Scînteia Tineretului, aprilie 1981 (Anul 37, nr. 9906-9931)
1981-04-01 / nr. 9906
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 Excelenţei Sale Domnului ABOLHASSAN BANISADR Preşedintele Republicii Islamice Iran TEHERAN Cu prilejul celei de-a doua aniversări a proclamării Republicii Islamice Iran, îmi este deosebit de plăcut să vă adresez calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace, prosperitate şi progres poporului iranian prieten. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că raporturile de strinsă colaborare fructuoasă existente intre România şi Iran se vor adinei şi diversifica, în continuare, În toate domeniile de interes comun, în beneficiul celor două popoare, al politicii de pace, destindere, colaborare şi respect al independenţei naţionale a tuturor popoarelor. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelentelor lor Domnului GASTONE PASOLINI Doamnei MARIA LEA PEDINI Căpitani regenţi ai Republicii San Marino SAN MARINO Vă felicit călduros cu prilejul alegerii dumneavoastră In funcţia de căpitani regenţi ai Republicii San Marino şi vă adresez cele mai vii urări de succes, de sănătate şi fericire personală. Transmit poporului sanmarinez prieten urări de bunăstare şi progres. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România SITUAŢIA HIDROLOGICA PE DUNĂRE Din partea Comisiei centrale de apărare Împotriva inundaţiilor ni se comunică : Pe sectorul Buziaş-Turnu Măgurele, nivelurile apelor Dunării sunt in scădere cu 30 cm la intrarea în ţară şi cu 8 cm la Turnu Măgurele, fiind staţionare la Zimnicea, în cursul zilei de azi, culminaţia undei de viitură se va produce la Giurgiu, la cota de circa 180 cm, cu 140 cm peste cota de inundaţie. Cotele culminaţiei undei de viitură pe sectorul Giurgiu—Tulcea, recalculate ţinând seama de debitele de apă scăzute ale afluenţilor Dunării din acest sector vor fi: Olteniţa 780 cm pe 1 aprilie, cu 115 cm peste cota de inundaţie ; Călăraşi 720 cm pe 2 aprilie, cu 90 cm peste cota de inundaţie ; Cernavodă 710 cm 2/3 aprilie, cu 110 cm peste cota de inundaţie; Hirşova 735 cm 3/4 aprilie, cu 125 cm peste cota de inundaţie ; Brăila 650 cm pe 4 aprilie, cu 40 cm peste cota de inundaţie ; Galaţi 610 cm 4/8 aprilie, cu 10 cm peste cota de inundaţie şi Tulcea 445 cm pe 6 aprilie, cu 65 cm peste cota de inundaţie. Pe sectorul Probeta Turnu Severin—Turnu Măgurele, deşi nivelurile au depăşit substanţial cotele de inundaţie, nu s-au produs avarieri grave ale lucrărilor de apărare datorită măsurilor operative luate de comisiile judeţene şi comandamentele locale de apărare. Prin munca neobosită a oamenilor care au realizat diguri locale au mai fost apărate suplimentar terenuri agricole şi obiective economice. TV PROGRAMUL 16,00 Telex. 16,03 Terasceală. 16,80 Curs de limba germană. 16,00 Profesiunile cincinalului. Constructorii la... înălţime (II). 17,15 Lecţia de opinie — anchetă. 17,15 Tragerea pronoexpres. 18,00 Melodii populare româneşti. 16,25 Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim. 18,50 1001 de seri. 18,00 Telejurnal. 18,25 Actualitatea economică. 19,40 Fapte de eroi al muncii şi vieţii socialiste. Lumini din adincuri — reportaj. 20,00 Omul şi sănătatea. Medicamentul, prieten sau duşman? 20,20 Telecinemeteca. Ciclul „Mari actori, mari regizori" — „Fructele minei". Producţie a studiourilor americane. 22,20 Telejurnal. PROGRAMUL 2 19,00 Telejurnal. 16,25 Buletinul rutier al Capitalei. 18,40 Studio T •Bt. iniţiativa sub semnul eficienţei — reportaj. 20,05 „Două inimi intr-un vals". In program: lucrări de Johann Strauss, Victor Duşmănescu, Gherase Dendrino, Emerik Kalman, Robert Stolz. 