Scînteia Tineretului, noiembrie 1979 (Anul 35, nr. 9467-9492)
1979-11-01 / nr. 9467
6 PAGINI - 30 BANI Proletari din toate ţările, uniți-va^^ ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXV, SERIA II, Nr. 9 407 JOI, 1 NOIEMBRIE 1979 Intr-o atmosferă de caldă prietenie, de înţelegere reciprocă TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-ae ÎNTÎLNIT CU TOVARĂŞUL LUIS CABRAL In cursul dimineţii de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intilnit cu tovarăşul Luis Cabral, secretar general adjunct al Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde (P.A.I.G.C.), preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Guineea-Bissau. La întrevedere a luat parte Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România. A luat parte, de asemenea, Victor Maria Saude, comisar de stat al afacerilor externe al Republicii Guineea-Bissau. Cei doi şefi de stat şi-au manifestat satisfacţia de a se întilni din nou, de a continua schimbul rodnic de păreri in probleme privind dezvoltarea continuă a bunelor relaţii existente intre cele două târî. intre Partidul Comunist Român si Partidul African al Independentei din Guineea-Bissau si Insulele Capului Verde, precum şi în legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale. Preşedintele Luis Cabral a salutat succesele obţinute de România in dezvoltarea generală a ţării şi a arătat că ele constituie şi o contribuţie la întărirea forţelor care luptă pentru independenţă, a tuturor forţelor antiimperialiste, un sprijin pentru ţările care s-au eliberat de sub dominaţia colonială şi înaintează pe calea dezvoltării independente. In cadrul convorbirii s-a procedat la o informare reciprocă privind activitatea şi preocupările actuale ale celor două partide şi popoare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabrai au constatat cu multă satisfacţie că înţelegerile convenite cu prilejul dialogului avut în 1976 la Bucureşti se transpun cu succes în viaţă şi au hotărit să se acţioneze în continuare pentru extinderea colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Guineea-Bissau în spiritul Declaraţiei solemne comune şi al celorlalte documente semnate cu acest prilej. Abordindu-se unele probleme ale activităţii internaţionale, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabrai au reafirmat voinţa Republicii Socialiste România şi Republicii Guineea-Bissau de a-şi aduce, în continuare, contribuţia lor activă la lupta pentru adîncirea procesului transformărilor revoluţionare din lumea contemporană, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru asigurarea independenţei naţionale a tuturor popoarelor, pentru instaurarea unor relaţii noi, democratice în viaţa internaţională, bazate pe raporturi de egalitate şi respect între state, care să favorizeze dezvoltarea tuturor ţărilor şi în primul rind a celor în curs de dezvoltare. Ei au reafirmat rolul important care revine ţărilor socialiste, ţărilor in curs de dezvoltare, statelor nealiniate in viaţa internaţională pentru instaurarea unui climat de securitate şi pace, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie între toate naţiunile lumii. In acest context, s-a evidenţiat necesitatea ca mişcarea de nealiniere să-şi întărească unitatea şi solidaritatea pe baza principiilor şi orientărilor sale fundamentale. A fost evidenţiată necesitatea intensificării eforturilor pentru soluţionarea pe cale politică, prin negocieri a tuturor problemelor litigioase dintre state, pornindu-se de la respectarea independenţei şi suveranităţii fiecărui stat,, a dreptului fiecăruia pîrţir ui" .Totf dteVIIllt? fie sine stătător. In acest cadru s-a subliniat importanta rezolvării prin tratative intre stateie africane, fără nici un amestec din afară, a stărilor de încordare si conflict apărute intre ţări de pe continentul african. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabrai au reafirmat solidaritatea activă a României şi Guineei-Bissau cu lupta de eliberare naţională a popoarelor din Namibia şi Rhodesia, a populaţiei majoritare din Africa de Sud, împotriva discriminărilor rasiale şi apartheidului. Pornind de la considerentul că pacea mondială este indivizibilă, s-a subliniat importanţa realizării unui sistem real de securitate şi cooperare în Europa, care va avea o influenţă pozitivă asupra păcii şi securităţii în întreaga lume. Cei doi şefi destat au scos în evidenţă necesitatea întreprinderii de masuri concrete şi eficiente care să ducă la realizarea dezarmării generale, şi in primul rind a dezarmării nucleare. A fost evocată, de asemenea, situaţia din Orientul Mijlociu, apreciindu-se că este necesară continuarea eforturilor in vederea realizării unei păci globale in această