Scînteia Tineretului, decembrie 1981 (Anul 37, nr. 10113-10139)
1981-12-01 / nr. 10113
"SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 Organizaţiile U. T. C. — în munca lor de zi cu zi In Odorheiu Secuiesc produce întreprinderea cunoscută sub numele de „Tehnoutilaj“. în secţiile ei muncesc aproape numai oameni tineri, români şi maghiari care, acolo, in zona aceeade sub munte, încep să înţeleagă tot mai bine că agricultura trebuie să fie şi prin munca lor un sector economic modernizat, mecanizat, funcţionind pe ritmuri industriale şi nu după capriciile soarelui, anotimpurilor, averselor. Ei construiesc maşini de recoltat sfeclă (MBS), tocătoare pentru rădăcinoase, aparate pentru distilarea apei, instalaţii de sortat tomate, instalaţii pneumatice de ungere, bazine inox pentru industria alimentară etc. In ultima vreme s-a lucrat, cu mic cu mare, la maşina de recoltat fasole şi la subansamblele pentru combina de porumb. A fost o adevărată campanie. Cum se scrie, în aceste condiţii, istoria cotidiană a organizaţiei U.T.C. de aici ? Iată o întrebare care dacă nu e cu răspuns palpitant, e cel puţin cu răspuns bogat de fapte semnificative (deşi la prima vedere par aproape neînsemnatei). „Eu fac palpatorul de la depănuşătorul de porumb“ spune simplu lăcătuşul Albert Şandor. Nu e o laudă, nu e o laudă pentru că lauda nu e cea mai importantă condiţie a muncii. Alte sintagme : ,,ne pregătim pentru un concurs de realizare a unor roţi dinţate“, „eu probez depănuşătoarele pentru porumb“ (Tambó Ernő, lăcătuş), „sper să fiu şi eu printre cei 100 de tineri care vor participa la întrecerea organizată de comitetul nostru U.T.C. pentru fabricarea axelor de la reductoare“, „am dori să fim mai bine aprovizionaţi cu materiale“ etc. „în mod curent desfăşurăm acţiuni de muncă patriotică în sprijinul producţiei de cazane, reductoare cit şi la reparaţii“. (Simo Janos Csogor, lăcătuş). Foarte importante in această unitate economică sunt contribuţiile tinerilor la asimilarea pieselor care se aduc din import. Reuşitele sunt semnate cel mai des de Sziszec Sándor, Hosdovicz Tibor, Bitay Bela, întreaga proiectare a noilor piese şi subansamble este făcută de tinerii specialişti. Dar oare nu tot aceşti tineri specialişti ar putea să proiecteze maşini de mai mare randament pentru recoltat sfeclă şi cartofi, maşini care sunt încă o problemă pentru agricultura noastră ?! Dealtfel ei cunosc destul de bine faptul că actualele maşini de recoltat sfeclă sau cartofi depind de prea mulţi factori (intemperii, natura solului etc.) pentru a da, întotdeauna, un randament bun. în aceste condiţii recoltatul la asemenea culturi e destul de anevoios şi cere încă multă forţă de muncă, de multe ori maşinile existente nereuşind să recolteze în întregime sfecla sau cartofii din sol. Desigur, un subiect foarte important nu numai pentru cei din Odorheiu Secuiesc, ci şi pentru alte colective de tineri care muncesc pentru agricultură, încă o idee pentru cei din Odorheiu Secuiesc (şi nu numai) : comitetul U.T.C. să se preocupe mai mult de lărgirea conlucrării dintre tinerii specialişti proiectanţi şi tinerii muncitori din secţii (asta pornind de la faptul că există încă destulă inerţie în domeniul creaţiei tehnice fundamentale). Desigur, şi la Odorheiu Secuiesc am putea vorbi de acţiuni bune ale organizaţiei U.T.C., dar acţiuni duse încă pe spaţii reduse(importante, nu ne îndoim), dar fără mare „respiraţie“. Exemple : lansarea unei căi de rulare, lucrări de strungărie, duminici in sprijinul producţiei (prelucrări metalice), acţiuni bune, care folosesc, dar care nu înaripează, care mobilizează, dar nu dau întreaga dimensiune a tinereţii. Se poate face mult mai mult ; nivelul de activitate prezent seamănă încă destul de bine cu o „dulce mediocritate“. Mediocritate care pentru tinereţe nu e numai păgubitoare, dar poate