Scînteia Tineretului, august 1979 (Anul 35, nr. 9389-9414)

1979-08-01 / nr. 9389

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXV, SERIA II, Nr. 9 389 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 1 AUGUST 1979 • Peste 600 000 de oameni ai muncii care lu­crează în ramuri de vîrf ale economiei naţionale beneficiază de majorarea retribuţiei, prevăzută pen­tru cea de a li-a etapă • Tinerii — principalii bene­ficiari ai noilor măsuri stabilite de partid pe linia creşterii continue a nivelului de trai material şi spi­ritual al poporului • Acum se cere şi mai mult spirit gospodăresc, iniţiativă, conştiinciozitate la fiecare loc de muncă, pentru că între a munci mai bine şi a trăi mai bine este o legătură indisolubilă. Azi, 1 august, începe cea de a II-a etapă a majorării retribu­ţiei. Prilej de bucurie, de bi­lanţ, dar şi de puternică anga­jare în înfăptuirea exemplară a măreţelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea şi Confe­rinţa Naţională ale partidului. Rememorăm şi comparăm ci­frele, şi constatăm cu satisfac­ţie şi legitimă mîndrie, că ele depăşesc cu mult prevederile iniţiale ale cincinalului. „Am putut realiza prevederile planu­lui cincinal privind creşterea nivelului de trai — de fapt în 3 ani — şi să asigurăm pe cin­cinal o creştere a veniturilor cu peste 32 la sută — datorită fap­tului că oamenii muncii din toate sectoarele de activitate au acţionat cu toată hotărirea pen­tru înfăptuirea politicii partidu­lui, a planului de dezvoltare economico-socială“ — spunea în cuvinte rea rostită la Plenara (Continuare in pag. a II-a) ÎN SPIRITUL PROGRAMULUI PARTIDULUI, AL POLITICII SALE DE CONTINUĂ CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI AL POPORULUI, AZI A ÎNCEPUT A ll-A ETAPĂ DE MAJORARE A­ RETRIBUŢIILOR Minerii, petroliştii, siderurgiştii si constructorii de maşini si utilaje­1 1 1 1 primii beneficiari ai majorării retribuţiilor Industria metalurgiei geroase şi cocsochimice­­ Industria de extracţie a petrolului, a gazelor, transport ţiţei, industria de extracţie , a gazului metan, lucrări geologice şi de foraj Industria, constructoare de maşini din procente. Industria minieră Oameni obişnuiţi şi ceea ce-i face de nedespărţit Hotărit lucru, oricum ai în­toarce-o, oricîte figuri de stil ai folosi, un mare centru industrial nu va putea fi niciodată înfăţi­şat ca un oraş sublim, asaltat de turişti şi pierde vară. E fu­mul, lumea grăbită şi obrazul cenuşiu al unei lumi mult prea aplecată peste gînduri, cam de­parte de valurile mării şi de privelişti montane uluitoare. Un aer cenuşiu pare să uniformi­zeze totul, şi oameni şi case, şi voci, şi mersuri, şi, pentru o cli­pă, chiar şi destine. De aici pină la a crede că viaţa oame­nilor seamănă cu o nesfirşită linie dreaptă nu este decit un pas. Şi chiar poţi rămine pen­tru totdeauna cu părerea asta dacă n-ai sta mai multă vreme printre ei sau dacă te-ai măr­gini să-i judeci după mersul grăbit, inexpresiv, un mers al omului intre două treburi la fel de importante. Pe urmă, dacă te mai gîndeşti că numai un combinat are 18 mii de oameni şi că se întinde pe o suprafaţă egală cu a oraşului propriu-zis, atunci cum ii mai poţi diferen­ţia pe toţi aceşti oameni, gră­biţi locuitori ai oraşului, să-i spunem Hunedoara, deşi la o adică s-ar putea numi la fel de bine Reşiţa sau Galaţi. Dacă faci o mare invenţie sau altce­va răsunător incepi să crezi că eşti altfel, că lumea te cunoaş­te, că ai devenit o personalita­te. Şi Hunedoara are o mulţime de asemenea personalităţi. Cum cobori in gară şi întrebi, ime­diat ţi se spun nişte nume pe