Scînteia Tineretului, ianuarie 1980 (Anul 36, nr. 9519-9543)

1980-01-03 / nr. 9519

! Pe frontul muncii pentru ţară, primele succese dedicate ţării piteşti Raportează petroliştii BRAŞOV Ultimul schimb al anului tre­cut a fost şi primul schimb al acestui an. Şaizeci şi opt de bri­găzi de intervenţie a cite patru oameni au dat ţării şi în noaptea de Anul Nou petrol, făcindu-şi astfel datoria pe deplin. In a­­ceste condiţii, chiar din prima zi a anului Trustul de petrol Piteşti raportează o depăşire. Ea se datorează in primul rînd formaţiilor de sondori, mecanici, maşinişti conduse şi in acea noapte de Constantin Popescu de la schela Găeşti, judeţul­­ Dîmboviţa, Constantin Tătaru , de la schela de extracţie Ciu- MUREŞ .­ Zilele începutului de an i-au găsit pe zootehniştii mureşeni într-o neîntreruptă activitate în­chinată împlinirii dorinţei fireşti de mai bine, ridicării pe noi trepte a unei experienţe scrise în calendarul unei profesii tra­diţionale dar care se vrea per­­­manent îmbogăţită de realizările Ştiinţei. De aceea, nu e de mi­rare că In fermele de la Reghin, Zagăr, Sincrai, Asociaţia inter­­kooperatistă Petelea, Pănet, Gă­ieşti ori din alte părţi tradiţio­neşti, judeţul Olt, de Ilie, Gheor­­ghe de la schela din Moşoaia, judeţul Argeş şi din alte patru judeţe cu schele de extracţii a­­parţinind Trustului din Piteşti. La cumpăna dintre ani am fost martorii acestui emoţionant raport muncitoresc, martori ai clipelor în care ştafeta muncii a fost preluată de aceleaşi miini harnice si bune, ca o garanţie a succeselor viitoare. In acea noapte de neuitat şi-au strins mina după încă un schimb de muncă deloc uşoară : Victor So­­rescu, Traian Negoescu, Iulian Gugiulan, Cata urare „la mulţi ani“ a fost salutul primelor ore ale dimi­neţii de 1 ianuarie 1980 in fer­mele in care-şi desfăşoară acti­vitatea zootehniştii.­­ Rezultatele anului trecut, cind am obţinut 4 000­­ lapte pe cap de vacă furajată, ne măr­turisea tinărul şef de fermă de ua C.A.P. Păsăreni, ing. Carol Doma, constituie acum, la în­ceput de an, un imbold şi o cer­titudine a muncii desfăşurate pe linia îmbunătăţirii efectivului, a perfecţionării continue a perso­nalului muncitor. Cu aceleaşi gînduri şi sim­ţăminte s-au prezentat la locu­rile de muncă şi Carol Gombuş, Arpad Vitus, Iosif Tamaş, Ana Vituş şi alţii livrînd populaţiei şi industriei primele cantităţi de lapte din anul acesta. — Bucuria noului an, bucuria primei zăpezi, spune Carol Gomboş, ne-a adus şi responsa­bilităţi în plus. Atit in ziua de 1 ianuarie cit si astăzi, pe lingă programul normal de lucru am muncit pentru asigurarea hranei în condiţii meteorologicii nepre­văzute, pe care iarna ni le poate oferi. A­n asigurat, de aseme­nea, rezerva de furaje pentru mai multe zile şi căldura nece­sară in grajdurile de tineret. La trecerea intr-un nou an şi intr-un nou deceniu, lingă panourile de comandă, la cup­toarele de ciment şi de clincher, lingă instalaţiile de metanol sau de rafinare a uleiurilor, au fost prezenţi pentru a supraveghea focurile continue sute de oa­meni ai muncii din judeţul Braşov. Munca lor, la începutul acestui an decisiv al cincinalu­lui, înseamnă debutul pentru o nouă etapă de mari sarcini şi răspundere sporită. La Combinatul de lianţi Ho­ghiz prima zi a adus şi prime­le 200 de tone ciment produse suplimentar­. Instalaţiile morilor de ciment au mers continuu. In tura comunistului Vasile Hank, la cuptoarele de clincher, precum