20,35 din ţările socialiste. 20,50 Studioul şlagărelor. 21,35 Teleenciclopedia (reluare). 22,20 Telejurnal. MOSCOVA NU CREDE IN LACRIMI . Doina (ora 13). PRIN CENUŞA IMPERIULUI ! Eforie (orele 9 , 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15), CASTELUL DIN CARPATI : Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20), GRIVIȚA — (orele 9; 11,15; 13,30 ; 15,45 ; 18 , 20), STUDIO — (orele 10 ; 13 ; 14 ; 16 ; 18 , 20). FEBRA AURULUI : Excelsior (orele 9; ll.IS; IS.SO; 15,45; 18; 20,15) , Melodia (orele 8; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15). PENTRU PRIMA OARA CĂSĂTORITĂ : Buzești (orele 15,30; 17,45; 20). CACTUS JACK : Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20), Tomis (orele 8; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) . ȘANTAJ : Arta (orele 8; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 30), Mioriţa (orele 8; 11,15; 13,30); Dacia (orele 9; 11,15; 13,20; 13,43; 18, 20), PAR ŞI IMPAR : Ciuleşti (orele 8; 11; 13,15; 15,30; 17,45; SO), Lira (orele 15,30; 17,45; 30). AM FOST ŞAISPREZECE : Drumul Sării (orele 16, 18, 20). OMUL ŞI FIARA : Modern (orele 9; 12,15; 16; 19,15); IANCU JIANU ZAPCIUL ; IANCU JIANU HAIDUCUL : Cotroceni (orele 15,30; 19), Munca (orele 15; 18,30), JANDARMUL ȘI EXTRATERESTRII : Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20), Gloria (orele 9; 9;13; 13,30; 15,45; 18, 20). LANCEA DE ARGINT : Floreasca (orele 9; 11; 13; 15,30; 11,45; 20), Flamura (orele 9 , 11 ; 13,15 ; 13,30 ; 17,45 ; 20). POARTA DE AUR A INCAŞILOR Ferentari (orele 15,30; 17,30; 19,30), CAPCANA MERCENARILOR : Pacea (orele 14,30; 17; 19,30). VIZITA LA DOMICILIU; CA ATOMII marcaţi : Flacăra (orele 14,30 ; 18), s.O.s. TITANIC ; Volga (orele 8; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). PRUNCUL, PETROLUL ȘI ARDELENII : Viitorul (orele 15,30; 17,30; 19,20). TELEGRAME Excelental Sale Domnului RONALD REAGAN Preşedintei« Statelor Unit« al« America CASA ALBA WASHINGTON D. C. Stimate domnule preşedinte, Am aflat cu vie emoţie de atentatul «avirăit împotriva dumneavoastră. Exprimind sentimentele de Indignare faţă de acest act condamnabil, mă bucur să aflu că starea sănătăţii dumneavoastră este bună şi vă doresc deplină Însănătoşire şi grabnică reluare a funcţiilor dumneavoastră de Înaltă răspundere. Cu cele mai bune urări, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România TEATRE Teatrul Naţional (Sala Jiţcă) : GENEROASA FUNDAŢIE■ ora 19,30; Teatrul „Lucia sturdza tşulandra“ (Sala Studio): JUDECATA IN NOAPTE — ora 19,30; Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru): MICUL INFERN — ora 19,30; (Sala Studio): PLOAIA ŞI ANCHETATORUL — ora 18; Teatrul de Comedie: ZĂPĂCITUL — ora 18,30; Teatrul Foarte Mic: STOP PE AUTOSTRADA — ora 39; Teatrul Ciulești (Sala Majestic): WOYZECK — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu": DULCEA IPOCRIZIE A BĂRBATULUI MATUR — ora 19,30; Teatrul „C. Tanase" (Sala Savoy): BOEMA, SLĂBICIUNEA MEA (concurs) — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă": SFIRLA NĂZDRĂVANUL — ora 17 ; Teatrul „Ţăndărică" (Sala Victoria) : ILIcANA SÎNZIANA — ora 10; FRAŢII CRIŞ — ora 17; Ansamblul „Rapsodia Română“: LA FÎNTlNA DORULUI -- ora 18,30; Circul „Bucureşti“: MONDO CIRC -- Ora 18,30. CINEMA STAR : Sala Mare a Palatului (orele 17; 20,15). DETECTIVUL : Sala mică a Palatului (orele 17 ; 20,13). STELE DE IARNA : Cultural (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20), Scala (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,43 ; 18 ; 20,15). ULTIMA ROMANTA