care de fapt le ştiai de prin ziare. Abia cind refuzi lucrurile ştiute de toată lumea, cind nu-ţi ajunge nici perspectiva din avion (de sus toate incep să se­mene, să fie egale — iată un argument fericit pentru superfi­cialitate!) incepi să dai de apa curată care curge prin venele unui oraş al metalului, li cu­noşti oamenii obişnuiţi şi nu e tot una să fii un om obişnuit la Sinaia sau Neptun ori la Hune­doara şi Reşiţa. Gheorghe Poenar şi Nicolae Badea fac parte din categoria oamenilor obişnuiţi ai Hunedoa­rei. Vin şi ei dimineaţa la lu­cru şi sunt greu de văzut prin­tre cei 18 mii care intră pe ci­­teva porţi. Nicolae Badea este mai tinăr, are 23 de ani şi la o asemenea vîrstă e fi­resc să nu se odihnească de­cit seara tirziu. I’ină aurind avea o treabă de făcut in fie­care după amiază, fapt pentru care nu era de găsit la cămi­nul de nefamilişti decit spre orele 22. Gheorghe Poenar, la cei 32 de ani, are mai mult timp şi ce face nu e chiar atît de greu de imaginat, mai ales că are doi copii. Care ar fi legă­tura între cei doi, despărţiţi doar de aproape 10 ani. Unul este din jurul Bradului, iar ce­lălalt din Oltenia. Părinţii amîn­­durora au fost mineri. Asta ar fi una. A doua, că au aceeaşi meserie. Şint amândoi sudori. Şi nici asta nu e cine ştie ce, atâta vreme cit numai Hunedoara are aproape o mie de sudori, dacă nu peste. Ei, dar Badea a învă­ţat meserie de la Poenar şi se pare că asta i-a legat pentru multă vreme, dacă nu chiar pen­tru tot timpul cit îl vor petrece pe pămînt. In 1972 Badea era elev la o şcoală profesională şi-şi începea practica. Maistrul instructor­ii ştia viaţa şi ce are pe suflet şi i-a spus lui Poenar, şi el tinăr, uite, mă Laie, am un copil de treabă, cuminte şi singur, fără tată, din care ar putea ieşi un om ca lumea. Ţi-l dau ţie şi dacă n-o ieşi ceva din el, o să ai şi tu un punct negru pe ini­mă. De unde să ştie elevul cine CORNEL NISTORESCU (Continuare In pag. a II-a) Succese de prestigiu în cronica întrecerii • COLECTIVELE INTRE­­PRINDERIILOR INDUS­TRIALE DIN JUDEŢUL MUREŞ au îndeplinit cu 3 zile înainte de termen sarci­nile de plan pe primele şap­te luni ale anului. Aşa cum se consemnează în graficele de urmărire a întrecerii, uni­tăţile economice din această parte a tării au realizat un spor de producţie de peste 300 milioane Iei, materializat in­tre altele, intr-un mare nu­măr de maşini şi instalaţii tehnologice pentru indus-­­ tria chimică şi de prelucrare I a maselor plastice, de ex- I ploatare şi prelucrare a lem-■ nului, in însemnate cantitaţljl de produse chimice, mij-V loace ale tehnicii de calcul* aparataj electric, bunuri «ij1 Industriei uşoare şi alimen­tare şi altele. • OAMENII MUNCII DIN ÎNTREPRINDERILE INDUS­TRIALE ALE ORAŞELOR TOPLIŢA ŞI GHEOR­­C­HENI, JUDEŢUL HARGHI­TA, aceste harnice colective din judeţul Harghita păşesc în luna august cu un spor d® producţie de peste 10 mi­lioane lei, spor care reprezintă însemnate cantităţi de m­a­­şini şi utilaje pentru indus­tria metalurgică, aparataj e­­lectric de joasă tensiune, şi produse ale industriei de mecanică fină, maşini şi 0 •?t­laje pentru industria de ex­ploatarea şi prelucrarea lem­­nului, mobilă, plăci aglome­­rate, placaje, precum şi altor produse.­­ • COLECTIVUL OŢEL A-"G­RIFI NR. 1 A COMBINATU­LUI DIN TIRGOVIŞTE a­ realizat anul acesta Indici de producţie superiori celor pre­văzuţi in plan. Pe această bază el a elaborat, in afara sarcinilor la zi 1 000 tone oţe­luri speciale. în acelaşi timp, siderurgiştii tîrgovişteni au asimilat şi introdus in fabri­caţie curentă noi mărci de oţeluri­ aliate şi înalt aliate, care prin performanţele lor ridicate asigură o valorifi­care superioară a metalului.