Scînteia Tineretului, decembrie 1979 (Anul 35, nr. 9493-9518)
1979-12-01 / nr. 9493
1 Decembrie 1918 — formarea statului naţional unitar român matea de om şi faptă a nuui popor, CHEZĂŞIA DMNOTDEAUA UCERTĂ10 ŞI INDEPENDENŢEI PATRIEI NOASTRE 1 Decembrie 1918 a rămas şi va rămine pentru totdeauna înscrisă cu litere de aur în istoria şi în conştiinţa poporului român, ca una dintre zilele sale memorabile. Ea aminteşte şi va aminti peste timp că atunci, in ceasul solemn al marii împliniri, un popor cu un eroic şi multimilenar trecut îşi desăvârşea unitatea naţional-statală. Cei peste 150 000 de români adunaţi pe Cîmpul lui Horea de lingă Alba Iulia purtau cu ei dorinţa fierbinte de unitate a întregii ţări. Spre Alba Iulia erau îndreptate privirile tuturor românilor, căci acolo, în inima Transilvaniei, poporul era chemat să înfăptuiască marea unire, să şteargă, pentru totdeauna, nedrepte şi artificiale fruntarii între fiii aceluiaşi neam, încununare a aspiraţiilor seculare ale poporului român de libertate, independenţă, unitate, piatră de hotar a istoriei noastre naţionale, unirea Transilvaniei cu patria mamă a reprezentat, aşa cum subliniază tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, „rodul luptei întregului popor, însufleţit de năzuinţa seculară a unităţii, de hotărîrea de a împlini visul pentru care au luptat şi s-au jertfit atitea generaţii de înaintaşi“. Năzuinţa românilor către unitate vine din adihcuri ■ de istorie. Dintr-o istorie ce adună intre paginile sale făptuiri măreţe. Dintr-o istorie ce se numără nu cu anii, sau cu secolele, ci cu mileniile, încă acum 2050 de ani marele Burebista punea bazele statului dac centralizat şi independent,nul dintre cele mai puternice edificii politico-statale ale antichităţii. . Acest stat reunea la un loc pe toţi înaintaşii noştri. El se numea Dacia şi simbolul Daciei, dorinţa reîntrupării sale, vor străbate, veac după veac, istoria poporului nostru, în pofida politicii marilor imperii vecine succedate pe continentul european şi care au căzut rind pe rind, în timp ce poporul român şi-a urmărit cu fermitate măreţul ţel al unităţii, înfăptuindu-l,in cele din urmă, în 1918. Intre epopeea eroică a lui Burebista şi cea de la Alba Iulia au trecut două mii de ani. în acest lung răstimp, din sinul poporului nostru au ieşit mari conducători care au purtat nestinsă făclia luptei pentru unitate. Ei se numesc Decebal, Gelu Românul, Basarab I Iintemeietorul, Mircea cel Katrin, Ştefan cel Mare, Iancu de Hunedoara ori Mihai Viteazul, voievodul care, în 1600, reunise pe toţi românii între graniţele fireşti ale ţării lor. Aceştia sunt eroii, dar tot erou, marele erou, este ţăranul român. El a dat tărie de granit şi neîntreruptă continuitate luptei noastre pentru unitate şi neatîrnare, şi tot el, înregimentat în „oastea cea mare“ a ţării, a asigurat existenţa in permanenţă a fiin,ţei statale autonome româneşti. Deschizînd epoca modernă a istoriei patriei, revoluţia din 1821 a exprimat clar năzuinţa spre unitate şi independenţă, pregătind marea ridicare la luptă din 1848, pe parcursul căreia idealul unirii românilor s-a situat in primul plan. La Blaj, din piepturile a peste 40 000 de participanţi la marea adunare naţională, a izbucnit istorica chemare „Noi vrem să ne unim cu Ţara“. Curînd, unitatea şi neatirparea, postulate fundamentale ale revoluţiei, işi vor afla împlinirea. In 1859, prin unirea Munteniei cu Moldova, se făureşte statul naţional român modern, pentru ca, in anii 1877—1878, prin lupta eroicâ a întregului popor, să fie cucerită independenţa de stat deplină, eveniment istoric ce a