Scînteia Tineretului, februarie 1980 (Anul 36, nr. 9544-9568)

1980-02-01 / nr. 9544

Adunările şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri—cadru eficient, responsabil, de analiză şi angajare revoluţionară a întregului tineret la înfăptuirea Programului partidului — Tovarăşe secretar, de la 1 februarie se vor desfă­şura adunările şi conferinţele de dare de seamă şi alegeri , in organizaţiile U.T.C. şi A.S.C., evenimente ce au loc in condiţiile in care între­gul popor a trecut la înfăp­tuirea entuziastă a gran­diosului program de con­strucţie a prezentului şi vii­torului patriei adoptat de cel de-al XII-lea Congres al partidului. Care sunt, în a­­cest sens, priorităţile activi­tăţii U.T.C. in actuala etapă? — In această perioadă, cind Uniunea Tineretului Comunist, organizaţiile U.T.C. şi AS.C. intimpină cu rezultate deo­sebite Forumul tinerei gene­raţii, — care va reuni delegaţii la Congresul al XI-lea al U.T.C., Conferinţa a Xll-a a U.A.S.C.R. şi cea de-a IV-a Conferinţă Na­ţională a Organizaţiei Pionieri­lor — obiectivul central al acti­vităţii politico-educative şi or­ganizatorice il constituie­­ a­­profundarea şi aplicarea în viaţă de către toţi tinerii a documen­telor istoricului Congres al XII-lea al P.C.R., a orientărilor şi îndemnurilor adresate tinere­tului patriei, organizaţiei noastre revoluţionare de secretarul ge­neral al partidului. In aceste co­ordonate se înscrie, deopotrivă, activitatea Uniunii Tineretului Comunist de unire a eforturilor tuturor tinerilor, pentru ca, îm­preună cu întregul popor, sub conducerea organizaţiilor de partid, să-şi aducă o contribuţie mereu mai activă la înfăptuirea neabătută a Programului de dezvoltare multilaterală a pa­triei, concretizată prin prezenţa nemijlocită in viaţa economică şi social-politică a ţării, în­făptuirea exemplară a sarcinilor de producţie, ridicarea con­tinuă a nivelului pregătirii po­litice şi profesionale. Se impune ca toate­­ organizaţiile U.T.C. şi A.S.C. să acţioneze cu consec­venţă pentru realizarea unei noi calităţi in amplul proces de formare comunistă, revoluţiona­ră, prin muncă şi pentru mun­că a tineretului, să asigure adu­nărilor şi conferinţelor de dări de seamă şi alegeri un pronun­ţat caracter de lucru, tineresc, de dezbatere exigentă a tuturor problemelor de muncă­ şi viaţă ale tinerei generaţii, de adop­tare a unor hotărîri angajante, cu responsabilităţi concrete pen­tru fiecare colectiv, pentru fie­care tinăr, din perspectiva îm­bunătăţirii continue a întregii­­noastre activităţi. Desigur, acest moment de importanţă fun­damentală in viata organizaţii­lor U.T.C. şi A.S.C. — desfăşu­rarea adunărilor şi conferinţe­lor de dare de seamă şi alegeri, pregătirea Congresului al XI-lea al Uniunii Tineretului Comu­nist şi Conferinţei a XII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România — tre­buie să determine o pu­ternică angajare a tuturor tinerilor, români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi, la îndeplinirea şi depă­şirea sarcinilor din acest ultim an al cincinalului, la asigurarea condiţiilor pentru obţinerea ce­lor mai bune rezultate în cin­cinalul viitor, etapă de o deose­bită importanţă in cadrul de­ceniului ştiinţei, tehnicii, cali­tăţii şi eficienţei. Adunările şi conferinţele de dare de seamă şi alegeri se des­făşoară într-o perioadă de înal­tă efervescenţă politică de­terminată de trecerea la înde­plinirea hotărîrilor Congresului al XII-lea al P.C.R., a măsuri­lor stabilite de cel de al II-lea Congres al