Scînteia Tineretului, aprilie 1981 (Anul 37, nr. 9906-9931)

1981-04-01 / nr. 9906

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 Excelenţei Sale Domnului ABOLHASSAN BANISADR Preşedintele Republicii Islamice Iran TEHERAN Cu prilejul celei de-a doua aniversări a proclamării Republicii Islamice Iran, îmi este deosebit de plăcut să vă adresez calde feli­citări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace, prosperitate şi progres poporului iranian prieten.­­ Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că ra­porturile de strinsă colaborar­e fructuoasă existente intre România şi Iran se vor adinei şi diversifica, în continuare, În toate dome­niile de interes comun, în beneficiul celor două popoare, al poli­ticii de pace, destindere, colaborare şi respect al independenţei naţionale a tuturor popoarelor. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelentelor lor Domnului GASTONE PASOLINI Doamnei MARIA LEA PEDINI Căpitani regenţi ai Republicii San Marino SAN MARINO Vă felicit călduros cu prilejul alegerii dumneavoastră In func­­ţia de căpitani regenţi ai Republicii San Marino şi vă adresez cele mai vii urări de succes, de sănătate şi fericire personală. Transmit poporului sanmarinez prieten urări de bunăstare şi progres. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România SITUAŢIA HIDROLOGICA PE DUNĂRE Din partea Comisiei centrale de apărare Împotriva inundaţi­ilor ni se comunică : Pe sectorul Buziaş-Turnu Măgurele, nive­lurile apelor Dunării sunt in scă­dere cu 30 cm la intrarea în ţară şi cu 8 cm la Turnu Măgurele, fiind staţionare la Zimnicea, în cursul zilei de azi, culminaţia undei de viitură se va produce la Giurgiu, la cota de circa 180 cm, cu 140 cm peste cota de inundaţie. Cotele culminaţiei undei de viitură pe sectorul Giurgiu—Tulcea, recalculate ţi­­nând seama de debitele de apă scăzute ale afluenţilor Dunării din acest sector vor fi: Olteniţa 780 cm pe 1 aprilie, cu 115 cm peste cota de inundaţie ; Călă­raşi 720 cm p­e 2 aprilie, cu 90 cm peste cota de inundaţie ; Cernavodă 710 cm 2/3 aprilie, cu 110 cm peste cota de inun­daţie; Hirşova 735 cm 3/4 aprilie, cu 125 cm peste cota de inunda­ţie ; Brăila 650 cm pe 4 aprilie, cu 40 cm peste cota de inunda­ţie ; Galaţi 610 cm 4/8 aprilie, cu 10 cm peste cota de inundaţie şi Tulcea 445 cm pe 6 aprilie, cu 65 cm peste cota de inundaţie. Pe sectorul Probeta Turnu Se­verin—Turnu Măgurele, deşi ni­velurile au depăşit substanţial co­tele de inundaţie, nu s-au pro­dus avarieri grave ale lucrărilor de apărare datorită măsurilor o­­perative luate de comisiile ju­deţene şi comandamentele loca­le de apărare. Prin munca neo­bosită a oamenilor care au reali­zat diguri locale au mai fost a­­părate suplimentar terenuri agri­cole şi obiective economice. TV PROGRAMUL­­ 16,00 Telex. 16,03 Terasceală. 16,80 Curs de limba germană. 16,00 Pro­fesiunile cincinalului. Constructo­rii la... înălţime (II). 17,15 Lecţia de opinie — anchetă. 17,15 Trage­rea pronoexpres. 18,00 Melodii populare româneşti. 16,25 Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vor­bim. 18,50 1001 de seri. 18,00 Tele­jurnal. 18,25 Actualitatea economi­că. 19,40 Fapte de eroi al muncii şi vieţii socialiste. Lumini din adincuri — reportaj. 20,00 Omul şi sănătatea. Medicamentul, prieten sau duşman? 20,20 Telecinemete­­ca. Ciclul „Mari actori, mari re­gizori" — „Fructele min­ei". Pro­ducţie a studiourilor americane. 22,20 Telejurnal. PROGRAMUL 2 19,00 Telejurnal. 16,25 Buletinul rutier al Capitalei. 18,40 Studio T •Bt. iniţiativa sub semnul eficien­ţei — reportaj. 