Scînteia Tineretului, noiembrie 1981 (Anul 37, nr. 10088-10112)
1981-11-02 / nr. 10088
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 (Urmare din pag. I) 29 000 hectare, ceea ce creează condiţii pentru obţinerea unor recolte mari şi stabile. Sunt prezentate soiurile de grîu şi hibrizii de porumb care,prin aplicarea unor tehnologii adecvate, au dat producţii importante. Apreciind aceste rezultate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă specialiştilor din agricul- t tură să asigure sămînţa necesară din soiurile indicate pentru această zonă şi să aplice corect tehnologiile stabilite, astfel incit să se realizeze, în medie peiudei, cel puţin 5 000 kg grîu la hectar. Gazdele informează că, in urma măsurilor luate la indicaţia conducerii partidului, insămînţările s-au încheiat mult mai devreme decit în altimini. Au fost executate lucrări de calitate superioară, ceea ce constituie cea mai bună dovadă că poate fi făcută o cotitură radicală în practicarea agriculturii in România. Dealtfel, acum cind se sărbătoreşte „Ziua recoltei''1, verdele sănătos al semănăturilor de toamnă prefigurează nu numai în judeţul Brăila, ci şi în restul ţării, roadele bogate ale anului viitor. Oaspeţii zăbovesc apoi în faţa standurilor încărcate cu ştiuleţi de porumb din diferiţi hibrizi. Şi nu intîmplător. Judeţul Brăila este unul din judeţele mari producătoare de porumb, din care bună parte se realizează la întreprinderea agricolă de stat „Insula Mare a Brăilei“, pe terenurile smulse apelor prin lucrări de îmbunătăţiri funciare. Analizând rezultatele obţinute, ca şi in ziua precedentă, cu prilejul vizitei efectuate în cîteva unităţi agricole din judeţul Brăila, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că pot şi trebuie ,să se obţină recolte de la 7 090 pină la 10 000 kg porumb la hectar. „Ce greutate are acest ştiulete?“ — întreabă secretarul general al partidului, arătînd unul din hibrizii mai puţin productivi. Se răspunde că ar putea cîntări 150—165 de grame. „înmulţiţi această cantitate cu numărul de plante la hectar — spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu — şi veţi vedea că se ajunge uşor la 10 000 kg la hectar“. Secretarul general al partidului dă indicaţia ca în această zonă, care beneficiază de terenuri dintre cele mai fertile — o bună parte din ele amenajate pentru irigat — să fie cultivaţi hibrizi de mare productivitate, chiar şi în culturi duble, astfel incit randamentul la hectar să crească simţitor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de rezultatele şi programul privind extinderea culturii plantelor tehnice. Gazdele arată că la Cooperativa agricolă de producţie Cazasu s-au obţinut 3 236 kg floareasoarelui la hectar, la soiul „Romsun“, iar la I.A.S. Insula Mare a Brăilei soiul „Soren“ a dat 2 840 kg la hectar. Secretarul general al partidului, apreciind rezultatele bune obţinute, cere agricultorilor judeţului Brăila să acţioneze pentru a realiza, în medie, cel puţin 3 000 hă floarea-soarelui la hectar. S-a subliniat, de asemenea, că poate fi sporită simţitor producţia de soia, de sfeclă de zahăr. în acest scop, trebuie revăzută maşina de recoltat sfeclă, care — aşa cum s-a constatat cu prilejul vizitei din ziua precedentă — rupe rădăcinile, ceea ce constituie o pagubă adesea irecuperabilă. Totodată, s-a arătat că sunt condiţii ca în judeţul Brăila să fie extinsă mult cultura orezului. Aici există... una din cele mai mari unităţi cultivatoare de orez din ţară — I.A.S. Stăncuţa — care obţine în această toamnă 4 500—5 000 kg orez la hectar. La Măxineni s-a ajuns chiar la 6 000 kg la hectar. Secretarul general al partidului indică să fie extinse orezăriile din judeţ pe cel puţin 10 000 hectare, folosindu-se îndeosebi terenurile sărăturate, care ocupă mari suprafeţe în această zonă, şi să fie creată a semănătoare care să înlocuiască însăminţarea orezului din elicopter. Standul horticulturii reflectă eforturile care se fac în judeţul Brăila pentru sporirea producţiei de legume şi fructe,menită să asigure o bună aprovizionare a populaţiei cu aceste produse. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu examinează îndeaproape exponatele, compară rezultatele medii înscrise in grafice cu realizările unităţilor fruntaşe şi arată că producţia de legume la hectar poate spori mai mult. Gazdele informează că la tomate s-au obţinut 28 000 kg la hectar. Se apreciază că aceasta este o recoltă minimă, că, in condiţiile irigării culturilor şi executării corecte a lucrărilor de întreţinere, de la fiecare plantă se pot obţine cel puţin 2 kg de tomate, ceea ce înseamnă o recoltă de 50 000—60 000 kg la hectar, în legumicultura, subliniază secretarul general al partidului, trebuie să mergem pe intensificarea producţiei, pe creşterea randamentelor la hectar. Reprezentanţii organelor locale de specialitate raportează că, in lumina indicaţiilor date la Consfătuirea de lucru pe probleme de agricultură de la C.C. al P.C.R., urmează să fie reconsiderate metodele de cultivare a legumelor, să fie îmbunătăţit sortimentul cultivat, astfel incit producţia la hectar să sporească simţitor, iar, printr-o mai bună , eşalonare a aprovizionării, populaţia să beneficieze in tot cursul anului de produse proaspete, bogate in vitamine. Secretarul general al partidului trasează sarcina de a se acţiona susţinut astfel ca judeţul Brăila să devină un mare furnizor de legume, care să satisfacă nu numai consumul local, ci să ofere şi disponibilităţi pentru economia ţării. Un mare interes a manifestat tovarăşul Nicolae Ceauşescu faţă de realizările şi programul privind diversificarea producţiei de conserve de legume şi fructe, indicind să se intensifice eforturile pentru diversificarea acestei producţii, astfel incit să se asigure aprovizionarea populaţiei cu o gamă variată de produse. Secretarul general al partidului s-a oprit, in continuare, în faţa machetelor ce înfăţişează evoluţia activităţii de creştere a animalelor în judeţul Brăila. Specialiştii au informat că s-au înregistrat creşteri importante la ovine şi păsări, ponderea zootehniei în ansamblul producţiei agricole fiind acum de 40 la sută. Este prezentat programul de dezvoltare a zootehniei in actualul cincinal, subliniinduse că producţia animalieră va fi în 1985 cu 62 la sută mai mare decit media anuală din cincinalul anterior, şi se reliefează măsurile pentru extinderea creşterii animalelor în gospodăriile populaţiei. Este vorba, printre altele, de ameliorarea celor peste 24 000 hectare păşuni, de asigurarea anuală a unui mare număr de pui de o zi şi purcei, din unităţile agricole, pentru a fi crescuţi in gospodăriile populaţiei. Reluind indicaţiile date cu prilejul vizitei de lucru din ziua precedentă, secretarul general al partidului a subliniat din nou necesitatea sporirii cantităţilor de produse animaliere prin creşterea producţiilor, medii de lapte şi a greutăţii de livrare a animalelor pentru carne, astfel incit ceea ce se realizează in plus să contribuie la o mai bună aprovizionare a populaţiei. Secretarului general al partidului i-au fost,apoi, prezentate preocupările unităţilor agricole din judeţ pentru îmbunătăţirea structurii culturilor furajere şi diversificarea sortimentelor de nutreţuri. Apreciind rezultatele bune, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut, totodată, conducerii ministerului de resort, cadrelor de conducere din judeţ să ia măsuri pentru extinderea pajiştilor pe lingă fermele şi complexele zootehnice, pentru folosirea unui amestec corespunzător de ierburi valoroase în vederea ridicării conţinutului in proteine, iar asemenea pajişti să fie cultivate în regim de irigaţii şi fertilizate periodic cu îngrăşăminte organice provenite din fermele zootehnice respective. în acelaşi timp, secretarul general al partidului a indicat ca în toate unităţile de creştere a animalelor să se amenajeze, in cel mai scurt timp, bucătării furajere, astfel incit să se asigure o hrănire raţională şi echilibrată a animalelor, obţinîndu-se sporuri mai mari de producţie cu un consum tot mai redus de furaje. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit apoi la maşinile şi utilajele asimilate recent de industria noastră, care vor contribui la practicarea unei agriculturi intensive,, de mare productivitate. Sunt prezentate două tractoare de 65 şi, respectiv, 85 CP, tractoare modernizate, care pot folosi întreaga gamă de maşini din dotarea unităţilor agricole şi care au consum redus de carburanţi. De asemenea, printre exponate se află şi o gamă de tractoare din grupa 400, echipate cu utilaje pentru efectuarea lucrărilor de recoltat furaje, combaterea dăunătorilor în plantaţiile şi culturile existente pe terenurile în pantă de pină la 20 de grade. Secretarul general al partidului cere ministerului de resort, institutelor de cercetare să revadă tehnologiile de fabricare a acestor tractoare în sensul reducerii greutăţii lor, să proiecteze şi să realizeze motoare cu o putere de tracţiune în concordanţă cu lucrările pe care le efectuează, să elaboreze subansamble — in special roţi — capabile să dea o mai mare stabilitate maşinilor, în legătură cu maşina de săpat şanţuri pentru desecări şi eliminarea excesului de umiditate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat specialiştilor să găsească soluţii pentru ca utilajul să execute la o singură trecere un canal mai adine şi să poată fi utilizat şi la admnerea unor rinei mai micii. Sunt prezentate apoi instalaţia pentru descărcat vagoane cu îngrăşăminte chimice in vrac, batoza de porumb cu o capacitate de 30 tone pe oră, instalaţia pentru amortizarea paielor, utilajul pentru nivelarea terenurilor agricole. Secretarul general al partidului a cerut cadrelor de conducere din ministerul de resort, din cercetarea agricolă să creeze și să doteze în cel mai scurt timp fermele zootehnice cu utilaje pentru transportul la cimp al gunoiului de grajd. Sunt vizitate apoi standurile industriei alimentare, în care se află expusă o largă varietate de produse. Oprindu-se in faţa primelor grafice ilustrind realizările din acest sector, secretarul general al partidului urmăreşte evoluţia producţiei de carne, care în perioada 1976— 1985 înregistrează o creştere de aproape 10 000 tone. Apreciind preocupările unităţilor agricole din judeţul Brăila de a realiza producţii tot mai mari, care să asigure un consum sporit de carne şi preparate din carne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat factorilor de răspundere să acorde aceeaşi atenţie valorificării tuturor subproduselor. Grafice edificatoare relevă posibilităţile pe care judeţul Brăila le are şi în privinţa sporirii producţiei de lapte, astfel incit consumul pe locuitor să crească de la 180 litri in prezent, la 240 litri în 1985. Un amplu dialog are loc în faţa standului industriei peştelui. Arătind că numai prin popularea apelor interioare s-ar putea, asigura anual 10 kg peşte şi conserve din peşte pentru fiecare locuitor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că se impune revederea actualului program in scopul stabilirii unor noi măsuri, in baza cărora fiecare judeţ să-şi creeze centre de înmulţire a puietului. In acest mod, odată cu sporirea producţiei destinate fondului de stat, consiliile populare vor putea să asigure aprovizionarea populaţiei din resurse proprii. Cercetînd unele produse de panificaţie expuse, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere ca acestea să fie realizate la dimensiuni mai reduse, potrivit nevoilor reale de consum. în continuare, sunt vizitate standurile industriilor zahărului, uleiurilor vegetale, amidonului, glucozei şi altor sectoare ale industriei alimentare, în cadrul expoziţiei sunt prezentate, de asemenea, realizările cooperativelor agricole din judeţ în domeniul micii industrii. La rindul său, cooperaţia meşteşugărească brăileană expune în standurile sale un bogat şi divers sortiment de bunuri pentru uz casnic şi gospodăresc, articole de marochinărie, textile, artizanat, piese de mic mobilier, covoare, realizate în primul rînd prin valorificarea materiilor prime locale, a materialelor refolosibile. Cooperaţia meşteşugărească dinn judeţ contribuie în acest an la fondul pieţei cu bunuri de consum în valoare de peste 176 milioane lei. Se vizitează apoi standurile destinate prezentării activităţii cooperaţiei de consum din judeţul Brăila în domeniul achiziţiilor de produse de la populaţie, prestărilor de servicii pentru oamenii muncii de la sate, prelucrării şi industrializării unor produse, în