regiune, prin rezolvarea pe cale politică a conflictului, pe baza retragerii Israelului din teritoriile arabe ocupate in 1967, soluţionării problemei poporului palestinian prin exercitarea dreptului său la autodeterminare, inclusiv constituirea unui stat palestinian independent, asigurării independenţei şi integrităţii teritoriale a tuturor statelor din zonă. Convorbirile s-au desfășurat intr-o atmosferă de caldă prieinne, ultimit în gem .neclinică. ORGANIZAŢIILE U.T.C. DIN JUDEŢELE BISTRIŢA-NĂSAUD, IAŞI, MEHEDINŢI ŞI TULCEA AU ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL LA MUNCĂ PATRIOTICĂ In atmosfera de muncă entuziastă si vibrant patriotism generată de apropierea măreţului eveniment, tinerii din alte patru judeţe ale tarii inscriu încă un succes in cartea faptelor de onoare dedicate Congresului al XII-lea al partidului : încheierea cu două luni mai devreme a planului anual la muncă patriotică. • In judeţul Bistriţa-Năsăud, un aport deosebit la realizarea planului de 1 500 000 lei l-au avut organizaţia municipală Bistriţa a U.T.C. şi organizaţia orăşenească Beclean a U.T.C. care au raportat îndeplinirea planurilor proprii incă din luna august. La cel mai important obiectiv — Şantierul judeţean de muncă patriotică de la Combinatul industrial pentru construcţii de maşini Bistriţa — brigadierii şi-au suplimentat, în cinstea Congresului partidului, cu 4 milioane lei planul la producţia globală. • Tinerii ieșeni au înscris în bilanţul muncii patriotice finanţate 3 856 000 lei, valoare concretizată in miile de ore de muncă prestate in cele cinci şantiere cu caracter judeţean ale tineretului, organizate în investiţii , la Combinatul de utilaj greu. Combinatul de fire sintetice, întreprinderea metalurgică, la construcţia magistralei termice, precum si in construcţiile de locuinţe , se adaugă ampla participare la campania agricolă care a antrenat peste 50 000 de tineri elevi, studenţi, muncitori, tineri cooperatori şi mecanizatori. La rîndul lor, uteciştii mehedinţeni raportează îndeplinirea planului anual la muncă patriotică finanţată in valoare de 1 500 000 lei. Printre cele 5 şantiere de muncă patriotică cu caracter judeţean, se detaşează cel de la Sistemul hidroenergetic Porţile de Fier II, deschis la 5 iulie a.c. Data este semnificativă dacă adăugăm că pină in prezent brigadierii au realizat deja jumătate din volumul lucrărilor angajate. • Peste 28.500 utecişti tulceni au contribuit in acest an la realizarea planului de muncă patriotică finanţată in valoare de 1 500 000 lei. Printre iniţiativele cele mai valoroase se numără deschiderea, din luna februarie a.c., a unui şantier cu caracter judeţean in noile cartiere de locuinţe ale Tulcei. Primele 80 de apartamente au fost predate la cheie în urmă cu o lună. în întîmpinarea Congresului al XII-lea al partidului, tinerii din aceste judeţe s-au angajat să realizeze prin muncă patriotică alte importante lucrări, îndeosebi la obiectivele de investiţii. EDITURA POLITICĂ A APĂRUT IN LIMBILE MAGHIARA ŞI GERMANĂ . Din gindirea social-politică a preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu Politica internaţională a României de pace, prietenie şi colaborare cu toate popoarele. CONCURSUL CÎNTECULUI POLITIC PENTRU TINERET ŞI STUDENŢI - EDIŢIA A III* Imn tinăr partidului, marelui forum comunist Marţi seara, în studioul de concerte al Radioteleviziunii române, a început cea de-a IlI-a ediţie a Concursului ciniscului politic pentru tineret şi studenţi, amplă manifestare artistică şi educativă careşi-a dobindit deja un binemeritat prestigiu in rîndul tinerilor, al tuturor iubitorilor muzicii. Actuala ediţie a concursului este dedicată celui de-al XII-lea Congres al partidului, fiind un vibrant omagiu adus de către creatorii şi interpreţii prezenţi în cadrul manifestării, de către întreaga generaţie tînără a ţării partidului, secretarului său general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. In faza de masă o desfăşură CORNELIU OSTAHIE (Continuare in pag. a lV~a) ÎN LITERA ŞI SPIRITUL DOCUMENTELOR CONGRESULUI, CEI PESTE 100 000 DE TINERI AI UNUI ORAŞ ÎŞI CONSTRUIESC VIITORUL Anchetă de opinie politică la care participă tineri din Iaşi (în pagina a 3-a) Corul de cameră „Preludiu" al Ansamblului artistic al Uniunii Tineretului Comunist PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Participanţii la şedinţa Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, comandantul suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a primit, la 31 octombrie pe participanţii la şedinţa Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care şi-a desfăşurat lucrările la Bucureşti. Au luat parte mareşalul Uniunii Sovietice V. G. Kulikov, comandant-şef al Forţelor