şi la morile de făină s-au evidenţiat formaţiile din subordinea subinginerului Da­niel Schuster. — Vom păstra şi în continu­are acest ritm ridicat angajîndu­­ne să obţinem cel puţin 200 tone ciment peste planul fiecărei zile — avea să ne spună tinărul sub­­inginer — pentru că cimentul înseamnă noi suprafeţe de pro­ducţie, noi locuinţe, noi cămine culturale, înseamnă înflorirea Întregii noastre patrii. La intrarea în ultimul schimb din 1979 şi totodată primul din noul an, siderurgiştii Reşiţei, printre­­ care tinerii oţelari Dumitru Capră, Ion Pâtru, Ion Leininger, şi Iosif Baghi şi-au propus să inregistreze pe fiecare Cuptor in parte un spor de 5-10 tone de oţel. Au urmat apoi cele 12 bătăi de ceas care au marcat trecerea in ultimul an al dece­niului, îmbrăţişările prieteneşti şi urările de noi izbînzi. Cinci, la două ceasuri după miezul nopţii a fost elaborată prima şarjă, pentru cei de faţă ea a vestit un început... cu greu­tate. 10 tone mai mult, aşa cum de fapt se pregătiseră. La fel şi la restul cuptoarelor. Cam la aceeaşi oră colegii lor de la fur­nale conduşi de maiştrii Aure­lian Liubimirescu şi Ladislau Kaporniay elaborau prima şarjă de fontă. Şi ea bogată in pro­misiuni pentru anul alba în­ceput. Promisiuni onorate din plin încă din primele zile ale lui 1980. Peste 800 tone produse siderurgice, din care 350 tone oţel şi 200 tone de fontă. Imbold la o muncă mai bine făcută 200 tone ciment peste plan reşiţa Depăşiri substanţiale „SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 REVELION 1930 în întreaga ţară, la cea de-a 12-a bătaie a orologiului „La mulţi ani, fruntaşilor!“ Alături de constructori . Sărbătoare sub brazii Tîmpei iu­ UI­­SUI B VIU A. JJCDICJ 10 000 de tineri s-au întilnit în cantine-restaurant, cluburi, în căminele tineretului, pentru a sărbători revelionul anului 1980. Pretutindeni, in atmosfera săr­bătorească a acestei nopţi, sub cetina brazilor, a serpentinelor multicolore, a domnit o vie ani­maţie. La restaurantul Cerbul­­Carpatin, unde a fost organizat revelionul tinerilor din munici­piul Braşov, este multă veselie. Tinerii din marile cetăţi indus­triale, din şcoli, de pe şantiere toastează cu bucurie şi emoţie. Participă formaţii artistice de amatori ale tineretului, grupuri­­ folclorice cu obiceiuri de iarnă specifice acestor meleaguri unde trăiesc şi muncesc înfrăţiţi ro­mâni, maghiari, germani. I-am întilnit aici, printre cei 600 de tineri fruntaşi în întrecerea ute­­cistă, pe Ion Adam, Ion Cimpu­­reanu, Edwiga Wagner, Marin Ştefan, Sekely Mihai, Neacşu Stoichiţă sculeri matriţeri, strun­gari, turnători, profesori, func­ţionari şi ingineri. „Să muncim ,în libertate, pentru om şi dem­­n­itate !“ Iată imboldul transmis­­de urătorii Pluguşorului 1980 în zvon de clopoţei şi de buhai, cu pocnete de bici şi clinchet de zurgălăi. . Tradiţionalul mesaj adresat cui nevenonm tineretului, or­ganizat de Comitetul municipal Galaţi al U.T.C., au participat in acest an, într-o ambianţă de deosebit entuziasm şi voie bună, peste 500 de utecişti, harnici şi pricepuţi constructori de nave, laminatori, coesari şi jurnalişti, toţi cei ce în întrecere s-au si­tuat mereu in frunte. Noul an l-a găsit din nou împreună şi au avut ce să-şi spună, intrucît ade­seori s-au mai întilnit la acţiuni cultural-educative şi de muncă patriotică, pe şantierele con­strucţiilor de locuinţe, şi au avut pentru ce să ridice paharul, pentru iniţiative şi mai rodnice în