20,05 „Două inimi intr-un vals". In program: lucrări de Johann Strauss, Victor Duşmă­­nescu, Gherase Dendrino, Emerik­ Kalman, Robert Stolz. 20,35 din ţările socialiste. 20,50 Studioul şla­gărelor. 21,35 Teleenciclopedia (re­luare). 22,20 Telejurnal. MOSCOVA NU CREDE IN LA­CRIMI . Doina (ora 13). PRIN CENUŞA IMPERIULUI ! Eforie (orele 9 , 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15), CASTELUL DIN CARPATI : Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20), GRIVIȚA — (orele 9; 11,15; 13,30 ; 15,45 ; 18 , 20), STUDIO — (orele 10 ; 13 ; 14 ; 16 ; 18 , 20). FEBRA AURULUI : Excelsior (orele 9; ll.IS; IS.SO; 15,45; 18; 20,15) , Melodia (orele 8; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15). PENTRU PRIMA OARA CĂSĂ­TORITĂ : Buzești (orele 15,30; 17,45; 20). CACTUS JACK : Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20), Tomis (orele 8; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) . ȘANTAJ : Arta (orele 8; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 30), Mioriţa (orele 8; 11,15; 13,30); Dacia (orele 9; 11,15; 13,20; 13,43; 18, 20), PAR ŞI IMPAR : Ciuleşti (orele 8; 11; 13,15; 15,30; 17,45; SO), Lira (orele 15,30; 17,45; 30). AM FOST ŞAISPREZECE : Dru­mul Sării (orele 16, 18, 20). OMUL ŞI FIARA : Modern (ore­le 9; 12,15; 16; 19,15); IANCU JIANU ZAPCIUL ; IAN­­CU JIANU HAIDUCUL : Cotro­ceni (orele 15,30; 19), Munca (orele 15; 18,30), JANDARMUL ȘI EXTRATERES­TRII : Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20), Gloria (orele 9; 9;13; 13,30; 15,45; 18, 20). LANCEA DE ARGINT : Flo­reasca (orele 9; 11; 13; 15,30; 11,45; 20), Flamura (orele 9 , 11 ; 13,15 ; 13,30 ; 17,45 ; 20). POARTA DE AUR A INCAŞI­LOR Ferentari (orele 15,30; 17,30; 19,30), CAPCANA MERCENARILOR : Pacea (orele 14,30; 17; 19,30). VIZITA LA DOMICILIU; CA ATOMII marcaţi : Flacăra (orele 14,30 ; 18), s.O.s. TITANIC ; Volga (orele 8; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). PRUNCUL, PETROLUL ȘI AR­DELENII : Viitorul (orele 15,30; 17,30; 19,20). TELEGRAME Excelental Sale Domnului RONALD REAGAN Preşedintei« Statelor Unit« al« America CASA ALBA WASHINGTON D. C. Stimate domnule preşedinte, Am aflat cu vie emoţie de atentatul «avirăit împotriva dum­neavoastră. Exprimind sentimentele de Indignare faţă de acest act con­damnabil, mă bucur să aflu că starea sănătăţii dumneavoastră este bună şi vă doresc deplină Însănătoşire şi grabnică reluare a func­ţiilor dumneavoastră de Înaltă răspundere. Cu cele mai bune urări, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România TEATRE Teatrul Naţional (Sala Jiţcă) : GENEROASA FUNDAŢIE­­■­­ ora 19,30; Teatrul „Lucia sturdza tşu­­landra“ (Sala Studio): JUDECATA IN NOAPTE — ora 19,30; Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru): MICUL INFERN — ora 19,30; (Sala Studio): PLOAIA ŞI ANCHETA­TORUL — ora 18; Teatrul de Co­medie: ZĂPĂCITUL — ora 18,30; Teatrul Foarte Mic: STOP PE AU­TOSTRADA — ora 39; Teatrul Ciu­lești (Sala Majestic): WOYZECK — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu": DULCEA IPOCRIZIE A BĂRBA­TULUI MATUR — ora 19,30; Tea­trul „C. Tanase" (Sala Savoy): BOEMA, SLĂBICIUNEA MEA (concurs) — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă": SFIRLA NĂZDRĂVA­NUL — ora 17 ; Teatrul „Ţăn­dărică" (Sala Victoria) : ILIcA­­NA SÎNZIANA — ora 10; FRAŢII CRIŞ — ora 17; Ansamblul „Rap­sodia Română“: LA FÎNTlNA DO­RULUI -- ora 18,30; Circul „Bucu­reşti“: MONDO CIRC -- Ora 18,30. CINEMA STAR : Sala Mare a Palatului (orele 17; 20,15). DETECTIVUL : Sala mică a Pa­latului (orele 17 ; 20,13). STELE DE IARNA : Cultural (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20), Scala (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,43 ; 18 ; 20,15). ULTIMA