Armate Unite, general de armată A.I. Gribkov, şeful Statului major al Forţelor Armate Unite, general- colonel G. A. Semerdjiev, prim-locţiitor al ministrului apărării populare al Republicii Populare Bulgaria, şeful Marelui Stat Major al armatei populare bulgare, general-colonel Karel Rusov, şeful Marelui Stat Major al armatei populare cehoslovace, prim-locţiitor al ministrului apărării naţionale al Republicii Socialiste Cehoslovace, general-colonel Fritz Streletz, locţiitor al ministrului apărării naţionale, şeful Statului major principal al armatei naţionale populare a Republicii Democrate Germane, general-broni Eugeniusz Molczik, inspector principal pentru instrucţie, vice-ministru al apărării naţionale al Republicii Populare Polone, general-colonel Marin Nicolescu, adjunct al ministrului apărării naţionale al Republicii Socialiste România, general-colonel Csemi Karoly, secretar de stat al Ministerului Apărării Republicii Populare Ungare, mareşal al Uniunii Sovietice R. S. Moskalenko, locţiitor al ministrului apărării al U.R.S.S., mareşal de aviaţie A.I. Koldunov, comandantul trupelor de apărare antiaeriană a statelor participante la Tratatul de la Varşovia, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite, general-colonel de aviaţie A.N. Katrici, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite pentru forţele aeriene militare, amiral V.V. Mihailin, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite pentru flota maritimă militară, general-colonel I.A. Fabrikov, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite pentru înzestrare, şeful Comitetului tehnic al Forţelor Armate Unite. La primire a participat general-colonel Ion Coman, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul apărării naţionale. In cadrul întrevederii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat importanţa dezvoltării continue a prieteniei şi colaborării dintre statele membre ale Tratatului de la Varşovia, dintre armatele acestor ţări, precum şi necesitatea consolidării cursului spre destindere, securitate şi pace, a eforturilor pentru oprirea cursei înarmărilor, reducerea cheltuielilor militare, înfăptuirea dezangajării, a dezarmării, şi în primul rind a dezarmării nucleare, fără de care nu pot fi concepute destinderea şi pacea atît în Europa cit şi în întreaga lume, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Ambasadorul Republicii Senegal Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Ibrahima Dieng, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar si plenipotenţiar al Republicii Senegal in tara noastră. Inminind scrisorile de acreditare, ambasadorul Ibrahima Dieng, a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu, din parteaPreşedintelui Republicii Senegal, Leopold Sedar Senghoringtrivernului şi poporului senegalez, urări de sănătate şi fericire, iar poporului român noi succese în dezvoltarea economică şi socială a patriei. In continuare, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi ambasadorul Republicii Senegal au prezentat scurte cuvintări. După solemnitatea elnminării scrisorilor de acreditare, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a intrtretinut in modcordian cu ambasadorul Ibrahima Dieng. La solemnitate si convorbiri au participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, si Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial si al Consiliului de Stat. Au luat parte, de asemenea, membri ai Ambasadei Republicii Senegal la București Ambasadorul Israelului Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri după-amiază, pe Aba Gelen, ambasadorul Israelului la Bucureşti, la cererea acestuia. Ambasadorul a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea primului ministru al statului Israel, Menahem Begin. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. să însemne pentru fiecare colectiv de oameni ai muncii, pentru fiecare tinăr înfăptuirea exemplara a sarcinilor de plan pe întregul front al economiei Colectivele de oameni ai muncii din industria uşoară şi din unităţile industriale ale judeţului Sibiu raportează ÎNDEPLINIREA sarcinilor de plan PE primii patru ani ai cincinalului Oamenii muncii din unităţile industriale ale judeţului Sibiu — români, germani, maghiari — puternic mobilizaţi in ampla întrecere care se desfăşoară in cinstea Congresului al XII-lea al partidului, au îndeplinit miercuri planul producţiei industriale pe 4 ani ai actualului cincinal. Pină la sfîrşitul anului, unităţile economice din acest judeţ vor realiza o producţie industrială suplimentară în valoare de 5,2 miliarde lei. Organizaţia judeţeană de partid, toţi locuitorii judeţului Sibiu, se menţionează în telegrama adresată C.C. al P.C.R., to vii râsului NICOLAE cea cs»'suit; !