­­ • MUNCITORII INTRE­­­PRINDERII TEXTILE „BU­­­CEGI“, DIN PUCIOASA, au realizat in primele şapte luni din acest an peste prevederi o producţie netă de aproape 5 milioane lei creindu-şi, ast­fel, condiţii pentru realizarea actualului cincinal nu mai puţin de patru ani şi jumă­tate. Totodată, au fost livra­te înainte de termen, parte­nerilor de peste hotare, pîr­­neturi evaluate la 377 000 lei­­valută, sumă care întrece substanţial angajamentul a­­sumat la acest indicator în cinstea marii sărbători de la 23 August. • CONSTRUCTORII DE LOCUINŢE DIN ORAŞUL LUDUŞ, JUDEŢUL MUREŞ, anunţă îndeplinirea sarcini­lor de plan la construcţia de locuinţe pe întregul cincinal. In frumoasele ansambluri de locuinţe 23 August, 1 Mai şi Gării, constructorii au dat în folosinţă, în perioada scursă din actualul cincinal, 450 de apartamente. Fină la finele acestei pe­rioade, constructorii de aici s-au angajat să ridice, supli­mentar blocuri inspirind încă 100 de apartamente. în interesul major al fiecăruia dintre noi şi al întregii societăţi: o neîntreruptă bătălie Împotriva risipei, camp­urs de manifestare a spiritului pe economie în unităţile economice, acolo unde rezervele de economisire sunt cele mai mari SA ACŢIONĂM HOTĂRÂT PENTRU REDUCEREA CONSUMURILOR DE ENERGIE SI COMBUSTIBIL CU 18 MILIOANE KWH - energie economisită in primul semes­tru de consumatorii industriali şi casnici din judeţele Mureş şi Harghita, deserviţi de Întreprinderea de electricitate Tg. Mureş, SE ASIGURA FUNCŢIONAREA : • pe timp de 6 zile a Combinatului chimic Tîrnoveni ; • pe timp de 63 de zile a întreprinderii miniere Bălan ; • pe timp de 73 zile a mijloacelor de transport C.F.R. cu tracţiune electrică ; • pe timp de 140 zile a întreprinderii de fier Vlăhiţa. Rezultatele ar fi mai conclu­dente dacă toate întreprinderile ar urmări zilnic şi ar respecta cotele de energie repartizate. Prin depăşirea repartiţiilor de către unele dintre acestea rezul­tatul eforturilor colectivelor muncitoreşti de pe raza celor două judeţe se diminuează. La 20 iulie, de pildă, I.P.A.T. Miercureş-Ciuc consemnează o depăşire de 28 megawaţi oră, tracţiunea electrică C.F.R. 119 megawaţi oră, Fabrica de con­ductori din cadrul întreprinderii „Electromureş“ 76 megawaţi oră, întreprinderea Nicovala şi Intrerpinderea de stofe din Si­ghişoara 42 şi respectiv 25 mega­waţi oră, ILEFOR — Tîrgu Mu­reş 45 megawaţi oră. Fără a nesocoti unele preocu­pări ale compartimentelor ener­getice din amintitele unităţi, concretizate in valoroase măsuri tehnice şi organizatorice, consta­tăm faptul că ele nu se respec­tă cu stricteţe. Formulăm­ ca „raţionalizarea iluminatului elec­tric, eliminarea mersului în gol a utilajelor“, întîlnim in planu­rile de măsuri ale fiecărei între­prinderi. Că nu peste tot acestea se respectă, o evidenţiază vizita la întreprinderea Nicovala din Sighişoara. La atelierul metrolo­gie şi C.T.C. lumina arde fără rost­ şi aceasta din cauză că nu sunt separate circuitele. Strun­garul Gheorghe Fulop lasă strungul şi iluminatul local să MIRCEA BORDA (Continuare in pag. a IlI-a) Fiecare tînăr, un autentic şi responsabil gospodar al fondului energetic naţional Aceasta ar fi una din ideile principale, des­prinse din ansamblul de măsuri stabilite prin Decretul Consiliului de Stat, dat ieri publici­tăţii, măsuri menite să stimuleze spiritul gos­podăresc şi de iniţiativă in asigurarea unui con­sum raţional de energie electrică, energie ter­mică şi gaze naturale, pe măsura cerinţelor ac­tuale, în