sprijinul producţiei, pentru noi obiective social-culturale destinate tineretului, pentru noi succese pe scenele Festivalului naţional „Cântarea României“. La celelalte revelioane tinerii au petrecut, in aceleaşi colective, aşa cum muncesc zi de zi, in­formaţiile de lucru sau cum ac­ei în judeţul Cluj, zeci de mii de tineri au sărbătorit, confortr latinei,­ Revelionul 1980. La Cluj-Napoca, Turda, Dej, Hue­­din, Gherla, Cîmpia Turzii, ir­­o­manele Conţada, Aghireş Vodi, Ţaga, ca să dăm doar el­eva repere, au răsuna® clinchete pentru împliniri şi dorinţe de fiilor, într-o asemenea mulţi­­me, cum a fost cea de la can­ina „Observator“ — aproape 1 000 de tineri muncitori — e greu de redat voioşia şi buna lor dispoziţie, dar­ nu atit de grei le a lega scurte dialoguri c­­âtiva din cei prezenţi. Unul din­re aceştia, tinărul muncitor Ioan Iuga, secretarul comitetu­­ui U.T.C. al T.C.C. Cluj-Napoca mărturiseşte cu vădită mindrie ,că face parte dintr-un colecţii de muncă ce a obţinut în 1971 ttlul de „Erou al Muncii Socia­­iste“. Pentru el, 1979 a însem­tuturor oamenilor muncii, tineri şi virstnici,­ de către secretarul general al partidului, a fost pri­mit cu entuziasm şi de către ti­nerii aflaţi la acest revelion. — Am ascultat cu emoţie me­sajul către, popor transmis de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la posturile de radio şi televiziune — ne-a spus constructorul Za­­haria Ştefan — mesaj din care se degajă optimismul, îndemnul de a munci mai bine pentru fe­ricirea patriei şi a poporului nostru. In numele tinerilor con­structori braşoveni vreau să ex­prim adeziunea totală faţă de ■ imboldurile transmise de secre­tarul general al partidului, care, vizează în primul rînd tînăra generaţie. Mă angajez să fiu in primele rînduri ale constructo­rilor pentru realizarea exempla­ră a sarcinilor anului 1980, an hotăritor­in îndeplinirea cinci­nalului revoluţiei tehnico-ştiin­ţifice. Prilej de bilanţ, revelionul ti­nerilor braşoveni a constituit şi momentul unor noi angajamente în care ei s-au prins cu toate forţele şi elanul tineresc, cu pri­ceperea şi dorinţa de autodepă­­şire. In vederea realizării exem­plare a sarcinilor ce le revin. (ADINA VELEA) ţionează în cadrul organizaţiilor U.T.C. ,La Revelionul ce se des­făşoară la restaurantul din Pă­durea Girboavele din apropierea Galaţiului, „masa tineretului“ era formată din 30 de utecişti in frunte cu Ion Tudose, secretarul comitetului U.T.C. de la uzina cocsochimică. La clubul Combi­natului siderurgic, cei care au întreţinut focul viu al bucuriei şi petrecerii au fost tot tinerii. Şi au avut motive temeinice sâ se bucure nespus . „Succesele cu care ne mindrim tinerii le-au obţinut tot împreună, prin uni­rea eforturilor şi aspiraţiilor lor, ne spunea Paraschiv Stoian, secretar al comitetului U.T.C. de pe platforma C.S. Galaţi. Dorind să fie împreună, şi în acest săr­bătoresc moment, aşa cum sint in timpul muncii, ei işi mani­festă in acest fel încrederea în noi împliniri, hotărirea de a-şi oferi sprijin reciproc pe drumul afirmării depline“. (I. CHIRIC) Dat absolvirea facultatii de con­strucţii iar pentru colegii lui constructori de locuinţe din acest judeţ, atingerea de noi parametri in mecanizarea şi re­ducerea termenelor de dare in folosinţă a noi cvartaluri de lo­cuinţe. Este hotărît ca in 1980 să dea curs, prin fapte, măreţelor sarcini programatice elaborate de Congresul al XII-lea al P.C.R. Augustin Feneşan, mun­citor