ROMANTA DE DRA­GOSTE : Capitol (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Patria (ore­le 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). OMUL ŞI FIARA : Bucureşti (orele 9,15; 12,30; 15,45; 19), Lucea­fărul (orele 8, 0; 14,15; 17,15; 20,15) . CONTRABANDIŞTII DIN RAJ­­GROT : Central (orele 9; 10,45; 12,30; 14,15; 16; 18, 20). ÎNTOARCEREA LUI HORDU­­BAL : Timpuri Noi (orele 9; 11,15; 18,30 ; 15,45 ; 18 , 20). CONFIDENȚE : Favorit (orele 1; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15). PRIMĂVARĂ PENTRU O ORA: Doina (orele 9,15; 11; 12,45; 14,30; 16,15) . După lungul turneu, întreprins în S.U.A. si Venezuela, gimnas­tele românce, in frunte cu mul­tipla campioană olimpică, mon­dială şi europeană Nadia Coma­neci, s-au întors acasă, ieri după-amiază. Ca de obicei in asemenea împrejurări, la Aero­portul Internaţional Otopeni venise multă lume, florile, feli­citările şi urările de bun venit copleşindu-le pe excepţionalele noastre sportive. Fiind, insă, de la.......Scinteia tineretului“. Na­dia ne acordă prioritate absolu­tă, punîndu-ne ea prima Între­bare : * — Au sosit corespondenţele mele din America 7 ' — încă nu, deşi cititorii rubri­cii tale au aşteptat. Probabil, Insă, că scrisorile vor sosi zilele acestea ! — Nu-i nimic, poate e chiar mai bine că n-au sosit la timp! Acum, voi putea scrie in gene­ral, despre intregul turneu. ~ Pină atunci, poate ne spui acum citeva cuvinte... — A fost un turneu lung, obo­sitor, dar cu certitudine se poa­te afirma că echipa României a pășit cu dreptul in noul se­zon. Întreaga noastră formaţie s-a prezentat excepţional, dova­dă fiind aprecierile de care ne-am bucurat pretutindeni. — Vorbeşte-ne despre tine. Au sosit puţine veşti din timpul turneului... — In general, am avut o bună dispoziţie de concurs, dublată de dorinţa de a debuta cit mai bine in anul „Universiadei“ si al „mondialelor“. Am fost primită cu deosebită căldură de toţi spectatorii, m-am bucurat de o presă excelentă. Astfel, trei din­tre marile reviste americane — „Times“, „Newsweek“ si „Sport illustrated“ — mi-au publicat fo­tografia pe copertă, numeroase alte ziare şi reviste au acordat largi spaţii demonstraţiilor noas­tre şi, în general, nivelului con­stant ridicat al şcolii româneşti de gimnastică. — Din cita am auzit, s-a lan­­sat şi un disc... — Intr-adevăr, e vorba de ui­ mic disc, intitulat „Nadia’s theme“, care cuprinde partitura muzicală a exerciţiului la sol pe care l-am prezentat in acest turneu. Poate nu e lipsit de in­teres să amintesc că este vorba de o prelucrare a celebrei noas­tre „Cioch­ini“TM — Care dintre demonstraţii ţi-a plăcut cel mai mult ? — Greu de spus, pentru că în toate ne-am dat silinţa să fim la înălţime, iar publicul a fost la fel de cald pretutindeni. Cred, insă, că demonstraţiile cele mai reuşite au fost la Detroit şi la Washington, dar la fel de neui­tat va rămine şi demonstraţia de la „Madison Situate Garden“, din New York. — Dar iu Venezuela ? — Aici am căzut cu toţii de acord că marea reuşită a consti­tuit-o demonstraţia susţinută intr-o arenă de... coridă ! Pe lingă exerciţiile noastre obiş­nuite, s-a bucurat de mare suc­ces „numărul“ Melittei Kühn, care a prezentat un exerciţiu cu temă de... coridă ! -- Citeva cuvinte şi despre celelalte gimnaste... — Lavinia Agache, mezina echipei noastre, ,­Sucă“ — cum o alintăm noi —, a fost fantas­tică. Dincolo de evoluţiile extraordinare, a avut timp să concureze şi la „Cupa Arseri­­cii“, unde a ocupat locul secund. Rodica Dunca, Dumitriţa Tur­ner, Marilena Vlădărău, Cristina Grigoraş, Ecaterina Szabó, Mi­­haela Stănuleţ, Dorina Ungu­­reanu şi, bineînţeles Emilia Eberle, s-au