stimulat şi mai mult energiile revoluţionare ale naţiunii române spre făurirea statului naţional unitar român. Portdrapelul luptei naţionale devine acum clasa muncitoare, in frunte cu partidul său revoluţionar.. „Voim Dacia aşa cum ga îu — declarau militanţii mişcării noastre muncitoreşti — fiindcă istoria şi dreptul, trecutul şi prezentul, ne dau dreptul a aspira la o Dacie româ-Dr. VASILE NICULAE * (Continuare in pag. a II-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTULUI ANUAL Oamenii muncii din întreaga ţară îşi intensifică eforturile in activitatea cotidiană, hotăriţi să înfăptuiască in cele mai bune condiţii sarcinile puse in faţa întregului popor de marele forum al comuniştilor din patria noastră. Aproape 50 de unităţi industriale din judeţele Bacău, Neamţ şi Vrancea raportează astăzi îndeplinirea angajamentelor asumate in întrecerea socialistă pe întreg anul 1979, urmînd ca pînă la 31 decembrie să realizeze o producţie suplimentară în valoare de peste 120 milioanei lei. in funcţiune o nouă capacitate de producţie, care va fabrica, in final, peste 2 000 tone de lacuri negre anticorosive, destinate acoperirii metalelor şi maşinilor supuse acţiunilor agenţilor chimici. Utilajele din dotare — fabricate integral de unitaţi specializate din ţară — sunt prevăzute cu echipamente de înaltă tehnicitate şi productivitate, fapt ce va permite întreprinderii din Mărăşeşti să-şi recupereze investiţiile alocate intr-un termen scurt. Prin intrarea in funcţiune a noii instalaţii, s-au creat premisele acoperirii întregului necesar al economiei naţionale cu lacuri negre anticorosive şi, în consecinţă, se va renunţa la importul unor produse destul de costisitoare. IMPORTANTE ECONOMII DE ENERGIE In luna noiembrie, unităţile industriale din judeţul Cluj au economisit peste 6 000 MWh energie electrică, realizare superioară succeselor înregistrate in celelalte luni din acest an. Numai in perioada desfăşurării lucrărilor Congresului al XII-lea al partidului s-a economisit o cantitate suficientă pentru buna funcţionare a unei întreprinderi de talia „Armăturii“ din Cluj-Napoca. O NOUA SI MODERNA CAPACITATE DE PRODUCŢIE Pe platforma industrială de la Mărăşeşti a fost pusă Strungarul Sandei Buştrulea, unul din tinerii fruntaşi ai secţiei mecanică I, a întreprinderii „1 Mai“ — Ploieşti Foto : GH. CUCU CTITORI AI EXISTENŢEI NOASTRE SUVERANE Magistratul Raport al Comitetului Central al partidului ne-a oferit la cel de-al XII-lea Congres argumentele unui exemplu strălucit de gindire comunistă statornic legată de universul faptei. Cuvintele rostite de secretarul general sunt dăltuite in materia nepieritoare a conştiinţei patriotice. Raportul şi cuvîntarea de încheiere a lucrărilor Congresului ne-au reamintit datoriile noastre de artişti ai unei patrii suverane, in care poporul există prin sine şi pentru sine, condus cu înţelepciune şi clarviziune de partidul comuniştilor. Cineaştii fac parte dintr-o categorie socială care prin specificul muncii lor intră în dialog cu un public foarte numeros. Noi considerăm că fiecare personaj care prinde viaţă pe ecran ne reprezintă gindirea şi modul nostru de a fi în patrie. Izvorul inspiraţiei noastre se cuvine de aceea să-şi aibă punctul de rezistenţă in viaţa şi munca poporului. Istoria artei, deci şi a cinematografului, a demonstrat că au trăinicie numai acele opere legate de popor, expresii ale aspiraţiilor maselor largi pentru o viaţă demnă şi liberă. Poporul român trăieşte o asemenea epocă, de libertate şi independenţă, şi aceasta trebuie să se vadă in filmele noastre. Se impune de aceea ca problema calităţii