Scînteia Tineretului, noiembrie 1981 (Anul 37, nr. 10088-10112)

1981-11-02 / nr. 10088

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 (Urmare din pag. I) 29 000 hectare, ceea ce creează condiţii pentru obţinerea unor recolte mari şi stabile. Sunt pre­zentate soiurile de grîu şi hi­brizii de porumb care,­­prin a­­plicarea unor tehnologii adecva­te, au dat producţii importante. Apreciind aceste rezultate, to­varăşul Nicolae Ceauşescu reco­mandă specialiştilor din agricul- t tură să asigure sămînţa necesară din soiurile indicate pentru această zonă şi să aplice corect tehnologiile stabilite, astfel incit să se realizeze, în medie pe­­iu­dei­, cel puţin 5 000 kg grîu la hectar. Gazdele informează că, in urma măsurilor luate la indicaţia conducerii partidului, insămînţă­­rile s-au încheiat mult mai de­vreme decit în alti­mini. Au fost executate lucrări d­e calitate su­perioară, ceea ce constituie cea mai bună dovadă că poate fi făcută o cotitură radicală în practicarea agriculturii in Româ­nia. Dealtfel, acum cind se săr­bătoreşte „Ziua recoltei''1, verde­le sănătos al semănăturilor de toamnă prefigurează nu numai în judeţul Brăila, ci şi în restul ţării, roadele bogate ale anului viitor. Oaspeţii zăbovesc apoi în faţa standurilor încărcate cu ştiuleţi de porumb din diferiţi hibrizi. Şi nu intîmplător. Judeţul Brăi­la este unul din judeţele mari producătoare de porumb, din care bună parte se realizează la întreprinderea agricolă de stat „Insula Mare a Brăilei“, pe te­renurile smulse apelor prin lu­crări de îmbunătăţiri funciare. Analizând rezultatele obţinute, ca şi in ziua precedentă, cu pri­lejul vizitei efectuate în cîteva unităţi agricole din jude­ţul Brăila, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că pot şi tre­buie ,să se obţină recolte de la 7 090 pină la 10 000 kg porumb la hectar. „Ce greutate are acest ştiulete?“ — întreabă secretarul general al partidului, arătînd unul din hibrizii mai puţin pro­ductivi. Se răspunde că ar putea cîntări 150—165 de grame. „în­mulţiţi această cantitate cu nu­mărul de plante la hectar — spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu — şi veţi­ vedea că se ajunge uşor la 10 000 kg la hec­tar“. Secretarul general al partidu­lui dă indicaţia ca în această zonă, care beneficiază de tere­nuri dintre cele mai ferti­le — o bună parte din ele amenajate pentru irigat — să fie cultivaţi hibrizi de mare pro­ductivitate, chiar şi în culturi duble, astfel incit randamentul la hectar să crească simţitor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de rezultatele şi programul privind extinderea culturii plantelor tehnice. Gaz­dele arată că la Cooperativa­­ agricolă de producţie Cazasu s-au obţinut 3 236 kg floarea­­soarelui la hectar, la soiul „Romsun“, iar la I.A.S. Insula Mare a Brăilei soiul „Soren“ a dat 2 840 kg la hectar. Secreta­rul general al partidului, apre­ciind rezultatele bune obţinute, cere agricultorilor judeţului Brăila să acţioneze pentru a­ realiza, în medie, cel puţin 3 000 hă floarea-soarelui la hec­tar. S-a subliniat, de asemenea, că poate fi sporită simţitor pro­ducţia de soia, de sfeclă de za­hăr. în acest scop, trebuie revă­zută maşina de recoltat sfeclă, care — aşa cum s-a constatat cu­­ prilejul vizitei din ziua prece­dentă — rupe rădăcinile, ceea ce constituie o pagubă adesea ire­cuperabilă. Totodată, s-a arătat că sunt condiţii ca în judeţul Brăila să fie extinsă mult cul­tura orezului. Aici există... una din cele mai mari unităţi culti­vatoare de orez din ţară — I.A.S. Stăncuţa — care obţine în această toamnă 4 500—5 000 kg orez la hectar. La Măxineni s-a ajuns chiar la 6 000 kg la hectar. Secretarul general al partidului indică să fie extinse orezăriile din judeţ pe cel puţin 10 000 hectare, folosindu-se îndeosebi terenurile sărăturate, care ocupă mari suprafeţe în această zonă, şi să fie creată a semănătoare care să înlocuiască însăminţarea orezului din elicopter. Standul horticulturii reflectă eforturile care se fac în judeţul Brăila pentru sporirea produc­ţiei de legume şi fructe­,menită să asigure o bună aprovizionare a populaţiei cu aceste produse. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu examinează îndeaproape expo­natele, compară rezultatele medii înscrise in grafice cu realizările unităţilor fruntaşe­ şi arată că producţia de legume la hectar poate spori mai mult. Gazdele informează că la tomate s-au obţinut 28 000 kg la hectar. Se apreciază că aceasta este o re­coltă minimă, că, in condiţiile irigării culturilor şi executării corecte a lucrărilor de întreţi­nere, de la fiecare plantă se pot obţine cel puţin 2 kg de tomate, ceea ce înseamnă o recoltă de 50 000—60 000 kg la hectar, în le­gumicultura, subliniază secreta­rul general al partidului, trebuie să mergem pe intensificarea producţiei, pe creşterea randa­mentelor la hectar. Reprezentanţii organelor loca­le de specialitate raportează că, in lumina indicaţiilor date la Consfătuirea de lucru pe pro­bleme de agricultură de la C.C. al P.C.R., urmează să fie recon­siderate metodele de cultivare a legumelor, să fie îmbunătăţit sortimentul cultivat, astfel incit producţia la hectar să sporească simţitor, iar, printr-o mai bună , eşalonare a aprovizionării, popu­laţia să beneficieze in tot cursul anului de produse proaspete, bo­gate in vitamine. Secretarul ge­neral al partidului trasează sar­cina de a se acţiona susţinut astfel ca judeţul Brăila să de­vină un mare furnizor de legu­me, care să satisfacă nu numai consumul local, ci să ofere şi disponibilităţi pentru economia ţării. Un mare interes a manifestat tovarăşul Nicolae Ceauşescu faţă de realizările şi programul pri­vind diversificarea producţiei­­ de conserve de legume şi fruc­­t­­e, indicind să se intensifice eforturile pentru diversificarea acestei producţii, astfel incit să se asigure aprovizionarea popu­laţiei cu o gamă variată de pro­duse. Secretarul general al partidu­lui s-a oprit, in continuare, în faţa machetelor ce înfăţişează evoluţia activităţii de creştere a animalelor în judeţul Brăila. Specialiştii au informat că s-au înregistrat creşteri importante la ovine şi păsări, ponderea zootehniei în ansamblul produc­ţiei agricole fiind acum de 40 la sută. Este prezentat progra­mul de dezvoltare a zootehniei in actualul cincinal, subliniindu­­se că producţia animalieră va fi în 1985 cu 62 la sută mai mare de­cit media anuală din cincinalul anterior, şi se reliefează măsurile pentru extinderea creşterii ani­malelor în gospodăriile popu­laţiei. Este vorba, printre alte­le, de ameliorarea celor pes­te 24 000 hectare păşuni, de asigurarea anuală a unui mare număr de pui de o zi şi pur­cei, din unităţile agricole, pentru a fi crescuţi in gospodă­riile populaţiei. Reluind indica­ţiile date cu prilejul vizitei de lucru din ziua precedentă, secre­tarul general al­ partidului a subliniat din nou necesitatea sporirii cantităţilor de produse animaliere prin creşterea produc­ţiilor, medii de lapte şi a greu­tăţii de livrare a animalelor pen­tru carne, astfel incit ceea ce se realizează in plus să contribuie la o mai bună aprovizionare a populaţiei. Secretarului general al parti­dului i-au fost,­­apoi, prezentate preocupările unităţilor agricole din judeţ pentru îmbunătăţirea structurii culturilor furajere şi diversificarea sortimentelor de nutreţuri. Apreciind rezultatele bune, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut, totodată, con­ducerii ministerului de resort, cadrelor de conducere din judeţ să ia măsuri pentru extinderea pajiştilor pe lingă fermele şi complexele­ zootehnice, pentru folosirea unui amestec cores­punzător de ierburi valoroase în vederea ridicării conţinutului in proteine, iar asemenea pajişti să fie cultivate în regim de irigaţii şi fertilizate periodic cu îngră­şăminte organice provenite din fermele zootehnice respective. în acelaşi timp, secretarul general al partidului a indicat ca în toate unităţile de creştere a animale­lor să se amenajeze, in cel mai scurt­ timp, bucătării furajere, astfel incit să se asigure o hră­­nire raţională şi echilibrată a animalelor, obţinîndu-se sporuri mai mari de producţie cu un consum tot mai redus de furaje. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit apoi la maşinile şi uti­lajele asimilate recent de indus­tria noastră, care vor contribui la practicarea unei agriculturi intensive,, de mare productivita­te. Sunt prezentate două trac­toare de 65 şi, respectiv, 85 CP, tractoare modernizate, care pot folosi întreaga gamă de maşini din dotarea unităţilor agricole şi care au consum redus de car­buranţi. De asemenea, printre exponate se află şi o gamă de tractoare din grupa 400, echipate cu utilaje pentru efectuarea lu­crărilor de recoltat furaje, com­baterea dăunătorilor în planta­ţiile şi culturile existente pe te­renurile în pantă de pină la 20 de grade. Secretarul general al partidu­lui cere ministerului de resort, institutelor de cercetare să re­vadă tehnologiile de fabricare a acestor tractoare în sensul redu­cerii greutăţii lor, să proiecteze şi să realizeze motoare cu o pu­tere de tracţiune în concordanţă cu lucrările pe care le efectuea­ză, să elaboreze subansamble — in special roţi — capabile să dea o mai mare stabilitate­ ma­şinilor, în legătură cu maşina de să­pat şanţuri pentru desecări şi eliminarea excesului de umidita­te, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat specialiştilor să găsească soluţii pentru ca utila­jul să execute la o singură tre­cere un canal mai adine şi să poată fi utilizat şi la admne­rea unor rinei mai micii. Sunt prezentate apoi instalaţia pentru descărcat vagoane cu în­grăşăminte chimice in vrac, ba­toza de porumb cu o capacitate de 30 tone pe oră, instalaţia pentru amortizarea paielor, utila­jul pentru nivelarea terenurilor agricole. Secretarul general al partidului a cerut cadrelor de conducere din ministerul de re­sort, din cercetarea agricolă să creeze și să doteze în cel mai scurt timp fermele zootehnice cu utilaje pentru transportul la cimp al gunoiului de grajd. Sunt vizitate apoi standurile industriei alimentare, în care se află expusă o largă varietate de produse. Oprindu-se in faţa primelor grafice ilustrind reali­zările din acest sector,­ secre­tarul general al partidului urmăreşte evoluţia producţiei de carne, care în perioada 1976— 1985 înregistrează o creştere de aproape 10 000 tone. Apreciind preocupările unităţilor agricole din judeţul Brăila de a realiza producţii tot mai mari, care să asigure un consum sporit de car­ne şi preparate din carne, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a indi­cat factorilor de răspundere să acorde aceeaşi atenţie valorifi­cării tuturor subproduselor. Gra­fice edificatoare relevă posibili­tăţile pe care judeţul Brăila le are şi în privinţa sporirii pro­ducţiei de lapte, astfel incit con­sumul pe locuitor să crească de la 180 litri in prezent, la 240 li­tri în 1985. Un amplu dialog are loc în faţa standului industriei peşte­lui. Arătind că numai prin popu­­larea apelor interioare s-ar pu­tea, asigura anual 10 kg peşte şi conserve din peşte pentru fie­care locuitor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că se im­pune revederea actualului pro­gram in­ scopul stabilirii unor noi măsuri, in baza cărora fie­care judeţ să-şi creeze centre de înmulţire a puietului. In acest mod, odată cu sporirea produc­ţiei destinate fondului de stat, consiliile populare vor putea să asigure aprovizionarea populaţiei din resurse proprii. Cercetînd unele produse de panificaţie expuse, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere ca aces­tea să fie realizate la dimen­siuni mai reduse, potrivit nevoi­lor reale de consum. în continuare, sunt vizitate standurile industriilor zahărului, uleiurilor vegetale, amidonului, glucozei şi altor sectoare ale in­dustriei alimentare, în cadrul expoziţiei sunt prezentate, de a­­semenea, realizările cooperat­ive­lor agricole din judeţ în dome­niul micii industrii. La rindul său, cooperaţia meşteşugărească brăileană expune în standurile sale un bogat şi divers sorti­ment de bunuri­­ pentru uz casnic şi gospodăresc, articole de marochinărie, textile, artizanat, piese de mic mobilier, covoare, realizate în primul rînd prin valorificarea materiilor prime locale, a materialelor refolosibi­­le. Cooperaţia meşteşugărească dinn judeţ contribuie în acest an la fondul pieţei cu bunuri de consum în valoare de peste 176 milioane lei. Se vizitează apoi standurile destinate prezentării activităţii cooperaţiei de consum din judeţul Brăila în domeniul achiziţiilor de produse de la populaţie, prestărilor de servicii pentru oamenii muncii de la sate, prelucrării şi industrializării u­­nor produse, în special agroali­­mentare, realizării