DE DRAGOSTE : Capitol (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Patria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). OMUL ŞI FIARA : Bucureşti (orele 9,15; 12,30; 15,45; 19), Luceafărul (orele 8, 0; 14,15; 17,15; 20,15) . CONTRABANDIŞTII DIN RAJGROT : Central (orele 9; 10,45; 12,30; 14,15; 16; 18, 20). ÎNTOARCEREA LUI HORDUBAL : Timpuri Noi (orele 9; 11,15; 18,30 ; 15,45 ; 18 , 20). CONFIDENȚE : Favorit (orele 1; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15). PRIMĂVARĂ PENTRU O ORA: Doina (orele 9,15; 11; 12,45; 14,30; 16,15) . După lungul turneu, întreprins în S.U.A. si Venezuela, gimnastele românce, in frunte cu multipla campioană olimpică, mondială şi europeană Nadia Comaneci, s-au întors acasă, ieri după-amiază. Ca de obicei in asemenea împrejurări, la Aeroportul Internaţional Otopeni venise multă lume, florile, felicitările şi urările de bun venit copleşindu-le pe excepţionalele noastre sportive. Fiind, insă, de la.......Scinteia tineretului“. Nadia ne acordă prioritate absolută, punîndu-ne ea prima Întrebare : * — Au sosit corespondenţele mele din America 7 ' — încă nu, deşi cititorii rubricii tale au aşteptat. Probabil, Insă, că scrisorile vor sosi zilele acestea ! — Nu-i nimic, poate e chiar mai bine că n-au sosit la timp! Acum, voi putea scrie in general, despre intregul turneu. ~ Pină atunci, poate ne spui acum citeva cuvinte... — A fost un turneu lung, obositor, dar cu certitudine se poate afirma că echipa României a pășit cu dreptul in noul sezon. Întreaga noastră formaţie s-a prezentat excepţional, dovadă fiind aprecierile de care ne-am bucurat pretutindeni. — Vorbeşte-ne despre tine. Au sosit puţine veşti din timpul turneului... — In general, am avut o bună dispoziţie de concurs, dublată de dorinţa de a debuta cit mai bine in anul „Universiadei“ si al „mondialelor“. Am fost primită cu deosebită căldură de toţi spectatorii, m-am bucurat de o presă excelentă. Astfel, trei dintre marile reviste americane — „Times“, „Newsweek“ si „Sport illustrated“ — mi-au publicat fotografia pe copertă, numeroase alte ziare şi reviste au acordat largi spaţii demonstraţiilor noastre şi, în general, nivelului constant ridicat al şcolii româneşti de gimnastică. — Din cita am auzit, s-a lansat şi un disc... — Intr-adevăr, e vorba de ui mic disc, intitulat „Nadia’s theme“, care cuprinde partitura muzicală a exerciţiului la sol pe care l-am prezentat in acest turneu. Poate nu e lipsit de interes să amintesc că este vorba de o prelucrare a celebrei noastre „Ciochini“TM — Care dintre demonstraţii ţi-a plăcut cel mai mult ? — Greu de spus, pentru că în toate ne-am dat silinţa să fim la înălţime, iar publicul a fost la fel de cald pretutindeni. Cred, insă, că demonstraţiile cele mai reuşite au fost la Detroit şi la Washington, dar la fel de neuitat va rămine şi demonstraţia de la „Madison Situate Garden“, din New York. — Dar iu Venezuela ? — Aici am căzut cu toţii de acord că marea reuşită a constituit-o demonstraţia susţinută intr-o arenă de... coridă ! Pe lingă exerciţiile noastre obişnuite, s-a bucurat de mare succes „numărul“ Melittei Kühn, care a prezentat un exerciţiu cu temă de... coridă ! -- Citeva cuvinte şi despre celelalte gimnaste... — Lavinia Agache, mezina echipei noastre, ,Sucă“ — cum o alintăm noi —, a fost fantastică. Dincolo de evoluţiile extraordinare, a avut timp să concureze şi la „Cupa Arsericii“, unde a ocupat locul secund. Rodica Dunca, Dumitriţa Turner, Marilena Vlădărău, Cristina Grigoraş, Ecaterina Szabó, Mihaela Stănuleţ, Dorina Ungureanu şi, bineînţeles Emilia Eberle, s-au