Scînteia Tineretului, septembrie 1979 (Anul 35, nr. 9415-9439)

1979-09-01 / nr. 9415

A In spiritul Programului partidului al politicii sale de continuă creştere a nivelului de trai al poporului in cadrul etapei a ll-a de majorare a retribuţiilor Incepind de astăzi, alţi 630 100 de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei De astăzi, 1 septembrie, 630 000 de oameni ai muncii din alte cinci ramuri industriale be­neficiază de cea de a doua eta­pă de majorare a retribuţiilor. Sunt lucrători din industria me­talurgiei neferoase, creată in anii socialismului — rezultat di­rect al procesului de industria­lizare a tării, din industria pro­duselor din substanţe abrazive, din cărbune şi grafit, industria energiei electrice şi cea textilă, din­lectronică şi electrotehnică, sectoare în care tehnica moder­nă pătrunde intr-un ritm foarte rapid, unde se perfecţionează şi se modernizează continuu pro­cesele de producţie şi unde, cum bine se ştie, lucrează un foar­te mare număr de tineri. Noua etapă de majorare a retribuţii­lor se înscrie în ansamblul mă­surilor pe care partidul, perso­nal secretarul general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le iau pen­tru prosperitatea continuă a pa­triei şi a poporului. Este o ex­presie directă a consecvenţei cu care partidul urmăreşte îndepli­nirea programului de creştere a bunăstării materiale şi spiritua­le a poporului, ţelul suprem al politicii sale. Un adevăr de necontestat este şi faptul că bunăstarea fiecărui cetăţean este­­parte integrantă a bunăstării şi fericirii întregii noastre naţiuni, deci munca fie­căruia determină, în final, creş­terea venitului naţional şi pe a­­ceastă bază ridicarea standardu­lui de viaţă, încheierea cu trei luni mai devreme a primei eta­pe de majorare a retribuţiilor, începerea, la 1 august a.c., a ce­lei de a doua etape, continuarea la 1 septembrie a.c., cu alte cinci ramuri importante, a acestei e­tape de majorare a retribuţiei din cincinalul actual relevă fap­tul că avem o economie puter­nică, aşezată pe baze­ solide, că avem un popor­­ harnic, între­prinzător, care, strins unit în ju­rul partidului, îşi făureşte pro­pria sa devenire şi împlinire. Evoluţia procentajelor de creş­tere a retribuţiilor pe ansam­blu — şi diferenţiate pe ramuri — este încă o dovadă a preţui­rii ce se acordă celor ce mun­cesc in ramurile de virf ale eco­nomiei naţionale, purtătoare ale progresului tehnic. De exemplu, industria metalurgiei neferoase. 23 000 de oameni ai muncii care dau ţării aluminiu şi alumină, cupru şi alte materii prime de mare însemnătate au beneficiat în prima etapă de un procentaj de creştere a retribuţiilor de 18,8 la sută ; în această ultimă eta­pă procentul este de 14,1 la sută. Pe ansamblu, însă, creşterea este mult superioară, avindu-se în vedere faptul că procentul se a­­plică la retribuţia deja majo­rată in etapa întîi. Mai trebuie specificat şi faptul că, in acest caz, creşterea medie reprezintă unul din cele mai mari procen­te de majorare a retribuţiei din economie in cincinalul actual ! O altă subliniere o constituie faptul că în prima etapă retri­buţiile lucrătorilor din această ramură au fost trecute la o re­ţea tarifară superioară, aliniin­­du-se la reţeaua „siderurgie B“, crescind in acest fel coeficienţii de ierarhizare a retribuţiilor. LIDIA POPESCU (Continuare­­in pag. a III-a) UNITAJI ALE INDUSTRIEI -fl-TB ‘ CONSTRUCŢIILOR DE I­nfO MAŞINI (INCLUSIV CEN­TRALE) SUBORDONATE: : DEPARTAMENTULUI IN­DUSTRIEI ELECTRONICE Şl ELECTROTEHNICE Şl CENTRALE INDUSTRIALE DE MAŞINI UNELTE, ME­CANICĂ FINĂ ŞI SCULE INDUSTRIA METALURGIEI 1QO -1/M NEFEROASE IO­O IO­,­ INDUSTRIA ENERGIES ELEC- -1g EJ INDUSTRIA TEXTILĂ 11721 13 INDUSTRIA PRODUSELOR­­IOO 4 ITT DIN SUBSTANŢE ABRA- 10,0 lO.1 ZIVE, DIN CĂRBUNE ŞI G­RAFIT______________________ ETAPA 1 ETAPA A II-A ANUL XXXV, SERIA II, NR. 9 415 6 PAGINI 30 BANI SIMBÄTA 1 