la I.M.M.R. „16 Februarie“, Cluj-Napoca, ne spune : „1979 a însemnat pentru mine bucuria de a fi ales secretar al organi­zaţiei U.T.C. din această între­prindere clujană de tradiţie muncitorească. In 1980 doresc să ne situăm pentru a patra oară consecutiv pe primul loc în în­trecerea „Tineretul — factor ac­tiv in realizarea cincinalului re­voluţiei tehnico-ştiintifice“. (DU­MITRU VATAU). Cu puternicul sprijin al iernii, care a oferit ceea ce nici cea mai bună organizare din lume nu poate oferi, zăpada, in tabăra studenţească de la Slănic Mol­dova a avut loc, între 1979 şi noastra U.T.C. este angajată şi in acţiunea pentru a deveni­­un colectiv model de militari , care trăiesc şi muncesc în spiritul Co­dului etic comunist. Programul de revelion a conti­nuat într-o revărsare de voioşie, pe scena amenajată , intrecin­­du-se cei mai buni solişti vocali şi instrumentişti, recitatori şi dansatori din unitate, unii din­tre ei remarcaţi la ultima ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“. Nu au lipsit, bineîn­ţeles, surprizele, răvaşele cu adresă etc. Un moment de vi­brantă semnificaţie l-a consti­tuit spectacolul de sunet şi lumi­nă „La virsta mindra­ a ţării, curcubeu“ care s-a constituit în­tr-o imagine simbol a voinţei ti­nerilor aflaţi sub drapel de a-şi împlini în mod exemplar datoria­ de onoare faţă de ţara. Am ascultat cu deosebită aten­ţie Mesajul de Anul Nou adresat ţării de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Repu­blicii, şi am avut o nouă confir­mare a hotărîrii cu care Româ­nia socialistă acţionează şi va acţiona, pentr­u făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune. În prag de An Nou, cind în sală a răsunat urarea „La mulţi ani !“, gindurile noastre s-au în­dreptat spre tovarăşii noştri care veghează cu arma in mm­ă pen­tru ca inima patriei noastre sa­cre să bată liniştită. (Caporal GHEORGHE STAN). Alături de ceilalţi tineri ai ţă­rii, sportivii noştri de frunte au sărbătorit noaptea Anului Nou cu satisfacţia de a fi realizat in 1979 nenumărate performanţe de ră­sunet internaţional, care le-au permis să păşească în noul an cu optimism şi încredere. Echipa feminină de gimnasti­că, campioană a lumii, s-a aflat în vacanţă pina... miine, cind an­trenorii emeriţi Marta şi Boia Karoly, se vor afla din nou in sală, împreună cu elevele lor. Miine, 4 ianuarie 1980­, începe linia dreaptă spre Jocurile Olim­pice ! In noaptea de revelion, Nadia (refăcută şi încrezătoare), Dumitriţa, Emilia, Melitta, Ro­­dica şi Marilena au petrecut in mijlocul familiilor lor, ciocnind cite o cupă cu... pepsi in cinstea medaliilor olimpice de aur pe care le vizează. Campioana lumii Sanda Tom­a, cea mai bună schifistă pe plan mondial in 1979, a luat drumul Botoşanilor. Tot acasă s-a aflat şi altă canotoare de valoare, Angelica Aposteanu, care şi-a calculat, împreună cu soţul ei, antrenorul de canotaj Alexandru Aposteanu, numărul de kilometri pe care-i mai are de parcurs pină la... pista olim­pică­­de la Krilatsepe. Uh“ revelion paşnic şi agreabil 1980, un revelion balzacian, in­­semnînd deci caractere tipice in împrejurări tipice. Să-i amintim, deci, mai intii pe Andrei Romu­lus, Alexandru Setelecan, Dumi­tru Gabriel, Nicolae Ţim­pan, pentru trei familii de... judoka . Constantin Niculae, cel mai bun judoka al anului, medaliat la Campionatele europene, a petre­cut alături de colegii săi de club şi de lot, Cornel Roman şi Mar­cel Nuţu, roostind cu