prezentat ireproşabil, smulgind tribunelor ropote de aplauze la scenă deschisă. Concluziile turneului ? — După părerea mea, o excelentă etapă de pregătire, o testare exigentă a terţelor înaintea marilor examene internaţionale de anul acesta. Acum, după acest test, in care publicul american — bun cunoscător al gimnasticii —, presa, radioul şi televiziunea ne-au apreciat munca şi valoarea, nu rămine decit să ne reîntoarcem la antrenamentele noastre obișnuite. Eu personal chiar miine voi fi din nou in sală- Cit sint de obosită, n-am timp de relaxare... „Universiada“ bate la ușă— — Citeva cuvinte pentru cititorii „Septeii tineretului“ 7 — Pină la sfirşitul săptăminii — un prim episod din jurnalul meu de călătorie. In exclusivitate, ca de obicei ! HORIA ALEXANDRESCU Foto : O. PLECAN Gimnastele noastre s-au întors, ieri, în patrie NADIA COMANECI: „Universiada bate la uşă“ Nadia Comăneci şi Lavinia Agache —• vedetele echipei României in turneul din S.U.A. şi Venezuela — pe Aeroportul Otopeni, la citeva momente după întoarcerea in patrie „Medicina ’81“ — este denumirea sub care s-a deschis, marţi, la Bucureşti, la Palatul sporturilor şi culturii, o expoziţie internaţională de instalaţii, aparate, instrumente şi produse medicale. Aflată la cea de-a Xll-a ediţie, expoziţia din acest an, organizată de agenţia Publicam în colaborare cu ICE TEHNOIMPORTEXPORT, reuneşte, alături de România, firme din Anglia, Austria, R.S. Cehoslovacă, Danemarca, Elveţia, Franţa, R.D. Germană, R.F. Germania, Italia, R.S.F. Iugoslavia, Olanda, S.U.A., Suedia şi R.P. Ungară. La muzeul satului şi de artă populară din Capitală s-a deschis, marţi, expoziţia „Unelte de prelucrare a fibrelor animale şi vegetale“. Expoziţia relevă specificul etnic, unitatea şi continuitatea meşteşugului ţesutului, subliniind, totodată, valenţele artistice ale uneltelor gospodăreşti folosite in acest scop. ORA OFICIALA DE VARĂ Potrivit prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 190 din 19 mai 1979, privind stabilirea orei oficiale de vară pe teritoriul Republicii Socialiste România, Incepind din 5 aprilie, pină pe 27 septembrie — adică intervalul dintre prima duminică a lunii aprilie și ultima duminică a lunii septembrie — întreaga activitate economico-socială din tara noastră se va coordona după noul orar de vară. Astfel, in noaptea de sîmbătă spre duminică (4 spre 5 aprilie) ora zero va deveni ora 1, acele ceasornicelor fiind date Înainte cu o oră. Reamintim că adoptarea „orei oficiale de vară“ în tara noastră se înscrie in programul de măsuri iniţiate pentru economisirea resurselor energetice nationale. Prin creşterea timpului de folosire a luminii naturale a zilei, in perioada corespunzătoare a anului trecut, s-a obtinut o reducere a puterii in sistemul energetic naţional la orele de virf cu circa 490 MW, aceasta echivalind cu puterea instalată a două hidrocentrale de mărimea celei de la Bicaz. Totodată, prin reducerea cu o oră a consumurilor de iluminat casnic, comercial şi industrial s-au economisit peste 200 milioane kWh, energie electrică, pentru care s-ar fi consumat circa 75 000 tone combustibil convenţional. In acelaşi timp, experienţa a arătat că noul orar reprezintă un avantaj important şi pentru populaţie care-şi poate valorifica mai eficient timpul liber prin acţiuni de recreere şi agrement. în ce priveşte programul unităţilor economice, comerciale şi instituţiilor social-culturale, acesta va rămine neschimbat, iar mersul trenurilor va fi adaptat in noaptea de sîmbătă spre duminică la noua oră de vară. Priorităţile campaniei de primăvară (Urmare din pag. 