Scînteia Tineretului, mai 1981 (Anul 37, nr. 9932-9956)
1981-05-01 / nr. 9932
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXVII, SERIA II, Nr. 9 932 6 PAGINI 30 BANI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST TRAIASCA 1 MAI — MUNCII! VINERI 1 MAI 1981 în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, ieri a avut loc Adunarea populară din Capitală consacrată zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, joi după-amiază, la adunarea populară din Capitală consacrată zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Sărbătorim, în acest an, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni în atmosfera de puternică efervescenţă creatoare în care aniversăm 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnătate istorică în viaţa clasei noastre muncitoare, moment inconfundabil în lupta pentru dreptate şi libertate socială şi naţională, partidul nostru afirmindu-se de-a lungul întregii sale existenţe drept exponentul fidel al intereselor supreme ale poporului român, conducătorul încercat al operei revoluţionare de edificare a socialismului în România. Sub conducerea partidului, strins uniţi în jurul Secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din patria noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — intîmpină această tradiţională sărbătoare cu succese de seamă în realizarea,in condiţii de înaltă eficienţă, a sarcinilor economico-sociale pe 1981, primul an din actualul cincinal, al calităţii şi eficienţei, în înfăptuirea hotărîrilor istorice ale celui de-al XII-lea Congres al partidului, care a jalonat cu clarviziune calea dezvoltării viitoare a României socialiste. Muncind cu abnegaţie şi elan revoluţionar pentru ridicarea ţării, noastre pe noi trepte de progres şi civilizaţie, poporul român îşi aduce, in acelaşi timp, contribuţia sa internaţionalista la cauza întăririi forţelor păcii şi progresului, la creşterea şi afirmarea prestigiului socialismului în întreaga lume. De ziua internaţională a frăţiei celor ce muncesc, poporul român îşi manifestă hotărîrea de a acţiona pentru dezvoltarea cooperării şi prieteniei cu toate ţările socialiste, pentru extinderea colaborării cu ţările în curs de dezvoltare, nealiniate, cu celelalte state, fără deosebire de orînduire socială, pentru unitatea şi solidaritatea cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate celelalte partide ale clasei muncitoare, cu mişcările de eliberare, cu forţele democratice, progresiste şi antiimperialiste din întreaga lume în lupta pentru înfăptuirea idealurilor de pace, colaborare, dezarmare, progres şi bunăstare ale tuturor popoarelor. Adunarea populară consacrată Zilei internaţionale a muncii a avut loc la Palatul sporturilor şi culturii, împodobit sărbătoreşte. Deasupra tribunei oficiale se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, flancat de drapelele partidului şi statului, sub care era înscrisă urarea ..Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretatarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu !“. Pe laturile sălii se aflau înscrise urările : „Trăiască patria noastră !”(Continuare în pag. a III-a) De Ziua Muncii Născuţi pe-aceste plaiuri carpatine Uniţi, ca moleculele în stînca de granit De ziua muncii inălţăm cîntări sublime Slăvind cu demnitate increderea-n partid. Născuţi pe-aceste plaiuri carpatine Uniţi, muncim cu suflet tineresc Inima-şi cîntă pulsul prin turbine Elanul nu-i acelaşi, senin şi românesc. Născuţi pe-un plai scăldat în soare Uniţi, ne este fapta cunună de rubine în zi de mai, e ţara toată sărbătoare Şi rod al muncii, viitorul vine. DUMITRU BRADESCU muncitor, Schela de extracţie, Timişoara Primăvara Un plug aprins al dragostelor ară Deodată cu o mie de brăzdare Bogatul rod să crească pentru ţară Mai mult să fie pentru fiecare. De-aceea lingă cei aleşi cu plugul, Cu ei odată pun şi eu seminţe De gînd spre aşteptate biruinţe Şi-aprind o faptă mare rugul Că ne-a-nvăţat partidul meşteşugul De-a fi semănători de-adînci voinţe ALEXANDRU DUMITRU Comuna Periş — Sector Agricol Ilfov PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Parlamentului canadian, condusă de preşedintele