|v tstjrîimf va' acest prilej adeziunea fierbinte la politica internă si externă a partidului si statului nostru, angajarea fermă pentru înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi susţin din toată inima propunerea ca la Congresul al XII-lea, dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să fiţi reales in funcţia de secretar general al partidului, chezăşie a viitorului luminos al patriei şi poporului nostru. Vă asigurăm că, alături de întregul nostru popor, vom munci fără preget, cu abnegaţie şi pasiune revoluţionară, ne vom pune întreaga noastră energie şi capacitate creatoare in slujba înfăptuirii exemplare a sarcinilor ce ne revin in continuare, asigurînd sporirea contribuţiei judeţului Sibiu la dezvoltarea economică armonioasă a ţării, la ridicarea ei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. La 31 octombrie, oamenii muncii din unităţile industriei uşoare au raportat îndeplinirea planului la producţia globală industrială pe primii patru ani ai cincinalului, succes pe care ,infumau dă celui de-al XII-lea Congres al partidului. Realizarea cu 61 de zile mai devreme a sarcinilor amintite permite oamenilor muncii din acest sector să obţină, pină la finele anului, o producţie suplimentară estimată la 22,1 miliarde lei. Acest spor de producţie se concretizează în 5,2 mii. m.p. ţesături tip lină, produse tricotate, în valoare de 1,6 miliarde lei, confecţii textile evaluate la 1,3 miliarde lei şi alte produse. De asemenea, în aceşti patru ani producţia industriei uşoare a fost reînnoită în proporţie de aproape 52 la sută. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ne spune : In numele celor peste 580 000 oameni ai muncii din industria uşoară, vă încredinţăm, tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci cu şi mai mult elan şi răspundere comunistă, pentru a încheia cu bune rezultate activitatea pe anul 1979 şi pentru a pregăti condiţiile de realizare a sarcinilor de plan pe anul 1980, an hotărîtor pentru trecerea la îndeplinirea prevederilor viitorului plan cincinal. Şi cu acest prilej, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vă adresăm cele mai vii mulţumiri, exprimindu-vă încă o dată adînca noastră recunoştinţă pentru sprijinul permanent acordat industriei uşoare, pentru preţioasele indicaţii pe care ni le-aţi dat cu ocazia vizitelor de lucru şi a analizelor efectuate în unităţile noastre, susţinind în acelaşi timp cu căldură şi mindrie patriotică propunerea pentru realegerea dumneavoastră, la cel de-al XII-lea Congres, in funcţia de secretar general al partidului. Dezbaterea planului pe anul 1980 in adunările generale ale oamenilor muncii La Combinatul de produse Ocne Mureş NE-AM EVALUAI RESURSELE, SIMM ÎN MĂSURA SĂ ASIGURĂM RITMUL RROUUUNEI“ Pentru prima dată, adunările generale ale oamenilor muncii dezbat planurile de producţie pe anul următor, cu două luni mai devreme de sfîrşitul anului. Faptul este cu atit mai semnificativ cu cit el vizează pregătirea cit mai bună a producţiei dintr-un an decisiv al cincinalului, preligurind astfel bilanţul activităţii din Întreprinderi, şantiere, unităţi de cercetare şi proiectare, din sfera serviciilor pe parcursul unui întreg cincinal. In acelaşi timp, acest bilanţ al realizărilor şi al acţiunilor preconizate, făcut cu răspundere muncitorească şi realism, constituie o bază trainică pentru realizarea sarcinilor din cincinalul viitor, pentru transpunerea in practică a hotărîrilor ce vor fi luate la apropiatul Congres al partidului. Cunoașterea din timp de către fiecare om al muncii a sarcinilor ce-i revin pentru anul următor, dezbaterea cu simț de răspundere, într-un cadru democratic, a cifrelor de plan, a valorii resurselor umane şi materiale, oferă noi posibilităţi de manifestare a iniţiativei creatoare, deschide drum unor acţiuni de valorificare mai intensă a rezervelor interne. In acelaşi timp, dezbaterea planurilor de muncă pentru 1980 constituie, trebuie să constituie un prilej de mobilizare maximă pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan din acest an, pentru recuperarea grabnică a restanţelor care mai există la nivelul unor întreprinderi şi centrale industriale. Căci hotărîrile privind volumul şi ritmicitatea activităţii de producţie în anul viitor sunt în bună măsură decise de ceea ce se întreprinde acum, în aceste zile, nu, aceste săptămîni in atelierele şi secţiile productive, la fiecare loc de muncă Despre felul în care dezbaterile pe marginea planurilor de producţie pentru anul 1980 se regăsesc in pulsul muncii acestor zile, vă propunem o anchetă realizată la Combinatul de produse clorosodice din Ccna Mureş, judeţul Alba. PAVEL PERFIL (Continuare în pag. a II-a)