SEPTEMBRIE 1979 TOATE ROADELE CIMPULUI­­ CÎT MAI REPEDE ÎN HAMBARE! In Consiliul unic agroindustrial Videle Organizare „exemplară“... ca jumătate din efectiv Orice abatere de la graficele de recoltare şi transport al sfeclei de zahăr este păgubitoare Producţia de porumb se anunţă bogată. Iată de ce este nevoie de mobilizare și bună organizare pentru stringerea cu operativi­tate a recoltei Foto : GH. CUCU PAGINA A III-A Drum inapoi şi dincolo de deal E un veritabil ax al Maramu­reşului drumul ce duce de la Baia Mare la Sighet, pentru că poţi vedea, străbătîndu-l, ce-n­­seamnă tărîmul de dincoace şi de dincolo de deal. Deal numesc oamenii Gutîiul. Nu-i un deal, ci un munte ce se parcurge anevoie, prin aprige serpentine. Pînă s-ajungi la Gutîi, treci pe la Baia Sprie, acolo unde vezi cum se apropie dealurile şi, de departe, se încep munţii. Săsa­­rul e gălăgios aici, alungind li­niştea, ce-ar­­putea deveni mo­notonă, din blocurile aşezate pe marginile sale. Străzile orăşelu­lui se ridică spre deal, observi chiar o poartă incrustată, treci pe lingă exploatarea minieră şi urmăreşti, în fugă, cum cîţiva mineri — e trecută ora amiezii — joacă popice. Drumul urcă necontenit şi poţi gîndi in voie privind în jur, că la plecarea din Capitală ai citit citeva zeci de pagini despre Maramureş. O lene a gîndului şi o evidentă necunoaştere a marilor adevă­ruri se întrevedeau, transforma­te in metafore. Poţi născoci, acum şi oricînd, altele asemenea. Poţi zice, visind in balconul blocului de pe bulevardul Cu­tare, că cerul Maramureşului e­ o linişte brăzdată arareori de ploi albastre ,deşi maramure­şenii spun : „la noi doar ploaia şi copiii nu trebuie ceruţi ; vin singuri“) sau că, ureînd Gutîiul, te apropii de soare cu o oră de mers şi cite altele nu-ţi pot veni in minte atunci cînd o buclă a şoselei înconjoară pia­tra de pe mormîntul lui Pintea. Dar la ce bun ? Se pot lega, a­­ceste frumoase cuvinte, in po­eme atîta vreme cit aşezările şi oamenii încă nu ţi-au ieşit în cale. Dar incepind cu Mara, dacă iţi ating văzul şi sufletul numai casele de lemn — lemn gălbui sau cenuşiu de vreme — acope­rite cu şiţă sau apărătorile por­ţilor — pe care ie poţi crede făcute anume pentru a putea privi, in tihnă, ploile — Înseam­nă că te-ai resemnat la contem­plarea — prin geamul unui auto­­turism — a exterioarelor frumu­seţi. Datorită celor ca tine, Ma­ramureşul ar putea fi conside­rat o colecţie de porţi, a căror geometrie pare indescifrabilă, a căror poezie îţi apare ermetică. Vei observa, nu-i greu nicicum, vîrfuri de săgeţi şi stele şi inimi şi romburi şi cite altele, vei căuta să te legi înţelesurile, dar te vei izbi de necunoaşterea a ceea ce sufletul omului de pe-aici a îndemnat fierul să cio­plească. Dar Maramureşul nu este, nu trebuie să fie un loc unde să privim mereu secole trecute. Maramureşul nu este o conservă pe care s-o consume turiştii care nu ştiu de ce se plimbă pe uliţi femei frumoase cu copiii de mină, ai căror băr­baţi şi taţi se duc şi lucrează prin alte părţi de ţară. Noi, cei ce ştim, trebuie să privim Ma­ramureşul fără prejudecăţi, chiar şi fără prejudecata frumuseţii lui. E o operaţie — dureroasă ca oricare alta — ce face bine ; vindecă, poate. Te miri că la Deseşti salcia, bradul şi nucul se urmează pe marginea şoselei, iţi spui că la Hărniceşti poţi în­­tilni doar gospodari ce robotesc din noapte-n zi, te aştepţi (poa­te ai aflat cite ceva) ca în Sat Şugatag să zăreşti, prinse in garduri împletite din nuiele de alun, mături de mesteacăn, semn că mai e, pe ici pe colo, cîte-o fată nemăritată, ce aşteaptă să evite copilului „Haia, haia, puiu mamii, haia, haia şi-i dormi / Pină mini ce s-a fa zi / Că mama te-a legăna / Pînă mini ce zi s-a fa“. Mai priveşte şi dealul rotund ce străbate Sat Şugatag de Ocna Şugatag, îl gă­seşti frumos, iţi pare că soarele răsare chiar din el, sau te ui­meşti de neaşteptatele desene