Scînteia Tineretului, mai 1981 (Anul 37, nr. 9932-9956)

1981-05-01 / nr. 9932

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXVII, SERIA II, Nr. 9 932 6 PAGINI 30 BANI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST TRAIASCA 1 MAI — MUNCII! VINERI 1 MAI 1981 în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, ieri a avut loc Adunarea populară din Capitală consacrată zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au parti­cipat, joi după-amiază, la adunarea populară din Ca­pitală consacrată zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Sărbătorim, în acest an, ziua frăţiei muncitorilor de pretu­tindeni în atmosfera de puter­nică efervescenţă creatoare în care aniversăm 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnă­tate istorică în viaţa clasei noas­tre muncitoare, moment incon­fundabil în lupta pentru dreptate şi libertate socială şi naţională, partidul nostru afirmindu-se de-a lungul întregii sale exis­tenţe drept exponentul fidel al intereselor supreme ale poporu­lui român, conducătorul încer­cat al operei revoluţionare de edificare a socialismului în România. Sub conducerea partidului, strins uniţi în jurul Secretaru­lui său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din patria noastră — români, ma­ghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi — intîmpină această tradiţională sărbătoare cu succe­se de seamă în realizarea,­in condiţii de înaltă eficienţă, a sarcinilor economico-sociale pe 1981, primul an din actualul cincinal, al calităţii şi eficien­ţei, în înfăptuirea hotărîrilor is­torice ale celui de-al XII-lea Congres al partidului, care a jalonat cu clarviziune calea dezvoltării viitoare a României socialiste. Muncind cu abnegaţie şi elan revoluţionar pentru ri­dicarea ţării, noastre pe noi trepte de progres şi civilizaţie, poporul român îşi aduce, in a­­celaşi timp, contribuţia sa in­­ternaţionalista la cauza întăririi forţelor păcii şi progresului, la creşterea şi afirmarea prestigiu­lui socialismului în întreaga lume. De ziua internaţională a frăţiei celor ce muncesc, po­porul român îşi manifestă hotă­­rîrea de a acţiona pentru dez­voltarea cooperării şi prieteniei cu toate ţările socialiste, pentru extinderea colaborării cu ţările în curs de dezvoltare, nealinia­te, cu celelalte state, fără deo­sebire de orînduire socială, pen­tru unitatea şi solidaritatea cu partidele comuniste şi muncito­reşti, cu toate celelalte partide ale clasei muncitoare, cu miş­cările de eliberare, cu forţele democratice, progresiste şi anti­imperialiste din întreaga lume în lupta pentru înfăptuirea idealurilor de pace, colaborare, dezarmare, progres şi bunăstare ale tuturor popoarelor. Adunarea populară consacrată Zilei internaţionale a muncii a avut loc la Palatul sporturilor şi culturii, împodobit sărbăto­reşte. Deasupra tribunei oficia­le se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, flancat de drapelele partidului şi statului, sub care era înscrisă urarea ..Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secreta­­tarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu !“. Pe latu­rile sălii se aflau înscrise urări­le : „Trăiască patria noastră !”­(Continuare în pag. a III-a) De Ziua Muncii Născuţi pe-aceste plaiuri carpatine Uniţi, ca moleculele în stînca de granit De ziua muncii inălţăm cîntări sublime Slăvind cu demnitate increderea-n partid. Născuţi pe-aceste plaiuri carpatine Uniţi, muncim cu suflet tineresc Inima-şi cîntă pulsul prin turbine Elanul nu-i acelaşi, senin şi românesc. Născuţi pe-un plai scăldat în soare Uniţi, ne este fapta cunună de rubine în zi de mai, e ţara toată sărbătoare Şi rod al muncii, viitorul vine. DUMITRU BRADESCU muncitor, Schela de extracţie, Timişoara Primăvara Un plug aprins al dragostelor ară Deodată cu o mie de brăzdare Bogatul rod să crească pentru ţară Mai mult să fie pentru fiecare. De-aceea lingă cei aleşi cu plugul, Cu ei odată pun şi eu seminţe De gînd spre aşteptate biruinţe Şi-aprind o faptă mare rugul Că ne-a-nvăţat partidul meşteşugul De-a fi semănători de-adînci voinţe ALEXANDRU DUMITRU Comuna Periş — Sector Agricol Ilfov PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Parlamentului canadian, condusă de preşedintele Senatului Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, in