special agroalimentare, realizării de diverse bunuri de larg consum industriale şi alimentare. După vizitarea expoziţiei realizărilor agriculturii judeţului Brăila, t o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu este invitat să se prindă în „Hora recoltei“. Este un moment emoţionant, care relevă noi şi grăitoare dovezi ale unităţii de nezdruncinat dintre partid şi masele largi de oameni ai muncii, ale legăturii nemijlocite şi permanente a secretarului general al partidului cu poporul şi ţara.. LUNI 2 NOIEMBRIE 1981 PLECAREA DIN MUNICIPIUL GALAŢI Duminică dimineaţa, tovarăşul NicolaeCeauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au părăsit municipiul Galaţi, reîntorcîndu-se la Brăila, unde au luat parte la sărbătorirea Zilei recoltei. Locuitorii oraşului de pe Dunăre, care, în cursul după-amiezii de sâmbătă, l-au avut ca oaspete drag pe secretarul general al partidului, au condus, la plecare, petovarăşul Nicolae Ceauşescu cu aceleaşi calde manifestări de stimă şi profundă preţuire. De la reşedinţa ce i-a fost rezervată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a îndreptat spre stadionul „Portul roşu“, maşina prezidenţială străbătând adevărate culoare vii, formate din mii şi mii de cetăţeni veniţi să-şi ia rămas bun de la iubitul nostru conducător. Oamenii muncii aflaţi pe traseu aclamau îndelung pentru partid şi secretarul său general, dind şi cu acest prilej glas simţămintelor de profundă recunoştinţă pe care le nutresc faţă de cel mai iubit fiu al poporului nostru, pentru tot ce a făcut şi face, pentru dezvoltarea oraşului şi judeţului lor, a întregii ţări, pentru permanenta grijă ce o poartă fericirii şi bunăstării poporului nostru, asigurării unui real climat de pace, destindere, securitate şi largă colaborare în Europa şi în întreaga lume, în faţa comitetului judetean de partid, coruri reunite intonau îndrăgitul cîntec „Partidul — Ceauşescu — România“, în care se regăsesc intr-o simbolică alăturare, numele partidului, al secretarului său general şi alscumpei noastre patrii. Numeroase formaţii artistice aflate de-a lungul traseului dau, la rindul lor, expresie bucuriei sincere manifestate de locuitorii Galaţiului de a-l fi avut din nou oaspete pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu in municipiul lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu multă prietenie, cu caldă simpatie manifestărilor entuziaste ale cetăţenilor. Aceeaşi atmosferă sărbătorească o regăsim şi pe stadion, în ale cărui tribune se aflau, de asemenea, mii de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile gălăţene. La intrarea pe stadion a tovarăşului Nicolae Ceauşescu izbucnesc uralele şi ovaţiile celor prezenţi, se scandează cu însufleţire „Ceauşescu şi poporul!“,„Ceauşescu ,— pacea !“, „Vrem pace, nu război „Nu bombelor cu neutroni !“. O gardă alcătuită din militari, membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei prezintă onorul. S-a intonat Imnulde stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trecut în revistă garda de onoare. Apoi, grupuri de tineri şi tinere, pionieri şi şoimi ai patriei au oferit buchete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Luîndu-şi rămas bun de la locuitorii municipiului Galaţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a adresat tuturor multă sănătate, succes in întreaga lor activitate, cele mai bune urări de fericire. Miile de, cetăţeni aflaţi pe stadion aplaudă cu însufleţire. In această atmosferă sărbătorească, elicopterul prezidenţial a decolat. " Din mii de piepturi izbucnesc, din nou, urale şi ovaţii îndelungate care nu contenesc pină în ultimul moment al despărţirii secretarului general al partidului, de locuitorii municipiului Galaţi. Marea adunare populară din municipiul Brăila Sărbătoarea Zilei recoltei, sărbătoarea hărniciei celor care prin munca lor neobosită smulg pământului recolte din an în an mai bogate, s-a încheiat printr-o mare adunare populară, organizată în Piaţa Independenţei din Brăila. De la expoziţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului străbat principalele artere ale municipiului Brăila, străjuite in această zi de mii şi mii de