fi chiar nocivă... ★ Celor de la întreprinderea mecanică „Ceahlăul“ Piatra Neamţ li se datorează forma geometrică a latturilor de porumb, peria lanurilor de grîu; cu munca lor începe orice recoltă. Despre preocupările tinerilor de aici în ceea ce priveşte ritmul, viteza şi calitatea semănatului, cit şi despre capacitatea de invenţie a uteciştilor în acest important sector agricol am purtat o discuţie cu subinginerul Pandelică Păuna, preşedintele comisiei profesional-ştiinţifice. „Problema nr. 1 pentru noi este realizarea maşinilor funcţionale, cu rază mare de lucru, cu performanţe tehnice ridicate“. „Faceţi în exclusivitate semănători, sunteţi, altfel spus, unici în ţară. Normal e deci ca progresul în domeniul acestor agregate agricole să-şi găsească locul chiar la dv.“. ..Avem ca obiectiv de maximă noutate realizarea semănătorii pe 12 rinduri cu control electronic al Insămintârii. Am realizat şi semănătoarea „Montana 2" pe două rinduri, semănătoare ce poate fi tractată de un cal“. „Am văzut expoziţia întreprinderii, sunt multe lucruri deosebite. Cum apar tinerii în oglinda muncii din întreprindere ?" „Ca o categorie de oameni ai muncii foarte mobilă şi foarte dispusă la nou. Cei 50 de tineri de la proiectare au dat soluţii constructive foarte bune în ceea ce priveşte noul tip de semănătoare“. „Deci probleme tehnice... Cam cîţi tineri sunt implicaţi direct înproblemele tehnice, de creaţie tehnică ?“ ..Peste 300. Dealtfel anul acesta organizaţia noastră a preluat 12 teme de cercetare (din totalul de 32 citare întreprinderea). 9 au şi fost rezolvate şi se referă la asimilări de produse din import, întocmirea de nomenclatoare pentru piese de schimb la fiecare utilaj, modificarea dispozitivului de ambutisare etc.“. „Vă implicaţi direct în schimbarea, în modernizarea procesului de producţie?“. „Ne străduim să învăţăm a gîndi întreg procesul de producţie. Acum sîntem preocupaţi de acţiunea de dezaluminizare ţinind cont că aluminiul e un mare consumator de energie. Recondiţionările fac acum parte din activitatea noastră de zi cu zi. Recondiţionăm organe de maşini şi subansamble pentru orice fel de maşină din întreprindere. Recent băieţii din organizaţia de la Mecanic-şef au recondiţionat un arbore cotit de la o presă de 250 tone. Recondiţionăm pompele hidraulice de la maşinile de rectificat şi de turnat (prin încărcarea cu aluminiu şi uzinare — până acum aceste pompe se aruncau şi numai una dintre ele, ca să dau un exemplu: costă nu mai puţin de 20 mii lei — deloc de neglijat !). La atelierul de SDV-uri s-au creat o serie de ştanţe şi matriţe — ideile şi construcţiile sunt ale tinerilor. Ar mai fi de vorbit despre stanţa pentru debitat ţevi pătrate, despre proiectul unui agregat de găurit şi lamat, despre dispozitivele de găurit multiax care măresc productivitatea de 6—8 ori“. „Toate bune, deci!“. „Şi încămult loc pentru mai bine !“ „Asta înseamnă că aveţi planuri mari de viitor". „Fără îndoială, ne considerăm ocasă mare», dar la ora actuală e nevoie de încă multe discuţii cu tinerii pentru a afla ce gîndesc ei, ce idei tehnice au. în clipa de faţă noi cunoaştem problemele majore dar trebuie să coborîm la amănunt. Amănuntul devine, în cazul nostru, determinant“. EUGEN MIHAESCU Sugestie. Cu puţină ingeniozitate, organizaţiile U.T.C. de la „Tehnoutilaj“ Odorheiu Secuiesc şi „Ceahlăul“ Piatra Neamţ ar putea organiza (şi ideea credem că ar atrage mulţi tineri) ateliere de proiectare şi realizare prototipuri şi chiar producţia de serie de maşini agricole necesare zonelor cu terenuri agricole dificile sau cu agricultură in sistem gospodăresc. Maşinile agricole de mic gabarit (de exemplu semănători, cultivatoare, cositori mecanice sau trase de cai) sunt foarte căutate şi pornind de aici apare şi necesitatea de a fi diversificate. Şi la acest capitol poate fi, dacă nu tehnică