interesul dezvoltării pe baze tot mai sănătoase a economiei şi îndeplinirii programu­lui de creştere a bunăstării materiale şi spiri­tuale a poporului. Faptul că in multe state cri­za energetică se manifestă in forme tot mai ac­centuate şi că problema energiei nu cunoaşte graniţe, impunea aşezarea consumurilor pe baze raţionale, corespunzător cerinţelor reale şi in ţara noastră, cunoscindu-se faptul că suntem­ importatori de ţiţei, cărbune superior şi cocs metalurgic, de alte materiale şi materii prime. Dacă vechiul sistem anacronic de preţuri şi ta­rife pentru energie electrică, energie termică şi gaze naturale stimulau consumul excesiv, risipa, actualele măsuri pentru normalizarea şi raţio­nalizarea folosirii energiei au în vedere dezvol­tarea unui puternic spirit gospodăresc la fiecare cetăţean, atît la locul de muncă, pe stradă sau in instituţii publice, cit şi în gospodăria proprie. Mai mult ca oricine se cere acum din partea noastră, a tuturor, in calitatea de proprietari, producători şi consumatori să facem din spiritul de economie, o înaltă calitate morală a fiecă­ruia, să manifestăm o atitudine activă faţă de orice formă de risipă. Totodată, aceste măsuri constituie un larg cîmp de acţiune şi afirmare­­pentru organizaţiile de tineret, pentru întreaga tinără generaţie, iniţiativele uteciste, activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică găsindu-şi în fie­care din obiectivele stabilite direcţii importante de acţiune, domenii in care să se manifeste cu mai multă forţă calităţile de buni gospodari, de oameni chibzuiţi şi inventivi ale tinerilor. Aşa cum limpede se poate înţelege, din stu­dierea atentă a prevederilor Decretului privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea ju­dicioasă şi reducerea consumului de energie electrică, energie termică şi gaze naturale, oa­menii cumpăraţi nu sunt afectaţi de creşterile preţurilor şi tarifelor pentru aceste tipuri de energie. O mare parte din cheltuielile suplimen­tare — rezultate din majorare — pe care cetă­ţenii ie vor face pentru plata energiei şi ga­zelor consumate — în limitele şi normele sta­bilite — vor fi acoperite din sumele primite su­plimentar prin alocarea de către stat a unor fonduri de participare a oamenilor muncii la be­neficii şi de premiere majorate. De asemenea, de la 1 august, unor largi categorii de pensie- NICOLAE MILITARU (Continuare în pag. a III-a) ÎN PAGINA A 3-A Opinii şi propuneri ale tinerilor privind stabilirea unor masuri pentru gospodărirea judicioasă a energiei și combustibilului Cred că nivelul de trai, despre care referă toate do­cumentele partidului nos- tru, pe care proiectul de Di­rective ale Congresului al Xll-lea îl situează, de ase­menea, la locul cuvenit, ca o finalitate a activității so­­cial-economice a deceniului ce urmează, prin urmare, ca un nucleu iradiant, in jurul căruia gravitează toate sar­cinile ce ni le propunem, formula ca atare, este o cu­cerire de dată recentă, o cu­cerire a socialismului, im­pusă de realitatea epocii ro­mânești actuale. Evident, sintagma nivel de trai figurează în toate doc­trinele politice, în cele so­cialiste cu precădere, dat fiind caracterul lor emina­mente umanist, dar legiti­marea folosirii ei n-a fost posibilă decit în zilele noas­tre, odată cu independenţa şi suveranitatea naţională şi cu egalitatea socială. Căci este nu numai inadecvat, dar aproape ridicol să o folo­seşti în condiţiile subju­gării sau vasalităţii ori in condiţiile distribuirii profund inegale a produsului social, ale asupririi omului de către om. Teza ca atare, conţinu­tul ei are o