prezentat ireproşa­bil, smulgind tribunelor ropote de aplauze la scenă deschisă. Concluziile turneului ? — După părerea mea, o ex­celentă etapă de pregătire, o testare exigentă a terţelor îna­intea marilor examene interna­ţionale de anul acesta. Acum, după acest test, in care publicul american — bun cunoscător al gimnasticii —, presa, radioul şi televiziunea ne-au apreciat munca şi valoarea, nu rămine decit să ne reîntoarcem la an­trenamentele noastre obișnuite. Eu personal chiar miine voi fi din nou in sală- Cit sint de obo­sită, n-am timp de relaxare... „Universiada“ bate la ușă— — Citeva cuvinte pentru citi­torii „Se­pteii tineretului“ 7 — Pină la sfirşitul săptăminii — un prim episod din jurnalul meu de călătorie. In exclusivi­tate, ca de obicei ! HORIA ALEXANDRESCU Foto : O. PLECAN Gimnastele noastre s-au întors, ieri, în patrie NADIA COMANECI: „Universiada bate la uşă“ Nadia Comăneci şi Lavinia Agache —• vedetele echipei României in turneul din S.U.A. şi Venezuela — pe Aeroportul Otopeni, la citeva momente după întoarcerea in patrie „Medicina ’81“ — este denu­mirea sub care s-a deschis, marţi, la Bucureşti, la Palatul sporturilor şi culturii, o expozi­ţie internaţională de instalaţii, aparate, instrumente şi produse medicale. Aflată la cea de-a Xll-a ediţie, expoziţia din acest an, organizată de agenţia Pu­blicam în colaborare cu ICE TEHNOIMPORTEXPORT, reu­neşte, alături de România, firme din Anglia, Austria, R.S. Ceho­slovacă, Danemarca, Elveţia, Franţa, R.D. Germană, R.F. Germania, Italia, R.S.F. Iugo­slavia, Olanda, S.U.A., Suedia şi R.P. Ungară. La muzeul satului şi de artă populară din Capitală s-a des­chis, marţi, expoziţia „Unelte de prelucrare a fibrelor animale şi vegetale“. Expoziţia relevă spe­cificul etnic, unitatea şi conti­nuitatea meşteşugului ţesutului, subliniind, totodată, valenţele artistice ale uneltelor gospodă­reşti folosite in acest scop. ORA OFICIALA DE VARĂ Potrivit prevederilor Decretu­lui Consiliului de Stat nr. 190 din 19 mai 1979, privind stabilirea orei oficiale de vară pe terito­riul Republicii Socialiste Româ­nia, Incepind din 5 aprilie, pină pe 27 septembrie — adică inter­valul dintre prima duminică a lunii aprilie și ultima duminică a lunii septembrie — întreaga activitate economico-socială din tara noastră se va coordona după noul orar de vară. Astfel, in noaptea de sîmbătă spre dumi­nică (4 spre 5 aprilie) ora zero va deveni ora 1, acele ceasorni­celor fiind date Înainte cu o oră. Reamintim că adoptarea „orei oficiale de vară“ în tara noastră se înscrie in programul de mă­suri iniţiate pentru economisirea resurselor energetice nationale. Prin creşterea timpului de folo­sire a luminii naturale a zilei, in perioada corespunzătoare a anului trecut, s-a obtinut o re­ducere a puterii in sistemul e­­nergetic naţional la orele de virf cu circa 490 MW, aceasta e­­chivalind cu puterea instalată a două hidrocentrale de mărimea celei de la Bicaz. Totodată, prin reducerea cu o oră a consumu­rilor de iluminat casnic, comer­cial şi industrial s-au economisit peste 200 milioane kWh, energie electrică, pentru care s-ar fi consumat circa 75 000 tone com­bustibil convenţional. In acelaşi timp, experienţa a arătat că noul orar reprezintă un avantaj important şi pentru populaţie care-şi poate valorifica mai efi­cient timpul liber prin acţiuni de recreere şi agrement. în ce priveşte programul unităţilor e­­conomice, comerciale şi institu­ţiilor social-culturale, acesta va rămine neschimbat, iar mersul trenurilor va fi adaptat in noap­tea de sîmbătă spre duminică la noua oră de vară. Priorităţile campaniei de primăvară (Urmare din pag. 1) mon, acestora