Scînteia Tineretului, februarie 1980 (Anul 36, nr. 9544-9568)
1980-02-01 / nr. 9544
Adunările şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri—cadru eficient, responsabil, de analiză şi angajare revoluţionară a întregului tineret la înfăptuirea Programului partidului — Tovarăşe secretar, de la 1 februarie se vor desfăşura adunările şi conferinţele de dare de seamă şi alegeri , in organizaţiile U.T.C. şi A.S.C., evenimente ce au loc in condiţiile in care întregul popor a trecut la înfăptuirea entuziastă a grandiosului program de construcţie a prezentului şi viitorului patriei adoptat de cel de-al XII-lea Congres al partidului. Care sunt, în acest sens, priorităţile activităţii U.T.C. in actuala etapă? — In această perioadă, cind Uniunea Tineretului Comunist, organizaţiile U.T.C. şi AS.C. intimpină cu rezultate deosebite Forumul tinerei generaţii, — care va reuni delegaţii la Congresul al XI-lea al U.T.C., Conferinţa a Xll-a a U.A.S.C.R. şi cea de-a IV-a Conferinţă Naţională a Organizaţiei Pionierilor — obiectivul central al activităţii politico-educative şi organizatorice il constituie aprofundarea şi aplicarea în viaţă de către toţi tinerii a documentelor istoricului Congres al XII-lea al P.C.R., a orientărilor şi îndemnurilor adresate tineretului patriei, organizaţiei noastre revoluţionare de secretarul general al partidului. In aceste coordonate se înscrie, deopotrivă, activitatea Uniunii Tineretului Comunist de unire a eforturilor tuturor tinerilor, pentru ca, împreună cu întregul popor, sub conducerea organizaţiilor de partid, să-şi aducă o contribuţie mereu mai activă la înfăptuirea neabătută a Programului de dezvoltare multilaterală a patriei, concretizată prin prezenţa nemijlocită in viaţa economică şi social-politică a ţării, înfăptuirea exemplară a sarcinilor de producţie, ridicarea continuă a nivelului pregătirii politice şi profesionale. Se impune ca toate organizaţiile U.T.C. şi A.S.C. să acţioneze cu consecvenţă pentru realizarea unei noi calităţi in amplul proces de formare comunistă, revoluţionară, prin muncă şi pentru muncă a tineretului, să asigure adunărilor şi conferinţelor de dări de seamă şi alegeri un pronunţat caracter de lucru, tineresc, de dezbatere exigentă a tuturor problemelor de muncă şi viaţă ale tinerei generaţii, de adoptare a unor hotărîri angajante, cu responsabilităţi concrete pentru fiecare colectiv, pentru fiecare tinăr, din perspectiva îmbunătăţirii continue a întregiinoastre activităţi. Desigur, acest moment de importanţă fundamentală in viata organizaţiilor U.T.C. şi A.S.C. — desfăşurarea adunărilor şi conferinţelor de dare de seamă şi alegeri, pregătirea Congresului al XI-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi Conferinţei a XII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România — trebuie să determine o puternică angajare a tuturor tinerilor, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor din acest ultim an al cincinalului, la asigurarea condiţiilor pentru obţinerea celor mai bune rezultate în cincinalul viitor, etapă de o deosebită importanţă in cadrul deceniului ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei. Adunările şi conferinţele de dare de seamă şi alegeri se desfăşoară într-o perioadă de înaltă efervescenţă politică determinată de trecerea la îndeplinirea hotărîrilor Congresului al XII-lea al P.C.R., a măsurilor stabilite de cel de al II-lea Congres al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, a orientărilor şi indicaţiilor date de secretarul general al partidului, la aceste două mari evenimente din viaţa poporului nostru, de intensificarea pregătirilor pentru alegerile de deputaţi de la 9 martie. Atît dezbaterile din aceste forumuri democratice ale uteciştilor, cit şi hotăririle ce vor fi adoptate, trebuie să asigure antrenarea tuturor tinerilor muncitori, ţărani, intelectuali, elevi, studenţi şi militari la înfăptuirea exemplară a îndatoririlor ce le revin în unităţile şi localităţile in care trăiesc, muncesc şi învaţă. — Care sunt formele şi modalităţile de acţiune concretă a organizaţiilor U.T.C. şi