filmelor pe care le vom realiza să fie corelată cu aceea a popularităţii şi accesibilităţii lor, a capacităţii lor de, a educa spectatorul prin imagini artistice emoţionante. In folclorul nostru sint încă eroi care işi aşteaptă exprimarea pe marele ecran. Cind spun aceasta am in vedere experienţa mea la realizarea filmului Păcală. Aşa se explică — prin caracterul reprezentativ, specific al umorului practicat de personajul legendar — interesul deosebit de care filmul s-a bucurat in modul spectatorilor de toate virstele. Cinematograful românesc este opera socialismului, prin baza materială creată, prin pregătirea cadrelor de specia- g litate, regizori, operatori, cadre medii. Avem înainte un program mobilizator de muncă, la cele 50—60 de filme pe care le vom realiza intr-un singur an. Secretarul general al partidului ne-a oferit un dar nepreţuit prin acest prodigios viitor de lucru. Avindu-l in fruntea partidului şi a statului pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu noi ştim că avem asigurate condiţiile de a realiza ceea ce ne-am propus, pentru că nu trebuie să uităm ce efort ne aşteaptă în realizarea saltului calitativ al producţiei de filme, şi nu trebuie să uităm că de noi şi GEO SAIZESCU (Continuare în pag. a IV-a) Scriitorul la izvorul viu, dătător de viaţă, al realităţii • PORŢILE INDUSTRIEI ► DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ISTORIEI I • CREŞTE ORAŞUL (In pagina a 2-a) Moment de însemnătate istorică pentru întregul nostru popor, de strălucit bilanţ al unei perioade deosebit de rodnice din devenirea liberă şi demnă a României, dar şi temeinică punte spre viitorul de împliniri al patriei, cel de-al XII-lea Congres al partidului a constituit, totodată, un eveniment de largă rezonanţă internaţională. De la înalta tribună a forumului comuniştilor, o ţară întreagă şi-a reafirmat voinţa fermă de a-şi înscrie şi în continuare prezenţa in lume, în acelaşi perimetru al acţiunii principiale, constructive, al efortului neobosit consacrat soluţionării democratice, juste şi viabile a marilor probleme ce frămintă omenirea astăzi. Prezenţă şi acţiune pe care România a înţeles şi înţelege să o pună sub semnul principiilor fundamentale ce stau la baza întregii sale politici externe : egalitatea deplină in drepturi, respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc,, renunţarea la forţă sau la ameninţarea cu forţa. Sunt principii a căror însemnătate fundamentală se degajă cu putere din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de încheiere a Congresului, din documentele adoptate de marele forum al comuniştilor, principii care se vor situa şi în viitor, in modul cel mai ferm, la baza tuturor relaţiilor internaţionale ale României. In concepţia partidului şi statului nostru, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, militant neobosit pentru cauza libertăţii şi independenţei popoarelor, pentru întronarea legalităţii şi democraţiei in viaţa internaţională, noile principii şi norme de raporturi interstatale sunt singurele in măsură să garanteze statornicirea unui climat autentic de colaborare, securitate şi pace, ele reprezentând, în fapt, cheia de boltă a soluţionării marilor probleme ale lumii contemporane. Iar viaţa, singurul criteriu al adevărului, a argumentat din plin justeţea acestor aprecieri. Evenimentele petrecute pe plan mondial in perioada dintre Congresul al XI-lea şi al XII- lea ale P.C.R., au demonstrat, adeseori în mod dramatic, că ori de cite ori principiile de drept internaţional au fost nesocotite sau încălcate, aceasta, departe de a duce la rezolvarea problemelor