Frontului Democra­ţiei şi Unităţii Socialiste, a orien­tărilor şi indicaţiilor date de se­cretarul general al partidului, la aceste două mari evenimente din viaţa poporului nostru, de intensificarea pregătirilor pentru alegerile de deputaţi de la­­ 9 martie. Atît dez­baterile din aceste forumuri democratice ale­ uteciştilor, cit şi hotăririle ce vor fi adopta­te, trebuie să asigure antrena­rea tuturor tinerilor muncitori, ţărani, intelectuali, elevi, stu­denţi şi militari la înfăptuirea­ exemplară a îndatoririlor ce le revin în unităţile şi localităţile in care trăiesc, muncesc şi în­vaţă. — Care sunt formele şi modalităţile de acţiune con­cretă a organizaţiilor U.T.C. şi A.S.C. pentru înfăptuirea obiectivelor propuse în in­­timpinarea Forumului tinerei generaţii ?­­ — Organizaţiile noastre vor desfăşura o gamă largă de ac­ţiuni şi iniţiative menite să a­­sigure îndeplinirea exemplară, a sarcinilor de plan, întărirea dis­ciplinei, perfecţionarea pregăti­rii profesionale, dezvoltarea miş­cării de creaţie ştiinţifică in toate organizaţiile, se vor realiza dezbateri pe teme politico-ideo­­logice, întîlniri cu activişti de partid, de stat şi ai U.T.C., cu personalităţi ale vieţii economi­­co-sociale, precum şi manifes­tări cultural-artistice şi distrac­tive, întreceri sportive, excursii la care, împreună cu tinerii, să participe cadre ale organizaţii­lor U.T.C. Totodată, se va asigu­ra îmbunătăţirea vieţii de orga­nizaţie, prin promovarea cu mai multă consecvenţă a unui stil de muncă dinamic, in măsu­ră să stimuleze spiritul de ini­ţiativă al tinerilor, pornindu-se de la înţelegerea faptului că fiecare colectiv de tineri are specificul său, ceea ce face ne­cesar ca activităţile iniţiate (Continuare în pag. a lll-a) Convorbire cu tovarăşul NICU CEAUŞESCU, secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist PROGRAMUL DE CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI, PROGRAMUL POLITIC AL GRIJII FAŢĂ DE OM ÎNCEPÎND DE ASTĂZI HAJKA1A KM IMIIÉI IN INIMA STICLEI, PORULUI ŞI FAIANŢEI 35 000 de oameni ai muncii din industria sticlei, porţelanu­lui şi faianţei beneficiază de cea de a doua etapă de majo­rare a retribuţiilor. Sunt mun­citori, maiştri, ingineri de la întreprinderile de porţelan Alba Iulia, Cluj-Napoca şi Curtea de Argeş, de la „Vitrometan“ Me­diaş, din alte şi alte unităţi, multe din ele construite in ul­timii ani, aşa cum sunt fabricile de sticlă din Dorohoi, Bistriţa şi Tg Jiu sau Fabrica de geamuri din Buzău, oameni care dau strălucire sticlei sau porţelanu­lui, punindu-ne la îndemînă bunuri de consum ce poartă în­semnele competenţei şi pasiu­nii. Vechiul meşteşug se prac­tică azi în moderne întreprin­deri dotate cu utilaje şi tehno­logii avansate, expresie directă a grijii statornice a partidului pentru dezvoltarea şi­ diversifi­carea bunurilor de consum. Gri­jă relevată şi de faptul că oa­menii din această ramură indus­trială au beneficiat de prima etapă de majorare a retribuţiilor cu 4 luni mai devreme decit se prevăzuse, fapt ce le-a permis să realizeze însemnate venituri suplimentare. „Putem afirma cu satisfacţie — sublinia tova­răşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al XII-lea Congres al parti­dului — că actualul cincinal se caracterizează prin cele mai mari realizări în domeniul ri­dicării bunăstării materiale şi spirituale a întregului nostru popor“. Un exemplu îl oferă şi Industria sticlei, porţelanului şi faianţei care în acest cincinal beneficiază de o creştere a re­tribuţiilor, pe total