ziua de 30 aprilie, delegaţia Par­lamentului canadian, condusă de Jean Marchand, preşedintele Se­natului, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, întreprinde o vizită in ţara noastră. Din delegaţie fac parte Ray­mond Joseph Perrault şi Royce Herbert Frith, senatori din par­tea Partidului Liberal, Jaques Flynn, senator din partea Parti­dului Progresist Conservator, Yvon Pinard, membru al Ca­merei Comunelor din partea Partidului Liberal, membru al Guvernului Federal, președintele Consiliului Privat, Donald Frank Mazankowski, membru al Came­rei Comunelor din partea Parti­dului Progresist Conservator, Eva Cote, membru al Camerei Comunelor din partea Partidului Liberal, Laverne Lewycky, mem­bru al Camerei Comunelor din partea Partidului Nou Democrat. La primire au participat Ni­colae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan An­drei, ministrul afacerilor exter­ne, Emilia Sonea, vicepreşedinte al M.A.N., Tiberiu Mureşan, deputat. A­ fost de faţă Peter McLaren Roberts, ambasadorul Canadei la Bucureşti. Exprimînd întreaga gratitudine pentru întrevederea acordată, preşedintele Senatului a trans­mis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut şi cele mai cordiale urări din­ partea primului ministru al Canadei, Pierre Elliott Trudeau, şi a po­porului canadian. Totodată, el a relevat satisfacţia sa şi a mem­brilor delegaţiei pentru posibili­tatea oferită de a vizita Româ­nia şi de a examina — cu acest prilej — noi căi şi posibilităţi de amplificare a colaborării dintre România şi Canada. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită primului ministru al Canadei salutul său cordial şi cele mai bune urări, iar poporu­lui canadian urări de prosperi­tate şi pace. In cadrul întrevederii, au fost evocate relaţiile prieteneşti din­tre România şi Canada, sub­­liniindu-se că ele s-au extins şi îmbogăţit continuu in ultimii ani. A fost apreciată evoluţia po­zitivă a schimburilor comerciale, a cooperării industriale, ştiinţi­fice şi tehnologice, precum şi a colaborării pe tărîmul folosirii în scopuri paşnice a energiei nu­cleare. Convorbirea a reliefat dorinţa ambelor părţi de a se conferi dimensiuni tot mai largi relaţiilor româno-canadiene, de a se dezvolta şi mai puternic co­laborarea bilaterală, pe plan po­litic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi in alte sfere de acti­vitate, de a se iniţia acţiuni de cooperare pe terţe pieţe. A fost relevat rolul însemnat ce revine parlamentelor din cele două ţări în promovarea susţinută a cola­borării dintre România şi Ca­nada, în întărirea prieteniei din­tre popoarele noastre, in folosul şi spre binele lor, al cauzei ge­nerale a păcii, cooperării şi înţe­legerii intre naţiuni. S-au abordat, de asemenea, probleme actuale ale vieţii inter­naţionale, apreciindu-se că este necesar să se depună eforturi sporite pentru reluarea şi conti­nuarea politicii de destindere. (Continuare in pag. a V -a) Şeful delegaţiei americane la reuniunea de la Madrid In ziua de 30 aprilie, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Max Kam­­pelman, şeful delegaţiei ameri­cane la reuniunea statelor participante la Conferinţa pen­tru securitate şi cooperare in Europa de­ la Madrid, care se află in vizită în ţara noastră. La primire au luat parte Ştefan Andrei, ministrul aface­rilor externe. Ion Datcu, am­basador in M.A.E. A fost de faţă Rudolph Aggrey, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. Oaspetele a mulţumit călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru întrevederea acordată, exprimîndu-şi pro­funda satisfacţie de a fi primit de şeful statului român şi de a avea un schimb de păreri in probleme bilaterale şi interna­ţionale de interes comun. Cu acest prilej, a fost rele­vată evoluţia pozitivă a rela­ţiilor dintre România şi S.U.A. şi s-a manifestat dorinţa co­mună de a extinde şi aprofunda în continuare bunele raporturi româno-americane, pe plan po­litic, economic, tehnico-ştiinţi­­fic, cultural şi în alte domenii de activitate, în folosul ambe­lor ţări şi popoare, al înţele­gerii şi colaborării între naţiuni. Au fost examinate, de ase­menea, aspecte actuale ale vieţii internaţionale. In acest cadru, s-a evidenţiat necesita­tea intensificării eforturilor