de vîrf, cel puţin vîrf de interes şi preocupare. (E. M.). ŞI TINERII DE LA ORAŞ POT AJUTA SATUL ROMÂNESC în. IN numele DREPTULUI SACRU AL POPORULUI (Urmare din pag. 1) şi fidel, astăzi şi aici, al unităţii naţionale îl constituie unitatea moral-politică a întregului popor, cucerire de cea mai mare importanţă în istoria naţională, realizată de partidul comunist prin politica sa ştiinţifică dedicată înfloririi multilaterale a patriei, dînd expresie voinţei populare şi punînd în valoare capacitatea creatoare a tuturor fiilor României, în întărirea permanentă a unităţii moral-politice a poporului se află cheia succeselor repurtate pe frontul construcţiei socialiste ; ea argumentează climatul de dreptate şi echitate care ilustrează viaţa noastră de fiecare zi şi în care noi toţi, tineri şi mai vîrstnici, femei şi bărbaţi, români, maghiari, germani, fără deosebire de naţionalitate, ne regăsim cu tot ce avem mai bun in noi, trăind demni şi liberi într-o ţară liberă şi demnă. Unitatea României socialiste îşi află fibrele de putere şi trăinicie în idealurile noastre comuniste, în munca fără preget dedicată dezvoltării multilaterale a ţării, în valorile şi normele morale ale vieţii noastre, in demnitatea cu care am ştiut şi ştim să ne apărăm cuceririle revoluţionare, intre care unitatea naţională, unitatea moral-politică a poporului se aşază la loc de cinste sub semnul perenităţii. 1 . Semnificaţii istorice, realităţi socialiste Atestat documentar, pentru Intîia dată, cu aproape şase veacuri in urmă, oraşul Topoloveni, aşezare situată in binecunoscutul bazin legumicol pe care-l constituie lunca mijlocie a Argeşului, cunoaşte in ultimii ani o puternică şi multilaterală dezvoltare. In urmă cu puţină vreme aici a fost pusă in funcţiune o modernă întreprindere constructoare de maşini care produce bolţuri, supape şi alte accesorii pentru autoturisme, autocamioane şi tractoare. Totodată, pentru o mai bună valorificare a produselor agricole din zonă, s-a construit o modernă fabrică, care prelucrează industrial legumele şi fructele grădinilor şi livezilor localităţii, însemnate cantităţi de conserve, sucuri şi alte preparate de acest fel fiind expediate anual de la Topoloveni, atît pe piaţa internă cit şi la export. Împliniri la fel de semnificative a cunoscut dealtfel şi agricultura, in satele aparţinînd de localitate funcţionind citeva zeci de ferme legumicole, viticole şi pomicole, renumite pentru producţiile mari obţinute an de an. Este edificator să arătăm, in acest sens, că numai in serele construite in oraş îşi desfăşoară activitatea cîteva sute de tineri muncitori şi specialişti, cele mai multe operaţii fiind executate aici cu mijloace mecanice moderne. Tradiţiile străvechi, vechile îndeletniciri ale locuitori Topoloveni Argeş ni vor aşezării şi ale întregii zone sunt puse, de asemenea, cu mare talent în valoare de către tinerele muncitoare ale cooperativei „Muncitoarea“, unde se confecţionează covoare, costume populare, produse de artizanat, alte obiecte care vorbesc despre dragostea pentru frumosui durabil a oamenilor din aceste frumoase locuri. Şi tot rod al muncii neobosite al vredniciei şi al priceperii oamenilor, in ultimii ani aici s-au construit 1 300 apartamente noi, pină la sfirşitul anului alte 10 locuinţe urmind a fi predate beneficiarilor lor, şosele noi, poduri, 5 000 metri pătraţi spaţii comerciale, mai multe obiective social-culturale şi edilitare. Despre aceste împliniri, despre modul in care pot fi ele dezvoltate in viitor, cină oraşul va cunoaşte c ţi mai puternică înflorire, dar şi despre semnificaţiile istorice ale trecutului localităţii, recent la Topoloveni a fost organizat un ciclu de manifestări politice şi cultural-educative. La reuşita acţiunilor şi-au dat concursul toţi fiii oraşului, specialişti din mai multe domenii de activitate. Urmărite