Scînteia Tineretului, noiembrie 1979 (Anul 35, nr. 9467-9492)

1979-11-01 / nr. 9467

6 PAGINI - 30 BANI Proletari din toate ţările, uniți-va^^ ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXV, SERIA II, Nr. 9 407 JOI, 1 NOIEMBRIE 1979 Intr-o atmosferă de caldă prietenie, de înţelegere reciprocă TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-ae ÎNTÎLNIT CU TOVARĂŞUL LUIS CABRAL In cursul dimineţii de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intilnit cu tovarăşul Luis Cabral, secretar general ad­junct al Partidului African al Inde­pendenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde (P.A.I.G.C.), preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Guineea-Bissau. La întrevedere a luat parte Ştefan Andrei, ministrul afa­cerilor externe al Republicii So­cialiste România. A luat parte, de asemenea, Victor Maria Saude, comisar de stat al afacerilor externe al Re­publicii Guineea-Bissau. Cei doi şefi de stat şi-au ma­nifestat satisfacţia de a se în­­tilni din nou, de a continua schimbul rodnic de păreri in probleme privind dezvoltarea continuă a bunelor relaţii exis­tente intre cele două târî. intre Partidul Comunist Român si Partidul African al Independen­tei din Guineea-Bissau si Insu­lele Capului Verde, precum şi în legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale. Preşedintele Luis Cabral a salutat succesele obţinute de România in dezvoltarea genera­lă a ţării şi a arătat că ele con­stituie şi o contribuţie la întă­rirea forţelor care luptă pentru independenţă, a tuturor forţelor antiimperialiste, un sprijin pen­tru ţările care s-au eliberat de sub dominaţia colonială şi înain­tează pe calea dezvoltării inde­pendente. In cadrul convorbirii s-a pro­cedat la o informare reciprocă privind activitatea şi preocupă­rile actuale ale celor două parti­de şi popoare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi­ Lui­s Cabrai au constatat cu multă satisfacţie că înţelegerile convenite cu prilejul dialogu­lui avut în 1976 la Bucureşti se transpun cu succes în viaţă şi au hotărit să se acţioneze în c­onti­nuare pentru extinderea colaborării dintre Republica So­cialistă România şi Republica Guineea-Bissau în spiritul De­claraţiei solemne comune şi al celorlalte documente semnate cu acest prilej. Abordindu-se unele probleme ale activităţii internaţionale, to­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabrai au reafirmat voinţa Republicii Socialiste România şi Republicii Guineea-Bissau de a-şi aduce, în continuare, con­tribuţia lor activă la lupta pen­tru adîncirea procesului trans­formărilor revoluţionare din lu­mea contemporană, împotriva imperialismului, colonialismul­ui şi neocolonialismului, pentru a­­sigurarea independenţei naţio­nale a tuturor popoarelor, pen­tru instaurarea unor relaţii noi, democratice în viaţa internaţio­nală, bazate pe raporturi de ega­litate şi respect între state, care să favorizeze dezvoltarea tutu­­­ror ţărilor şi în primul rind a celor în curs de dezvoltare. Ei au reafirmat rolul important care revine ţărilor socialiste, ţă­rilor in curs de dezvoltare, sta­telor nealiniate in viaţa interna­ţională pentru instaurarea unui climat de securitate şi pace, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie între toate naţiunile lumii. In acest context, s-a evi­denţiat necesitatea ca mişcarea de nealiniere să-şi întărească unitatea şi solidaritatea pe baza principiilor şi orientărilor sale fundamentale. A fost evidenţiată necesitatea intensificării eforturilor pentru soluţionarea pe cale politică, prin negocieri a tuturor proble­melor litigioase dintre state, pornindu-se de la respectarea independenţei şi suveranităţii fiecărui stat,, a dreptului fie­căruia pîrţ­ir ui" .T­otf dteVIIllt? fie sine stătător. In acest cadru s-a subliniat importanta rezolvării prin tratative intre stateie afri­cane, fără nici un amestec din afară, a stărilor de încordare si conflict apărute intre ţări de pe continentul african. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabrai au reafirmat solida­ritatea activă a României şi Guineei-Bissau cu lupta de eli­berare naţională a popoarelor din Namibia şi Rhodesia, a popu­laţiei majoritare din Africa de Sud, împotriva discriminărilor rasiale şi apartheidului. Pornind de la considerentul că pacea mondială este indivizibilă, s-a subliniat importanţa reali­zării unui sistem real de secu­ritate şi cooperare în Europa, care va avea o influenţă pozi­tivă asupra păcii şi securităţii în întreaga lume. Cei doi şefi de­­s­tat au scos în evidenţă nece­sitatea întreprinderii de masuri concrete şi eficiente care să ducă la realizarea dezarmării generale, şi in primul rind a dezarmării nucleare. A fost evocată, de asemenea, situaţia din Orientul Mijlociu, apreciindu-se că este necesară continuarea eforturilor in ve­derea realizării unei păci globa­le in această regiune, prin rezol­varea pe cale politică a conflic­tului, pe baza retragerii Israe­lului din teritoriile arabe ocu­pate in 1967, soluţionării proble­mei poporului palestinian prin exercitarea dreptului său la autodeterminare, inclusiv con­stituirea unui stat palestinian independent, asigurării indepen­denţei şi integrităţii teritoriale a tuturor statelor din zonă. Convorbirile s-au desfășurat intr-o atmosferă de caldă prie­­­inne, ult­im­it în gem .neclinică. ORGANIZAŢIILE U.T.C. DIN JUDEŢELE BISTRIŢA-NĂSAUD, IAŞI, MEHEDINŢI ŞI TULCEA AU ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL LA MUNCĂ PATRIOTICĂ In atmosfera de muncă en­tuziastă si vibrant patriotism generată de apropierea mă­reţului eveniment, tinerii din alte patru judeţe ale tarii inscriu­ încă un succes in cartea faptelor de onoare de­dicate Congresului al XII-lea al partidului : încheierea cu două luni mai devreme a pla­nului anual la muncă patrio­tică. • In judeţul Bistriţa-Nă­­săud, un aport deosebit la realizarea planului de 1 500 000 lei l-au avut organizaţia mu­nicipală Bistriţa a U.T.C. şi organizaţia orăşenească Bec­­lean a U.T.C. care au rapor­tat îndeplinirea planurilor proprii incă din luna au­gust. La cel mai important obiectiv — Şantierul judeţean de muncă patriotică de la Combinatul industrial pentru construcţii de maşini Bistri­ţa — brigadierii şi-au supli­mentat, în cinstea Congresu­lui partidului, cu 4 milioane lei planul la producţia globală. • Tinerii ieșeni au înscris în bilanţul muncii patriotice finanţate 3 856 000 lei, valoare concretizată in miile de ore de muncă prestate in cele cinci şantiere cu caracter ju­deţean ale tineretului, orga­nizate în investiţii , la Com­binatul de utilaj greu. Com­binatul de fire sintetice, în­treprinderea metalurgică, la construcţia magistralei ter­mice, precum si in construc­ţiile de locuinţe , se adaugă ampla participare la campa­nia agricolă care a antre­nat peste 50 000 de tineri e­­levi, studenţi, muncitori, ti­neri cooperatori şi meca­nizatori.­­ La rîndul lor, uteciştii mehedinţeni raportează înde­plinirea planului anual la muncă patriotică finanţată in valoare de 1 500 000 lei. Prin­tre cele 5 şantiere de mun­că patriotică cu caracter ju­deţean, se detaşează cel de la Sistemul hidroenergetic Porţile de Fier II, deschis la 5 iulie a.c. Data este semni­ficativă dacă adăugăm că pină in prezent brigadierii au realizat deja jumătate din volumul lucrărilor angajate. • Peste 28.500 utecişti tul­ceni au contribuit in acest an la realizarea planului de muncă patriotică finanţată in valoare de 1 500 000 lei. Prin­tre iniţiativele cele mai valo­roase se numără deschiderea, din luna februarie a.c., a unui şantier cu caracter jude­ţean in noile cartiere de lo­cuinţe ale Tulcei. Primele 80 de apartamente au fost pre­date la cheie în urmă cu o lună. în întîmpinarea Congresu­lui al XII-lea al partidului, tinerii din aceste