A.S.C. pentru înfăptuirea obiectivelor propuse în intimpinarea Forumului tinerei generaţii ? — Organizaţiile noastre vor desfăşura o gamă largă de acţiuni şi iniţiative menite să asigure îndeplinirea exemplară, a sarcinilor de plan, întărirea disciplinei, perfecţionarea pregătirii profesionale, dezvoltarea mişcării de creaţie ştiinţifică in toate organizaţiile, se vor realiza dezbateri pe teme politico-ideologice, întîlniri cu activişti de partid, de stat şi ai U.T.C., cu personalităţi ale vieţii economico-sociale, precum şi manifestări cultural-artistice şi distractive, întreceri sportive, excursii la care, împreună cu tinerii, să participe cadre ale organizaţiilor U.T.C. Totodată, se va asigura îmbunătăţirea vieţii de organizaţie, prin promovarea cu mai multă consecvenţă a unui stil de muncă dinamic, in măsură să stimuleze spiritul de iniţiativă al tinerilor, pornindu-se de la înţelegerea faptului că fiecare colectiv de tineri are specificul său, ceea ce face necesar ca activităţile iniţiate (Continuare în pag. a lll-a) Convorbire cu tovarăşul NICU CEAUŞESCU, secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist PROGRAMUL DE CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI, PROGRAMUL POLITIC AL GRIJII FAŢĂ DE OM ÎNCEPÎND DE ASTĂZI HAJKA1A KM IMIIÉI IN INIMA STICLEI, PORULUI ŞI FAIANŢEI 35 000 de oameni ai muncii din industria sticlei, porţelanului şi faianţei beneficiază de cea de a doua etapă de majorare a retribuţiilor. Sunt muncitori, maiştri, ingineri de la întreprinderile de porţelan Alba Iulia, Cluj-Napoca şi Curtea de Argeş, de la „Vitrometan“ Mediaş, din alte şi alte unităţi, multe din ele construite in ultimii ani, aşa cum sunt fabricile de sticlă din Dorohoi, Bistriţa şi Tg Jiu sau Fabrica de geamuri din Buzău, oameni care dau strălucire sticlei sau porţelanului, punindu-ne la îndemînă bunuri de consum ce poartă însemnele competenţei şi pasiunii. Vechiul meşteşug se practică azi în moderne întreprinderi dotate cu utilaje şi tehnologii avansate, expresie directă a grijii statornice a partidului pentru dezvoltarea şi diversificarea bunurilor de consum. Grijă relevată şi de faptul că oamenii din această ramură industrială au beneficiat de prima etapă de majorare a retribuţiilor cu 4 luni mai devreme decit se prevăzuse, fapt ce le-a permis să realizeze însemnate venituri suplimentare. „Putem afirma cu satisfacţie — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al XII-lea Congres al partidului — că actualul cincinal se caracterizează prin cele mai mari realizări în domeniul ridicării bunăstării materiale şi spirituale a întregului nostru popor“. Un exemplu îl oferă şi Industria sticlei, porţelanului şi faianţei care în acest cincinal beneficiază de o creştere a retribuţiilor, pe total personal, de 33,7 la sută, cu mult peste prevederi. Ideea de continuă înflorire a naţiunii noastre, de ridicare a României pe noi culmi de civilizaţie şi progres, o regăsim în toate măsurile iniţiate de partid, în obiectivele planului cincinal viitor, în care se prevede că veniturile totale reale ale populaţiei vor spori la nivelul anului 1985, cu 23—25 la sută faţă de anul 1980, retribuţia medie, reală mărindu-se cu 16—18 la sută. Se înţelege de la sine, că asemenea creşteri au un fundament puternic în dezvoltarea ascendentă, armonioasă a economiei naţionale. Să reţinem numai faptul că la sfîrşitul acestui an industria va produce de 50 de ori mai mult decât în anul 1938, lucru ce atestă preocuparea constantă a partidului şi statului nostru pentru modernizarea şi înnoirea producţiei, pentru creşterea întregii eficienţe economice. Industria sticlei, porţelanului şi faianţei este ramura în care lucrează un mare număr de tineri. Ei se bucură din plin de minunatele condiţii create de partid pentru pregătirea şiperfecţionarea profesională, pentru înruşirea şi aplicarea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii. Beneficiind de toate aceste condiţii, sticlarii şi faianţarii sunt hotăriți ca, folosind noul cadru democratic LIDIA POPESCU (Continuare in pag. a Il-a) LiP|^^ Majorarea retribuției personalului muncitor