pentru îmbunătăţirea climatu­lui politic mondial, pentru pro­movarea politicii de destindere, pace şi respect al independenţei naţionale a tuturor popoarelor, pentru eliminarea surselor de tensiune şi conflict existente in diferite zone ale globului, pen­tru rezolvarea diferendelor din­tre state, exclusiv pe cale poli­tică, prin tratative. In timpul convorbirii, o aten­ţie deosebită a fost acordată problemelor privind securitatea şi cooperarea în Europa. In acest sens, s-a apreciat impor­tanţa încheierii cu succes a reuniunii de la Madrid, care să dea un impuls transpunerii integrale in fapt a prevederi­lor documentelor de la Hel­sinki, să deschidă calea adop­tării de măsuri consacrate creşterii încrederii şi dezarmării pe continent, să ducă la extin­derea colaborării economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii. S-a arătat că este in interesul tuturor naţiu­nilor europene de a se realiza continuitatea Conferinţei de la Helsinki, de a se face totul pentru edificarea unei Europe unite. Totodată, a fost reliefată im­portanţa înfăptuirii dezarmă­rii, in primul rînd a dezarmării nucleare, subliniindu-se nece­sitatea adoptării unor măsuri practice de oprire a cursei înarmărilor, de trecere treptată la reducerea cheltuielilor mi­litare şi alocarea fondurilor în scopul dezvoltării economico­­sociale proprii şi al ajutorării ţărilor în curs de dezvoltare, întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială. Ambasadorul Sultanatului Oman Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, pe Ahmed Mohamed Al-Jamali, ambasadorul Sultanatului Oman, în vizită de rămas bun, în legă­tură cu încheierea misiunii acestuia în ţara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. AL NOSTRU, ALE NOASTRE ...Şi iată-ne din nou sărbătorindu-ne munca noastră, eforturile noas­tre, gîndirea noastră de­venită faptă, cutezanţa noastră. Pentru că în această zi de 1 Mai cinstim înăl­ţarea noastră pe noi culmi de civilizaţie, edi­ficiile socialiste ale pa­triei, eroismul nostru co­tidian, progresul nostru neîncetat. Toate­­ po­sibile numai şi numai prin munca acestui popor făuritor de istorie, de istorie nouă, socialistă, a acestui popor conştient de misiunea sa în lume, de sensurile fundamentale ale duratei şi ale afirmării. Suntem­, azi şi aici, un popor de oameni ai muncii, un popor căruia nimic nu i-a venit de-a gata de nicăieri, un po­por care şi-a făurit tot ce-i aparţine, prin mun­că. Privim în jurul nos­tru : fabrici, hidrocen­trale, combinate uriaşe îngemănate cu visul în­drăzneţ, oraşe captînd în ferestre soarele, cărţi şi biblioteci, toate rodind din munca noastră, muncă înţeleasă ca unică şansă a afirmării noastre tot mai puternice în rîndul popoarelor lumii. Suntem­ cu toţii un popor al muncii şi al eroismului. Un eroism co­tidian, un eroism al fap­tei, un eroism al gîndu­­lui. Tineri într-o ţară a tinereţii, păşim, in aceas­tă zi de 1 Mai, mai încrezători în ziua de miine, căreia i-am pre­gătit strălucirea şi durata din munca noastră de ieri şi de azi. Nu există însemne ale muncii pe harta patriei care să nu poarte in ele fapta noas­tră, gîndirea noastră, visul nostru, energia noastră tinerească. Pro­nunţăm pronumele al nostru, ale noastre cu sentimentul veridicului impus de realitate, o rea­litate ivită din muncă, din efort. Sentiment al apartenenţei noastre la poporul muncitor al pla­netei Pămînt. în aceste momente, cînd transcriu rînduri scrise cu inima muiată in lumina soarelui, îmi amintesc cuvintele unui poet contemporan, din care lăsa să se străvadă dorinţa poeţilor lumii de a avea o zi a lor, Ziua Poetului. Tîmpla mi se zbate mai puternic, frun­tea mi se înclină în faţa acestui t Mai pe care-l simt şi ca pe o Zi a Poe­tului, cinstită şi sărbăto­rită cu gîndul şi cu su­fletul. Tineri într-o ţară a ti­nereţii, poeţi într-o ţară a poeziei şi a muncii, oameni într-o ţară a omeniei, ne unim glasu­rile întru slava sărbătorii dorinţei noastre de a dura veşnicia. Stă în puterea şi în dreptul nostru de a da timpului strălucire, cli­pei — nemurire, visului — chip și întrupare... DAN ROTARU Munca -stare permanentă a tinereţii noastre Faptele tinerilor— cel mai inait omagiu adus sărbătorii muncii in zi de mai e ţara toată sărbătoare Şi, rod al muncii, viitorul vine

Next