toţii pen­tru prima medalie olimpică a judoului românesc. Ivan Patzaichin, pagaea noas­tră de aur, a preferat Predealul, unde, in decorul munţilor înză­peziţi, împreună cu soţia şi fiica sa, înconjurat de prieteni, a pă­şit în anul celei de a patra sa olimpiade. Probabil ultima, dar cert o Olimpiadă de unde se va întoarce triumfător ! Alţi şi alţi mari performeri ro­mâni, cum sunt Constantin Ale­xandru, Éva Zörgö-Raduly, Ion Bîrlădeanu, Dan Grecu au sărbă­torit revelionul in mijlocul fa­miliilor, împreună cu prietenii cei mai apropiaţi, savurind stră­lucitoarele lor rezultate din anul care s-a încheiat, înainte de a se alinia la startul înaltului titlu olimpic. Tuturor celor care ne-au adus atitea satisfacţii pe marile arene sportive ale lumii în 1979, le dorim tradiţionalul „La mulţi ani !“, şi, bineînţeles, un 1980 rodnic, bogat în medalii olim­pice ! (HORIA ALEXANDRES­­CU). *­­ activişti ai Consiliului U.A.S.C. din Centrul universitar Bucu­reşti, şi pe Cornel Dumitriu, ac­tivist al Consiliului U.A.S.C.R., în calitatea lor de organizatori, personaje tipice ale filmului de opt ore neîntrerupte care este noaptea revelionului. Mani­­festindu-se ca atare, ei au făcut un revelion pe furate, mergind iei, zimbind dincolo, rezolvînd o problemă a unuia, răspunzînd nedumeririi sărbătoreşti a altuia, aşezîndu-se la masă doar pentru a zimbi soţiilor sau prietenelor, tipice soţii şi prietene de orga­nizatori ai nopţii de revelion prin rapiditatea cu care s-au împăcat cu situaţia. Personaje tipice ale amplei desfăşurări epice cu personaje şi întîmplări palpitante, cu decoruri şi dialo­guri fascinante, care este reve­lionul, s-au arătat a fi şi cei peste 600 de studenţi ai taberei, care, in calitatea lor de obiect al organizării, n-au avut altceva de făcut decit să se simtă bine. In consecinţă, pe toată durata nopţii, ei au cîntat, au dansat, au fost spectatorii programului artistic prezentat de Eletna Cos-Cind toţi mugurii crescuseră aproape să se spargă din soa­rele strălucitor, care ne amintea nu numai de primăvară, dar ne făcea să ne credem în acest ano­timp, a început să ningă. Dimi­neaţa totul era alb, a venit iarna adevărată. Sîntem in Sîngeorz, staţiune in care oamenii au venit să se odihnească... Totuşi, sus pe deal, într-o casă solitară cineva mun­ceşte. Este o mamă şi nu o rea şi Dan Ioaniţescu, au ascul­tat melodiile formaţiei Onix, a Centrului universitar Bucureşti, şi-au spus cu fermitate punctul de vedere în ce priveşte miss Revelion,­­un controversat mo­ment al programului), şi au în­cercat (zadarnic) să spargă, cu ace de gămălie minuite în acest scop, tentantele baloane atîrnate de tavan. împrejurările au fost şi ele, la Slănic Moldova, ase­menea oamenilor, tipice. O sală frumoasă, cu fantezie împodobită, la care şi-au dat din plin con­cursul materialele locale, ghir­lande, brazi, baloane, cartoane, un Moş Gerilă interpretîndu-şi rolul cu demnitate, un pluguşor susţinut cu clopote ad-hoc, un recital folk al Mihaelei Bustu­­chină, instantanee fotografice reciproce, luminări, artificii (cite una din fiecare), monologuri şi dialoguri, tradiţionala cupă de şampanie şi tradiţionalul „La mulţi ani“. Dimineaţa, la sfîrşitul acestei uriaşe sărbători care e noaptea de revelion, ningea bogat, ca intr-un roman de 900 de pagini, (ION SIRETEANU), mamă oarecare, mamă eroină, Nicolae Maria. 