de diverse bu­nuri de larg consum industriale şi alimentare. După vizitarea expoziţiei reali­zărilor agriculturii judeţului Brăila, t o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu este invitat să se prin­dă în „Hora recoltei“. Este un moment emoţionant, care relevă noi şi grăitoare dovezi ale uni­tăţii de nezdruncinat dintre partid şi masele largi de oameni ai muncii, ale legăturii nemijlo­cite şi permanente a secretarului general al partidului cu poporul şi ţara.. LUNI 2 NOIEMBRIE 1981 PLECAREA DIN MUNICIPIUL GALAŢI Duminică dimineaţa, tovarăşul Nicolae­­Ceauşescu, ceilalţi tova­răşi din conducerea partidului şi statului au părăsit municipiul Galaţi, reîntorcîndu-se la Brăi­la, unde au luat parte la sărbă­torirea Zilei recoltei. Locuitorii oraşului de pe Du­năre, care, în cursul după-amie­­zii de sâmbătă, l-au avut ca oaspete drag pe secretarul ge­neral al partidului, au condus, la plecare, pe­­tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu aceleaşi calde ma­nifestări de stimă şi profundă preţuire. De la reşedinţa ce i-a fost rezervată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a îndreptat spre stadionul „Portul roşu“, maşina prezidenţială străbătând adevă­rate culoare vii, formate din mii şi mii de cetăţeni veniţi să-şi ia rămas bun de la iu­bitul nostru conducător. Oamenii muncii aflaţi pe tra­seu aclamau îndelung pentru partid şi secretarul său general, dind şi cu acest prilej glas sim­­ţămintelor de profundă recunoş­tinţă pe care le nutresc faţă de cel mai iubit fiu al poporului nostru, pentru tot ce a făcut şi face, pentru dezvoltarea oraşu­lui şi judeţului lor, a întregii ţări, pentru permanenta grijă ce o­­ poartă fericirii şi bună­stării poporului nostru, asigură­rii unui real climat de pace­, destindere, securitate şi largă colaborare în Europa şi în în­treaga lume, în faţa comitetului judetean de partid, coruri reunite into­nau îndrăgitul cîntec „Partidul — Ceauşescu — România“, în care se regăsesc intr-o simbolică a­­­lăturare, numele partidului, al secretarului său­­ general şi al­­scumpei noastre patrii. Nume­roase formaţii artistice aflate de-a lungul traseului dau, la rindul lor, expresie bucuriei sin­cere manifestate de locuitorii Galaţiului de a-l fi avut din nou oaspete pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu in municipiul lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu multă prietenie, cu caldă simpatie manifestărilor en­tuziaste ale cetăţenilor. Aceeaşi atmosferă sărbăto­rească o regăsim şi pe stadion, în ale cărui tribune se aflau, de­ asemenea, mii de oameni ai muncii din întreprinderile şi in­stituţiile gălăţene. La intrarea pe stadion a tovarăşului Nicolae Ceauşescu izbucnesc uralele şi ovaţiile celor prezenţi, se scan­dează cu însufleţire „Ceauşescu şi poporul!“,­­„Ceauşescu ,— pacea !“, „Vrem­­ pace, nu război „Nu bombelor cu neutroni !“. O gardă alcătuită din militari, membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pre­gătire pentru apărarea patriei prezintă onorul. S-a intonat Im­nul­­de­ stat al Republicii Socia­liste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trecut în revistă garda de onoare. Apoi, grupuri de tineri şi ti­nere, pionieri şi şoimi ai patriei au oferit buchete de flori tova­răşului Nicolae Ceauşescu. Luîndu-şi rămas bun de la lo­cuitorii municipiului Galaţi, to­varăşul Nicolae Ceauşescu le-a adresat tuturor multă sănătate, succes in întreaga lor activitate, cele mai bune urări de fericire. Miile de, cetăţeni aflaţi pe sta­dion aplaudă cu­ însufleţire. In această­ atmosferă­ sărbătorească, elicopterul prezidenţial a deco­lat. " Din­ mii de piepturi izbuc­nesc, din nou, urale şi ovaţii îndelungate care nu contenesc pină în ultimul moment al des­părţirii secretarului general al partidului, de locuitorii munici­piului Galaţi. Marea adunare populară din municipiul Brăila Sărbătoarea Zilei recoltei, săr­bătoarea hărniciei celor care prin munca lor neobosită smulg pă­mântului recolte din an în an mai bogate, s-a încheiat printr-o mare adunare populară, organi­zată în Piaţa Independenţei din Brăila. De la expoziţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tova­răşi din conducerea partidului şi statului străbat principalele