cetăţeni, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, muncitori şi ţărani cooperatori,, intelectuali, ostaşi ai forţelor noastre armate, pionieri şi şoimi ai patriei, care, animaţi de un puternic entuziasm patriotic, flutură steguleţe, scandează numele partidului, al secretarului său general şi al patriei noastre socialiste. Coruri reunite interpretează vibrantul cîntec „Partidul — Ceauşescu — România“, trei nume a căror firească alăturare a intrat în conştiinţa naţiunii, trei nume care dau măsura unităţii întregului popor în jurul partidului, al celui mai iubit, fiu al poporului. Numeroase formaţii artistice de amatori şi grupe de sportivi întregesc atmosfera de sărbătoare ce a cuprins întregul oraş. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căldură manifestărilor entuziaste ale brăilenilor, dă mina cu sute de oameni ai muncii. Sosirea in Piaţa Independenţei a secretarului general al partidului, a celorlalţi tovarăşi, este întîmpinată cu o explozie de urale şi ovaţii. Cei prezenţi, locuitori ai municipiului şi ai localităţilor rurale învecinate, scandează minute in şir „Ceauşescu-P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul!“, dind glas dragostei şi încrederii in partid şi secretarul său general, adeziunii depline la politica clarvăzătoare a partidului şi statului nostru de propăşire continuă a patriei socialiste, de ridicare a României pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Cei peste 100 000 de oameni ai muncii — tineri şi vârstnici —, reprezentând toate categoriile sociale din judeţul Brăila, scandează, neîntrerupt, într-un singur şi puternic glas „Ceauşescu-Pace !“. Porumbei albi, simbol etern al păcii, se înalţă in aceste clipe spre cerul oraşului Brăila. Marea Adunăre populară din Piaţa Independenţei se transformă, în acelaşi timp, într-o impresionantă şi mobilizatoare manifestaţie pentru pace. Pe mari pancarte sunt înscrise cuvinte ce dau expresie voinţei unanime a poporului român : „Nu bombei cu neutroni !“, „Nu producerii şi amplasării rachetelor cu rază medie de acţiune în Europa !“. „Să făurim o lume fără arme şi războaie Iniţiativele şi propunerile concrete, de o deosebită însemnătate, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale României pentru dezarmare şi, în primul rind, pentru dezarmare nucleară, pentru o lume fără arme şi fără războaie, pentru o lume mai bună, şi mai dreaptă găsesc ecoul adeziunii totale în inimile şi glasurile celor prezenţi în Piaţa Independenţei. Deschizînd adunarea, tovarăşul Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R., a spus : Mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele comuniştilor, al tuturor celor ce trăiesc şi muncesc în această mănoasă vatră de Bărăgan, pe malul renăscut al bătrânului Danubiu, să exprim din ladnicul inimii, mult iubite şistimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, nemărginita noastră bucurie de a vă avea în mijlocul nostru la marea sărbătoare a muncii şi hărniciei — Ziua recoltei — sărbătoare instituită din iniţiativa dumneavoastră. Este un minunat prilej pentru a vă exprima încă o dată cele mai profunde sentimente de dragoste şi aleasă preţuire pe care toţi locuitorii judeţului, asemenea întregii noastre naţiuni, le nutresc faţă de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, fiul cel mai iubit al poporului,revoluţionar înflăcărat şi ilustru bărbat de stat, care, în fruntea partidului şi a patriei, ne călăuziţi paşii spre culmile însorite ale socialismului şi comunismului, militînd cu admirabilă înflăcărare pentru pacea şi liniştea omenirii, scăpată de spectrul cursei nesăbuite a înarmărilor, a unei conflagraţii devastatoare, pentru relaţii de echitate şi dreptate dintre toate popoarele lumii, înfăptuind politica ştiinţifică a partidului şi statului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor ţării, bucurîndu-se de grija statornică şi de sprijinul dumneavoastră permanent, judeţul Brăila a cunoscut in anii socialismului o înflorire multilaterală, fără precedent. Vă raportăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că oamenii muncii brăileni, în frunte cu comuniştii, au acţionat neabătut pentru