personal, de 33,7 la sută, cu mult peste pre­vederi. Ideea de continuă în­florire a naţiunii noastre, de ri­dicare a României pe noi culmi de civilizaţie şi progres, o re­găsim în toate măsurile iniţia­te de partid, în obiectivele pla­nului cincinal viitor, în care se prevede că veniturile totale reale ale populaţiei vor spori la nivelul anului 1985, cu 23—25 la sută faţă de anul 1980, retri­buţia medie, reală mărindu-se cu 16—18 la sută. Se înţelege de la sine, că asemenea creşteri au un fundament puternic în dez­voltarea ascendentă, armonioasă a economiei naţionale. Să reţi­nem numai faptul că la sfîrşi­­tul acestui an industria va pro­duce de 50 de ori mai mult de­cât în anul 1938, lucru ce atestă preocuparea constantă a parti­dului şi statului nostru pentru modernizarea şi înnoirea pro­ducţiei, pentru creşterea între­gii eficienţe economice. Industria sticlei, porţelanului şi faianţei este ramura în care lucrează un mare număr de ti­neri. Ei se bucură din plin de minunatele condiţii create de partid pentru pregătirea şi­­per­fecţionarea profesională, pentru înruşirea şi aplicarea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii. Beneficiind de toate aceste condiţii, sticla­rii şi faianţarii sunt hotăriți ca, folosind noul cadru democratic LIDIA POPESCU (Continuare in pag. a Il-a) L­­iP|^^ Majorarea retribuției personalului muncitor din industria sticlei, porţelanului şi faianţei PRIMUL CONGRES AL EDUCAŢIEI ŞI INVAJAMÎNTULUI Pregătirea viitoarelor cadre—în concordanţă cu cerinţele economice ale judeţului (în pagina a 2-a) 7~ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI,­­ SERIA II. , Nr. 9 544 4 PAGINI 30 BANI VINERI 1 FEBRUARIE 1980 ...Patria Mereu, tinără, surâzătoare îşi roteşte plenar Dimineţile fecunde Prin noi, Nesecate izvoare... Patria Ploaie de stele, Revarsă lumină — rîu Peste grădinile Din sufletele oamenilor Cind scriu acest poem cu-n spic de griu. DUMITRU BRADESCU muncitor. Schela extracţie Timişoara TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a intilnit cu tovarăşul Andrei Gromîko, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intilnit, joi după-amiază, cu tovarăşul Andrei Gromîko, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., care face­­o vizită de prietenie în ţara noas­tră. La întrevedere au participat ■ tovarăşii Paul Niculescu, mem­bru al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., viceprim­­ministru al guvernului. Ştefan Andrei, membru, supleant al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. Vasile Şandru, director în M.A.E. Au participat, de asemenea, V.F. Malţev, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al mi­nistrului afacerilor externe al U.R.S.S., V.I. Drozdenko, mem­bru al C.C. al P.C.U.S., amba­sadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. In cursul convorbirii a avut loc un schimb de păreri cu privire la securitatea europeană, situaţia din Orientul Mijlociu, din Asia de sud-est şi la alta probleme internaţionale actuale. Andrej Gromîko a făcut şi o expunere asupra situaţiei ac­tuale a relaţiilor sovieto-ameri­­cane. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat aprecierea României cu privire la situaţia internaţio­nală actuală, preocuparea faţă de accentuarea încordării şi a subliniat necesitatea de a se ac­ţiona pentru a împiedica înrău­tăţirea acestei situaţii şi de a se asigura continuarea politicii de destindere, de pace şi colabo­rare internaţională. Succes de prestigiu ai minerilor de pe Şantierul hidrocentralei de la Brădişor Minerii de pe şantierul hidro­centralei de la Brădişor, cel de-al treilea obiectiv hidroener­getic de pe rîul Lotru, au străpuns, joi după-amiază, cu 60 de zile înainte de termenul stabilit, galeria dintre Valea lui Stan şi centrala propriu-zisă, în lungime de 5 228 m. Lucrarea reprezintă un tronson al galeriei de fugă, galerie care va avea în final 13,2 km, fiind cea mai lungă construcţie de acest gen din ţară. Acest succes, înregistrat in condiţiile deosebit de dificile ale excavării in roca dură­­ a muntelui, va permite devansa­rea considerabilă a lucrărilor de betonare și finisare a centralei subterane și, implicit, va asi­gura premisele necesare pen­tru conectarea, la sistemul e­­nergetic național, a hidrocen­tralei Brădişor, cu ambele sale hidroagregate, însumînd o pu­tere instalată de 112 MW, cu circa 12 luni mai devreme. In contul depăşirilor la producţia fizică Hotărîţi să îndeplinească exemplar sarcinile stabilite pentru acest an, ultimul al cincinalului, oamenii muncii din unităţile industriale au obţinut, încă din prima lună, importante succese în pro­ducţie. Bunăoară, schela de ex­tracţie Moreni a livrat su­plimentar rafinăriilor o can­titate de hidrocarburi din care se pot obţine mai bine de 2 000 tone derivate, in timp ce­ siderurgiştii tîrgo­­vişteni, folosind cu randa­ment sporit agregatele, au ridicat la 500 tone cantitatea laminatelor finite obţinute de la începutul anului, în plus faţă de prevederi. La rîndul lor, lucrătorii Combinatului de lianţi şi azbociment — Fieni, împreu­nă cu cei ai altor unităţi dîmboviţene producătoare de materiale pentru construcţii, au pus la dispoziţia şantie­relor, în­ afara­­sarcinilor de plan, o cantitate de ciment şi prefabricate din beton ar­mat şi autoclavizat din care se pot ridica 80 de aparta­mente,­ precum şi tuburi din azbociment care pot servi la construirea reţelei de aduc­­ţiune a apei pentru irigarea a 120 ha terenuri. ★ Colectivul întreprinderii de antibiotice din Iași a înscris în contul depăşirilor o pro­ducţie fizică de medicamen­te de uz uman şi veterinar cifrată la aproape un milion lei, valoarea întregii produc­ţii realizate în acest interval fiind cu 12 la sută mai mare, comparativ cu aceeaşi peri­oadă din anul precedent. Cu rezultate foarte bune se prezintă şi oamenii muncii de la întreprinderea mecani­că de material rulant din Paşcani, care au înregistrat, suplimentar faţă de sarcinile de plan, o producţie indus­trială şi marfă în valoare de peste 1 milion lei. ARAD—un oraş care îşi asumă, prin tinereţe, răspunderea viitorului Există, trebuie să recunoaştem, un anume subiectivism al reporterului, adeseori îndem­nat să revadă locuri care i-au bucurat vederea în precedentele călătorii, să se pătrundă de înţelesul pe care oamenii acelor locuri i-au conferit existenţei şi devenirii lor. Unul din­tre locurile de acest fel este pentru noi Aradul. Multe au fost drumurile in care l-am intilnit şi multe bloc-notes-uri şi-au înnegrit filele in urma acestor întilniri. Ne-am apropiat, la început cu sfială, venind fie dinspre răsărit, de pe valea Crişului Alb, din Ţara Zarandului, pe drumul presărat cu localităţi ale căror nume duc gîndul la istorie şi la străvechi poveşti (Hălmagiu, Vidra, Avram Iancu, Vîrfurile, Se­­biş, Ineu, Pîncota, Şiria, Horia, Tudor Vladi­­mirescu), fie dinspre sud, din cîmpia Vingăi, fie dinspre apus, de pe aşa de roditoarele pă­­minturi ale Pecicăi, fie dinspre nord, de la Sintana. Sfiala se datora modului în care ne vorbeau