adăugindu-li-se şi alte forţe. Ion Nohai, conducea tractorul A-1800, cu disc G.D. 6,4, asigurând pregătirea terenului şi insam­intarea a 100 ha de păşune cu lolium multiflorum. Aflăm că prin contribuţia tinerilor, 300 ha păşuni vor rodi mai bogat şi de aceea ei grăbesc întreţinerea şi însăminţarea suprafeţelor pre­luate in proprie răspundere. Este aceasta o frumoasă iniţiativă, a cărei valoare totală se cifrează la 1,8 milioane lei. La rindul lor, mecanizatorii si specialiştii din raza consiliului unic Topraisar realizează zi de zi suprafeţele planificate pen­tru însămânţări de primăvara. După încheierea semănatului la sfecla de zahăr, pe cele 200 ha planificate, formaţiile mecanice au erbicidat şi pregătit patul germinativ pe jumătate din su­prafaţa destinată florii-soarelui. Pe terenul I.A.S. Topraisar, de pildă unde problema furajelor constituie o acută... problemă, se finalizau insămîntările la lucer­­nă (50 ha), lolium (50 ha) şi sfeclă furajeră (100 ha). De la Nicolae Mihai, directorul unităţii, aflăm că deja se află in atenţie cosirea rapiţei, semănată in toamnă pe 250 ha, pentru că şi aici urmează să se cultive floa­­rea,soarelui şi porumb. în ultimele zile, aşa cum am putut consemna in mai multe zone ale judeţului, forţele tinere concentrate la lucrările d© sezon au sporit simţitor. Este acest fapt urmarea acţiunilor declan­şate de comitetele comunale ale U.T.C., de către tinerii satelor cărora li s-au alăturat, duminică tinerii din municipiul Constanţa, respectiv la cooperativele agri­cole Anadalchioi, Albeşti, Năvo­dari, I.A.S. Mangalia şi altele. Este necesar insă ca toate aceste acţiuni să fie generalizate, ra­cordate deplin la urgenţele folo­sirii integrale a fiecărei palm© de pămint. Dacă la Topraisar, de pildă au­ fost cultivate, cu sfe­clă de zahăr sau alte culturi, spaţiile dintre curţi şi şosea, asemănător ar fi trebuit să s© procedeze şi in alte părţi. Insă la Cumpăna acţiunile tinerilor din localitate au caracter formal, iar la Tirguşor, ca si la Mihail Kogălniceanu, dealtfel, Intîl­­neşti Încă pămint necultivat prin curţi sau lingă clădirile institu­ţiilor. Ce mai aşteaptă tinerii de aici­! Tendinţa de a amina lu­crări importante pentru recolta acestui an nu-şi mai are acum justificare. Iată de ce peste tot, pe fiecare palmă de teren, cea mai importantă sarcină a orga­nizaţiilor de tineret este aceea de a concentra toate forţele, pentru ca fiecare zi să marcheze un ritm susţinut la insăminţări, la fiecare dintre lucrările cam­paniei agricole de primăvară Un sistem bine structurat (Urmare din pag. I) mult cu cit li se cere să facă și cercetări experimentala in didactică... — Ce înseamnă să fii un bun cercetător ? Sau, mai exact, ce înseamnă reuşită in cercetarea din domeniul invăţămtntului ? — Pentru a reuşi, cercetătorul trebuie să depăşească multe ob­stacole. în primul rind, trebuie să cunoască perfect practica şcolară şi să înveţe extragerea problemelor reale ale ei, indi­ferent de nivelul lor, formin­­du­-şi, din start, o soluţie pre­zumtivă. Are, apoi, nevoie de o metodologie adecvată de cerce­tare. Dar el nu a fost nicăieri învăţat acest lucru ! Pentru a de­prinde metodologia­­ cercetării experimentale are nevoie de ani mulţi de muncă grea. E vorba de o tehnică specială, de o me­serie, in fond, pe care tinărul cercetător nu prea are unde s-o invete. Pină acum nu s-a edi­tat la noi in tară o metodologie a cercetării experimentale in didactică ! Aşadar, cercetătorul trebuie să înveţe să cercetez© cu adevărat, nu să formuleze nişte fraze despre cercetare. Are nevoie de un sistem de pre­gătire ! Iată încă un lucru care ne lipseşte. Dacă a depăşit şi obstacolul metodologiei, are în faţă interpretarea datelor şi formularea concluziilor şi — in sfirşit — raportul de cercetare înaintat M.E.I. — Să presupunem că cercetă­torul a ajuns in acest stadiu (şi sint destui care ajung). Ce se Intimplă mai departe ?