Scînteia Tineretului, ianuarie 1980 (Anul 36, nr. 9519-9543)
1980-01-03 / nr. 9519
! Pe frontul muncii pentru ţară, primele succese dedicate ţării piteşti Raportează petroliştii BRAŞOV Ultimul schimb al anului trecut a fost şi primul schimb al acestui an. Şaizeci şi opt de brigăzi de intervenţie a cite patru oameni au dat ţării şi în noaptea de Anul Nou petrol, făcindu-şi astfel datoria pe deplin. In aceste condiţii, chiar din prima zi a anului Trustul de petrol Piteşti raportează o depăşire. Ea se datorează in primul rînd formaţiilor de sondori, mecanici, maşinişti conduse şi in acea noapte de Constantin Popescu de la schela Găeşti, judeţul Dîmboviţa, Constantin Tătaru , de la schela de extracţie Ciu- MUREŞ . Zilele începutului de an i-au găsit pe zootehniştii mureşeni într-o neîntreruptă activitate închinată împlinirii dorinţei fireşti de mai bine, ridicării pe noi trepte a unei experienţe scrise în calendarul unei profesii tradiţionale dar care se vrea permanent îmbogăţită de realizările Ştiinţei. De aceea, nu e de mirare că In fermele de la Reghin, Zagăr, Sincrai, Asociaţia interkooperatistă Petelea, Pănet, Găieşti ori din alte părţi tradiţioneşti, judeţul Olt, de Ilie, Gheorghe de la schela din Moşoaia, judeţul Argeş şi din alte patru judeţe cu schele de extracţii aparţinind Trustului din Piteşti. La cumpăna dintre ani am fost martorii acestui emoţionant raport muncitoresc, martori ai clipelor în care ştafeta muncii a fost preluată de aceleaşi miini harnice si bune, ca o garanţie a succeselor viitoare. In acea noapte de neuitat şi-au strins mina după încă un schimb de muncă deloc uşoară : Victor Sorescu, Traian Negoescu, Iulian Gugiulan, Cata urare „la mulţi ani“ a fost salutul primelor ore ale dimineţii de 1 ianuarie 1980 in fermele in care-şi desfăşoară activitatea zootehniştii. Rezultatele anului trecut, cind am obţinut 4 000 lapte pe cap de vacă furajată, ne mărturisea tinărul şef de fermă de ua C.A.P. Păsăreni, ing. Carol Doma, constituie acum, la început de an, un imbold şi o certitudine a muncii desfăşurate pe linia îmbunătăţirii efectivului, a perfecţionării continue a personalului muncitor. Cu aceleaşi gînduri şi simţăminte s-au prezentat la locurile de muncă şi Carol Gombuş, Arpad Vitus, Iosif Tamaş, Ana Vituş şi alţii livrînd populaţiei şi industriei primele cantităţi de lapte din anul acesta. — Bucuria noului an, bucuria primei zăpezi, spune Carol Gomboş, ne-a adus şi responsabilităţi în plus. Atit in ziua de 1 ianuarie cit si astăzi, pe lingă programul normal de lucru am muncit pentru asigurarea hranei în condiţii meteorologicii neprevăzute, pe care iarna ni le poate oferi. An asigurat, de asemenea, rezerva de furaje pentru mai multe zile şi căldura necesară in grajdurile de tineret. La trecerea intr-un nou an şi intr-un nou deceniu, lingă panourile de comandă, la cuptoarele de ciment şi de clincher, lingă instalaţiile de metanol sau de rafinare a uleiurilor, au fost prezenţi pentru a supraveghea focurile continue sute de oameni ai muncii din judeţul Braşov. Munca lor, la începutul acestui an decisiv al cincinalului, înseamnă debutul pentru o nouă etapă de mari sarcini şi răspundere sporită. La Combinatul de lianţi Hoghiz prima zi a adus şi primele 200 de tone ciment produse suplimentar. Instalaţiile morilor de ciment au mers continuu. In tura comunistului Vasile Hank, la cuptoarele de clincher, precum şi