din industria sticlei, porţelanului şi faianţei PRIMUL CONGRES AL EDUCAŢIEI ŞI INVAJAMÎNTULUI Pregătirea viitoarelor cadre—în concordanţă cu cerinţele economice ale judeţului (în pagina a 2-a) 7~ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI, SERIA II. , Nr. 9 544 4 PAGINI 30 BANI VINERI 1 FEBRUARIE 1980 ...Patria Mereu, tinără, surâzătoare îşi roteşte plenar Dimineţile fecunde Prin noi, Nesecate izvoare... Patria Ploaie de stele, Revarsă lumină — rîu Peste grădinile Din sufletele oamenilor Cind scriu acest poem cu-n spic de griu. DUMITRU BRADESCU muncitor. Schela extracţie Timişoara TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a intilnit cu tovarăşul Andrei Gromîko, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intilnit, joi după-amiază, cu tovarăşul Andrei Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., care faceo vizită de prietenie în ţara noastră. La întrevedere au participat ■ tovarăşii Paul Niculescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprimministru al guvernului. Ştefan Andrei, membru, supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. Vasile Şandru, director în M.A.E. Au participat, de asemenea, V.F. Malţev, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., V.I. Drozdenko, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. In cursul convorbirii a avut loc un schimb de păreri cu privire la securitatea europeană, situaţia din Orientul Mijlociu, din Asia de sud-est şi la alta probleme internaţionale actuale. Andrej Gromîko a făcut şi o expunere asupra situaţiei actuale a relaţiilor sovieto-americane. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat aprecierea României cu privire la situaţia internaţională actuală, preocuparea faţă de accentuarea încordării şi a subliniat necesitatea de a se acţiona pentru a împiedica înrăutăţirea acestei situaţii şi de a se asigura continuarea politicii de destindere, de pace şi colaborare internaţională. Succes de prestigiu ai minerilor de pe Şantierul hidrocentralei de la Brădişor Minerii de pe şantierul hidrocentralei de la Brădişor, cel de-al treilea obiectiv hidroenergetic de pe rîul Lotru, au străpuns, joi după-amiază, cu 60 de zile înainte de termenul stabilit, galeria dintre Valea lui Stan şi centrala propriu-zisă, în lungime de 5 228 m. Lucrarea reprezintă un tronson al galeriei de fugă, galerie care va avea în final 13,2 km, fiind cea mai lungă construcţie de acest gen din ţară. Acest succes, înregistrat in condiţiile deosebit de dificile ale excavării in roca dură a muntelui, va permite devansarea considerabilă a lucrărilor de betonare și finisare a centralei subterane și, implicit, va asigura premisele necesare pentru conectarea, la sistemul energetic național, a hidrocentralei Brădişor, cu ambele sale hidroagregate, însumînd o putere instalată de 112 MW, cu circa 12 luni mai devreme. In contul depăşirilor la producţia fizică Hotărîţi să îndeplinească exemplar sarcinile stabilite pentru acest an, ultimul al cincinalului, oamenii muncii din unităţile industriale au obţinut, încă din prima lună, importante succese în producţie. Bunăoară, schela de extracţie Moreni a livrat suplimentar rafinăriilor o cantitate de hidrocarburi din care se pot obţine mai bine de 2 000 tone derivate, in timp ce siderurgiştii tîrgovişteni, folosind cu randament sporit agregatele, au ridicat la 500 tone cantitatea laminatelor finite obţinute de la începutul anului, în plus faţă de prevederi. La rîndul lor, lucrătorii Combinatului de lianţi şi azbociment — Fieni, împreună cu cei ai altor unităţi dîmboviţene producătoare de materiale pentru construcţii, au pus la dispoziţia şantierelor, în afarasarcinilor de plan, o cantitate de ciment şi prefabricate din beton armat şi autoclavizat din care se pot ridica 80 de apartamente, precum şi tuburi din azbociment care pot servi la construirea reţelei de aducţiune a apei pentru irigarea a 120 ha terenuri. ★ Colectivul întreprinderii de antibiotice din Iași a înscris în contul depăşirilor o producţie fizică de medicamente de uz uman şi veterinar cifrată la aproape un milion lei, valoarea