Senatului Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, in ziua de 30 aprilie, delegaţia Parlamentului canadian, condusă de Jean Marchand, preşedintele Senatului, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, întreprinde o vizită in ţara noastră. Din delegaţie fac parte Raymond Joseph Perrault şi Royce Herbert Frith, senatori din partea Partidului Liberal, Jaques Flynn, senator din partea Partidului Progresist Conservator, Yvon Pinard, membru al Camerei Comunelor din partea Partidului Liberal, membru al Guvernului Federal, președintele Consiliului Privat, Donald Frank Mazankowski, membru al Camerei Comunelor din partea Partidului Progresist Conservator, Eva Cote, membru al Camerei Comunelor din partea Partidului Liberal, Laverne Lewycky, membru al Camerei Comunelor din partea Partidului Nou Democrat. La primire au participat Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, Emilia Sonea, vicepreşedinte al M.A.N., Tiberiu Mureşan, deputat. A fost de faţă Peter McLaren Roberts, ambasadorul Canadei la Bucureşti. Exprimînd întreaga gratitudine pentru întrevederea acordată, preşedintele Senatului a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut şi cele mai cordiale urări din partea primului ministru al Canadei, Pierre Elliott Trudeau, şi a poporului canadian. Totodată, el a relevat satisfacţia sa şi a membrilor delegaţiei pentru posibilitatea oferită de a vizita România şi de a examina — cu acest prilej — noi căi şi posibilităţi de amplificare a colaborării dintre România şi Canada. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită primului ministru al Canadei salutul său cordial şi cele mai bune urări, iar poporului canadian urări de prosperitate şi pace. In cadrul întrevederii, au fost evocate relaţiile prieteneşti dintre România şi Canada, subliniindu-se că ele s-au extins şi îmbogăţit continuu in ultimii ani. A fost apreciată evoluţia pozitivă a schimburilor comerciale, a cooperării industriale, ştiinţifice şi tehnologice, precum şi a colaborării pe tărîmul folosirii în scopuri paşnice a energiei nucleare. Convorbirea a reliefat dorinţa ambelor părţi de a se conferi dimensiuni tot mai largi relaţiilor româno-canadiene, de a se dezvolta şi mai puternic colaborarea bilaterală, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi in alte sfere de activitate, de a se iniţia acţiuni de cooperare pe terţe pieţe. A fost relevat rolul însemnat ce revine parlamentelor din cele două ţări în promovarea susţinută a colaborării dintre România şi Canada, în întărirea prieteniei dintre popoarele noastre, in folosul şi spre binele lor, al cauzei generale a păcii, cooperării şi înţelegerii intre naţiuni. S-au abordat, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţionale, apreciindu-se că este necesar să se depună eforturi sporite pentru reluarea şi continuarea politicii de destindere. (Continuare in pag. a V -a) Şeful delegaţiei americane la reuniunea de la Madrid In ziua de 30 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Max Kampelman, şeful delegaţiei americane la reuniunea statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare in Europa de la Madrid, care se află in vizită în ţara noastră. La primire au luat parte Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe. Ion Datcu, ambasador in M.A.E. A fost de faţă Rudolph Aggrey, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. Oaspetele a mulţumit călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru întrevederea acordată, exprimîndu-şi profunda satisfacţie de a fi primit de şeful statului român şi de a avea un schimb de păreri in probleme bilaterale şi internaţionale de interes comun. Cu acest prilej, a fost relevată evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre România şi S.U.A. şi s-a manifestat dorinţa comună de a extinde şi aprofunda în continuare bunele raporturi româno-americane, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de activitate, în folosul ambelor ţări şi popoare, al înţelegerii şi colaborării între naţiuni. Au fost examinate, de asemenea, aspecte actuale ale vieţii internaţionale. In acest cadru, s-a evidenţiat necesitatea intensificării eforturilor pentru îmbunătăţirea climatului