transpunerea în viaţă a hotăririlor celui de-al Xll-lea Congres al partidului, a sarcinilor şi indicaţiilor pe care ni le-aţi dat cu prilejul vizitelor întreprinse în judeţul nostru, au pus în centrul preocupării lor perfecţionarea laturilor calitative ale activităţii economico-sociale, sporirea eficienţei în toate sectoarele, aplicarea riguroasă a noului mecanism economico-financiar, a autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti, în industrie, pe nouă luni din acest an, am realizat planul producţiei nete în proporţie de 101 la sută, am depăşit productivitatea cu peste 1 300 lei pe om al muncii, ne-am încadrat in cheltuielile totale la 1 000 lei producţie-marfă şi am economisit peste 1 000 tone metal, 11 000 tone combustibil convenţional, 11 000 MWh energie electrică, iar pină la sfîrşitul anului vom livra la export produse în valoare de aproape 2 miliarde lei. Aplicind cu stricteţe indicaţiile dumneavoastră, am luat măsuri energice pentru ca, in cele două luni care au mai rămas pină la finele primului an al actualului cincinal, să concentrăm eforturile colectivelor de muncă spre recuperarea răminerilor în urma şi realizarea integrală a tuturor indicatorilor de plan, pentru pregătirea in cele mai bune condiţii a producţiei anului 1982. La acest moment de bilanţ în agricultură, oamenii muncii de pe ogoarele brăilene vă raportează, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că producţiile obţinute în acest an — de 3 435 kg grîu şi 4 200 kg orz la hectar — au creat condiţii pentru depăşirea sarcinilorla fondul de stat. Cu toate condiţiile climatice mai puţin favorabile, la porumb realizăm o producţie medie de peste 5 000 kg la hectar. De asemenea, la floarea-soarelui am obţinut peste 2 000 kg, La sfecla de zahăr vom realiza circa 30 000 kg, la orez aproape 4 000 kg, judeţul nostru contribuind la fondul de stat cu 62 000 tone la floarea-soarelui, 271 000 tone la sfecla de zahăr şi 19 250 tone la orez, cantităţi considerabil superioare faţă de cele livrate, în medie anuală, în ultimii 4—5 ani. In legumicultura am realizat cea mai mare producţie din istoria judeţului, ceea ce ne îngăduie să livrăm la fondul de stat 126 000 tone, cu 1 000 tone peste plan şi cu 34 000 tone mai mult decit media livrărilor anuale din perioada 1976—1980. Producţia legumicolă a fost concepută si specializată in mari bazine amenajate pentru irigaţii ; s-a extins, de asemenea, cultivarea legumelor in jurul municipiului Brăila, realizindu-se în acest fel o puternică bază proprie de aprovizionare, precum şi importante disponibilităţi pentru nevoile economiei naţionale. Punînd în centrul întregii noastre activităţi aplicarea in practică a indicaţiilor dumneavoastră, o atenţie sporită acordăm zootehniei, care în prezent deţine circa 40 la sută din totalul producţiei agricole, creşterii şi îmbunătăţirii efectivelor de animale, modernizării adăposturilor, asigurării bazei furajere, adincirii specializării şi concentrării producţiei. De asemenea, acordăm tot sprijinul membrilor cooperatori şi altor cetăţeni care deţin terenuri in gospodăria personală pentru a le cultiva cit mai raţional şi a dezvolta creşterea animalelor, în vederea satisfacerii nevoilor proprii şi a sporirii contribuţiei lor la buna aprovizionare a populaţiei orăşeneşti. Vă raportăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că, in spiritul indicaţiilor date de dumneavoastră la consfătuirea de lucru de la Comitetul Central al partidului, precum şi cu alte prilejuri, am acţionat pentru efectuarea la timp şi in condiţii corespunzătoare a tuturor lucrărilor agricole. In această toamnă, însăminţatul întregii suprafeţe de grîu şi orz s-a realizat aproape în perioada optimă şi de calitate, culturile prezentîndu-se într-o stare bună de vegetaţie. În prezent, am concentrat forţele pentru terminarea recoltării tuturor culturilor, transportării şi depozitării in cele mai bune condiţii a întregii producţii, pentru efectuarea ogoarelor de toamnă şi strîngerea tuturor furajelor din cîmp. Analizând cu exigenţă şi responsabilitate întreaga noastră mimică, suntem conştienţi că rezultatele obţinute nu ,sînt încă pe măsura posibilităţilor de