1) mon, acestora adăugindu-li-se şi alte forţe. Ion Nohai, conducea tractorul A-1800, cu disc G.D. 6,4, asigurând pregătirea terenului şi insamintarea a 100 ha de păşune cu lolium multiflorum. Aflăm că prin contribuţia tinerilor, 300 ha păşuni vor rodi mai bogat şi de aceea ei grăbesc întreţinerea şi însăminţarea suprafeţelor preluate in proprie răspundere. Este aceasta o frumoasă iniţiativă, a cărei valoare totală se cifrează la 1,8 milioane lei. La rindul lor, mecanizatorii si specialiştii din raza consiliului unic Topraisar realizează zi de zi suprafeţele planificate pentru însămânţări de primăvara. După încheierea semănatului la sfecla de zahăr, pe cele 200 ha planificate, formaţiile mecanice au erbicidat şi pregătit patul germinativ pe jumătate din suprafaţa destinată florii-soarelui. Pe terenul I.A.S. Topraisar, de pildă unde problema furajelor constituie o acută... problemă, se finalizau insămîntările la lucernă (50 ha), lolium (50 ha) şi sfeclă furajeră (100 ha). De la Nicolae Mihai, directorul unităţii, aflăm că deja se află in atenţie cosirea rapiţei, semănată in toamnă pe 250 ha, pentru că şi aici urmează să se cultive floarea,soarelui şi porumb. în ultimele zile, aşa cum am putut consemna in mai multe zone ale judeţului, forţele tinere concentrate la lucrările d© sezon au sporit simţitor. Este acest fapt urmarea acţiunilor declanşate de comitetele comunale ale U.T.C., de către tinerii satelor cărora li s-au alăturat, duminică tinerii din municipiul Constanţa, respectiv la cooperativele agricole Anadalchioi, Albeşti, Năvodari, I.A.S. Mangalia şi altele. Este necesar insă ca toate aceste acţiuni să fie generalizate, racordate deplin la urgenţele folosirii integrale a fiecărei palm© de pămint. Dacă la Topraisar, de pildă au fost cultivate, cu sfeclă de zahăr sau alte culturi, spaţiile dintre curţi şi şosea, asemănător ar fi trebuit să s© procedeze şi in alte părţi. Insă la Cumpăna acţiunile tinerilor din localitate au caracter formal, iar la Tirguşor, ca si la Mihail Kogălniceanu, dealtfel, Intîlneşti Încă pămint necultivat prin curţi sau lingă clădirile instituţiilor. Ce mai aşteaptă tinerii de aici! Tendinţa de a amina lucrări importante pentru recolta acestui an nu-şi mai are acum justificare. Iată de ce peste tot, pe fiecare palmă de teren, cea mai importantă sarcină a organizaţiilor de tineret este aceea de a concentra toate forţele, pentru ca fiecare zi să marcheze un ritm susţinut la insăminţări, la fiecare dintre lucrările campaniei agricole de primăvară Un sistem bine structurat (Urmare din pag. I) mult cu cit li se cere să facă și cercetări experimentala in didactică... — Ce înseamnă să fii un bun cercetător ? Sau, mai exact, ce înseamnă reuşită in cercetarea din domeniul invăţămtntului ? — Pentru a reuşi, cercetătorul trebuie să depăşească multe obstacole. în primul rind, trebuie să cunoască perfect practica şcolară şi să înveţe extragerea problemelor reale ale ei, indiferent de nivelul lor, formindu-şi, din start, o soluţie prezumtivă. Are, apoi, nevoie de o metodologie adecvată de cercetare. Dar el nu a fost nicăieri învăţat acest lucru ! Pentru a deprinde metodologia cercetării experimentale are nevoie de ani mulţi de muncă grea. E vorba de o tehnică specială, de o meserie, in fond, pe care tinărul cercetător nu prea are unde s-o invete. Pină acum nu s-a editat la noi in tară o metodologie a cercetării experimentale in didactică ! Aşadar, cercetătorul trebuie să înveţe să cercetez© cu adevărat, nu să formuleze nişte fraze despre cercetare. Are nevoie de un sistem de pregătire ! Iată încă un lucru care ne lipseşte. Dacă a depăşit şi obstacolul metodologiei, are în faţă interpretarea datelor şi formularea concluziilor şi — in sfirşit — raportul de cercetare înaintat M.E.I. — Să presupunem că cercetătorul a ajuns in acest stadiu (şi sint destui care ajung). Ce se Intimplă mai departe ?