cu viu interes, dezbaterile pe teme precum „Dezvoltarea în profil teritorial a localităţii“, „Modalităţi concrete de creştere a eficienţei economice a întreprinderilor" au constituit pentru tinerii muncitori şi specialişti, din unităţile economice ale oraşului, adevărate programe de muncă pentru activitatea viitoare, activitate care aici la Topoloveni se vrea încununată de cit mai multe succese. M. NICOLAE A apărut ALMANAHUL LUCEAFĂRUL Din sumar: Arghezi, inedit 0 Tudor Vladimirescu, antieteristul 0 Povestiri cu haiduci 0 Nicolae Iorga, oratorul 0 Ancheta ţări mici, literaturi mari? 0 Nicolae Densuşianu, confirmat? 0 Milioanele şi „nevinovăţia“ unui fost sergent ŞS 0 Mai multe opere literare în căutarea unor interpreţi 0 Saul Below despre litera,tura americană contemporană 0 Ţara văzută de tineri scriitori 0 Cărţi despre care se vorbeşte 0 Epilog la Incognito de Eugen Barbu 0 O diversiune politică: cruzimea lui Ţepeş 0 Un american despre România anilor 1940 0 „Incoruptibilii“ presei de mare tiraj 0 Fascinaţia comorilor dace 0 Album Marin Preda 0 Cîteva romane cu „cheie“ 0 Mircea Eliade: „Nostalgia paradisului“ 0 Versuri 0 Traduceri din literatura universală 0 Romane poliţiste 0 Divertisment. O DRAMĂ DE IDEI Nu ştiu dacă vreuna din capodoperele literaturii universale a mai născut atitea dramatizări şi mai ales atitea spectacole de teatru ca Fraţii Karamazov a lui Dostoievski. Faptul este, cred, în aceeaşi măsură de înţeles şi de neacceptat. De înţeles, aproape firesc, pentru cei care au văzut in opera dostoievskiană caractere puternice şi contradictorii, trăiri paroxistice, situaţii de o încordare maximă şi răsturnările lor spectaculoase, stări de tensiune extremă dublate, de căutarea unei linişti împăcate cu sine, pasiuni devastatoare — adică tot ceea ce, cel puţin la prima vedere, ar fi asigurat un dramatism scenic şi mai ales posibilitatea unor mari creaţii actoriceşti. De neacceptat, pentru că inestimabila valoare a Fraţilor Karamazov stă mai cu seamă în uimitoarea capacitate a scriitorului de a diseca, de a demonstra, de a găsi si analiza mobilurile cele mai ascunse ale fiecărei acţiuni sau atitudini, de a pătrunde, cu instrumente ciudate şi unice care sunt totodată ale psihiatrului, ale psihanalistului si ale artistului, in universul cu infinite adîncimi, cu meandre imprevizibile, cu inconsecvenţe numai omului proprii, ale sufletului uman. Să înţelegem, aşadar, că Horia Lovinescu şi Dan Micu, autorii piesei şi acesta din urmă şi autorul spectacolului ce se joacă pe scena teatrului Nottara, ar face parte din prima categorie amintită ? Nici pe departe, ei propunind o soluţie pe cit de neaşteptată pe atît de unitară Şi consecventă sieşi. Sigur, autorii păstrează personajele şi unele dintre principalele momente, acţiuni ale romanului. Mai mult, toată substanţa piesei se concentrează in jurul unei dezbateri filosofice, care constituie una dintre principalele obsesii ale operei dostoievskiene : există sau nu există un bine absolut, suprem ? în numele cui şi cînd mai ales poţi ierta ? Pină unde se poate întinde libertatea omului, care negînd binele şi răul deopotrivă, înţelege să se joace cu destinul său şi al celorlalţi după bunul plac al lui „totul este permis pe lume“ ? Acestui nihilism, care se defineşte pe el însuşi în funcţie de dreptul la viaţă dar mai cu seamă la moarte pe care individul , „eliberat“ de dogme şi-l arogă asupra lui însuşi şi asupra celorlalţi, ce argumente i se pot aduce ? Dar mai ales ce înseamnă libertatea individului, cit de totală poate fi şi în funcţie de ce se poate defini ? Numai în funcţie de propria ta voinţă ? Concentrîndu-şi întreaga demonstraţie dramatică în jurul acestor întrebări, Horia Lovinescu şi Dan Micu fac din Karamazovii o dramă de idei sau, mai exact spus, o dramă a unei anume idei despre libertate şi existenţă. Intr-un