la morile de făină s-au evidenţiat formaţiile din subordinea subinginerului Daniel Schuster. — Vom păstra şi în continuare acest ritm ridicat angajîndune să obţinem cel puţin 200 tone ciment peste planul fiecărei zile — avea să ne spună tinărul subinginer — pentru că cimentul înseamnă noi suprafeţe de producţie, noi locuinţe, noi cămine culturale, înseamnă înflorirea Întregii noastre patrii. La intrarea în ultimul schimb din 1979 şi totodată primul din noul an, siderurgiştii Reşiţei, printre care tinerii oţelari Dumitru Capră, Ion Pâtru, Ion Leininger, şi Iosif Baghi şi-au propus să inregistreze pe fiecare Cuptor in parte un spor de 5-10 tone de oţel. Au urmat apoi cele 12 bătăi de ceas care au marcat trecerea in ultimul an al deceniului, îmbrăţişările prieteneşti şi urările de noi izbînzi. Cinci, la două ceasuri după miezul nopţii a fost elaborată prima şarjă, pentru cei de faţă ea a vestit un început... cu greutate. 10 tone mai mult, aşa cum de fapt se pregătiseră. La fel şi la restul cuptoarelor. Cam la aceeaşi oră colegii lor de la furnale conduşi de maiştrii Aurelian Liubimirescu şi Ladislau Kaporniay elaborau prima şarjă de fontă. Şi ea bogată in promisiuni pentru anul alba început. Promisiuni onorate din plin încă din primele zile ale lui 1980. Peste 800 tone produse siderurgice, din care 350 tone oţel şi 200 tone de fontă. Imbold la o muncă mai bine făcută 200 tone ciment peste plan reşiţa Depăşiri substanţiale „SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 REVELION 1930 în întreaga ţară, la cea de-a 12-a bătaie a orologiului „La mulţi ani, fruntaşilor!“ Alături de constructori . Sărbătoare sub brazii Tîmpei iu UISUI B VIU A. JJCDICJ 10 000 de tineri s-au întilnit în cantine-restaurant, cluburi, în căminele tineretului, pentru a sărbători revelionul anului 1980. Pretutindeni, in atmosfera sărbătorească a acestei nopţi, sub cetina brazilor, a serpentinelor multicolore, a domnit o vie animaţie. La restaurantul CerbulCarpatin, unde a fost organizat revelionul tinerilor din municipiul Braşov, este multă veselie. Tinerii din marile cetăţi industriale, din şcoli, de pe şantiere toastează cu bucurie şi emoţie. Participă formaţii artistice de amatori ale tineretului, grupuri folclorice cu obiceiuri de iarnă specifice acestor meleaguri unde trăiesc şi muncesc înfrăţiţi români, maghiari, germani. I-am întilnit aici, printre cei 600 de tineri fruntaşi în întrecerea utecistă, pe Ion Adam, Ion Cimpureanu, Edwiga Wagner, Marin Ştefan, Sekely Mihai, Neacşu Stoichiţă sculeri matriţeri, strungari, turnători, profesori, funcţionari şi ingineri. „Să muncim ,în libertate, pentru om şi demnitate !“ Iată imboldul transmisde urătorii Pluguşorului 1980 în zvon de clopoţei şi de buhai, cu pocnete de bici şi clinchet de zurgălăi. . Tradiţionalul mesaj adresat cui nevenonm tineretului, organizat de Comitetul municipal Galaţi al U.T.C., au participat in acest an, într-o ambianţă de deosebit entuziasm şi voie bună, peste 500 de utecişti, harnici şi pricepuţi constructori de nave, laminatori, coesari şi jurnalişti, toţi cei ce în întrecere s-au situat mereu in frunte. Noul an l-a găsit din nou împreună şi au avut ce să-şi spună, intrucît adeseori s-au mai întilnit la acţiuni cultural-educative şi de muncă patriotică, pe şantierele construcţiilor de locuinţe, şi au avut pentru ce să ridice paharul, pentru iniţiative şi mai rodnice în