oamenii oraşelor şi comunelor din jur despre Arad , ca despre un oraş in care s-a adunat nu numai bună parte din istoria acestei zone a ţării (Aradul era admirat la Bucureşti, la inceputul acestui secol, fiind considerat „mare oraş şi principal centru de cultură a românismului de peste munţi“), ci şi ca o localitate care anticipează însuşi viito­rul judeţului care îi poartă numele, încetul cu încetul, începînd a cunoaşte oraşul, ne-am simţit — neaşteptat de repede — „de-ai săi". Aradul avind şi acest dar (nu întotdeauna pro­priu marilor oraşe) de a şti să-şi sensibilizeze vizitatorii, oferindu-Ie lungi plimbări pe faleza Mureşului, dar şi dovezile ştiinţei de-a zidi cu temeinicie, bucuria de­ a intîlni pagini de dragă istorie in zidurile unor case vechi şi fru­moase, dar şi îndrăzneala unor proiecte arhi­tectonice ce s-au materializat în cvartaluri de locuinţe integrate perfect aerului întregului oraş, aer lipsit cu totul de vreun fel de stri­denţe. Vrem să spunem, cu alte cuvinte, că am rămas datori Aradului multe file din carne­tele cu însemnări de suflet, file care doresc să spună că Aradul este un oraş care ştie să trăiască plin de intensitate miezul de zi, care a ştiut mereu să privească peste umărul se­colelor, pentru ca, intilnindu-și chiar în prezent viitorul, să-și asume răspunderea de a se clădi cu grijă pe mai departe. • ORAŞ AL MIEZULUI DE ZI. Îndepărtate — dimineţile Aradului. Ele se pot zări tocmai in jurul turnurilor Ziridavei ca dimineţi limpezi pe malul Mure­şului, dimineţi in care oamenii învăţau a-şi lucra şi a-şi apăra păminturile. Dimineţi în care li s-au alăturat cei ce-au lăsat urme ale trecerii legiunilor a IV-a Flavia Felix şi a XIII-a Gemina. Şi dimineţile merg prin­tre alte şi alte cetăţi, alte şi alte urme, alte şi alte lupte. Si ne amintim doar că , pentru ca soarele tuturor românilor să răsară la Bucureşti aici, la Arad şi-a avut sediul Consiliul Na­ţional Român, pregătind unirea din 1918. Dimineaţă de dimi­neaţă — oraşul nu înceta a creşte. Dar de aici şi pină la a­ se ajunge ca in 1949 să se con­struiască aici primul strung ro­mânesc sau pină la executarea, în 1954, a primelor ceasuri deş­teptătoare din ţară (pentru a alege doar aceste exemple) — drumul a fost lung şi a dovedit că Aradul este un oraş cu vo­caţia primarului în tot ceea ce face. Stau mărturie a uriaşei sale explozii industriale o seamă de întreprinderi care — in afara uriaşelor lor proporţii — se nu­mără (ca rezultate) printre cele dinţii din ţară . Întreprinderea de vagoane, Întreprinderea de strunguri, Combinatul de pre­lucrare a lemnului, Întreprin­derea de articole metalice pen­tru mobilă și binare, Combina­tul chimic... A trăi permanent in miezul zilei, al „acestui ev aprins“ în­seamnă pentru oamenii numi­telor întreprinderi arădene (şi nu doar ai acestora) cutezanţă de gînd şi încredere în puterea şi temeinicia faptei lor. Rapor­­tînd în aceste zile ale campaniei electorale, zile de fierbinte efort pentru toţi oamenii ţârii, mereu alte depăşiri ale ceea ce cu pu­ţină vreme înainte se planifi­case — iată înalta înţelegere­ pe care o dau oamenii muncii de aici timpului de rodnică sărbă­toare a ţării. lată de ce, privind nu departere istoriei acestui oraş, ne trece prin minte gindul că aici serile sosesc doar pentru îndrăgostiţi şi pentru poeţi. Tim­pul de inimă al oraşului rămine ziua plină. • ORAŞ CE PRIVEŞTE PES­TE UMĂRUL SECOLELOR. Alegerile înseamnă opţiuni. Opţiunile se nasc din hotăriri bine gîndite. Gindul se înteme­iază pe ceea