anume fel, construcţia piesei nu poate să nu trimită cu gîndul la teatrul existenţialiştilor (să nu uităm că cei doi poli ai existenţialismului — Camus şi Sartre — şi-au exprimat şi chiar dovedit atracţia şi pasiunea pentru Dostoievski, cu singura dar, cred, importanta deosebire că spectacolul pune între paranteze toată zvîrcolirea lipsită de ideal a personajelor. Sigur că într-o asemenea abordare a Fraţilor Karamazov, personajul principal devine Ivan, teoreticianul, „filosoful“, purtătorul aparent al unui nou mod de a privi şi intepreta universul, existenţa. Nu şi de a trăi. Iar conflictul, a cărui origine este de natură filosofică dintre Ivan, susţinînd libertatea fără margini a omului eliberat de orice credinţă şi ca urmare avînd dreptul de a decide singur cine si cînd să moară, şi Alexei, încrezător, fără argumente, în divinitate in binelesuprem — se declanşează in mod real si definitiv între Ivan si Smerdeakov, intre Ivan teoreticianul si Smerdeakov (Horaţiu Măîăele) sărman practician al teoriei, pămint, fatal fertil, pentru săminţa otrăvită. Spectacolul creează premisele acestei dezbateri de idei încă din prima scenă : masa la stareţul Zosima, aşezată în proscenium, în faţa gardului de scinduri sugerînd, prin elemente picturale, o judecată de apoi, dă nota în care fiecare personaj își va desfășura rolul. Feodor Pavlovici, — George Constantin, măscărici viclean acceptîndu-și fără complexe propria mască, amuzîndu-se primul în fata ei, minţind dintr-un răutăcios amuzament, necrezînd, în fond, decit in unicul său drept de a face ce-i pofteşte inima, atîţînd cu zimbet drăcesc pe ceilalţi la dezvăluirea gîndurilor, a sentimentelor celor mai ascunse. Ivan — Alexandru Repan, reţinut şi demn, crezînd că speculaţiile sale despre libertatea absolută îl ridică deasupra pornirilor omeneşti, cu calm, siguranţă şi seriozitate dezvoltînd teorii cu o logică imbatabilă. Dmitri — Ştefan Sileanu, singurul cu o viaţă întortocheată şi complexă, încercînd să afle, prin propria fiinţă, ce e demn şi nobil sau ce înseamnă să te supui propriilor porniri sufleteşti Alexei — Dragoş Pâslaru, aspirînd la puritate, crezind intr-un ideal suprem, dar obligat a se căuta si defini pe sine in lume pentru a-si putea argumenta credinţa. Spectacolul pe care fraţii îl dau, atrăgător si penibil, pasionant si detestabil, în fata stareţului (Mircea Anghelescu) nu este decit preambulul celui la care Alexei este trimis să participe. Dar care este lumea în care neîntinatul este trimis şi pe care o priveşte cu teamă şi cu fascinaţie ? Porţile se deschid şi peregrinarea sa începe. Dar, vom vedea, ea este Una intr-un spaţiu fără ieşire care se macină, se distruge prin propria sa repetare intr-un infinit gol. Interesant este că pe măsură ce statutul ideatic al personajelor se defineşte, capătă o evidenţă mai mare abstragerea lor din realitate şi aşezarea, de către regizorul Dan Micu, într-un spaţiu pur simbolic. Situaţiile, trăirile personajelor sunt selectate şi interpretate doar ca elemente ale unei demostraţii ideatice. Totul este văzut din punctul de vedere al degenerării în realitate a teoriilor despre libertatea absolută a individului susţinute de Ivan. Aşa încît fiecare personaj devine o întruchipare a căutării libertăţii, chiar şi cînd această căutare vine doar din instinct. Ca, de pildă, în cazul Gruşenkăi — Dana Dogaru, care vrea să-şi impună libertatea — în jocul pe cit de frivol pe atît de total — în relaţiile sentimentale, joc care dă greş cînd idealul ascuns apare într-o jalnică întruchipare. Sau al Katerinei Ivanovna — Ioana Crâciunescu — a cărei libertate stă în orgoliul de a-şi impune sieşi, şi, în măsura în care poate, celorlaşi propria imagine asupra bunătăţii, a sacrificiului a dragostei. Astfel, scena introdusă din Demonii, dialogul dintre Ivan şi Stavroghin, Kirilov şi