judeţe s-au angajat să realizeze prin muncă patriotică alte impor­tante lucrări, îndeosebi la obiectivele de investiţii. EDITURA POLITICĂ A APĂRUT­ IN LIMBILE MAGHIARA ŞI GERMANĂ . Din gindirea social-politică a preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu Politica internaţională a României de pace, prietenie şi colaborare cu toate popoarele. CONCURSUL CÎNTECULUI POLITIC PENTRU TINERET ŞI STUDENŢI - EDIŢIA A III* Imn tinăr partidului, marelui forum comunist Marţi seara, în studioul de concerte al Radioteleviziunii române, a început cea de-a IlI-a ediţie a Concursului ciniscului politic pentru tineret şi studenţi, amplă manifestare artistică şi educativă care­­şi-a dobin­dit deja un binemeritat prestigiu in rîndul tinerilor, al tuturor iubitorilor muzicii. Actuala edi­ţie a concursului este dedica­tă celui de-al XII-lea Congres al partidului, fiind un vibrant omagiu adus de către creatorii şi interpreţii prezenţi în ca­drul manifestării, de către în­treaga generaţie tînără a ţări­i partidului, secretarului său ge­neral, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. In faza de masă o desfăşură­ CORNELIU OSTAHIE (Continuare in pag. a lV~a) ÎN LITERA ŞI SPIRITUL DOCUMENTELOR CONGRESULUI, CEI PESTE 100 000 DE TINERI AI UNUI ORAŞ ÎŞI CONSTRUIESC VIITORUL Anchetă de opinie politică la care participă tineri din Iaşi (în pagina a 3-a) Corul de cameră „Preludiu" al Ansamblului artistic al Uniunii Tineretului Comunist PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Participanţii la şedinţa Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, comandantul suprem al Forţe­lor Armate ale Republicii So­cialiste România, a primit, la 31 octombrie pe participanţii la şedinţa Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale sta­telor participante la Tratatul de la Varşovia, care şi-a desfăşurat lucrările la Bucureşti. Au luat parte mareşalul Uniu­nii Sovietice V. G. Kulikov, comandant-şef al Forţelor Ar­mate Unite, general de armată A.I. Gribkov, şeful Statului ma­jor al Forţelor Armate Unite, general- colonel G. A. Semer­­djiev, prim-locţiitor al minis­trului apărării populare al Re­publicii Populare Bulgaria, şeful Marelui Stat Major al armatei populare bulgare, general-colo­nel Karel Rusov, şeful Marelui Stat Major al armatei populare cehoslovace, prim-locţiitor al ministrului apărării naţionale al Republicii Socialiste Cehoslova­ce, general-colonel Fritz Streletz, locţiitor al ministrului apărării naţionale, şeful Statului major principal al armatei naţionale populare a Republicii Democrate Germane, general-broni Euge­­niusz Molczik, inspector princi­pal pentru instrucţie, vice-mi­­nistru al apărării naţionale al Republicii Populare Polone, ge­neral-colonel Marin Nicolescu, adjunct al ministrului apărării naţionale al Republicii So­cialiste România, general-colo­­nel Csemi Karoly, secretar de stat al Ministerului Apărării Re­publicii Populare Ungare, ma­reşal al Uniunii Sovietice R. S. Moskalenko, locţiitor al minis­trului apărării al U.R.S.S., ma­reşal de aviaţie A.I. Koldunov, comandantul trupelor de apă­rare antiaeriană a statelor par­ticipante la Tratatul de la Var­şovia, locţiitor al­ comandantu­­lui-şef al Forţelor Armate U­­nite, general-colonel de aviaţie A.N. Katrici, locţiitor al coman­­dantului-şef al Forţelor Ar­mate Unite pentru forţele aeriene mi­litare, amiral V.V. Mihailin, loc­ţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite pentru flota maritimă militară, gene­ral-colonel I.A. Fabrikov, loc­ţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite pentru înzestrare, şeful Comitetului tehnic al Forţelor Armate Unite. La primire a participat gene­ral-colonel Ion Coman, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., mi­nistrul apărării naţionale. In cadrul întrevederii, tovară­şul Nicolae Ceauşescu a sub­liniat importanţa­­ dezvoltării continue a