sprijinul producţiei, pentru noi obiective social-culturale destinate tineretului, pentru noi succese pe scenele Festivalului naţional „Cântarea României“. La celelalte revelioane tinerii au petrecut, in aceleaşi colective, aşa cum muncesc zi de zi, informaţiile de lucru sau cum acei în judeţul Cluj, zeci de mii de tineri au sărbătorit, confortr latinei, Revelionul 1980. La Cluj-Napoca, Turda, Dej, Huedin, Gherla, Cîmpia Turzii, iromanele Conţada, Aghireş Vodi, Ţaga, ca să dăm doar eleva repere, au răsuna® clinchete pentru împliniri şi dorinţe de fiilor, într-o asemenea mulţime, cum a fost cea de la canina „Observator“ — aproape 1 000 de tineri muncitori — e greu de redat voioşia şi buna lor dispoziţie, dar nu atit de grei le a lega scurte dialoguri câtiva din cei prezenţi. Unul dinre aceştia, tinărul muncitor Ioan Iuga, secretarul comitetuui U.T.C. al T.C.C. Cluj-Napoca mărturiseşte cu vădită mindrie ,că face parte dintr-un colecţii de muncă ce a obţinut în 1971 ttlul de „Erou al Muncii Sociaiste“. Pentru el, 1979 a însemtuturor oamenilor muncii, tineri şi virstnici, de către secretarul general al partidului, a fost primit cu entuziasm şi de către tinerii aflaţi la acest revelion. — Am ascultat cu emoţie mesajul către, popor transmis de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la posturile de radio şi televiziune — ne-a spus constructorul Zaharia Ştefan — mesaj din care se degajă optimismul, îndemnul de a munci mai bine pentru fericirea patriei şi a poporului nostru. In numele tinerilor constructori braşoveni vreau să exprim adeziunea totală faţă de ■ imboldurile transmise de secretarul general al partidului, care, vizează în primul rînd tînăra generaţie. Mă angajez să fiu in primele rînduri ale constructorilor pentru realizarea exemplară a sarcinilor anului 1980, an hotăritorin îndeplinirea cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Prilej de bilanţ, revelionul tinerilor braşoveni a constituit şi momentul unor noi angajamente în care ei s-au prins cu toate forţele şi elanul tineresc, cu priceperea şi dorinţa de autodepăşire. In vederea realizării exemplare a sarcinilor ce le revin. (ADINA VELEA) ţionează în cadrul organizaţiilor U.T.C. ,La Revelionul ce se desfăşoară la restaurantul din Pădurea Girboavele din apropierea Galaţiului, „masa tineretului“ era formată din 30 de utecişti in frunte cu Ion Tudose, secretarul comitetului U.T.C. de la uzina cocsochimică. La clubul Combinatului siderurgic, cei care au întreţinut focul viu al bucuriei şi petrecerii au fost tot tinerii. Şi au avut motive temeinice sâ se bucure nespus . „Succesele cu care ne mindrim tinerii le-au obţinut tot împreună, prin unirea eforturilor şi aspiraţiilor lor, ne spunea Paraschiv Stoian, secretar al comitetului U.T.C. de pe platforma C.S. Galaţi. Dorind să fie împreună, şi în acest sărbătoresc moment, aşa cum sint in timpul muncii, ei işi manifestă in acest fel încrederea în noi împliniri, hotărirea de a-şi oferi sprijin reciproc pe drumul afirmării depline“. (I. CHIRIC) Dat absolvirea facultatii de construcţii iar pentru colegii lui constructori de locuinţe din acest judeţ, atingerea de noi parametri in mecanizarea şi reducerea termenelor de dare in folosinţă a noi cvartaluri de locuinţe. Este hotărît ca in 1980 să dea curs, prin fapte, măreţelor sarcini programatice elaborate de Congresul al XII-lea al P.C.R. Augustin