înscrise pe el de pilcurile de copaci. Dar nu ştii, călător al simplelor plimbări­­ca prilej de exclamaţii şi mirări mereu ros-CONSTANTIN STAN DAN MUCENIC (Continuare In pag. a II-a) MARAMUREŞ — O dragoste dreaptă, fără alint(n) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! • Muncitorii, inginerii şi tehnicienii Bazei de ate­liere şi transporturi din Bascov, aparţinînd Trustu­lui petrolului de la Piteşti, şi-au îndeplinit, încă de pe acum, sarcinile de plan pe 4 ani ai cincinalului in curs, la principalii indica­tori ai activităţii econo­mice. Avansul înregistrat va permite acestui harnic co­lectiv ca pina la finele pe­rioadei menţionate să ob­ţină o producţie supli­mentară evaluată la 34 mi­lioane lei. • Indeplinindu-şi inainie de termen sarcinile de­ plan pe opt luni, colecti­vele de oameni ai muncii din întreprinderile indus­triale ale judeţelor Praho­va şi Buzău păşesc în luna septembrie cu un spor de producţie fizică însumînd peste 250 milioane Iei. Re­zultate meritorii au obţinut în această perioadă lucră­torii unităţilor construc­toare de maşini, chimice şi cei ai unităţilor producă­toare de materiale pentru construcţii, ramuri cu pon­dere în economia celor două judeţe, care au furni­zat, în plus, beneficiarilor interni şi celor de peste hotare însemnate cantităţi de utilaje petroliere şi pentru rafinării, maşini­­unelte, aparatură de in­jecţie şi hidraulică, ben­zine, motorine, uleiuri mi­nerale, cherestea, geamuri şi alte produse. • Lucrătorii uzinei cocso­­chimice din cadrul Combi­natului siderurgic de la Hunedoara au furnizat, de la începutul anului şi până acum, peste prevederi, 10 oop tone cocs metalur­gic. Cantitatea realizată în plus depășește pe cea consemnată, în angajamen­tul asumat, în întrecerea socialistă pe acest an. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Sándor Gáspár Vineri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialis­te România, a primit pe tova­răşul Sándor Gáspár, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, secretar general al Con­siliului Central al Sindicatelor din Ungaria, care, la invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R., face o vizită în ţara noastră, în fruntea unei delegaţii a sindi­catelor din Ungaria. La primire au participat to­varăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din ţara noastră, Cornelia Filipaş, secre­tar al Consiliului Central al U.G.S.R. Au luat parte, de asemenea, tovarăşii Josef Timmer şi Fe­­rencz Solyom, secretari ai Con­siliului Central al Sindicatelor din Ungaria. Tovarăşul Sándor Gáspár a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut priete­nesc din partea tovarăşului Ja­nos Kadar, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită tovarăşului Janos Kadar un salut călduros şi prie­tenesc. In timpul Întrevederii a fost relevată cu satisfacţie evoluţia mereu ascendentă şi rodnică a relaţiilor dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Munci­toresc Socialist Ungar, dintre România şi Ungaria, dintre or­ganizaţiile de masă şi obşteşti, subliniindu-se importanţa hotă­­ritoare a întîlnirilor şi convor­birilor dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Janos Kadar pen­tru dezvoltarea şi aprofundarea continuă a acestor raporturi. In spiritul înţelegerilor stabilite cu prilejul dialogului româno-un­­gar la nivel înalt, a fost mani­festată dorinţa de a s« inten­sifica legăturile dintre organi­zaţiile sindicale din cele două tari, in vederea creşterii apor­tului lor la întărirea prieteniei şi colaborării dintre statele şi popoarele noastre vecine, care construiesc cu succes socialis­mul. Schimbul de păreri a eviden­ţiat, totodată, rolul tot mai mare pe care-l au sindicatele in lupta generală a popoarelor pen­tru destindere, dezarmare, secu­ritate şi cooperare în Europa şi in întreaga lume. S-a apreciat că, prin acţiuni unite, clasa muncitoare, oamenii