ar­tere ale municipiului Brăila, străjuite in această zi de mii şi mii de cetăţeni, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, muncitori şi ţă­rani cooperatori,, intelectuali, os­taşi ai forţelor noastre armate, pionieri şi şoimi ai patriei, care, animaţi de un puternic entu­ziasm patriotic, flutură steguleţe, scandează numele partidului, al secretarului său general şi al pa­triei noastre socialiste. Coruri re­unite interpretează vibrantul cîntec „Partidul — Ceauşescu — România“, trei nume a căror fi­rească alăturare a intrat în con­ştiinţa naţiunii, trei nume care dau măsura unităţii întregului popor în jurul partidului, al celui mai iubit, fiu al poporului. Nu­meroase formaţii artistice de amatori şi grupe de sportivi în­tregesc atmosfera de sărbătoare ce a cuprins întregul oraş. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căldură manifestări­lor entuziaste ale brăilenilor, dă mina cu sute de oameni ai muncii. Sosirea in Piaţa Independenţei a secretarului general al partidu­lui, a celorlalţi tovarăşi, este în­­tîmpinată cu o explozie de urale şi ovaţii. Cei prezenţi, locuitori ai municipiului şi ai localităţilor rurale învecinate, scandează mi­nute in şir „Ceauşescu-P.C.R.­­“, „Ceauşescu şi poporul!“, dind glas dragostei şi încrederii in partid şi secretarul său general, adeziunii depline la politica clar­văzătoare a partidului şi statului nostru de propăşire continuă a patriei socialiste, de ridicare­ a României pe noi culmi de pro­gres şi civilizaţie. Cei peste 100 000 de oameni ai muncii — tineri şi vârstnici —, reprezentând toate categoriile so­ciale din judeţul Brăila, scandea­ză, neîntrerupt, într-un singur şi puternic glas „Ceauşescu-Pace !“. Porumbei albi, simbol etern al păcii, se înalţă in aceste clipe spre cerul oraşului Brăila. Marea Adunăre populară din Piaţa Inde­pendenţei se transformă, în ace­laşi timp, într-o impresionantă şi mobilizatoare manifestaţie pentru pace. Pe mari pancarte sunt înscrise cuvinte ce dau ex­presie voinţei unanime a poporu­lui român : „Nu bombei cu neu­troni !“, „Nu producerii şi ampla­sării rachetelor cu rază medie de acţiune în Europa !“. „Să făurim o lume fără arme şi războaie Iniţiativele şi propunerile con­crete, de o deosebită însemnă­tate, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale României pentru dezarmare şi, în primul rind, pentru dezarmare nucleară, pen­tru o lume fără arme şi fără răz­boaie, pentru o lume mai bună, şi mai dreaptă găsesc ecoul ade­ziunii totale în inimile şi glasu­rile celor prezenţi în Piaţa In­dependenţei. Deschizînd adunarea, tovarăşul Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R., a spus : Mult iubite şi stimate to­varăşe secretar general Nicolae Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele comuniştilor, al tuturor celor ce trăiesc şi muncesc în această mănoasă vatră de Bără­gan, pe malul renăscut al bătrâ­­nului Danubiu, să exprim din ladnicul inimii, mult iubite şi­­stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, nemărginita noastră bucurie de a vă avea în mijlocul nostru la marea sărbătoare a muncii şi hărniciei — Ziua r­ecol­­tei — sărbătoare instituită din iniţiativa dumneavoastră. Este un minunat prilej pentru a vă exprima încă o dată cele mai profunde sentimente de dragos­te şi aleasă preţuire pe care toţi locuitorii judeţului, asemenea întregii noastre naţiuni, le nu­tresc faţă de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, fiul cel mai iubit al po­porului,­­revoluţionar înflăcărat şi ilustru bărbat de stat, care, în fruntea partidului şi a patriei, ne călăuziţi paşii spre culmile înso­rite ale socialismului şi comunis­mului, militînd cu admirabilă înflăcărare pentru pacea şi liniş­tea omenirii, scăpată de spectrul cursei nesăbuite a înarmărilor, a unei conflagraţii devastatoare, pentru relaţii de echitate şi drep­tate d­intre toate popoarele lumii, înfăptuind politica ştiinţifică a partidului şi statului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor ţării, bucurîndu-se de grija statornică şi de sprijinul dumneavoastră permanent, ju­deţul Brăila a cunoscut in anii socialismului o înflorire multila­terală, fără precedent. Vă raportăm, mult stimate to­varăşe secretar general, că oa­menii muncii