Feneşan, muncitor la I.M.M.R. „16 Februarie“, Cluj-Napoca, ne spune : „1979 a însemnat pentru mine bucuria de a fi ales secretar al organizaţiei U.T.C. din această întreprindere clujană de tradiţie muncitorească. In 1980 doresc să ne situăm pentru a patra oară consecutiv pe primul loc în întrecerea „Tineretul — factor activ in realizarea cincinalului revoluţiei tehnico-ştiintifice“. (DUMITRU VATAU). Cu puternicul sprijin al iernii, care a oferit ceea ce nici cea mai bună organizare din lume nu poate oferi, zăpada, in tabăra studenţească de la Slănic Moldova a avut loc, între 1979 şi noastra U.T.C. este angajată şi in acţiunea pentru a deveniun colectiv model de militari , care trăiesc şi muncesc în spiritul Codului etic comunist. Programul de revelion a continuat într-o revărsare de voioşie, pe scena amenajată , intrecindu-se cei mai buni solişti vocali şi instrumentişti, recitatori şi dansatori din unitate, unii dintre ei remarcaţi la ultima ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“. Nu au lipsit, bineînţeles, surprizele, răvaşele cu adresă etc. Un moment de vibrantă semnificaţie l-a constituit spectacolul de sunet şi lumină „La virsta mindra a ţării, curcubeu“ care s-a constituit într-o imagine simbol a voinţei tinerilor aflaţi sub drapel de a-şi împlini în mod exemplar datoria de onoare faţă de ţara. Am ascultat cu deosebită atenţie Mesajul de Anul Nou adresat ţării de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii, şi am avut o nouă confirmare a hotărîrii cu care România socialistă acţionează şi va acţiona, pentru făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune. În prag de An Nou, cind în sală a răsunat urarea „La mulţi ani !“, gindurile noastre s-au îndreptat spre tovarăşii noştri care veghează cu arma in mmă pentru ca inima patriei noastre sacre să bată liniştită. (Caporal GHEORGHE STAN). Alături de ceilalţi tineri ai ţării, sportivii noştri de frunte au sărbătorit noaptea Anului Nou cu satisfacţia de a fi realizat in 1979 nenumărate performanţe de răsunet internaţional, care le-au permis să păşească în noul an cu optimism şi încredere. Echipa feminină de gimnastică, campioană a lumii, s-a aflat în vacanţă pina... miine, cind antrenorii emeriţi Marta şi Boia Karoly, se vor afla din nou in sală, împreună cu elevele lor. Miine, 4 ianuarie 1980, începe linia dreaptă spre Jocurile Olimpice ! In noaptea de revelion, Nadia (refăcută şi încrezătoare), Dumitriţa, Emilia, Melitta, Rodica şi Marilena au petrecut in mijlocul familiilor lor, ciocnind cite o cupă cu... pepsi in cinstea medaliilor olimpice de aur pe care le vizează. Campioana lumii Sanda Toma, cea mai bună schifistă pe plan mondial in 1979, a luat drumul Botoşanilor. Tot acasă s-a aflat şi altă canotoare de valoare, Angelica Aposteanu, care şi-a calculat, împreună cu soţul ei, antrenorul de canotaj Alexandru Aposteanu, numărul de kilometri pe care-i mai are de parcurs pină la... pista olimpicăde la Krilatsepe. Uh“ revelion paşnic şi agreabil 1980, un revelion balzacian, insemnînd deci caractere tipice in împrejurări tipice. Să-i amintim, deci, mai intii pe Andrei Romulus, Alexandru Setelecan, Dumitru Gabriel, Nicolae Ţimpan, pentru trei familii de... judoka . Constantin Niculae, cel mai bun judoka al anului, medaliat la Campionatele europene, a petrecut alături de colegii săi de club şi de lot, Cornel Roman şi Marcel Nuţu, roostind cu toţii