continuare in pag. a IlI-a) Fiecare tînăr, un autentic şi responsabil gospodar al fondului energetic naţional Aceasta ar fi una din ideile principale, desprinse din ansamblul de măsuri stabilite prin Decretul Consiliului de Stat, dat ieri publicităţii, măsuri menite să stimuleze spiritul gospodăresc şi de iniţiativă in asigurarea unui consum raţional de energie electrică, energie termică şi gaze naturale, pe măsura cerinţelor actuale, în interesul dezvoltării pe baze tot mai sănătoase a economiei şi îndeplinirii programului de creştere a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Faptul că in multe state criza energetică se manifestă in forme tot mai accentuate şi că problema energiei nu cunoaşte graniţe, impunea aşezarea consumurilor pe baze raţionale, corespunzător cerinţelor reale şi in ţara noastră, cunoscindu-se faptul că suntem importatori de ţiţei, cărbune superior şi cocs metalurgic, de alte materiale şi materii prime. Dacă vechiul sistem anacronic de preţuri şi tarife pentru energie electrică, energie termică şi gaze naturale stimulau consumul excesiv, risipa, actualele măsuri pentru normalizarea şi raţionalizarea folosirii energiei au în vedere dezvoltarea unui puternic spirit gospodăresc la fiecare cetăţean, atît la locul de muncă, pe stradă sau in instituţii publice, cit şi în gospodăria proprie. Mai mult ca oricine se cere acum din partea noastră, a tuturor, in calitatea de proprietari, producători şi consumatori să facem din spiritul de economie, o înaltă calitate morală a fiecăruia, să manifestăm o atitudine activă faţă de orice formă de risipă. Totodată, aceste măsuri constituie un larg cîmp de acţiune şi afirmarepentru organizaţiile de tineret, pentru întreaga tinără generaţie, iniţiativele uteciste, activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică găsindu-şi în fiecare din obiectivele stabilite direcţii importante de acţiune, domenii in care să se manifeste cu mai multă forţă calităţile de buni gospodari, de oameni chibzuiţi şi inventivi ale tinerilor. Aşa cum limpede se poate înţelege, din studierea atentă a prevederilor Decretului privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea consumului de energie electrică, energie termică şi gaze naturale, oamenii cumpăraţi nu sunt afectaţi de creşterile preţurilor şi tarifelor pentru aceste tipuri de energie. O mare parte din cheltuielile suplimentare — rezultate din majorare — pe care cetăţenii ie vor face pentru plata energiei şi gazelor consumate — în limitele şi normele stabilite — vor fi acoperite din sumele primite suplimentar prin alocarea de către stat a unor fonduri de participare a oamenilor muncii la beneficii şi de premiere majorate. De asemenea, de la 1 august, unor largi categorii de pensie- NICOLAE MILITARU (Continuare în pag. a III-a) ÎN PAGINA A 3-A Opinii şi propuneri ale tinerilor privind stabilirea unor masuri pentru gospodărirea judicioasă a energiei și combustibilului Cred că nivelul de trai, despre care referă toate documentele partidului nos- tru, pe care proiectul de Directive ale Congresului al Xll-lea îl situează, de asemenea, la locul cuvenit, ca o finalitate a activității social-economice a deceniului ce urmează, prin urmare, ca un nucleu iradiant, in jurul căruia gravitează toate sarcinile ce ni le propunem, formula ca atare, este o cucerire de dată recentă, o cucerire a socialismului, impusă de realitatea epocii românești actuale. Evident, sintagma nivel de trai figurează în toate doctrinele politice, în cele socialiste cu precădere, dat fiind caracterul lor eminamente umanist, dar legitimarea folosirii ei n-a fost posibilă decit în zilele noastre, odată cu independenţa şi suveranitatea naţională şi cu egalitatea socială. Căci este nu numai