brăileni, în frunte cu comuniştii, au acţionat neabătut pentru transpunerea în viaţă a hotăririlor celui de-al Xll-lea Congres al partidului, a sarcinilor şi indicaţiilor pe care ni le-aţi dat cu prilejul vizitelor întreprinse în judeţul nostru, au pus în centrul preocupării lor perfecţionarea laturilor calitative ale activităţii economico-sociale, sporirea eficienţei în toate sec­toarele, aplicarea riguroasă a noului mecanism economico-fi­­nanciar, a autogestiunii şi auto­­conducerii muncitoreşti, în industrie, pe nouă luni din acest an, am realizat planul pro­ducţiei nete în proporţie de 101 la sută, am depăşit productivi­tatea cu peste 1 300 lei pe om al muncii, ne-am încadrat in chel­tuielile totale la 1 000 lei pro­­ducţie-marfă şi am economisit peste 1 000 tone metal, 11 000 tone combustibil convenţional, 11 000 MWh energie electrică, iar pină la sfîrşitul anului vom livra la export produse în valoare de aproape 2 miliarde lei. Aplicind cu stricteţe indicaţiile dumnea­voastră, am luat măsuri energice pentru ca, in cele două luni care au mai rămas pină la finele pri­mului an al actualului cincinal, să concentrăm eforturile colecti­velor de muncă spre recuperarea răminerilor în urma şi realizarea integrală a tuturor indicatorilor de plan, pentru pregătirea in cele mai bune condiţii a producţiei anului 1982. La­ acest moment de bilanţ în agricultură, oamenii muncii de pe ogoarele brăilene vă raportează, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că producţiile obţinu­te în acest an — de 3 435 kg grîu şi 4 200 kg orz la hectar — au creat condiţii pentru depăşirea sarcinilor­­la fondul de stat. Cu toate condiţiile climatice mai puţin favorabile, la porumb realizăm o producţie medie de peste 5 000 kg la hectar. De ase­menea, la floarea-soarelui am obţinut peste 2 000 kg, La sfecla de zahăr vom realiza circa 30 000 kg, la orez aproape 4 000 kg, judeţul nostru contribuind la fondul de stat cu 62 000 tone la floarea-soarelui, 271 000 tone la sfecla de zahăr şi 19 250 tone la orez, cantităţi considerabil supe­rioare faţă de cele livrate, în me­die anuală, în ultimii 4—5 ani. In legumicultura am realizat cea mai mare producţie din is­toria judeţului, ceea ce ne îngă­duie să livrăm la fondul de stat 126 000 tone, cu 1 000 tone peste plan şi cu 34 000 tone mai mult decit media livrărilor anuale din perioada 1976—1980. Producţia le­gumicolă a fost concepută si spe­cializată in mari bazine amena­jate pentru irigaţii ; s-a extins, de asemenea, cultivarea legume­lor in jurul municipiului Brăila, realizindu-se în acest fel o pu­ternică bază proprie de aprovi­zionare, precum şi importante disponibilităţi pentru nevoile economiei naţionale. Punînd în centrul întregii noas­tre activităţi aplicarea in practi­că a indicaţiilor dumneavoastră, o atenţie sporită acordăm zooteh­niei, care în prezent deţine circa 40 la sută din totalul producţiei agricole, creşterii şi îmbunătăţi­rii efectivelor de animale, mo­dernizării adăposturilor, asigu­rării bazei furajere, adincirii specializării şi concentrării pro­ducţiei. De asemenea, acordăm tot sprijinul membrilor coopera­tori şi altor cetăţeni care deţin terenuri in gospodăria personală pentru a le cultiva cit mai ra­ţional şi a dezvolta creşterea animalelor, în vederea satisfa­cerii nevoilor proprii şi a spo­ririi contribuţiei lor la buna aprovizionare a populaţiei oră­şeneşti. Vă raportăm, mult stimate to­varăşe secretar general, că, in spiritul indicaţiilor date de dumneavoastră la consfătuirea de lucru de la Comitetul Central al partidului, precum şi cu alte pri­lejuri, am acţionat pentru efec­tuarea la timp şi in condiţii co­respunzătoare a tuturor lucrări­lor agricole. In această toamnă, însăminţatul întregii suprafeţe de grîu şi orz s-a realizat aproa­pe în perioada optimă şi de ca­litate, culturile prezentîndu-se într-o stare bună de vegetaţie. În prezent, am concentrat for­ţele pentru terminarea recoltă­rii tuturor culturilor, transportă­rii şi depozitării in cele mai bune condiţii a întregii produc­ţii, pentru efectuarea ogoarelor de toamnă şi strîngerea tuturor furajelor din cîmp. Analizând cu exigenţă şi res­ponsabilitate întreaga noastră mimică, suntem­ conştienţi că re­zultatele obţinute nu ,sînt