pentru prima medalie olimpică a judoului românesc. Ivan Patzaichin, pagaea noastră de aur, a preferat Predealul, unde, in decorul munţilor înzăpeziţi, împreună cu soţia şi fiica sa, înconjurat de prieteni, a păşit în anul celei de a patra sa olimpiade. Probabil ultima, dar cert o Olimpiadă de unde se va întoarce triumfător ! Alţi şi alţi mari performeri români, cum sunt Constantin Alexandru, Éva Zörgö-Raduly, Ion Bîrlădeanu, Dan Grecu au sărbătorit revelionul in mijlocul familiilor, împreună cu prietenii cei mai apropiaţi, savurind strălucitoarele lor rezultate din anul care s-a încheiat, înainte de a se alinia la startul înaltului titlu olimpic. Tuturor celor care ne-au adus atitea satisfacţii pe marile arene sportive ale lumii în 1979, le dorim tradiţionalul „La mulţi ani !“, şi, bineînţeles, un 1980 rodnic, bogat în medalii olimpice ! (HORIA ALEXANDRESCU). * activişti ai Consiliului U.A.S.C. din Centrul universitar Bucureşti, şi pe Cornel Dumitriu, activist al Consiliului U.A.S.C.R., în calitatea lor de organizatori, personaje tipice ale filmului de opt ore neîntrerupte care este noaptea revelionului. Manifestindu-se ca atare, ei au făcut un revelion pe furate, mergind iei, zimbind dincolo, rezolvînd o problemă a unuia, răspunzînd nedumeririi sărbătoreşti a altuia, aşezîndu-se la masă doar pentru a zimbi soţiilor sau prietenelor, tipice soţii şi prietene de organizatori ai nopţii de revelion prin rapiditatea cu care s-au împăcat cu situaţia. Personaje tipice ale amplei desfăşurări epice cu personaje şi întîmplări palpitante, cu decoruri şi dialoguri fascinante, care este revelionul, s-au arătat a fi şi cei peste 600 de studenţi ai taberei, care, in calitatea lor de obiect al organizării, n-au avut altceva de făcut decit să se simtă bine. In consecinţă, pe toată durata nopţii, ei au cîntat, au dansat, au fost spectatorii programului artistic prezentat de Eletna Cos-Cind toţi mugurii crescuseră aproape să se spargă din soarele strălucitor, care ne amintea nu numai de primăvară, dar ne făcea să ne credem în acest anotimp, a început să ningă. Dimineaţa totul era alb, a venit iarna adevărată. Sîntem in Sîngeorz, staţiune in care oamenii au venit să se odihnească... Totuşi, sus pe deal, într-o casă solitară cineva munceşte. Este o mamă şi nu o rea şi Dan Ioaniţescu, au ascultat melodiile formaţiei Onix, a Centrului universitar Bucureşti, şi-au spus cu fermitate punctul de vedere în ce priveşte miss Revelion,un controversat moment al programului), şi au încercat (zadarnic) să spargă, cu ace de gămălie minuite în acest scop, tentantele baloane atîrnate de tavan. împrejurările au fost şi ele, la Slănic Moldova, asemenea oamenilor, tipice. O sală frumoasă, cu fantezie împodobită, la care şi-au dat din plin concursul materialele locale, ghirlande, brazi, baloane, cartoane, un Moş Gerilă interpretîndu-şi rolul cu demnitate, un pluguşor susţinut cu clopote ad-hoc, un recital folk al Mihaelei Bustuchină, instantanee fotografice reciproce, luminări, artificii (cite una din fiecare), monologuri şi dialoguri, tradiţionala cupă de şampanie şi tradiţionalul „La mulţi ani“. Dimineaţa, la sfîrşitul acestei uriaşe sărbători care e noaptea de revelion, ningea bogat, ca intr-un roman de 900 de pagini, (ION SIRETEANU), mamă oarecare, mamă eroină, Nicolae Maria. 