întregii producţii realizate în acest interval fiind cu 12 la sută mai mare, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent. Cu rezultate foarte bune se prezintă şi oamenii muncii de la întreprinderea mecanică de material rulant din Paşcani, care au înregistrat, suplimentar faţă de sarcinile de plan, o producţie industrială şi marfă în valoare de peste 1 milion lei. ARAD—un oraş care îşi asumă, prin tinereţe, răspunderea viitorului Există, trebuie să recunoaştem, un anume subiectivism al reporterului, adeseori îndemnat să revadă locuri care i-au bucurat vederea în precedentele călătorii, să se pătrundă de înţelesul pe care oamenii acelor locuri i-au conferit existenţei şi devenirii lor. Unul dintre locurile de acest fel este pentru noi Aradul. Multe au fost drumurile in care l-am intilnit şi multe bloc-notes-uri şi-au înnegrit filele in urma acestor întilniri. Ne-am apropiat, la început cu sfială, venind fie dinspre răsărit, de pe valea Crişului Alb, din Ţara Zarandului, pe drumul presărat cu localităţi ale căror nume duc gîndul la istorie şi la străvechi poveşti (Hălmagiu, Vidra, Avram Iancu, Vîrfurile, Sebiş, Ineu, Pîncota, Şiria, Horia, Tudor Vladimirescu), fie dinspre sud, din cîmpia Vingăi, fie dinspre apus, de pe aşa de roditoarele păminturi ale Pecicăi, fie dinspre nord, de la Sintana. Sfiala se datora modului în care ne vorbeau oamenii oraşelor şi comunelor din jur despre Arad , ca despre un oraş in care s-a adunat nu numai bună parte din istoria acestei zone a ţării (Aradul era admirat la Bucureşti, la inceputul acestui secol, fiind considerat „mare oraş şi principal centru de cultură a românismului de peste munţi“), ci şi ca o localitate care anticipează însuşi viitorul judeţului care îi poartă numele, încetul cu încetul, începînd a cunoaşte oraşul, ne-am simţit — neaşteptat de repede — „de-ai săi". Aradul avind şi acest dar (nu întotdeauna propriu marilor oraşe) de a şti să-şi sensibilizeze vizitatorii, oferindu-Ie lungi plimbări pe faleza Mureşului, dar şi dovezile ştiinţei de-a zidi cu temeinicie, bucuria de a intîlni pagini de dragă istorie in zidurile unor case vechi şi frumoase, dar şi îndrăzneala unor proiecte arhitectonice ce s-au materializat în cvartaluri de locuinţe integrate perfect aerului întregului oraş, aer lipsit cu totul de vreun fel de stridenţe. Vrem să spunem, cu alte cuvinte, că am rămas datori Aradului multe file din carnetele cu însemnări de suflet, file care doresc să spună că Aradul este un oraş care ştie să trăiască plin de intensitate miezul de zi, care a ştiut mereu să privească peste umărul secolelor, pentru ca, intilnindu-și chiar în prezent viitorul, să-și asume răspunderea de a se clădi cu grijă pe mai departe. • ORAŞ AL MIEZULUI DE ZI. Îndepărtate — dimineţile Aradului. Ele se pot zări tocmai in jurul turnurilor Ziridavei ca dimineţi limpezi pe malul Mureşului, dimineţi in care oamenii învăţau a-şi lucra şi a-şi apăra păminturile. Dimineţi în care li s-au alăturat cei ce-au lăsat urme ale trecerii legiunilor a IV-a Flavia Felix şi a XIII-a Gemina. Şi dimineţile merg printre alte şi alte cetăţi, alte şi alte urme, alte şi alte lupte. Si ne amintim doar că , pentru ca soarele tuturor românilor să răsară la Bucureşti aici, la Arad şi-a avut sediul Consiliul Naţional Român, pregătind unirea din 1918. Dimineaţă de dimineaţă — oraşul nu înceta a creşte. Dar de aici şi pină la a se ajunge ca in 1949 să se construiască aici primul strung românesc sau pină la executarea, în 1954, a primelor ceasuri deşteptătoare din ţară (pentru a alege doar aceste exemple) — drumul a fost lung şi a dovedit că Aradul este un oraş cu vocaţia primarului în tot ceea ce face. Stau mărturie a uriaşei sale explozii industriale o seamă de întreprinderi care — in afara uriaşelor lor proporţii — se numără (ca rezultate) printre cele dinţii din ţară . Întreprinderea de vagoane, Întreprinderea de strunguri, Combinatul de prelucrare a lemnului, Întreprinderea de articole metalice pentru mobilă și binare, Combinatul chimic... A trăi permanent in miezul zilei, al „acestui ev aprins“ înseamnă pentru oamenii