muncii de pretutindeni pot aduce o con­tribuţie însemnată la rezolvarea problemelor complexe ale vieţii internaţionale, in Interesul pă­cii, progresului social şi înţele­gerii intre națiuni, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovără­şească. Secretarul permanent al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe Mpinga Kasenda, secretar permanent şi membru al Biroului Politic al Mişcării Populare a Revolu­ţiei din Zair, care face o vizi­tă în ţara noastră. Exprimînd gratitudinea pen­tru deosebita onoare de a fi primit,fie conducătorul partidu­lui şi s­­i­lului român,­­oaspetele a arătat că ii revine plăcuta misiune de a transmite tova­răşului Nicolae Ceauşescu un salut prietenesc din partea pre­şedintelui Republicii Zair. Mo­butu Şese Seko, preşedintele Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair, urări de prosperitate poporului român. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Mo­butu Şese Seko un cordial sa­lut de prietenie, iar poporului zairez cele mai bune urări de bunăstare şi fericire. In timpul întrevederii, a fost exprimată satisfacţia faţă de extinderea continuă a relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări, subliniindu-se că întîlni­­rile şi convorbirile, de la Bucu­reşti şi Kinshasa, dintre pre­şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mobutu Sese Seko au stimulat puternic dezvoltarea colabo­rării, pe multiple planuri, din­tre România şi Zair. In acest cadru, a fost manifestată do­rinţa comună de a acţiona pen­tru traducerea integrală în via­ţă a acordurilor şi înţelegeri­lor stabilite între cele două ţări, in folosul ambelor po­poare, al cauzei păcii şi progre­sului in lume. Totodată, s-a apreciat că amplificarea conlu­crării între România şi Zair d intre Partidul Comunist Român şi Mişcarea Populară a Revolu­ţiei din Zair reprezintă un fac­tor important în lupta pentru promovarea unei noi politici în viaţa internaţională, pentru în­făptuirea idealurilor de liber­tate, independenţă, pace şi pro­gres ale omenirii, pentru întă­rirea prieteniei şi înţelegerii între naţiuni. Au fost abordate, de aseme­nea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, reafir­­mîndu-se hotărîrea României şi Zairului de a colabora strins pe plan extern, de a-şi aduce contribuţia la crearea unui cli­mat de pace şi securitate in Europa, Africa şi în întreaga lume, la realizarea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, la soluţionarea, în in­teresul popoarelor, a marilor probleme care confruntă ome­nirea, la lichidarea subdezvol­tării şi făurirea unei noi ordini economice şi politica interna­ţionale. O atenţie deosebită a fost acordată problemelor de pe continentul african, evidenţiin­­du-se necesitatea întăririi uni­tăţii şi solidarităţii popoarelor de pe acest continent în lupta împotriva imperialismului, co­lonialismului, neocolonialismu­­lui, rasismului şi apartheidului, pentru asigurarea independenţei naţionale, pentru emancipare economică şi socială, pentru o viaţă liberă şi demnă, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie. Profesorul Giancarlo Elia Valori Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe prof. Giancar­lo Elia Valori, secretarul gene­ral al Institutului italian de re­laţii internaţionale, autorul unor lucrări­­consacrate vieţii şi acti­vităţii şefului statului român. La primire a luat parte tova­răşul Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R. In cadrul întrevederii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a acor­dat profesorului Giancarlo Elia Valeri un interviu. Redactorul şef al saptamînalului de politica externa ,,New Outlook“ din Tanzania Ambasadorul Republicii Populare Conao Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vi­neri, pe Joseph Kamuzora, re­dactor şef al săptămînalului de politică externă „New Outlook“ din Tanzania. La primire a participat tova­răşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru săptămînalul tanzanian de politică­ externă „New Outlook“. Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Emile Aurelien Bongouande, ambasadorul Republicii Popu­lare Congo la Bucureşti, în vizi­tă de rămas bun, cu prilejul în­cheierii misiunii sale in Româ­nia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Temeliile progresului Aprecierea ştiinţei ca un factor hotărîtor în procesul edificării sociale conferă im­plicit un credit social însem­nat gîndirii creatoare in asi­gurarea unor ritmuri înalte ale ratei progresului, atit in sectorul economic, cit şi in celelalte domenii aie socie­tăţii. Un asemenea credit social este de natură să ateste rangul înalt pe care-l ocupă creativitatea în sistemul de valori promovat de societa­tea noastră. Şi, totodată, im­portanţa pe care o prezintă valorificarea rezervelor de creativitate de care dispune cercetarea, ca şi producţia şi invăţămîntul, sectoare reu­nite in ceea ce s-ar putea numi circuitul promovării noului. Pentru optimizarea aces­tui circuit, în concordanţă cu cerinţele noii etape a dezvoltării sociale, proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al P.C.R. preconi­zează o accentuare a poziţiei de avangardă a cercetării şti­inţifice faţă de activitatea e­­conomică. Ştiinţa, se apre­ciază, trebuie să devanseze cu minimum 5 ani ora tehno­logiilor productive în func­ţiune. Să elaboreze, aşadar, harta soluţiilor noi, compe­titive pe plan mondial, in­tr-un ritm decalat cu 5 ani faţă de meridianul produc­ţiei. O asemenea hartă pros­pectivă care să fixeze locul staţiilor pilot ale cercetării are ca repere înseşi direcţi­ile prioritare ale progresului tehnic. Implicată în această orien­tare de perspectivă, cerceta­rea ştiinţifică va anticipa cererea de noutate a pro­ducţiei şi, totodată, va sti­mula nemijlocit capacitatea socială de asimilare a inova­ţiilor. In acest sens, decala­rea momentului de concep­ţie faţă de cel al aplicării sale practice va determina orientarea producţiei către adoptarea unui timp al nou­tăţii apropiat de cel al cer­cetării. Efectele acestei ten­dinţe se referă la „scurtarea ciclului cercetare-proiectare­­producţie, în vederea acce­lerării procesului de apli­care şi generalizare în eco­nomia naţională a noilor cu­ceriri ale ştiinţei şi tehnicii“. Antrenarea în jocul timpi­lor competitivi a celor două sectoare — cercetarea şi pro­ducţia — are implicaţii deo­sebite şi asupra celui de-al treilea termen din ecuaţia dezvoltării tehnologice : în­­văţămîntul. Nu s-ar putea asigura fluxului noutăţii in­tensitatea pe care­ o reclamă dacă nu s-ar realiza In toate sferele activităţii sociale un indice superior de valorifi­care a potenţialului de crea­tivitate de care dispune în­treaga societate. In acest sens, invătămîn­­tul, integrat cu funcţii noi in circuitul promovării noului, are sarcina de a stimula a­­firmarea capacităţii de crea­ţie a fiecăruia, încurajind gîndirea originală, iniţiativa şi răspunderea necesare fe­brei creaţiei. Şcoala trebuie să articuleze in conţinuturile sale formative modele de stimulare a potentelor crea­toare. Cercetarea ştiinţelor sociale — inclusiv a celor aplicate învăţămîntului — psihologia, sociologia, peda­gogia — trebuie şi ea să se înscrie în devansul preconi­zat pentru a asigura pregă­tirea forţei de muncă la ora noutăţii tehnologice. Şi mai ales pentru ca învăţămîntul să formeze acele conştiinţe capabile să prospecteze ora posibilă a ştiinţei şi produc­ţiei viitorului. Pe temeiul a­­cestor relaţii, imperativul „gîndirii novatoare, îndrăz­neţe, cu adevărat revoluţio­nare“ — care se impune în cercetarea ştiinţifică — se aplică In mod egal asupra tu­turor factorilor implicaţi In circuitul promovării noului. PAUL BALAHUR VIATA SI MUNCA UNUI POPOR DEMN SI LIBER * izvorul viu al operelor de înaltă valoare artistică si educativă

Next