Svidrigailov, îşi găseşte un loc precis in demonstraţie — ipostaze ale nihilismului lui Ivan ei n-aveau decit a lărgi paleta posibilităţilor de trăire permise de teoriile acestuia. Un joc important în desfăşurarea spectacolului de la Nottara, aş spune chiar o cheie de interpretare revine spaţiului in care el se desfăşoară. Iar scenografia lui Dragoş Georgescu (încă un tînăr scenograf care se anunţă nu numai plin de talent, dar şi matur în gîndire) este nu doar funcţională, ci aş zice cea mai potrivită, una ideală pentru interpretarea pe care autorii textului, întreaga trupă, o dau Karamazovilor. Spuneam mai înainte că spaţiul este închis, fără ieşire, simbolizînd neputinţa tuturor de a-şi găsi salvarea ca oameni şi ca fiinţe ginditoare. Decorul ce pare a fi un altar, la primul nivel (căci pe înălţime el are trei nivele) nu este decit arena în care, în viitoarea trăirilor, în colcăiala întrebărilor şi în neputinţa răspunsurilor, fierbe un adevărat infern uman. Această celulă ale cărei cămăruţe chiar cînd se deschid nu fac decit să repete la nesfîrşit aceeaşi viermuială care nu are scăpare pentru că nu se poate defini în lipsa unui ideal omenesc (simbolică şi oglinda din fundal care închide, repetînd în ea însăşi, lumea de pe scenă) nu poate decit să moară. Cel de-al doilea nivel, pe verticală — un purgatoriu posibil — numai arareori este jucat, atunci cînd aparenţa pare să lase şanse eroilor. Nivelul superior, intangibil, doar la sfirşit pustiit de zbateri şi de timp, închide rotunjimea simbolului. Cred că spectacolul lui Dan Micu nu poate fi judecat pe „părţi“ : text, actori, scenografie, muzica lui Vasile Şirli (la fel de inspirată si de integrată în simbolul general ca si scenografia), construcţia piesei Karamazovii ca si interpretarea constituindu-se intr-un tot unitar în asa fel încît, de pildă, cred că pentru un alt colectiv actoricesc altfel ar fi trebuit scris textul după Dostoievski. De aceea am încercat să vorbesc despre personaje numai prin prisma interpretării date de un actor sau altul, ca şi despre ideea Spectacolului, esenţialmente legată de scenografie şi muzică. Important mi se pare că ideea integratoare a spectacolului — aceea că fără un ideal superior aspiraţia către libertate a indivizilor este gratuită şi nocivă, că zbaterea lor este ca cea a alergătorului prins sub năvod şi pe care fiecare mişcare în plus îl înfăşoară anulîndu-i şi cea mai mică şansă de scăpare — este clară şi bine dusă la capăt (chiar cu unele scăpări, încărcături provocate de setea de simbol, de „simbolizare“ cu orice preţ a fiecărei apariţii, a fiecărui gest). Că nu cred în valoarea acestui spectacol ca transpunere scenică a operei lui Dostoievski este altceva. Că mi se pare această sublimare din real în planul dezbaterii „pure“ a ideilor a contraveni, în fond, valorii operei lui Dostoievski este, de asemenea, altceva sau, dacă vreţi, doar o părere. Nu se poate, însă, nega că Dan Micu, Horia Lovinescu şi trupa de la Nottara au realizat un spectacol viabil, unitar, interesant. MIRUNA IONESCU KARAMAZOVII de Horia Lovinescu şi Dan Micu, după Dostoievski ; Teatrul C. I. Nottara ; Regia : Dan Micu ; Scenografia : Dragoş Georgescu. Cu : George Constantin, Ştefan Sileanu, Alexandru Repan, Dragoş Pâslaru, Horaţiu Mălăele, George Buznea, Radu Dunăreanu, Valentin Teodosiu, Dana Dogaru, Ioana Crâciunescu, Mircea Anghelescu şi alţii. OPŢIUNE FERMĂ PENTRU O DEZVOLTARE ECONOMICOSOCIALA ECHILBRATĂ ŞI ARMONIOASĂ (Urmare din pag. 1) mediei europene şi mondiale a creşterii economice. Un alt exemplu care face dovada caracteristicilor amintite, il oferă evoluţia consumului de carne şi produse de carne pe locuitor. Tendinţa de creştere puternică manifestată în cincinalul trecut (45,7 kg în 1975 şi 62 kg în 1939) se va amplifica în acest cincinal, la finele căruia se va ajunge la un consum de 82,5 