57 ani. Frămîntă cozonacii pentru cei 11 copii ai ei care vor veni, împreună cu familiile lor, pentru a sărbători Revelionul. Unul va lipsi, este Emil care-și satisface stagiul mi­litar departe de casa părinteas­că. Locul lui în jurul mesei va fi ocupat de viitoarea noră, Elena. Pregătirile s-au terminat şi toată lumea este adunată în ju­rul meselor pentru a aştepta cel din urmă semnal al anului 1979. Sala de mese din hotelul „Hebe“ s-a transformat intr-un local al veseliei. Printre invitaţi se află un grup de 22 tineri din Iaşi ingineri, medici de la Insti­tutul de proiectări, şi de la In­stitutele de chimie moleculară. In afara acestora, au venit să-şi petreacă noaptea de răspîntie dintre cei doi ani tineri şi virst­­nici din întreaga ţară. Tînăra pereche Ilona Fazekas şi Diacu Tiberiu doresc ca feri­cirea anului ’80 să fie atît de frumoasă ca albul zăpezilor de pe cei mai semeţi brazi din Sîngeorz. I In ultimele clipe ale anului îşi face apariţia un grup de co-Ce poate fi mai tonifiant pentru o generaţie decit sen­timentul şi certitudinea a­­partenenţei la un destin precis şi limpede conturat de înţelep­ciunea şi clarviziunea gindirii politice care îi îndrumă paşii. A visa, a-ţi mărturisi aspiraţiile la ceasul de la cumpăna anilor este sinonim cu a-ţi destăinui profe­sia de credinţă. Pentru soţii Ma­riana şi Mihai Golea, montatoa­­re de aparate electrice la I.A.E.M. şi respectiv, frezor la Tehnome­­tal — Anul Nou al doilea al vieţii în doi. Mai presus de orice îşi doresc o fericire clădită pe mun­că. Bartha Tündér, operatoare la oficiul de calcul al întreprinde­rii „Electrobanat“ se gîndeşte la specializarea în meseria aleasă, Mariana Popa, studentă, şi soţul lindători, pionieri ai şcolii gene­rale nr. 1 din Sîngeorz, îmbră­caţi in­vestitele costume naţio­nale, specifice meleagurilor Bis­triţei, în localitate, conform obiceiu­lui, la miezul nopţii străzile sunt pline de forfotă. Localnicii merg să-ş colinde rudele şi prietenii. In aceste momente toţi se gîn­­desc la cei dragi. Micuţa Sece­­leanu Andra în virsta de 7 ani îşi petrece vacanţa alături de mămica ei in staţiune. Ea trans­mite tatălui ei, comandantul va­sului de pescuit „Someşul“ aflat în aceste momente pe coasta de vest a Africii : „Tăti­cule, în noul an vreau să stai mai mult acasă. Să ştii că te iu­besc şi aştept să te întorci sănă­tos“. (GABRIEL LEANCU) Aurelian, inginer, îşi doresc în ’80 realizări mai mari în plan social. Imre Panda, student, şi sora sa Suszana, electrician la I.L.S.A., aşteaptă clipa marii confruntări cu examenele. Pen­tru Tudorel Marcu, trezor la I.M.T., şi Mariana Ştef, noul an, întâmpinat după tradiţie cu pa­harul de şampanie, înseamnă în­ceputul vieţii în comun, iar croi­torul Ioan Rus îşi doreşte clien­telă onorabilă la servire exem­plară... Dorinţe, aspiraţii, certi­tudini, astfel ar putea fi simpli­ficată bucuria celor peste 700 de tineri care au sărbătorit Re­velionul la Casa tineretului din Timişoara. (ION OANCEA). Gîndind la Jocurile Olimpice Cu puternicul sprijin al iernii Secvenţe dintr-o noapte în doi ani împreună şi-n sărbătoare Toată lumea ride, cîntă şi dansează (chiar şi cei care nu ştiu) Peste vatra românească / Faceţi urarea să crească In noaptea de revelion, cea mai cunoscută formă de dialog e toastul Pentru­ a patriei cinstite Am petrecut Revelionul îm­preună cu tovarăşii mei din sub­unitate într-o firească atmosfe­ră de voie bună şi entuziasm. Alături de noi au fost şi coman­danţii. După datină, am primit pluguşorul, un alai­­ de ostaşi îmbrăcaţi