­­— Deşi se stipulează că valo­rificarea cercetării este tot o o­­bligaţie a cercetătorului, el nu mai poate interveni din acest moment. Dacă rezultatele lui conduc spre modificări ale do­cumentelor şcolare, ale manua­lelor, ale planurilor de invăţă­­mint, ale metodelor de predare etc, preluarea şi implementarea acestor rezultate ţin numai si numai de deciziile M.E.I. Or, e nevoie — in primul rind — de un sistem bine structurat de preluare a rezultatelor cercetă­rii pedagogice, in care cercetă­torul să-si afle un anumit loc. în momentul de faţă, această preluare se efectuează acciden­tal, deplasindu-se — de foarte multe ori , rezultatele cerce­tării de la nişte cerinţe de fond la mijloace de invăţămint, ce nu trebuie să apară decit ca simple elemente şi nu ca puncte de plecare. Noi nu trebuie să facem o problemă de moderni­zare a învăţămintului din a contracta diapozitive, ci din a proiecta modele de instruire ! VALORI MORAL-POLITICE ÎNALTELE (Urmare din pag. I) entuziasmul facilitează regle­mentarea conduitelor dinăun­trul trăirilor umane, şi nu printr-un conformism plat. Omenia nu mai apare in aceste condiţii ca simplă etichetă, nu este ataşată pur şi simplu ges­tului moral, ci emană din Chiar încărcătura umană, angajantă a relaţiilor interumane. Căci, alături de integritate morală, omenia include înţelegere su­fletească, respect pentru om, naturaleţe, gratuitate, fond afectiv — elemente prin care etosul se integrează unor ra­porturi de adâncă vibraţie şi apropiere umană. Demnitatea comunistă şi simţul solidari­tăţii depăşesc convenţionalis­mul prin sinceritatea adeziunii la un sistem de valori in care omul este scop suprem, ideal promovat consecvent de prac­tica făuririi societăţii socia­liste multilateral dezvoltate in România. Pentru comunistul de omenie afirmarea umanismului revoluţionar nu este obligaţie exterioară, ci imbold lăuntric, ataşare afectivă faţă de cei­lalţi, reacţie spontană care face evidente bunele intenţii. Omenia presupune ridicarea vieţii morale personale şi co­lective la cote înalte de exi­genţă , nu justificarea tole­rantă a unor acte prin atit de docilul pretext „Oameni sin­temi ci cultivarea minciriei şi demnităţii prin tonicul motiv „sinter­ oameni De aceea, omul nou luptă pentru eradi­carea mentalităţilor retrograde, egoismului şi slăbiciunilor mo­rale, a superficialităţii şi for­malismului. Spaţiul vieţii so­ciale este animat de spiritul prieteniei şi întrajutorării d­e muncă, al dreptăţii şi echităţii comuniste. Astfel, angajarea politică îşi cîştigă profunzimea umanistă şi morală. Meridian • MARŢI a fost efectuată la Canberra tragerea la sorti a campionatului mondial de fotbal pentru juniori ce se va desfăşura anul acesta în­tre 3—18 octombrie in mai multe oraşe australiene. Echi­pa României va juca in gru­pa B (la Brisbane) împreună cu selecţionatele Braziliei, Italiei şi Coreii de Sud. Iată componenţa celorlalte grupe: la Sidney grupa A . S.U.A., Uruguay, Polonia, Qatar ; la Melbourne grupa C . R.P. Germania, Spania, Mexic, Egipt ; la Adelaide, grupa D: Australia, Anglia, Camerun, şi Argentina, ciştigatoarea e­­diţiei precedente. Primele două clasate in fiecare grupă se califică pentru sferturile de finală. • JUCĂTORII NOŞTRI DE TENIS DE MASA îşi conti­nuă pregătirile in vederea campionatelor mondiale pro­gramate intre 14 şi 22 aprilie în oraşul iugoslav Novi Sad. Echipa feminină, care va evo­lua in cadrul competiţiei pen­tru „Cupa Swaythling", are următoarea componenţă: Ma­­ria Alexandru, Eva Ferenezi şi Olga Nemeş. Selecţionaţi masculină, care urmează să fie alcătuită din 4 jucători, n-a fost incă definitivată. Selecţionabilii in număr do­ia : S. Doboşi, S. Crişan, Şt. Moraru­, E. Fio­­rescu, H. Pinte», A. Feher, C. Romanesc©, E. Borea, S. Cauri şi St. Nl­ere«eu vor participa zilele acestea la Odorhei la un nou concurs de verificare. 