politic mondial, pentru promovarea politicii de destindere, pace şi respect al independenţei naţionale a tuturor popoarelor, pentru eliminarea surselor de tensiune şi conflict existente in diferite zone ale globului, pentru rezolvarea diferendelor dintre state, exclusiv pe cale politică, prin tratative. In timpul convorbirii, o atenţie deosebită a fost acordată problemelor privind securitatea şi cooperarea în Europa. In acest sens, s-a apreciat importanţa încheierii cu succes a reuniunii de la Madrid, care să dea un impuls transpunerii integrale in fapt a prevederilor documentelor de la Helsinki, să deschidă calea adoptării de măsuri consacrate creşterii încrederii şi dezarmării pe continent, să ducă la extinderea colaborării economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii. S-a arătat că este in interesul tuturor naţiunilor europene de a se realiza continuitatea Conferinţei de la Helsinki, de a se face totul pentru edificarea unei Europe unite. Totodată, a fost reliefată importanţa înfăptuirii dezarmării, in primul rînd a dezarmării nucleare, subliniindu-se necesitatea adoptării unor măsuri practice de oprire a cursei înarmărilor, de trecere treptată la reducerea cheltuielilor militare şi alocarea fondurilor în scopul dezvoltării economicosociale proprii şi al ajutorării ţărilor în curs de dezvoltare, întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială. Ambasadorul Sultanatului Oman Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, pe Ahmed Mohamed Al-Jamali, ambasadorul Sultanatului Oman, în vizită de rămas bun, în legătură cu încheierea misiunii acestuia în ţara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. AL NOSTRU, ALE NOASTRE ...Şi iată-ne din nou sărbătorindu-ne munca noastră, eforturile noastre, gîndirea noastră devenită faptă, cutezanţa noastră. Pentru că în această zi de 1 Mai cinstim înălţarea noastră pe noi culmi de civilizaţie, edificiile socialiste ale patriei, eroismul nostru cotidian, progresul nostru neîncetat. Toate posibile numai şi numai prin munca acestui popor făuritor de istorie, de istorie nouă, socialistă, a acestui popor conştient de misiunea sa în lume, de sensurile fundamentale ale duratei şi ale afirmării. Suntem, azi şi aici, un popor de oameni ai muncii, un popor căruia nimic nu i-a venit de-a gata de nicăieri, un popor care şi-a făurit tot ce-i aparţine, prin muncă. Privim în jurul nostru : fabrici, hidrocentrale, combinate uriaşe îngemănate cu visul îndrăzneţ, oraşe captînd în ferestre soarele, cărţi şi biblioteci, toate rodind din munca noastră, muncă înţeleasă ca unică şansă a afirmării noastre tot mai puternice în rîndul popoarelor lumii. Suntem cu toţii un popor al muncii şi al eroismului. Un eroism cotidian, un eroism al faptei, un eroism al gîndului. Tineri într-o ţară a tinereţii, păşim, in această zi de 1 Mai, mai încrezători în ziua de miine, căreia i-am pregătit strălucirea şi durata din munca noastră de ieri şi de azi. Nu există însemne ale muncii pe harta patriei care să nu poarte in ele fapta noastră, gîndirea noastră, visul nostru, energia noastră tinerească. Pronunţăm pronumele al nostru, ale noastre cu sentimentul veridicului impus de realitate, o realitate ivită din muncă, din efort. Sentiment al apartenenţei noastre la poporul muncitor al planetei Pămînt. în aceste momente, cînd transcriu rînduri scrise cu inima muiată in lumina soarelui, îmi amintesc cuvintele unui poet contemporan, din care lăsa să se străvadă dorinţa poeţilor lumii de a avea o zi a lor, Ziua Poetului. Tîmpla mi se zbate mai puternic, fruntea mi se înclină în faţa acestui t Mai pe care-l simt şi ca pe o Zi a Poetului, cinstită şi sărbătorită cu gîndul şi cu sufletul. Tineri într-o ţară a tinereţii, poeţi într-o ţară a poeziei şi a muncii, oameni într-o ţară a omeniei, ne unim glasurile întru slava sărbătorii dorinţei noastre de a dura veşnicia. Stă în puterea şi în dreptul nostru de a da timpului strălucire, clipei — nemurire, visului — chip și întrupare... DAN ROTARU Munca -stare permanentă a tinereţii noastre Faptele tinerilor— cel mai inait omagiu adus sărbătorii muncii in zi de mai e ţara toată sărbătoare Şi, rod al muncii, viitorul vine