prieteniei­ şi colabo­rării dintre statele membre ale Tratatului de la Varşovia, dintre armatele acestor ţări, precum şi necesitatea consolidării cursului spre destindere, securitate şi pace, a eforturilor pentru opri­rea cursei înarmărilor, redu­cerea cheltuielilor militare, în­făptuirea dezangajării, a dezar­mării, şi în primul rind a de­zarmării nucleare, fără de care nu pot fi concepute destinderea şi pacea atît în Europa cit şi în întreaga lume, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovără­șească. Ambasadorul Republicii Senegal Preşedintele Republicii Socia­­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Ibrahima Dieng, care şi-a prezentat scrisorile de acredita­re în calitate de ambasador ex­traordinar si plenipotenţiar al Republicii Senegal in tara noas­tră. Inminind scrisorile de acredi­tare, ambasadorul Ibrahima Dieng, a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu, din partea­­Preşedintelui Republicii Senegal, Leopold Sedar Senghori­­ngtri­­vernului şi poporului senegalez, urări de sănătate şi fericire, iar poporului român noi succese în dezvoltarea economică şi socia­lă a patriei. In continuare, pre­­şedintele Nicolae Ceauşescu şi ambasadorul Republicii Senegal au prezentat scurte cuvintări. După solemnitatea e­lnminării scrisorilor de acreditare, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu s-a intrtretinut in mod­­cordian cu­ ambasadorul Ibrahima Dieng. La solemnitate si convorbiri au participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, si Silviu Curticeanu, secretar pre­zidenţial si al Consiliului de Stat. Au luat parte, de asemenea, membri ai Ambasadei Republi­cii Senegal la București Ambasadorul Israelului Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri după-amiază, pe Aba Gelen, ambasadorul Israelului la Bucu­reşti, la cererea acestuia. Ambasadorul a transmis to­varăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea primului mi­nistru al statului Israel, Mena­­hem Begin. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. să însemne pentru fie­care colectiv de oameni ai mun­cii, pentru fiecare tinăr înfăptuirea exemplara a sarcinilor de plan pe întregul front al economiei Colectivele de oameni ai muncii din industria uşoară şi din unităţile industriale ale judeţului Sibiu raportează ÎNDEPLINIREA sarcinilor de plan PE primii patru ani ai cincinalului Oamenii muncii din unităţile industriale ale judeţului Sibiu — români, germani, maghiari — puternic mobilizaţi in ampla în­trecere care se desfăşoară in cinstea Congresului al XII-lea al partidului, au îndeplinit miercuri planul producţiei in­dustriale pe 4 ani ai actualului cincinal. Pină la sfîrşitul anului, uni­tăţile economice din acest judeţ vor realiza o producţie indus­trială suplimentară în valoare de 5,2 miliarde lei. Organizaţia judeţeană de par­tid, toţi locuitorii judeţului Si­biu, se menţionează în telegra­ma adresată C.C. al P.C.R., t­o vii râsului NICOLAE cea cs»'suit; !|v tstjrîimf va' acest prilej adeziunea fierbinte la politica internă si externă a partidului si statului nostru, angajarea fermă pentru înfăp­tuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi susţin din toată inima propunerea ca la Congre­sul al XII-lea, dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să fiţi reales in funcţia de secretar general al partidului, chezăşie a viitorului luminos al patriei şi poporului nostru. Vă asigurăm că, alături de întregul nostru popor, vom munci fără preget, cu abnegaţie şi­ pasiune revoluţionară, ne vom pune întreaga noastră e­­nergie şi capacitate creatoare in slujba înfăptuirii exemplare a sarcinilor ce ne revin in conti­nuare, asigurînd sporirea con­tribuţiei judeţului Sibiu la dez­voltarea economică armonioasă a ţării, la ridicarea ei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. La 31 octombrie, oamenii muncii din unităţile industriei