în frumoase costume populare, care şi-au început urarea in versuri înaripate, dînd glas sentimentelor de adîncă dragoste faţă de patrie şi partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Artidului, preşedintele Repu­­licii, comandantul suprem al forţelor armate. In cîntec şi vers s-a dat expresie puternicei noas­tre angajări de a înfăptui istori­cele hotâriri ale Congresului al XII-lea al partidului, de a ridica neîncetat calitatea instrucţiei şi educaţiei, astfel ca fiecare exer­ciţiu, fiecare oră de pregătire să se desfăşoare cu randament ma­xim. Eu sunt comandant de obuzier şi la ultimul exerciţiu tactic am obţinut calificativul „foarte bine“ împreună cu echipa de servanţi pe care o comand. Soldaţii Iosif Mureşan şi Vasile Aştilean au cîştigat şi locul I la concursul celor mai buni ochitori desfă­şurat pe marea unitate. „Foarte bine“ ni s-a acordat şi la trage­rile de luptă iar sarcinile primi­te în economia naţională le-am rezolvat în timp optim. Aşa am înţeles să cinstim marile eve­nimente ale anului care s-a în­cheiat. In acest sens, organizaţia VLĂHIŢA Din primele zile, producţii suplimentare Animaţi de înalte responsa­bilităţi profesionale, generate de mobilizatoarele sarcini izvo­­rite din documentele celui de-al XII-lea Congres al partidului, siderurgiştii vlăhiţeni — ro­mâni, maghiari, tinerii din ju­deţul Harghita — au întâmpinat anul nou cu prestigioase suc­cese în muncă, succese ce mar­chează angajarea lor fermă în­­lupta pentru înfăptuirea neabă­tută a programului partidului de ridicare continuă pe noi trepte de civilizaţie şi progres a patriei noastre. Cu aceste "gin­­duri, in faţa furnalelor cu foc nestins, au primit mesajul adre­sat poporului nostru de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, zeci de tineri din înnoitoarea cetate a fontei româneşti. „ Trăiesc puternica emoţie a îndemnului adresat nouă şi transmit hotărirea siderurgişti­­lor vlăhiţeni de a face din aceste ore ale anului 1980 dovada angajării ferme de a adăuga noi producţii suplimentare celor obţinute în primii patru ani ai actualului cincinal, ne spune maistrul Ioan Filop. Gindurile interlocutorului nos­tru sunt împărtăşite şi de Iosif Vidu, Iosif Raţiu, Zoltán Nagy, Csaba Csiszer şi alţii care, in zilele de sărbătoare ale incepu­­tului de an, au adăugat canti­tăţilor planificate un supliment de 34 tone fontă cenuşie. HUNEDOARA (Urmare din pag. I) total, primul schimb de la O.S.M. II a dat ţării o şarje de cea mai bună calitate. în mod nor­mal, şarja cântăreşte 400 tone. Conducted cu atenţie procesele de elaborare, utilizind cu ma­ximă chibzuinţă fiecare metru pătrat de vatră a cuptoarelor, topitorii au dat şarje mai grele, obţinind la fiecare elaborare 18—20 tone oţel in plus. Oamenii lui Ilea Tăiţa de la cuptorul nr. 4 au dat o şarjă record de 439 Şar­ja la ora zero tone, iar topitorii lui Teodor Sa­­bău de la cuptorul nr. 6 ,—­una de 432 tone. Primul schimb consemnează un record şi în pri­vinţa reducerii duratei de ela­borare. Recordul aparţine tot prim-topitorului Ilea Tăiţă, care a elaborat şarja în numai 7 ore şi 10 minute, luînd-o cu mult înaintea graficelor. Semne bune anul­are încă­­ de la început pe platforma oţelăriei. In primele două zile topitorii de la C.S.M. II au produs peste plan 285 t oţel cu proprietăţi fizico-mecanice superioare. Grupaj realizat de: AL. SALGRADEAN, I. CIMIRIC, M. BORDA, A. VELEA, I. DANCEA, O. MARIAN JQI 3 IANUARIE 1980

Next