kg. Dar sporul de 20 kg pe acest cincinal nu se va realiza linear ci cu pondere în a doua jumătate a sa pe măsura asigurării — prin efortul de dezvoltare a agriculturii, în special a zootehniei — bazei economice care să permită această impresionantă creștere, în fine — dar fără a epuiza argumentele ce definesc realismul care așază efortul propriu la baza programelor de dezvoltare — se cuvine subliniat faptul că prevederile planului pe 1982 tind cu pasi repezi spre realizarea obiectivului de asigurare a independentei energetice a tării si, într-o măsură crescîndă, a necesarului de materii prime si materiale din resurse proprii. In acest scop, se stabileste concentrarea unui amplu efort material si uman, de creaţie şi bună gospodărire, prin toate aceste măsuri creîndu-se condiţii ca România să-şi acopere din resurse interne 83 la sută din energia primară şi, de asemenea, în proporţie covirsitoare consumurile prevăzute la o serie de materii prime și materiale. Relevînd principalele caracteristici ale documentelor aprobate de M.A.N. se cuvine, de asemenea, subliniată ideea că ele întăresc afirmarea în practică a principiilor autoconducerii, autogestiunii și autoaprovizionării, atît la nivelul unităţilor si ramurilor economice, cit si în profil teritorial, implicind o responsabilitate sporită pentru organele colective de conducere, pentru fiecare om al muncii si fiecare tînăr in tripla sa calitate de proprietar, producător si beneficiar. Fie că este vorba de prevederile Bugetului de stat, ale Planului naţional unic sau Planului de dezvoltare a agriculturii, fie că este vorba de prevederile celor două programe privind aprovizionarea, o concluzie unică se degajă cu deosebită forţă: realizarea producţiei fizice şi nete, a producţiei de export, a beneficiilor, a diferiţilor indicatori de eficienţă este o condiţie indispensabilă a asigurării bunei funcţionări a economiei naţionale, a resurselor materiale necesare atît economiei, cit şi aprovizionării populaţiei, a resurselor financiare necesare pentru finanţarea dezvoltării şi sporirea nivelului de trai al întregului popor, înţelegînd acest adevăr, însuşindu-şi inactivitatea de zi cu zi preţioasele orientări şi indicaţii, înflăcăratele chemări şi îndemnuri adresate de secretarul general al partidului întregului nostru popor, tînăra generaţie a ţării, organizaţia sa revoluţionară au datoria de a acţiona neabătut, la fiecare loc de muncă, pentru a trece încă de pe acum la transpunerea în viaţă a prevederilor documentelor aprobate recent de Marea Adunare Naţională. Muncind cu abnegaţie, cu spirit de răspundere, într-un climat de deplină ordine şi disciplină, „să facem totul — aşa cum ne îndemna secretarul general al partidului în expunerea rostită la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale — ca anul 1982, anul în care va avea loc Conferinţa Naţională a partidului, să constituie o etapă importantă in realizarea planului cincinal, in dezvoltarea economică şi socială a ţării, in ridicarea ei pe noi culmi de progres şi civilizaţie, in asigurarea condiţiilor ridicării continue a nivelului de trai material și spiritual al poporului TV PROGRAMUL 19,00—11,00 Teleşcoală. Ora de fizică. 11,00 Pe sub oricine, la Volovăţ. 11,30 Documentar ştiinţific. 12,20 Telex. 16,00 Telex. 16,05—17,15 Teleşcoală. 17,15 Clubul tineretului. 18,00 Almanah pionieresc. 18,25 Forum politico-ideologic. Legătura indisolubilă dintre producţie şi consum (II). 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,25 Practic, util, gospodăreşte. 19,30 Memoria documentelor. 1 decembrie 1918. Răsunet în inimile românilor, ecou peste hotare. 19,50 Unire pe-un pămînt de pace — spectacol muzical-literar. 20,20 Pentru dezarmare şi pace — o nouă şi strălucită iniţiativă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a României socialiste. 