— Deşi se stipulează că valorificarea cercetării este tot o obligaţie a cercetătorului, el nu mai poate interveni din acest moment. Dacă rezultatele lui conduc spre modificări ale documentelor şcolare, ale manualelor, ale planurilor de invăţămint, ale metodelor de predare etc, preluarea şi implementarea acestor rezultate ţin numai si numai de deciziile M.E.I. Or, e nevoie — in primul rind — de un sistem bine structurat de preluare a rezultatelor cercetării pedagogice, in care cercetătorul să-si afle un anumit loc. în momentul de faţă, această preluare se efectuează accidental, deplasindu-se — de foarte multe ori , rezultatele cercetării de la nişte cerinţe de fond la mijloace de invăţămint, ce nu trebuie să apară decit ca simple elemente şi nu ca puncte de plecare. Noi nu trebuie să facem o problemă de modernizare a învăţămintului din a contracta diapozitive, ci din a proiecta modele de instruire ! VALORI MORAL-POLITICE ÎNALTELE (Urmare din pag. I) entuziasmul facilitează reglementarea conduitelor dinăuntrul trăirilor umane, şi nu printr-un conformism plat. Omenia nu mai apare in aceste condiţii ca simplă etichetă, nu este ataşată pur şi simplu gestului moral, ci emană din Chiar încărcătura umană, angajantă a relaţiilor interumane. Căci, alături de integritate morală, omenia include înţelegere sufletească, respect pentru om, naturaleţe, gratuitate, fond afectiv — elemente prin care etosul se integrează unor raporturi de adâncă vibraţie şi apropiere umană. Demnitatea comunistă şi simţul solidarităţii depăşesc convenţionalismul prin sinceritatea adeziunii la un sistem de valori in care omul este scop suprem, ideal promovat consecvent de practica făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. Pentru comunistul de omenie afirmarea umanismului revoluţionar nu este obligaţie exterioară, ci imbold lăuntric, ataşare afectivă faţă de ceilalţi, reacţie spontană care face evidente bunele intenţii. Omenia presupune ridicarea vieţii morale personale şi colective la cote înalte de exigenţă , nu justificarea tolerantă a unor acte prin atit de docilul pretext „Oameni sintemi ci cultivarea minciriei şi demnităţii prin tonicul motiv „sinter oameni De aceea, omul nou luptă pentru eradicarea mentalităţilor retrograde, egoismului şi slăbiciunilor morale, a superficialităţii şi formalismului. Spaţiul vieţii sociale este animat de spiritul prieteniei şi întrajutorării de muncă, al dreptăţii şi echităţii comuniste. Astfel, angajarea politică îşi cîştigă profunzimea umanistă şi morală. Meridian • MARŢI a fost efectuată la Canberra tragerea la sorti a campionatului mondial de fotbal pentru juniori ce se va desfăşura anul acesta între 3—18 octombrie in mai multe oraşe australiene. Echipa României va juca in grupa B (la Brisbane) împreună cu selecţionatele Braziliei, Italiei şi Coreii de Sud. Iată componenţa celorlalte grupe: la Sidney grupa A . S.U.A., Uruguay, Polonia, Qatar ; la Melbourne grupa C . R.P. Germania, Spania, Mexic, Egipt ; la Adelaide, grupa D: Australia, Anglia, Camerun, şi Argentina, ciştigatoarea ediţiei precedente. Primele două clasate in fiecare grupă se califică pentru sferturile de finală. • JUCĂTORII NOŞTRI DE TENIS DE MASA îşi continuă pregătirile in vederea campionatelor mondiale programate intre 14 şi 22 aprilie în oraşul iugoslav Novi Sad. Echipa feminină, care va evolua in cadrul competiţiei pentru „Cupa Swaythling", are următoarea componenţă: Maria Alexandru, Eva Ferenezi şi Olga Nemeş. Selecţionaţi masculină, care urmează să fie alcătuită din 4 jucători, n-a fost incă definitivată. Selecţionabilii in număr doia : S. Doboşi, S. Crişan, Şt. Moraru, E. Fiorescu, H. Pinte», A. Feher, C. Romanesc©, E. Borea, S. Cauri şi St. Nlere«eu vor participa zilele acestea la Odorhei la un nou concurs de verificare. 