care dispunem. Considerăm pe deplin îndreptăţite criticile aspre pe care ni le-aţi făcut, în timpul vizitei in judeţul nostru, privind nivelul scăzut al producţiilor in unele unităţi, nerespectarea tehnologiilor, mai ales in domeniul creşterii animalelor, deficienţele grave în organizarea şi conducerea lucrărilor agricole. Vă asigurăm că, în spiritul indicaţiilor date de dumneavoastră:* Comitetul judeţean de partid şi Consiliul popular judeţean vor întreprinde măsuri energice pentru înlăturarea grabnică a lipsurilor din activitatea noastră, pentru întărirea răspunderii şi disciplinei tuturor cadrelor de partid şi de stat din judeţ, a specialiştilor şi factorilor de conducere din consiliile unice agroindustriale şi unităţile agricole, din ferme, pentru executarea tuturor lucrărilor agricole în termenele stabilite şi de cea mai bună calitate, pentru curmarea cu desăvârşire a risipei in fiecare unitate agricolă. Vom aplica cu hotărire prevederile recentelor acte normative cu privire la autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială, vom revedea şi îmbunătăţi programele de creştere a producţiei vegetale şi animale care să asigure cantităţi sporite la fondul de stat şi necesarul de consum, corespunzător normelor stabilite, pentru întreaga populaţie a judeţului. Ne vom intensifica preocupările pentru ridicarea pregătirii profesionale a tuturor oamenilor muncii de pe ogoare, îndeosebi a tineretului, pentru educarea lor în spiritul înaltei conştiinţe socialiste, care să asigure dezvoltarea şi întărirea proprietăţii obşteşti, dragostea şi respectul pentru munca în agricultură. Mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general. Mobilîzînd toate forţele. Întreaga capacitate creatoare a oamenilor muncii din judeţul Brăila la înfăptuirea sarcinilor ce ne revin din măreţul Program al partidului, ne exprimăm totodată adeziunea totală la politica de pace şi prietenie promovată de partidul şi statul nostru. Susţinem un modul cel mai hotărât recentele dumneavoastră iniţiative, de o deosebită însemnătate, pentru organizarea unor largi acţiuni de masă ale oamenilor muncii în apărarea cauzei păcii, pentru exprimarea atitudinii lor hotărâte împotriva producerii şi amplasării rachetelor cu rază medie de acţiune şi pentru înlăturarea celor existente, împotriva bombei cu neutroni, pentru convocarea unei conferinţe consacrate dezarmării şi încrederii in Europa şi în întreaga lume. De la tribuna acestei mari adunări populare, dăm o Înaltă apreciere întregii dumneavoastră activităţi consacrate apărării celui mai fundamental drept al popoarelor — dreptul la viaţă, la pace, la existenţă liberă. Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, că nobila dumneavoastră activitate de înflăcărat patriot şi neobosit militant pentru o lume a păcii, strălucitul exemplu de dăruire şi principialitate comunistă pe care ni-l oferiţi în permanenţă, ne dau un puternic imbold in întreaga activitate, ne mobilizează conştiinţele pentru a munci mereu mai mult şi mai bine. Vă vom urma cu devotament comunist, cosacrindu-ne întreaga capacitate de muncă şi creaţie realizării exemplare a sarcinilor ce ne revin în măreaţa operă condusă cu atîta strălucire de partidul nostru comunist, în frunte cu dumneavoastră, pentru ridicarea României pe înaltele culmi ale civilizaţiei socialiste şi comuniste. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Ion Teşu, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Ştefan Sprîncenatu, directorul I.A.S. Dragalina, judeţul Călăraşi, tovarăşa Vasilica Popescu, preşedintele C.A.P. Cazasu, judeţul Brăila, tovarăşii Dumitru Ungureanu, director al S.M.A. Sibioara, judeţul Constanţa, Andrei Balazs, preşedintele C.A.P. Joseni, judeţul Harghita, tovarăşa Floarea Spinu, ţărancă cu gospodărie individuală din comuna Dorna Candrenilor, judeţul Suceava, şi tovarăşul Vasile Bărbu Iescu, preşedintele Biroului executiv al Consiliului unic agroindustrial dotat si cooperatist Scorniceşti, judeţul Olt. In numele tuturor participanţilor la marea adunare populară, primul secretar al Comitetului judeţean de partid a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu rugămintea de a