uşoare au­ raportat îndeplinirea planului la producţia globală industrială pe primii patru ani ai cincinalului, succes pe care ,in­fum­au dă celui de-al XII-lea Congres al partidului. Realizarea cu 61 de zile mai devreme a sarcinilor amintite permite oamenilor muncii din acest sector să obţină, pină la finele anului, o producţie supli­mentară estimată la 22,1 miliar­de lei. Acest spor de producţie se concretizează în 5,2 mii. m.p. ţesături tip lină, produse trico­tate, în valoare de 1,6 miliarde lei, confecţii textile evaluate la 1,3 miliarde lei şi alte produse. De asemenea, în aceşti patru ani producţia industriei uşoare a fost reînnoită în proporţie de aproape 52 la sută. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ne spune : In numele celor peste 580 000 oameni ai muncii din in­dustria uşoară, vă încredin­ţăm, tovarăşe secretar gene­ral, că nu vom­ precupeţi nici­­ un efort, că vom munci cu şi mai mult elan şi răspundere co­munistă, pentru a încheia cu bune rezultate activitatea pe anul 1979 şi pentru a pregăti condiţiile de realizare a sarcini­lor de plan pe anul 1980, an ho­­tărîtor pentru trecerea la înde­plinirea prevederilor viitorului plan cincinal. Şi cu acest prilej, mult stima­te tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vă adresăm cele mai vii mul­ţumiri, exprimindu-vă încă o dată adînca noastră recunoştin­ţă pentru sprijinul permanent acordat industriei uşoare, pen­tru preţioasele indicaţii pe care ni le-aţi dat cu ocazia vizitelor de lucru şi a analizelor efectua­te în unităţile noastre, susţi­­nind în acelaşi timp cu căldură şi mindrie patriotică propunerea pentru realegerea dumneavoas­tră, la cel de-al XII-lea Con­gres, in funcţia de secretar ge­neral al partidului. Dezbaterea planului pe anul 1980 in adunările generale ale oamenilor muncii La Com­­bina­tul de produse Ocne Mureş NE-AM EVALUAI RESURSELE, SIMM ÎN MĂSURA SĂ ASIGURĂM RITMUL RROUUUN­EI“ Pentru prima dată, adună­rile generale ale oamenilor muncii dezbat planurile de producţie pe anul următor, cu două luni mai devreme de sfîrşitul anului. Faptul este cu atit mai semnificativ cu cit el vizează pregătirea cit mai bună a producţiei dintr-un an decisiv al cinci­nalului, prel­igurind astfel bilanţul activităţii din Între­prinderi, şantiere, unităţi de cercetare şi proiectare, din sfera serviciilor pe parcursul unui întreg cincinal. In a­­celaşi timp, acest bilanţ al realizărilor şi al acţiunilor preconizate, făcut cu răspun­dere muncitorească şi rea­lism, constituie o bază trai­nică pentru realizarea sarci­nilor din cincinalul viitor, pentru transpunerea in prac­tică a hotărîrilor ce vor fi luate la apropiatul Congres al partidului. Cunoașterea din timp de către fiecare om al muncii a sarcinilor ce-i revin pentru anul următor, dezbaterea cu simț de răspundere, într-un cadru democratic, a cifrelor de plan, a valorii resurselor umane şi materiale, oferă noi posibilităţi de manifesta­re a iniţiativei creatoare, deschide drum unor acţiuni de valorificare mai intensă a rezervelor interne. In acelaşi timp, dezbaterea planurilor de muncă pentru 1980 consti­tuie, trebuie să constituie un prilej de mobilizare maximă pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan din acest an, pentru recuperarea grab­nică a restanţelor care mai există la nivelul unor între­prinderi şi centrale indus­triale. Căci hotărîrile pri­vind volumul şi ritmicitatea activităţii de producţie în anul viitor sunt în bună mă­sură decise de ceea ce se în­treprinde acum, în aceste zile, nu, aceste săptămîni in atelierele şi secţiile produc­tive, la fiecare loc de muncă Despre felul în care dez­baterile pe marginea planu­rilor de producţie pentru anul 1980 se regăsesc in pulsul muncii acestor zile, vă propunem o anchetă realiza­tă la Combinatul de produse clorosodice din Ccna Mureş, judeţul Alba. PAVEL PERFIL (Continuare în pag. a II-a)

Next