încă pe măsura posibilităţilor de care dispunem. Considerăm pe deplin îndreptăţite criticile aspre pe care ni le-aţi făcut, în timpul vizitei in judeţul nostru, privind nivelul scăzut al producţiilor in unele unităţi, nerespectarea teh­nologiilor, mai ales in domeniul creşterii animalelor, deficienţele grave în organizarea şi condu­cerea lucrărilor agricole. Vă asigurăm că, în spiritul indica­ţiilor date de dumneavoastră:* Comitetul judeţean de partid şi Consiliul popular judeţean vor întreprinde măsuri energice pen­tru înlăturarea grabnică a lipsu­rilor din activitatea noastră, pentru întărirea răspunderii şi disciplinei tuturor cadrelor de partid şi de stat din judeţ, a specialiştilor şi factorilor de con­ducere din consiliile unice agro­industriale şi unităţile agricole, din ferme, pentru executarea­ tuturor lucrărilor agricole în ter­menele stabilite şi de cea mai bună calitate, pentru curmarea cu desăvârşire a risipei in fiecare unitate agricolă. Vom aplica cu hotărire preve­derile recentelor acte normative cu privire la autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială, vom revedea şi îmbunătăţi pro­gramele de creştere a producţiei vegetale şi animale care să asi­gure cantităţi sporite la fondul de stat şi necesarul de consum, corespunzător normelor stabilite, pentru întreaga populaţie a ju­deţului. Ne vom intensifica pre­ocupările pentru ridicarea pregă­tirii profesionale a tuturor oa­menilor muncii de pe ogoare, în­deosebi a tineretului, pentru educarea lor în spiritul înaltei conştiinţe socialiste, care să asigure dezvoltarea şi întărirea proprietăţii obşteşti, dragostea şi respectul pentru munca în agri­cultură. Mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general. Mobilîzînd toate forţele. În­treaga capacitate creatoare a oa­menilor muncii din judeţul Brăila la înfăptuirea sarcinilor ce ne revin din măreţul Program al partidului, ne exprimăm tot­odată adez­iunea totală la politica de pace şi prietenie promovată de partidul şi statul nostru. Sus­ţinem un modul cel mai hotărât recentele dumneavoastră iniţia­tive, de o deosebită însemnătate, pentru organizarea unor largi acţiuni de masă ale oamenilor muncii în apărarea cauzei pă­cii, pentru exprimarea atitudinii lor hotărâte împotriva producerii şi amplasării rachetelor cu rază medie de acţiune şi pentru înlă­turarea celor existente, împotri­va bombei cu neutroni, pentru convocarea unei conferinţe con­sacrate dezarmării şi încrederii in Europa şi în întreaga lume. De la tribuna acestei mari adu­nări populare, dăm o Înaltă apreciere întregii dumneavoastră activităţi consacrate apărării celui mai fundamental drept al popoarelor — dreptul la viaţă, la pace, la existenţă liberă. Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, că nobila dumneavoastră activi­tate de înflăcărat patriot şi neobosit militant pentru o lume a păcii, strălucitul exemplu de dăruire şi principialitate comu­nistă pe care ni-l oferiţi în per­manenţă, ne dau un puternic imbold in întreaga activitate, ne mobilizează conştiinţele pentru a munci mereu mai mult şi mai bine. Vă vom urma cu devota­ment comunist, cosacrindu-ne în­treaga capacitate de muncă şi creaţie realizării exemplare a sarcinilor ce ne revin în mă­reaţa operă condusă cu atîta strălucire de partidul nostru co­munist, în frunte cu dumnea­voastră, pentru ridicarea Româ­niei pe înaltele culmi ale civili­zaţiei socialiste şi comuniste. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Ion Teşu, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Ştefan Sprîncenatu, directorul I.A.S. Dragalina, judeţul Călăraşi, to­varăşa Vasilica Popescu, pre­şedintele C.A.P. Cazasu, judeţul Brăila, tovarăşii Dumitru Ungu­­reanu, director al S.M.A. Si­­bioara, judeţul Constanţa, Andrei Balazs, preşedintele C.A.P. Jo­seni, judeţul Harghita, tovarăşa Floarea Spinu, ţărancă cu gospo­dărie individuală din comuna Dorna Candrenilor, judeţul Su­ceava, şi tovarăşul Vasile Bărbu­ Iescu, preşedintele Biroului exe­cutiv al Consiliului unic agroin­dustrial do­­tat si cooperatist Scorniceşti, judeţul Olt. In numele tuturor participan­ţilor la marea adunare populară, primul secretar al Comitetului judeţean de partid a adresat to­varăşului Nicolae Ceauşescu ru­gămintea