nu a făcut decit să învenineze climatul mondial, să agraveze tensiunile, să provoace chiar conflicte armate. Analiza magistrală efectuată AUREL PERVA (Continuare in pag. a VI a) Să acţionăm cu fermitate, cu înaltă răspundere faţă de viitorul noilor generaţii, pentru edificarea unei lumi a libertăţii, egalităţii şi independenţei ,,Mai mult ca oricînd, vom face totul pentru afirmarea în relaţiile internaţionale a principiilor deplinei egalităţi in drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, pentru renunţarea cu desăvîrşire la politica de forţă sau de ameninţare cu forţa". NICOLAE CEAUŞESCU ANUL XXXVI, SERIA II, NR. 9 493 6 PAGINI 30 BANI SÎMBĂTA 1 DECEMBRIE 1979 Incepînd de astăzi: DOUĂ CATEGORIE DE OMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA DE ERIDUENEOR Incepînd de azi, 1 decembrie 1979, alţi circa 137 000 de oameni ai muncii din Industria confecţiilor beneficiază de cea de a doua etapă de majorare a retribuţiei. Ramură a economiei naţionale indisolubil legată de creşterea bunăstării poporului, industria confecţiilor realizează in acest cincinal o creştere a retribuţiilor pe total personal de 32,9 la sută, superioară prevederilor iniţiale, o nouă expresie a grijii statornice a partidului pentru calitatea vieţii oamenilor muncii, a consecvenţei cu care secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, validează istoric adagiul fundamental al societăţii noastre socialiste : „Totul pentru om, pentru bunăstarea lui“. Idee pe care o regăsim şi în documentele adoptate de istoricul Congres al XII-lea al partidului. Astfel, în 1985, veniturile totale reale ale populaţiei vor spori cu 23—25 la sută faţă de anul 1980, retribuţia medie reală mărindu-se cu 16—18 la sută, retribuţia minimă va ajunge in .anul 1985 la 1 630 lei lunar faţă de 1 425 lei în anul 1989. Va spori de asemenea consumul mediu pe locuitor, ajungînd la ţesături (inclusiv confecţii) in anul 1985, la 36 mp. Aceasta înseamnă o ascendentă dezvoltare a industriei confecţiilor, realizarea unui volum mai mare de bunuri de consum. „Industria uşoară — sublinia secretarul general al partidului in Raportul prezentat la recentul Congres — va creşte cu un ritm mediu de circa 8 la sută, fiind orientată îndeosebi spre îmbunătăţirea structurii sortimentale şi calităţii produselor, valorificarea superioară a resurselor de materii prime şi sintetice din ţară. Se va realiza o gamă variată de ţesături, tricotaje, confecţii, încălţăminte, articole de blănărie şi marochinărie, cu un grad ridicat de finisaj“. Lucrătorii din industria confecţiilor, în marea lor majoritate femei şi mai cu seamă tinere, au un larg timp de afirmare a iniţiativei şi competenţei profesionale. Aflaţi la început de drum în meserie, tinerii au posibilitatea, prin veniturile ce le realizează să-şi rezolve, mai lesne, unele probleme ce ţin de modul de viaţă, de întemeierea familiei, de interesul pentru sport, cultură etc. Măsurile pe care partidul le întreprinde — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu sint .....o expresie a preocupării de a asigura tineretului, in primii ani de activitate, condiţii materiale cit mai bune care să-i permită să păşească în LIDIA POPESCU (Continuare in pag. a Ill-a) ACUM SE DA BATALIA DECISIVĂ PE FRONTUL INVESTIŢIILOR IN ACEST TRIMESTRU. REALIZĂRI RECORD TEMEINICA PREGĂTIRE A PROAvem un program ferm, ştiinţific, cutezător . Hotărîtoare sînt acum faptele, acţiunea concretă pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan DUCŢIEI ANULUI VIITOR AVANSUL CÎŞTIGAT LA PUNEREA IN FUNCŢIUNE SE DUBLEAZĂ PINA LA ATINGEREA PARAMETRILOR PROIECTAŢI