20,40 Teatru TV: „Cronică de vitejie*“ de Dan Tărchilă. 22,10 Telejurnal. PROGRAMUL 2 19,00 Telejurnal. 19,25 Film serial pentru copii: „Alice în ţara minunilor“. Reluarea episodului 1. 19,50 Melodii populare. 20,10 Viaţa economică. 20,40 Pagini camerale. 21,25 Moştenire pentru viitor — Zaharia Stancu. 22,10 Telejurnal. CINEMA ÎNTÎLNIRI TIRZII: Scala (orele 9; 11,15; 13,30; 13,45; 18; 20,15). ACUM DOUĂZECI DE ANI: Central (orele 9; 11,15; 13,30; 16 , 18, 20); Cultural (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15). ANA SI „HOȚUL,“ : Victoria lorei( 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20). LEBEDELE SĂLBATICE: Doina (orele 9,15; 11; 12,30; 14; 15,30). ÎNTOARCERE LA DRAGOSTEA DINȚII: Doina (orele 17; 19,15). DUELUL: Dacia (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20). ÎNVINGĂTORUL: Ferentari (orele 15,30; 17,30; 19,30). MONDO DIANO: Floreasca (orele 9; 11; 13; 15,30; 17,45; 20). ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ: Miorița (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20). FUGA DE ACASA: Flacăra (orele 15,30). PROBLEME PERSONALE (orele 17,30; 19,30). PĂRINŢI DE DUMINICA: Lira (orele 15,30; 18, 20) ZIUA DE NAŞTERE A UNUI TINAR VARSOVIAN: Drumul Sării (orele 15,30; 18, 20). CASA DE LA RĂSCRUCE: Capitol (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45 ; 18, 20,15). INTIMPLARE NOCTURNA: Giuleşti (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45 ; 18, 20). CALAUZA: Cotroceni (orele 15,30; 19). UN GLONTE RĂTĂCIT: Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20); Favorit (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15). ESCADRONUL HUSARILOR ZBURĂTORI: Munca (orele 13,30; 16,30; 19,30). MOSCOVA NU CREDE IN LACRIMI; Tomis (orele 9; 12; 16, 19). COPIE LA INDIGO: Patria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15); București (orele 9,15; 11,15; 13,30 ; 15,45; 18; 20,15); Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). INFERNUL DIN ZGÎRIE-NORI : Festival (orele 9; 12; 16, 19). POLIŢIST SAU DELINCVENT : Timpuri Noi (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20). GHEŢURI PE ÎNĂLŢIMI: Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20). FONTA MARA: Griviţa (orele 9; 12,15; 16,30; 19,30). MICA ROMANŢA: Eforie (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15). TOATA LUMEA E A MEA: BUzesti (orele 9; 12; 16; 19); Volga (orele 9; 12; 16; 19). TRECATOAREA: Pacea (orele 15; 17,15; 19,30). LUPII MARILOR: Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15); Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15); Flamura, (orele 9; 11,30; 14,30; 17; 19,30). CĂLĂREŢUL ELECTRONIC : Viitorul (orele 9.30; 11.30; 13.30 ; 15.30; 17.30; 19.30). KRAMER CONTRA KRAMER : Popular (orele 14. 16; 18. 20). PIEDONE IN EGIPT: Cosmos (orele 13; 15;15; 17.30; 19.30). IUBIREA ARE MULTE * FETE :I Arta (orele 9; 12; 16; 19). TEATRE Opera Română: LILIACUL — ora 18; Teatrul Naţional (Sala Mică): CALIGULA — ora 19; (Sala" Atelier): IDOLUL ȘI ION ANAPODA — ora 19; Teatrul „Lucian Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgu-* reanu): GIN-RUMMY — ora 19,30;' (Sala Studio): CUM SE NUMEAU“ CEI PATRU BEATLES? — ora 19,30; Teatrul „C.I Nottara“ (Sala Magheru): IDIOATA — ora 19,30 (Sala Studio): SENTIMENTE ST NAFTALINA — ora 19; Teatrul Mic: DIAVOLUL SI BUNUL DM NEZEU — ora 18,30; Teatrul Foarte Mic: COPIII LUT KENNEDY—. .ora 20; Teatrul de Comedie: TUR-« NUL DE FILDEȘ — ora 19,30: Tea- * trul Giulești (Sala Majestic):« ANUNȚ LA MICA PUBLICITATE*1 — ora 13,30; Teatru] ,.C. Tănp.Si?““ (Sala Savoy) : VESELIE LA TANASE — ora 19.30; (Sala Victo-ria): JOCURI DE POEŢI, JOCURI* DE COFU — ■ ora 17; (Sala Goleşti): OSUL DE PESTE FERATE * CAT — ora 17; Ansamblul „Ronsodia Română“ : ZILE D-ALEA* DE-ALE NOASTRE — ora 19; Circul Bucureşti: MUSIC-HALL LA" CIRC — ora 19:30. MARȚI 1 DECEMBRIE 1981