de a lua cuvîntul. Intîmpinat cu îndelungi ovaţii şi urale, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost urmărită cu viu interes şi subliniată, în repetate rinduri, cu puternice aplauze, cu urale prelungi. Cei prezenţi au ţinut să exprime şi in acest fel angajamentul de a aplica in via­ţă orientările şi indicaţiile date cu acest prilej, de a munci cu abnegaţie şi dăruire pentru înde­plinirea sarcinilor ce le revin în acest cincinal, de a munci cu pa­siune revoluţionară pentru înde­plinirea întocmai a hotăririlor ce­lui de-al Xll-lea Congres al P.C.R., pentru continua propăşire a patriei noastre socialiste. Ei au ţinut să sublinieze adeziunea de­plină la politica internă şi ex­ternă a partidului şi statului nostru, iniţiată şi promovată cu consecvenţă de secretarul general al partidului, preşedintele Repu­blicii, • încrederea că aspiraţiile de pace şi progres ale poporului se regăsesc in întreaga activitate şi preocupările statornice ale to­varăşului Nicolae Ceauşescu. (Cuvintarea va fi dată publici­tăţii). In încheierea marii adunări populare dedicate Zilei recoltei, în numele tuturor locuitorilor judeţului Brăila, primul secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R. a spus : Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Actuala vizită întreprinsă de dumneavoastră în judeţul Brăi­la, dialogul nemijlocit şi deose­bit de fructuos purtat cu oame­nii muncii, preţioasele sarcini, orientări şi indicaţii pe care ni le-aţi dat în timpul vizitei şi în strălucita cuvintare pe care aţi rostit-o în cadrul acestei mari adunări populare constituie pen­tru noi o călăuză sigură în ac­ţiune, ne angajează să înfăptuim exemplar, cu fermitate revolu­ţionară, amplul şi mobilizatorul program de lucru pe care ni l-aţi trasat cu limpezime şi clar­viziune ştiinţifică, pentru care vă mulţumim cu profundă recu­noştinţă. Muncind cu hotărire, pe linia lichidării lipsurilor ce se mai manifestă în activitatea noastră, ne angajăm să acţionăm cu toa­tă energia, cu spirit revoluţionar — aşa cum ne-o cereţi dumnea­voastră — pentru aplicarea exemplară a politicii partidului şi statului nostru, pentru reali­zarea unei noi calităţi în toate domeniile de activitate, pentru a spori contribuţia noastră la afir­marea viguroasă a revoluţiei a­­grare, temeiul propăşirii şi bunăstării întregului nostru popor.­­Spre binele şi fericirea patriei şi poporului, spre gloria şi mă­reţia României socialiste, spre în­făptuirea idealurilor de pace şi progres, a prieteniei între po­poare, vă urăm din toată fiinţa noastră Să ne trăiţi întru mulţi ani, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu ! Marea adunare populară din municipiul Brăila ia sfîrşit într-o atmosferă de entuziastă sărbă­toare. Zecile de mii de partici­panţi aclamă şi ovaţionează din nou, minute în şir, pentru partid, pentru secretarul său general, pentru pace. în faţa sediului Comitetului judeţean de partid, brăilenii au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la plecare, aceeaşi caldă şi­ entuziastă manifestare de dragoste, stimă şi preţuire cu care l-au înconjurat, timp de două zile, pe tot parcursul vizi­tei. Pe arterele oraşului dom­neşte din nou o atmosferă vi­brantă, de puternic entuziasm. Mulţimea scandează „Ceauşescu- P.C.R. „Ceauşescu şi po­porul „Ceauşescu-pace !“, ei exprimîndu-şi şi cu acest prilej dragostea nemărginită faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, recunoştinţa fierbinte pentru contribuţia ines­timabilă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la înflorirea patriei noastre socialiste, la creşterea prestigiului României în lume, la afirmarea năzuinţelor de pace şi înţelegere între popoare. Pe platoul Gării fluviale, o gardă militară a prezentat ono­rul. A fost intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îşi ia rămas bun de la primul secretar al Comitetului judeţean de partid, de la membrii birouri­lor comitetelor judeţean şi mu­nicipal Brăila ale P.C.R., precum şi de la primii secretari ai co­mitetelor judeţene de partid care au participat la sărbătorirea „Zi­lei recoltei“, salută cu prietenie mulţimea aflată pe platou. In­ovaţiile şi aclamaţiile celor prezenţi, elicopterul prezidenţial s-a îndreptat spre Bucureşti.

Next