acoperire colec­tivă, generală, şi nu una de grup, cu atît mai puţin in­dividuală. Este aproape un nonsens să vorbim de ni­velul de trai al moşierimii sau al familiei regale, al oli­garhiei politice­ sau finan­ciare. Pentru ca formula să-şi indrituiască folosinţa este necesară o ridicare in masă a condiţiilor materiale şi spirituale, în cazul unei societăţi evoluate, moderne, care să-şi fi soluţionat pro­blemele neatîrnârii, să-şi fi afirmat, cu putere, indi­vidualitatea în concertul po­poarelor, să-şi fi creat un încredere în viitor !OMPILIU MARCEA sistem economic eficient, ca­pabil de performante. Or, pentru locuitorii me­leagurilor româneşti s-a pus, mai intîi, problema supra­vieţuirii fiinţei naţionale, a zdrobirii mai intîi a opre­sorilor dinafară, a lichidării inechităţilor şi injustiţiilor de orice fel. Este evident că nici astăzi, această luptă nu poate fi considerată înche­iată şi de aceea ni se pare normal să raportăm bătălia pentru ridicarea necontenită a condiţiilor de viaţă la lupta, recunoscută pe plan mondial, a României socia­liste pentru relaţii interna­ţionale noi, pentru aşezarea omenirii contemporane pe principiile unei noi ordini economice şi politice inter­naţionale, ale unei noi jus­tiţii. Faptul că susţinem lup­ta popoarelor pentru inde­pendenţă, pentru folosirea, în beneficiul propriu, a bo­găţiilor naţionale, pentru o nouă politică a preţurilor pe plan mondial, pentru distri­buirea, mai echitabilă, a va­lorilor muncii, toate aceste principii, atit de umane, de­­­rivă în fapt, din ţelurile şi din practica noastră internă, din umanismul societăţii noastre româneşti socialiste, decise, mai mult ca oricind, să asigure atît de încercatu­lui nostru popor nivelul de­ viaţă pe care-l doreşte şi pe care-l merită. Proiectul de Directive ale Congresului al Xll-lea ne apare, în contextul dezvol­tării noastre istorice, ca un document fundamental, cu consecinţe fascinante, cu atît mai mult cu cit sint elabo­rate intr-o perfectă conşti­inţă de cauză a posibilită­ţilor noastre, într-o viziune dialectică, lucidă şi matură asupra evoluţiei tuturor ţă­rilor, cu o încredere neţăr­murită în capacitatea po­porului nostru de a-şi pre­găti viitorul. Am citit, cu o legitimă curiozitate, cu multă satisfacţie, mîndrie şi încre­dere, atenţia ce se va acorda în viitorul cincinal și în (Continuare în pag. a II-a) ŢARA IN AUGUST RUSALIN MUREŞANU Ţară în august, inimă de plaiuri Ri­mind din moşi strămoşi un imn român Acestor ale noastre guri de raiuri Pe care omul liber e stăpin. Şi mai frumoasă ca odinioară O am făcut în augustul de foc Cind s-au unit cu tulnice de ţară Cimpie, om şi munte la un foc Aceştia ce suntem­, împreună, De-acelaşi dor adine călăuziţi, Ca-n zi de august inima să-şi spună Prea plinul gind de a trăi uniţi Muncă susţinută pe ogoare şi în grădinile de legume. ROADELE PĂIMÎNTULUI, STRÎNSE FĂRĂ ÎNTÎRZIERE ŞI PIERDERI • Lucrătorii ogoarelor care iţi desfăşoară activitatea în unită­ţile agricole de stat din 26 de judeţe au încheiat secerişul griului • In 22 de judeţe, ţăra­nii cooperatori au pus la adă­post recolta de griu • Cea mai importantă lucrare din ac­tuala campanie — secerişul — este pe terminate in alte opt ju­deţe • Ramase in urmă sunt unităţile agricole cooperatiste din judeţele Suceava, Bistriţa- Nâsăud, Sibiu, Alba, Cluj, ju­deţe in care s-au inregistrat ploi frecvente • Stringerea şi depo­zitarea paielor s-a făcut in pro­porţie de 76 la sută in unităţile agricole de stat şi 64 la sută la cooperativele agricole de pro­ducţie (Continuare în pag. a ll-a) Ultimele ore ale secerişului

Next