ce fapta a dat la iveală. A alege înseamnă,­ de aceea, a făptui. Acesta este în­ţelesul care se acordă acestor zile premergătoare celei de 9 martie. Acesta este temeiul muncii avintate din această pe­rioadă. Iar Aradul — oraşul care a ştiut întotdeauna să privească viitorul cu clarviziune — se alătură tuturor locurilor ţării in ceea ce priveşte elanul acţiunii. Pentru că totul s-a zidit aici din elan. Şi marile întreprinderi şi multele şcoli noi şi noile car­tiere de locuinţe, şi viaţa însăşi a oamenilor Aradului. Aşa s-a ajuns ca Întreprinderea de va­goane — distrusă în proporţie de aproape 80 la sută in urma bombardamentelor din 1944 — să-şi înceapă reconstrucţia ime­diat după acest greu moment (tot cei care produceau mate­rial rulant au devenit şi con­structorii propriului lor loc de muncă), să ajungă, in 1948, la ni­­velul producţiei din ’38, iar in a­­cest an să poată realiza, iu mai puţin de două săptămini, întreaga producţie de vagoane obţinută în 1938 in toată ţara. Aşa s-a ajuns ca Întreprinderea de strunguri — construită in 1949 pe un teren viran — să ajungă acum la realizarea in numai o săptămînă a întregii producţii de strunguri realizate in 1950 in ţară. Aşa se face că, în acest sfirşit de ianuarie, gindind la alegerile din pragul primăverii, oamenii muncii din Arad se pot socoti cu toţii aleşii acestei vremi, pot privi­­ de la înălţi­mea rezultatelor lor de produc- DAN MUCENIC CONSTANTIN STAN (Continuare in pag. a II-a) Istoria de fiecare clipă oamenii inaugurează cu res­piraţia lor dimineţile şi le poar­tă alături de ei pină cind soa­rele le risipeşte tandru chipul vaporos. Intr-un gest de uria­şă cutezanţă, castanii îşi apro­prie ramurile de ferestrele Bi­bliotecii centrale universitare, punctind ritmic derularea gră­bită a filelor in­ sălile de lectu­ră. Vintui în­cearcă neputin­cios uşa masivă a Universităţii. Chiar dacă ar intra n-ar avea loc de­sigur pe scările care duc spre sălile de curs. Vin studenţii. Vin profesorii. Prelegerile încep. Sti­lourile aleargă, aleargă... Alear­gă şi tramvaiele in stradă. A­­leargă substanţele prin eprubete întortocheate ale laboratoarelor. Doar in biblioteci totul e încre­menit. Numai ochii trec liniştiţi peste întinderea tomurilor des­­cifrind atitea şi atitea înţelesuri. „Există două realităţi a căror imensă, zdrobitoare realitate nu o simţim, dar fără de care niu putem trăi : aerul şi istoria.“, spunea Lucian Blaga. Şi­­ ei, miile de tineri care trec alături, umăr la umăr, inimă lungă inimă, ştiu acest mare adevar. In cel mai democratic Forum al ţării, Congresul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socia­liste, secretarul general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in cuvintarea ţinută, ne-a chemat de fapt pe toţi la tulburătoarea împlinire a dragos­tei de PATRIE,­ la însăşi mi­nunata facere a ISTORIEI NA­ŢIONALE. Şi grădina in mişcare, prin chiar frumuseţea ei, este un răspuns la insufleţitoarea che­mare ! Şi­­sunt răspunsuri alergarea stilourilor pe caietele de curs, şi alergarea ochilor peste în­tinderea tomurilor, descifrind atitea şi atitea înţelesuri, şi goana necon­tenită a sub­stanţelor prin eprubete, şi sa­lopeta albastră pe care o îm­bracă, diminea­ţă de dimineaţă, în atelier ti­­nerul practicant. Aerul şi istoria. Două realităţi contemporane cu arborii, cu soa­rele, cu strada, dar, mai îna­inte de toate, cu miile de tineri care trec intr-o parte şi in alta, umăr la umăr, inimă lingă ini­mă. ŞTEFAN MITROI addenda buletin ■H DE VOT

Next