lua cuvîntul. Intîmpinat cu îndelungi ovaţii şi urale, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost urmărită cu viu interes şi subliniată, în repetate rinduri, cu puternice aplauze, cu urale prelungi. Cei prezenţi au ţinut să exprime şi in acest fel angajamentul de a aplica in viaţă orientările şi indicaţiile date cu acest prilej, de a munci cu abnegaţie şi dăruire pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în acest cincinal, de a munci cu pasiune revoluţionară pentru îndeplinirea întocmai a hotăririlor celui de-al Xll-lea Congres al P.C.R., pentru continua propăşire a patriei noastre socialiste. Ei au ţinut să sublinieze adeziunea deplină la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, iniţiată şi promovată cu consecvenţă de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, • încrederea că aspiraţiile de pace şi progres ale poporului se regăsesc in întreaga activitate şi preocupările statornice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. (Cuvintarea va fi dată publicităţii). In încheierea marii adunări populare dedicate Zilei recoltei, în numele tuturor locuitorilor judeţului Brăila, primul secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R. a spus : Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Actuala vizită întreprinsă de dumneavoastră în judeţul Brăila, dialogul nemijlocit şi deosebit de fructuos purtat cu oamenii muncii, preţioasele sarcini, orientări şi indicaţii pe care ni le-aţi dat în timpul vizitei şi în strălucita cuvintare pe care aţi rostit-o în cadrul acestei mari adunări populare constituie pentru noi o călăuză sigură în acţiune, ne angajează să înfăptuim exemplar, cu fermitate revoluţionară, amplul şi mobilizatorul program de lucru pe care ni l-aţi trasat cu limpezime şi clarviziune ştiinţifică, pentru care vă mulţumim cu profundă recunoştinţă. Muncind cu hotărire, pe linia lichidării lipsurilor ce se mai manifestă în activitatea noastră, ne angajăm să acţionăm cu toată energia, cu spirit revoluţionar — aşa cum ne-o cereţi dumneavoastră — pentru aplicarea exemplară a politicii partidului şi statului nostru, pentru realizarea unei noi calităţi în toate domeniile de activitate, pentru a spori contribuţia noastră la afirmarea viguroasă a revoluţiei agrare, temeiul propăşirii şi bunăstării întregului nostru popor.Spre binele şi fericirea patriei şi poporului, spre gloria şi măreţia României socialiste, spre înfăptuirea idealurilor de pace şi progres, a prieteniei între popoare, vă urăm din toată fiinţa noastră Să ne trăiţi întru mulţi ani, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu ! Marea adunare populară din municipiul Brăila ia sfîrşit într-o atmosferă de entuziastă sărbătoare. Zecile de mii de participanţi aclamă şi ovaţionează din nou, minute în şir, pentru partid, pentru secretarul său general, pentru pace. în faţa sediului Comitetului judeţean de partid, brăilenii au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la plecare, aceeaşi caldă şi entuziastă manifestare de dragoste, stimă şi preţuire cu care l-au înconjurat, timp de două zile, pe tot parcursul vizitei. Pe arterele oraşului domneşte din nou o atmosferă vibrantă, de puternic entuziasm. Mulţimea scandează „Ceauşescu- P.C.R. „Ceauşescu şi poporul „Ceauşescu-pace !“, ei exprimîndu-şi şi cu acest prilej dragostea nemărginită faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, recunoştinţa fierbinte pentru contribuţia inestimabilă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la înflorirea patriei noastre socialiste, la creşterea prestigiului României în lume, la afirmarea năzuinţelor de pace şi înţelegere între popoare. Pe platoul Gării fluviale, o gardă militară a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îşi ia rămas bun de la primul secretar al Comitetului judeţean de partid, de la membrii birourilor comitetelor judeţean şi municipal Brăila ale P.C.R., precum şi de la primii secretari ai comitetelor judeţene de partid care au participat la sărbătorirea „Zilei recoltei“, salută cu prietenie mulţimea aflată pe platou. Inovaţiile şi aclamaţiile celor prezenţi, elicopterul prezidenţial s-a îndreptat spre Bucureşti.