9 IN CONTINUAREA turneului pe care-l întreprinde în U.R.S.S. reprezentativa feminină de volei a Cubei, deţinătoarea titlului mondial, a jucat la Sverdlovsk cu selecționata sovietică, in fața căreia a cîștigat cu scorul de 3—2 (15—12, 15—8, 14—16, 16—15, 15—13). MIERCURI I APRILIE 1981 Pe cîţiva quadraţi 0Coordonatei© politicii P.C.R.“ este tema simpozionului ce va avea loc la Liceul „Lucreţiu Pătrăşcanu“ din Bacău • La Clubul tineretului din Cugir se prezintă expunerea : „P.C.R. — centrul vital al naţiunii noastre socialiste" . Tinerii din Săcele se intilnesc la Clubul „Electroprecizia“ cu vechiul militant comunist Traian Stoicescu, evocind lupta tineretului in perioada ilegalităţii • „Oameni, locuri, amintiri" se intitulează ciclul de manifestări politico-educative inaugurat azi la Casa tineretului din Constanţa • La I.C.M. Reşiţa se desfăşoară concursul „File din istoria P.C.R.“ • Uteciştii de la „Armătura“, Zalău, au invitat în mijlocul lor un grup de scriitori clujeni, prilej cu care se va finaliza şi concursul „Lumină, luptă, libertate“ . La minele Godeni şi Coteşti, din judeţul Argeş, tinerii au declarat perioada 1—3 aprilie record in producţie pentru obţinerea suplimentară a 45 tone cărbune • In toate unităţile auto din Teleorman se desfăşoară faza de masă a concursului „Stăpin pe volan“ • Şantiere locale de muncă patriotică se deschid azi la Miercurea Ciuc şi Topliţa . O expuneredezbatere, organizată la Drobeta Tr. Severin, pune in atenţia activului din marile unităţi economice tema „Rolul secretarului U.T.C. ca vicepreşedinte in C.O.M.“ 9 La Săvineşti este organizată o „zi a elevului practicant“ 9 Comitetul căminului de nefamilişti „Libertatea“ organizează dezbaterea : „Compartimentul moral şi ţinuta tinerelor fete“ 9 Cea de-a IX-a ediţie a manifestării „Primăvara tinereţii prahovene“ se deschide joi, la Muzeul judeţean de istorie din Ploieşti . Un spectacol sub emblema „Patria, partidul şi poporul sunt tot ce avem mai bun“ este prezentat miine pe scena Casei tineretului din Craiova 9 La Tulcea se desfăşoară faza pe municipiu a concursului „Muncii, tinereţii, frumuseţii“ 9 Ecran-club din Capitală găzduieşte expunerea: „Filmul românesc contemporan — mijloc de educare a tineretului“ • Cenaclul tineretului din Rm. Vilcea invită la evocarea literară „Octavian Goga — poetul ţărănimii“ . La Baia Mare se întrec cei mai buni alergători la faza pe municipiu a crosului tineretului. PORTRET ÎN ABSENŢĂ Biografia lui Nicolae Teodore nu este atit de spectaculoasă. El însuşi vorbeşte puţin despre sine, dar neuitînd să-ţi atragă atenţia că lucrează de la vîrsta de 16 ani. O muncă pe care a-ndrăgit-o mai presus de orice. Este electrician auto la Cooperativă „Automecanica“ din Şoseaua Chitila nr. 7. A deprins meseria la cotele înalte ale exigenţei, remarcindu-se de la început ca un tînăr priceput. întreaga sa activitate stă sub semnul responsabilităţii pentru executarea ireproşabilă a tuturor lucrărilor, astfel incit să se asigure deplina siguranţă a autovehiculelor pe drumurile publice. în locul cuvintelor de laudă, amintim faptul că tinărul Nicolae Teodore este