inadecvat, dar aproape ridicol să o foloseşti în condiţiile subjugării sau vasalităţii ori in condiţiile distribuirii profund inegale a produsului social, ale asupririi omului de către om. Teza ca atare, conţinutul ei are o acoperire colectivă, generală, şi nu una de grup, cu atît mai puţin individuală. Este aproape un nonsens să vorbim de nivelul de trai al moşierimii sau al familiei regale, al oligarhiei politice sau financiare. Pentru ca formula să-şi indrituiască folosinţa este necesară o ridicare in masă a condiţiilor materiale şi spirituale, în cazul unei societăţi evoluate, moderne, care să-şi fi soluţionat problemele neatîrnârii, să-şi fi afirmat, cu putere, individualitatea în concertul popoarelor, să-şi fi creat un încredere în viitor !OMPILIU MARCEA sistem economic eficient, capabil de performante. Or, pentru locuitorii meleagurilor româneşti s-a pus, mai intîi, problema supravieţuirii fiinţei naţionale, a zdrobirii mai intîi a opresorilor dinafară, a lichidării inechităţilor şi injustiţiilor de orice fel. Este evident că nici astăzi, această luptă nu poate fi considerată încheiată şi de aceea ni se pare normal să raportăm bătălia pentru ridicarea necontenită a condiţiilor de viaţă la lupta, recunoscută pe plan mondial, a României socialiste pentru relaţii internaţionale noi, pentru aşezarea omenirii contemporane pe principiile unei noi ordini economice şi politice internaţionale, ale unei noi justiţii. Faptul că susţinem lupta popoarelor pentru independenţă, pentru folosirea, în beneficiul propriu, a bogăţiilor naţionale, pentru o nouă politică a preţurilor pe plan mondial, pentru distribuirea, mai echitabilă, a valorilor muncii, toate aceste principii, atit de umane, derivă în fapt, din ţelurile şi din practica noastră internă, din umanismul societăţii noastre româneşti socialiste, decise, mai mult ca oricind, să asigure atît de încercatului nostru popor nivelul de viaţă pe care-l doreşte şi pe care-l merită. Proiectul de Directive ale Congresului al Xll-lea ne apare, în contextul dezvoltării noastre istorice, ca un document fundamental, cu consecinţe fascinante, cu atît mai mult cu cit sint elaborate intr-o perfectă conştiinţă de cauză a posibilităţilor noastre, într-o viziune dialectică, lucidă şi matură asupra evoluţiei tuturor ţărilor, cu o încredere neţărmurită în capacitatea poporului nostru de a-şi pregăti viitorul. Am citit, cu o legitimă curiozitate, cu multă satisfacţie, mîndrie şi încredere, atenţia ce se va acorda în viitorul cincinal și în (Continuare în pag. a II-a) ŢARA IN AUGUST RUSALIN MUREŞANU Ţară în august, inimă de plaiuri Rimind din moşi strămoşi un imn român Acestor ale noastre guri de raiuri Pe care omul liber e stăpin. Şi mai frumoasă ca odinioară O am făcut în augustul de foc Cind s-au unit cu tulnice de ţară Cimpie, om şi munte la un foc Aceştia ce suntem, împreună, De-acelaşi dor adine călăuziţi, Ca-n zi de august inima să-şi spună Prea plinul gind de a trăi uniţi Muncă susţinută pe ogoare şi în grădinile de legume. ROADELE PĂIMÎNTULUI, STRÎNSE FĂRĂ ÎNTÎRZIERE ŞI PIERDERI • Lucrătorii ogoarelor care iţi desfăşoară activitatea în unităţile agricole de stat din 26 de judeţe au încheiat secerişul griului • In 22 de judeţe, ţăranii cooperatori au pus la adăpost recolta de griu • Cea mai importantă lucrare din actuala campanie — secerişul — este pe terminate in alte opt judeţe • Ramase in urmă sunt unităţile agricole cooperatiste din judeţele Suceava, Bistriţa- Nâsăud, Sibiu, Alba, Cluj, judeţe in care s-au inregistrat ploi frecvente • Stringerea şi depozitarea paielor s-a făcut in proporţie de 76 la sută in unităţile agricole de stat şi 64 la sută la cooperativele agricole de producţie (Continuare în pag. a ll-a) Ultimele ore ale secerişului