9 IN CONTINUAREA tur­neului pe care-l întreprinde în U.R.S.S. reprezentativa feminină de volei a Cubei, deţinătoarea titlului mondial, a jucat la Sverdlovsk cu se­lecționata sovietică, in fața căreia a cîștigat cu scorul de 3—2 (15—12, 15—8, 14—16, 16—15, 15—13). MIERCURI I APRILIE 1981 Pe cîţiva quadraţi 0­­Coordonatei© politicii P.C.R.“ este tema simpozionului ce va avea loc la Liceul „Lucreţiu Pătrăşcanu“ din Bacău • La Clubul tineretului din Cugir se prezintă expunerea : „P.C.R. — centrul vital al naţiunii noastre socialiste" . Ti­nerii din Săcele se intilnesc la Clubul „Electroprecizia“ cu vechiul militant comunist Traian Stoicescu, evocind lupta tineretului in perioada ilegalităţii • „Oameni, locuri, amin­tiri" se intitulează ciclul de manifestări politico-educative inaugurat azi la Casa tineretului din Constanţa • La I.C.M. Reşiţa se desfăşoară concursul „File din istoria P.C.R.“ • Uteciştii de la „Armătura“, Zalău, au invitat în mijlocul lor un grup de scriitori clujeni, prilej cu care se va finaliza şi concursul „Lumină, luptă, libertate“ . La minele Godeni şi Coteşti, din judeţul Argeş, tinerii au declarat perioada 1—3 aprilie record in producţie pentru obţinerea supli­mentară a 45 tone cărbune • In toate unităţile auto din Teleorman se desfăşoară faza de masă a concursului „Stă­­pin pe volan“ • Şantiere locale de muncă patriotică se deschid azi la Miercurea Ciuc şi Topliţa . O expunere­­dezbatere, organizată la Drobeta Tr. Severin, pune in aten­ţia activului din marile unităţi economice tema „Rolul secretarului U.T.C. ca vicepreşedinte in C.O.M.“ 9 La Săvi­­neşti este organizată o „zi a elevului practicant“ 9 Comite­tul căminului de nefamilişti „Libertatea“ organizează dezbaterea : „Compartimentul moral şi ţinuta tinerelor fete“ 9 Cea de-a IX-a ediţie a manifestării „Primăvara tine­reţii prahovene“ se deschide joi, la Muzeul judeţean de istorie din Ploieşti . Un spectacol sub emblema „Patria, partidul şi poporul sunt tot ce avem mai bun“ este pre­zentat miine pe scena Casei tineretului din Craiova 9 La Tulcea se desfăşoară faza pe municipiu a concursului „Muncii, tinereţii, frumuseţii“ 9 Ecran-club din Capitală găzduieşte expunerea: „Filmul românesc contemporan — mij­loc de educare a tineretului“ • Cenaclul tineretului din Rm. Vilcea invită la evocarea literară „Octavian Goga — poetul ţărănimii“ . La Baia Mare se întrec cei mai buni alergători la faza pe municipiu a crosului tineretului. PORTRET ÎN ABSENŢĂ Biografia lui Nicolae Teo­dore nu este atit de spec­taculoasă. El însuşi vorbeşte puţin despre sine, dar ne­­uitînd să-ţi atragă atenţia că lucrează de la vîrsta de 16 ani. O muncă pe care a-n­­drăgit-o mai presus de orice. Este electrician auto la Cooperativă „Automeca­­nica“ din Şoseaua Chitila nr. 7. A deprins meseria la cotele înalte ale exigenţei, remarcindu-se de la început ca un tînăr priceput. în­treaga sa activitate stă sub semnul responsabilităţii pen­tru executarea ireproşabilă a tuturor lucrărilor, astfel incit să se asigure deplina siguranţă a autovehiculelor pe drumurile publice. în locul cuvintelor de laudă, amintim faptul că ti­nărul Nicolae Teodore este evidenţiat consecvent pentru bunele