57 ani. Frămîntă cozonacii pentru cei 11 copii ai ei care vor veni, împreună cu familiile lor, pentru a sărbători Revelionul. Unul va lipsi, este Emil care-și satisface stagiul militar departe de casa părintească. Locul lui în jurul mesei va fi ocupat de viitoarea noră, Elena. Pregătirile s-au terminat şi toată lumea este adunată în jurul meselor pentru a aştepta cel din urmă semnal al anului 1979. Sala de mese din hotelul „Hebe“ s-a transformat intr-un local al veseliei. Printre invitaţi se află un grup de 22 tineri din Iaşi ingineri, medici de la Institutul de proiectări, şi de la Institutele de chimie moleculară. In afara acestora, au venit să-şi petreacă noaptea de răspîntie dintre cei doi ani tineri şi virstnici din întreaga ţară. Tînăra pereche Ilona Fazekas şi Diacu Tiberiu doresc ca fericirea anului ’80 să fie atît de frumoasă ca albul zăpezilor de pe cei mai semeţi brazi din Sîngeorz. I In ultimele clipe ale anului îşi face apariţia un grup de co-Ce poate fi mai tonifiant pentru o generaţie decit sentimentul şi certitudinea apartenenţei la un destin precis şi limpede conturat de înţelepciunea şi clarviziunea gindirii politice care îi îndrumă paşii. A visa, a-ţi mărturisi aspiraţiile la ceasul de la cumpăna anilor este sinonim cu a-ţi destăinui profesia de credinţă. Pentru soţii Mariana şi Mihai Golea, montatoare de aparate electrice la I.A.E.M. şi respectiv, frezor la Tehnometal — Anul Nou al doilea al vieţii în doi. Mai presus de orice îşi doresc o fericire clădită pe muncă. Bartha Tündér, operatoare la oficiul de calcul al întreprinderii „Electrobanat“ se gîndeşte la specializarea în meseria aleasă, Mariana Popa, studentă, şi soţul lindători, pionieri ai şcolii generale nr. 1 din Sîngeorz, îmbrăcaţi investitele costume naţionale, specifice meleagurilor Bistriţei, în localitate, conform obiceiului, la miezul nopţii străzile sunt pline de forfotă. Localnicii merg să-ş colinde rudele şi prietenii. In aceste momente toţi se gîndesc la cei dragi. Micuţa Seceleanu Andra în virsta de 7 ani îşi petrece vacanţa alături de mămica ei in staţiune. Ea transmite tatălui ei, comandantul vasului de pescuit „Someşul“ aflat în aceste momente pe coasta de vest a Africii : „Tăticule, în noul an vreau să stai mai mult acasă. Să ştii că te iubesc şi aştept să te întorci sănătos“. (GABRIEL LEANCU) Aurelian, inginer, îşi doresc în ’80 realizări mai mari în plan social. Imre Panda, student, şi sora sa Suszana, electrician la I.L.S.A., aşteaptă clipa marii confruntări cu examenele. Pentru Tudorel Marcu, trezor la I.M.T., şi Mariana Ştef, noul an, întâmpinat după tradiţie cu paharul de şampanie, înseamnă începutul vieţii în comun, iar croitorul Ioan Rus îşi doreşte clientelă onorabilă la servire exemplară... Dorinţe, aspiraţii, certitudini, astfel ar putea fi simplificată bucuria celor peste 700 de tineri care au sărbătorit Revelionul la Casa tineretului din Timişoara. (ION OANCEA). Gîndind la Jocurile Olimpice Cu puternicul sprijin al iernii Secvenţe dintr-o noapte în doi ani împreună şi-n sărbătoare Toată lumea ride, cîntă şi dansează (chiar şi cei care nu ştiu) Peste vatra românească / Faceţi urarea să crească In noaptea de revelion, cea mai cunoscută formă de dialog e toastul Pentru a patriei cinstite Am petrecut Revelionul împreună cu tovarăşii mei din subunitate într-o firească atmosferă de voie bună şi entuziasm. Alături de noi au fost şi comandanţii. După datină, am primit pluguşorul, un alai de ostaşi îmbrăcaţi