evidenţiat consecvent pentru bunele realizări in producţie, atît ale sale cit şi ale echipei pe care o conduce, invăţîndu-i mereu pe cei mai tineri in meserie, oferindu-le ca cel mai bun argument exemplul său personal. (Nicotină Garici). Fotoalbum „Ghiocei“ de primăvară Foto: GABRIEL LEANCU TEATRU MUNCITORESC Recent, a avut loc la Bistriţa în seria de manifestări culturale dedicate aniversării a 69 de ani de la crearea Partidului, în faţa unui public tinăr şi entuziast, format din elevi şi tineri muncitori de pe platforma industrială, premiera comediei intr-un act „împotriva singurătăţii“ de Teodor Parapiru, în interpretarea artiştilor amatori ai echipei de teatre a Casei municipale de cultură. Spectacolul şi-a propus să aducă sub lumina reflectoarelor problema de strictă actualitate a întemeierii unei familii, constituind o vie dezbatere asupra aspectelor eticii şi echităţii societăţii noastre. Prin calităţile sale, spectacolul respectiv se constituie ca o reuşită a artiştilor bistriţeni, slujitori ai Thaliei, pe linia constituirii şi la Bistriţa a unei stagiuni teatrale permanente. (VI. Cristian Miloş). REALIZĂRI STUDENŢEŞTI Precizie şi calitate, iată atributele competitivităţii in industria constructoare de maşini. Venind in intimpinarea cerinţelor industriei, la catedra Tehnologia construcţiei de maşini din cadrul Institutului politehnic Bucureşti, condusă de prof. dr. ing. Gheorghe Râdulescu, a fost dezvoltată o serie de tehnologii şi echipamente modularizate pentru controlul calităţii. Pornindu-se de la cele 14 brevete de invenţie ale conf. dr. ing. Aurel Sturzu, in atelierele facultăţii au fost create o serie de dispozitive, la proiectarea Untemarcindu-se printre alţii studenta Radu Carp, Constantin Curelea, T. Spirlea, E. Ialomiteanu. Avantajul acestor dispozitive constă in creşterea preciziei şi productivităţii controlului cu 70 la sută, in sporirea gradului de universalitate şi flexibilitate. Totodată, se creează premise ca România să nu mai importe aceste tehnologii şi să devină chiar exportatoare. Produsele sint livrate uzinelor „23 August“ şi „Timpuri noi“, din Bucureşti, unele dintre ele fac obiectul unei expoziţii deschise in corpul atelierului de cercetare al I.P.B. PETRE ILLÉS student Fotó: CLAUDIU GEORGESCU ŞAHMAT...EMATICA Problema 8. Un paralelipiped de lemn are dimensiunile de 3 cm, 4 cm şi 5 cm. Se introduce complet paralelipipedul în vopsea roşie după care prin tăiere descompunem in cubuleţe cu latura de 1 cm. Să se grupeze cubuleţele astfel incit in fiecare grupă să se afle cubuleţe cu un acelaşi număr de feţe roşii. Cite astfel de grupe se pot forma şi cite cubuleţe sint in fiecare grupă? Soluţie ia problemî. Vom începe cu aşezarea monedei de 1 leu, despre car© avem cele mai multe informaţii. Nu o vom pune pe moneda de 1 leu (condiţia a) şi nu o vom pune nici pe moneda de 3 lei (condiţia b). Deci o vom aşeza peste moneda de 5 lei. Continuăm cu aşezarea monedei de 5 lei, să zicem. Pe moneda de 5 lei nu o putem aşeza că ei am contraveni condiţiei a Din cele două locuri rămase libere, moneda de 3 lei şi moneda de 1 leu o vom aşeza pe moneda de 3 lei, câci, dacă am aşeza-o pe moneda de 1 leu, ultima monedă de 3 lei n-ar mai avea loc liber pentru a-aşezarea ei, deoarece singurul loc liber ar fi moneda de aceeaşi valoare cu ea. Deci moneda de 5 lei va fi aşezată pe moneda de 1 leu. Moneda de 1 leu o vom aşeza pe singurul loc rămas liber şi care, dealtfel, nu contravine niciuneia din condiţii, pe moneda de 3 lei. prof. ŞTEFAN FATULESCU ■ 1 aprilie văzut de MIHAI MATEI Rubrică realizată de : VASILE RAVESCU