realizări in produc­ţie, atît ale sale cit şi ale echipei pe care o conduce, invăţîndu-i mereu pe cei mai tineri in meserie, oferin­­du-le ca cel mai bun argu­ment exemplul său personal. (Nicotină Garici). Fotoalbum „Ghiocei“ de primăvară Foto: GABRIEL LEANCU TEATRU MUNCITORESC Recent, a avut loc la Bis­triţa în seria de manifestări culturale dedicate aniver­sării a 69 de ani de la crearea Partidului, în faţa unui public tinăr şi entuziast, format din elevi şi tineri muncitori de pe platforma industrială, premiera come­diei intr-un act „împotriva singurătăţii“ de Teodor Pa­­rapiru, în interpretarea­ artiş­­tilor amatori ai echipei de teatre a Casei municipale de cultură. Spectacolul şi-a propus să aducă sub lumina reflectoarelor problema de strictă actualitate a înteme­ierii unei familii, consti­tuind o vie dezbatere asupra aspectelor eticii şi echităţii societăţii noastre. Prin calităţile sale, spec­tacolul respectiv se consti­tuie ca o reuşită a artiştilor bistriţeni, slujitori ai Tha­­liei, pe linia constituirii şi la Bistriţa a unei stagiuni teatrale permanente. (­VI. Cristian Miloş). REALIZĂRI STUDENŢEŞTI Precizie şi cali­tate, iată atribu­tele competitivităţii in industria con­structoare de ma­şini. Venind in intimpinarea cerin­ţelor industriei, la catedra Tehnolo­gia construcţiei de maşini din cadrul Institutului poli­tehnic Bucureşti, condusă de prof. dr. ing. Gheorghe Râdulescu, a fost dezvoltată o serie de tehnologii şi echipamente modu­larizate pentru con­trolul calităţii. Por­­nindu-se de la cele 14 brevete de in­venţie ale conf. dr. ing. Aurel Sturzu, in atelierele fa­cultăţii au fost create o serie de dispozitive, la pro­iectarea Unt­­em­ar­­­cindu-se printre alţii studenta Radu Carp, Constantin Curelea, T. Spir­­lea, E. Ialomiteanu. Avantajul aces­tor dispozitive con­stă in creşterea preciziei şi pro­ductivităţii contro­lului cu 70 la sută, in sporirea gradu­lui de universali­tate şi flexibilitate. Totodată, se creea­ză premise ca România să nu mai importe aceste teh­nologii şi să devină chiar exportatoare. Produsele sint li­vrate uzinelor „23 August“ şi „Tim­puri noi“, din Bucureşti, unele dintre ele fac obiectul unei expo­ziţii deschise in corpul atelierului de cercetare al I.P.B. PETRE ILLÉS student Fotó: CLAUDIU GEORGESCU ŞAH­MAT...EMATICA Problema 8. Un paralelipi­ped de lemn are dimensiuni­le de 3 cm, 4 cm şi 5 cm. Se introduce complet paralelipi­pedul în vopsea roşie după care prin tăiere­­ descompu­nem in cubuleţe cu latura de 1 cm. Să se grupeze cubule­­ţele astfel incit in fiecare grupă să se afle cubuleţe cu un acelaşi număr de feţe ro­şii. Cite astfel de grupe se pot forma şi cite cubuleţe sint in fiecare grupă? Soluţie ia problem­­î. Vom începe cu aşezarea monedei de 1 leu, despre car© avem cele mai multe infor­maţii. Nu o vom pune pe mo­neda de 1 leu (condiţia a) şi nu o vom pune nici pe mo­neda de 3 lei (condiţia b). Deci o vom aşeza peste mo­neda de 5 lei. Continuăm cu aşezarea monedei de 5 lei, să zicem. Pe moneda de 5 lei nu o putem aşeza că ei am con­traveni condiţiei a­ Din cele două locuri rămase libere, moneda de 3 lei şi moneda de 1 leu o vom aşeza pe mo­neda de 3 lei, câci, dacă am aşeza-o pe moneda de 1 leu, ultima monedă de 3 lei n-ar mai avea loc liber pentru a-a­şezarea ei, deoarece singurul loc liber ar fi moneda de a­­ceeaşi valoare cu ea. Deci moneda de 5 lei va fi aşezată pe moneda de 1 leu. Moneda de 1 leu o vom aşeza pe sin­gurul loc rămas liber şi care, dealtfel, nu contravine nici­­uneia din condiţii, pe mone­da de 3 lei. prof. ŞTEFAN FATULESCU ■ 1 aprilie văzut de MIHAI MATEI Rubrică realizată de : VASILE RAVESCU

Next