numitelor întreprinderi arădene (şi nu doar ai acestora) cutezanţă de gînd şi încredere în puterea şi temeinicia faptei lor. Raportînd în aceste zile ale campaniei electorale, zile de fierbinte efort pentru toţi oamenii ţârii, mereu alte depăşiri ale ceea ce cu puţină vreme înainte se planificase — iată înalta înţelegere pe care o dau oamenii muncii de aici timpului de rodnică sărbătoare a ţării. lată de ce, privind nu departere istoriei acestui oraş, ne trece prin minte gindul că aici serile sosesc doar pentru îndrăgostiţi şi pentru poeţi. Timpul de inimă al oraşului rămine ziua plină. • ORAŞ CE PRIVEŞTE PESTE UMĂRUL SECOLELOR. Alegerile înseamnă opţiuni. Opţiunile se nasc din hotăriri bine gîndite. Gindul se întemeiază pe ceea ce fapta a dat la iveală. A alege înseamnă, de aceea, a făptui. Acesta este înţelesul care se acordă acestor zile premergătoare celei de 9 martie. Acesta este temeiul muncii avintate din această perioadă. Iar Aradul — oraşul care a ştiut întotdeauna să privească viitorul cu clarviziune — se alătură tuturor locurilor ţării in ceea ce priveşte elanul acţiunii. Pentru că totul s-a zidit aici din elan. Şi marile întreprinderi şi multele şcoli noi şi noile cartiere de locuinţe, şi viaţa însăşi a oamenilor Aradului. Aşa s-a ajuns ca Întreprinderea de vagoane — distrusă în proporţie de aproape 80 la sută in urma bombardamentelor din 1944 — să-şi înceapă reconstrucţia imediat după acest greu moment (tot cei care produceau material rulant au devenit şi constructorii propriului lor loc de muncă), să ajungă, in 1948, la nivelul producţiei din ’38, iar in acest an să poată realiza, iu mai puţin de două săptămini, întreaga producţie de vagoane obţinută în 1938 in toată ţara. Aşa s-a ajuns ca Întreprinderea de strunguri — construită in 1949 pe un teren viran — să ajungă acum la realizarea in numai o săptămînă a întregii producţii de strunguri realizate in 1950 in ţară. Aşa se face că, în acest sfirşit de ianuarie, gindind la alegerile din pragul primăverii, oamenii muncii din Arad se pot socoti cu toţii aleşii acestei vremi, pot privi de la înălţimea rezultatelor lor de produc- DAN MUCENIC CONSTANTIN STAN (Continuare in pag. a II-a) Istoria de fiecare clipă oamenii inaugurează cu respiraţia lor dimineţile şi le poartă alături de ei pină cind soarele le risipeşte tandru chipul vaporos. Intr-un gest de uriaşă cutezanţă, castanii îşi aproprie ramurile de ferestrele Bibliotecii centrale universitare, punctind ritmic derularea grăbită a filelor in sălile de lectură. Vintui încearcă neputincios uşa masivă a Universităţii. Chiar dacă ar intra n-ar avea loc desigur pe scările care duc spre sălile de curs. Vin studenţii. Vin profesorii. Prelegerile încep. Stilourile aleargă, aleargă... Aleargă şi tramvaiele in stradă. Aleargă substanţele prin eprubete întortocheate ale laboratoarelor. Doar in biblioteci totul e încremenit. Numai ochii trec liniştiţi peste întinderea tomurilor descifrind atitea şi atitea înţelesuri. „Există două realităţi a căror imensă, zdrobitoare realitate nu o simţim, dar fără de care niu putem trăi : aerul şi istoria.“, spunea Lucian Blaga. Şi ei, miile de tineri care trec alături, umăr la umăr, inimă lungă inimă, ştiu acest mare adevar. In cel mai democratic Forum al ţării, Congresul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in cuvintarea ţinută, ne-a chemat de fapt pe toţi la tulburătoarea împlinire a dragostei de PATRIE, la însăşi minunata facere a ISTORIEI NAŢIONALE. Şi grădina in mişcare, prin chiar frumuseţea ei, este un răspuns la insufleţitoarea chemare ! Şisunt răspunsuri alergarea stilourilor pe caietele de curs, şi alergarea ochilor peste întinderea tomurilor, descifrind atitea şi atitea înţelesuri, şi goana necontenită a substanţelor prin eprubete, şi salopeta albastră pe care o îmbracă, dimineaţă de dimineaţă, în atelier tinerul practicant. Aerul şi istoria. Două realităţi contemporane cu arborii, cu soarele, cu strada, dar, mai înainte de toate, cu miile de tineri care trec intr-o parte şi in alta, umăr la umăr, inimă lingă inimă. ŞTEFAN MITROI addenda buletin ■H DE VOT