în frumoase costume populare, care şi-au început urarea in versuri înaripate, dînd glas sentimentelor de adîncă dragoste faţă de patrie şi partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Artidului, preşedintele Repulicii, comandantul suprem al forţelor armate. In cîntec şi vers s-a dat expresie puternicei noastre angajări de a înfăptui istoricele hotâriri ale Congresului al XII-lea al partidului, de a ridica neîncetat calitatea instrucţiei şi educaţiei, astfel ca fiecare exerciţiu, fiecare oră de pregătire să se desfăşoare cu randament maxim. Eu sunt comandant de obuzier şi la ultimul exerciţiu tactic am obţinut calificativul „foarte bine“ împreună cu echipa de servanţi pe care o comand. Soldaţii Iosif Mureşan şi Vasile Aştilean au cîştigat şi locul I la concursul celor mai buni ochitori desfăşurat pe marea unitate. „Foarte bine“ ni s-a acordat şi la tragerile de luptă iar sarcinile primite în economia naţională le-am rezolvat în timp optim. Aşa am înţeles să cinstim marile evenimente ale anului care s-a încheiat. In acest sens, organizaţia VLĂHIŢA Din primele zile, producţii suplimentare Animaţi de înalte responsabilităţi profesionale, generate de mobilizatoarele sarcini izvorite din documentele celui de-al XII-lea Congres al partidului, siderurgiştii vlăhiţeni — români, maghiari, tinerii din judeţul Harghita — au întâmpinat anul nou cu prestigioase succese în muncă, succese ce marchează angajarea lor fermă înlupta pentru înfăptuirea neabătută a programului partidului de ridicare continuă pe noi trepte de civilizaţie şi progres a patriei noastre. Cu aceste "ginduri, in faţa furnalelor cu foc nestins, au primit mesajul adresat poporului nostru de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, zeci de tineri din înnoitoarea cetate a fontei româneşti. „ Trăiesc puternica emoţie a îndemnului adresat nouă şi transmit hotărirea siderurgiştilor vlăhiţeni de a face din aceste ore ale anului 1980 dovada angajării ferme de a adăuga noi producţii suplimentare celor obţinute în primii patru ani ai actualului cincinal, ne spune maistrul Ioan Filop. Gindurile interlocutorului nostru sunt împărtăşite şi de Iosif Vidu, Iosif Raţiu, Zoltán Nagy, Csaba Csiszer şi alţii care, in zilele de sărbătoare ale inceputului de an, au adăugat cantităţilor planificate un supliment de 34 tone fontă cenuşie. HUNEDOARA (Urmare din pag. I) total, primul schimb de la O.S.M. II a dat ţării o şarje de cea mai bună calitate. în mod normal, şarja cântăreşte 400 tone. Conducted cu atenţie procesele de elaborare, utilizind cu maximă chibzuinţă fiecare metru pătrat de vatră a cuptoarelor, topitorii au dat şarje mai grele, obţinind la fiecare elaborare 18—20 tone oţel in plus. Oamenii lui Ilea Tăiţa de la cuptorul nr. 4 au dat o şarjă record de 439 Şarja la ora zero tone, iar topitorii lui Teodor Sabău de la cuptorul nr. 6 ,—una de 432 tone. Primul schimb consemnează un record şi în privinţa reducerii duratei de elaborare. Recordul aparţine tot prim-topitorului Ilea Tăiţă, care a elaborat şarja în numai 7 ore şi 10 minute, luînd-o cu mult înaintea graficelor. Semne bune anulare încă de la început pe platforma oţelăriei. In primele două zile topitorii de la C.S.M. II au produs peste plan 285 t oţel cu proprietăţi fizico-mecanice superioare. Grupaj realizat de: AL. SALGRADEAN, I. CIMIRIC, M. BORDA, A. VELEA, I. DANCEA, O. MARIAN JQI 3 IANUARIE 1980